Sunteți pe pagina 1din 11

Regimul

fanariot în
principatele
române
 aspecte pozitive și negative
 personalități
 reforme
Introducere
• Tratatul de la Karlowitz sau de la
Carloviț a fost semnat la 26 ianuarie
1699 în localitatea Carloviț din
Voivodina, la sfârșitul războiului
austriaco-otoman (1683-1697), în
care otomanii au fost învinși.

• Fanar este un cartier al orașului turc


Istanbul. După Ocuparea
Constantinopolului de către
Otomani în anul 1453 aristocrații
greci s-au retras în cartierul Fanar.
Alegoria Transilvaniei și Serbiei victorioase asupra
Imperiului Otoman, frescă de Bartolomeo Altomonte (1723)

2
Caracteristici ale regimului
fanariot:
• grecizarea domniei, • sporirea obligaţiilor faţă de
Sfatului domnesc, Imperiul Otoman;
Bisericii, culturii, • fiscalitatea excesivă (creşterea şi
învăţământului;
diversificarea dărilor impuse
• restrângerea autonomiei populaţiei);
interne;
• aplicarea unor reforme interne
• accentuarea controlului privind sistemul fiscal,
otoman asupra administraţia, învăţământul,
Principatelor; situaţia ţărănimii dependente
(desfiinţarea legării de glie).
Domnia
• Familia Callimachi (Călmașu),
familie boierească din Moldova;
• Familia Cantacuzino;
• Familia Caradja;
• Familia Ghica, familie albaneză;
• Familia Kavadas
• Familia Mavrocordat
• Familia Mavrogheni
• Familia Moruzi
• Familia Rosetti
• Familia Șuțu
• Familia Ipsilanti

O imagine a extravaganţelor atribuite fanarioţilor din Muntenia: Nicolae


Mavrogheni călătorind prin București într-o trăsură trasă de cerbi
Etapele regimului fanariot

1711 1821

consolidare înăsprire

1770
• Mukarer – sumă de bani
plătită Porții Otomane de
către domnii Țărilor
Române, începând din
sec. XVII, pentru a obține
la fiecare trei ani
reînnoirea domniei

• Peșcheș – dar oferit de


domnii țărilor române
sultanului sau altor
demnitari turci

• Geigea – sumă de bani


plătită Porții pentru
instaurea în tron

Divanul alcătuit din boieri români, dar și greci


7
Grigore Ion
Ghica Carangea

Alexandru Scarlat
Ipsilanti Callimachi
domn în Țara domnul Moldovei în
domn al Moldovei de două domnitor fanariot al
Românească: 1774 - perioadele 1806-1806, 1807-
ori: 1764-1767 și 1774- 1777 și Țării Românești
1782 și1796 -1797 și în 1810 și 1812-1819 și al Țării
al Țării Românești:
Moldova: 1786 -1788. Românești între februarie - (1812-1818)
1768-1769
iunie 1821
Reformele lui
Constantin Mavrocordat
între 1746-1749

Pe plan Pe plan
social administrati
v

Pe plan
fiscal

9
REVOLUȚIA LUI TUDOR
VLADIMIRESCU 1821

10
bibliografie

✣ Regimul fanariot https://


istoriiregasite.wordpress.com/
✣ Wikipedia https://
ro.wikipedia.org/wiki/Epoca_fanariotă
✣ Manual Istoria Românilor și Universală Epoca
Modernă, clasa a XI-a, editura Cardidact, pag.75

11

S-ar putea să vă placă și