Descendent dintr-o veche familie moldovenească cu tradiţii revoluţionare, Alexandru I.Cuza
s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad. A studiat la Iaşi şi Paris, s-a aflat in primele rânduri ale revoluţiei de la 1848. S-a făcut cunoscut cu ocazia divanurilor ad-hoc. Alexandru I.Cuza a reuşit să facă din Principatele Române un stat modern. La 5 ianuarie, la Iaşi, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei. La 24 ianuarie, la Bucureşti, tot el este ales domn al Munteniei. Astfel românii, deşi nu au călcat dorinţa marilor puteri de a avea două ţări cu doi domnitori, două conduceri, două parlamente, profitând de absenţa precizării ca aceşti domnitori trebuie să fie persoane diferite, au ales deliberat şi calculat pe unul şi acelaşi domnitor, Alexandru Ioan Cuza, care va efectua, de fapt, unirea efectivă a Principatelor Române. Domnia sa a durat numai 7 ani, de la 1859 la 1866. În anul 1862, noul stat s-a numit România. În timpul domniei, el a realizat reforma agrară in 1864, a organizat armata, invaţamântul primar a devenit obligatoriu si gratuit, a înfiinţat Universităţile de la Iaşi şi Bucureşti, finanţele au fost mai bine gospodărite şi activitatea judecătorească a fost modernizată.
„De astazi, voi sunteţi stapâni pe braţele voastre,
voi aveţi o părticică de pământ proprietate şi moşie a voastră; de astăzi voi aveţi o Patrie de iubit şi de apărat.” Alexandru Ioan Cuza