24 ianuarie 1859

24 ianuarie 2018
Unirea
159
Principatelor
de ani
Române
Unirea Principatelor Române
cunoscută şi ca Mica Unire reprezintă
unificarea vechilor state Moldova şi
Ţara Românească.
Unirea a fost un proces complex
început în anul 1848 prin realizarea
uniunii vamale între cele două ţări.
„Proclamarea Unirii” – pictură de Theodor Aman
 Pentru a arăta Marilor Puteri dorinţa românilor de unire, în toamna
anului 1857 la Iaşi şi Bucureşti se organizează Divanurile ad-hoc*.
*divanuri ad-hoc = adunări convocate în Moldova şi în Ţara Românească
care trebuiau să se pronunţe asupra unirii

Adunarea ad-hoc de la Bucureşti

Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ şi erau alcătuite din reprezentanţi

ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, ţărănimii clăcaşe.
În urma votului popular favorabil unirii din ambele ţări, Marile Puteri acceptă
o uniune mai mult formală între cele două ţări române, cu guverne diferite şi
cu unele instituţii comune.
Între ţăranii fruntaşi care au luat parte la Divanul ad-hoc
din Moldova era şi Ion Roată, om cinstit şi cuviincios, cum
sunt mai toţi ţăranii români de pretutideni.
Deşi era tânăr, a rămas în istorie ca “Moş Ion Roată”
pentru că era sfătos şi-i înfrunta cu dârzenie pe boieri.

Casa memorială Ion Roată

Se află în comuna Câmpuri, jud. Vrancea, pe drumul dintre Panciu şi Soveja.
Casa memorială Ion Roată - interior
Peste câţiva ani, după alegerea sa ca domn, trecând spre Bucureşti,
Alexandru Ioan Cuza a poposit lângă Adjud, unde a fost întâmpinat de
o mulţime de oameni. Printre ei se afla şi moş Ion Roată.
„– He, he! moş Ion Roată, prietenul şi tovarăşul meu cel vechi
din Divanul ad-hoc! Ridică-te, moş Ioane şi spune-mi, fără
sfială, ce durere ai.”
Văzând că domnitorul nu l-a uitat, moş Ion Roată are îndrăzneala să-i
povestească despre ruşinea pe care o are din cauza boierului care l-a
scuipat în faţă pentru că şi-a cerut drepturile.

„– Cu ruşinea, iaca aşa rămâne, moş

Ioane, zise Cuza-vodă, sărutându-l pe
un obraz şi pe altul, în faţa mulţimii
adunate acolo. Du-te şi spune sătenilor
dumitale, moş Ioane, că, pe unde te-a
scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul
ţării şi ţi-a şters ruşinea.”
• Unirea este strâns legată de personalitatea lui
Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor
al ambelor principate:
- la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi
- la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.
• Prin dubla alegere a lui Cuza ca domn la Iaşi şi
Bucureşti, la 24 ianuarie 1859 românii au
înfăptuit o unire adevărată şi nu una formală, aşa
cum voiau Marile Puteri.
• Cele două ţări unificate s-au numit „Principatele
Unite ale Moldovei şi Valahiei” şi funcţionau cu
două Guverne şi două Adunări legiuitoare, la Iaşi şi
Bucureşti.
În 1862 Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul,
realizând unirea politică.

La 22 ianuarie 1862 s-a constituit

prima Adunare legiuitoare şi cel
dintâi guvern unic condus de
Barbu Catargiu.
Barbu Catargiu,
întâiul Prim-ministru al României

Parlamentul unic şi-a deschis lucrările la 24 ianuarie 1862.

Principatele Unite adoptă oficial numele de România cu
capitala la Bucureşti.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi Mihail Kogălniceanu, colaboratorul
său cel mai apropiat, au iniţiat un larg program de reforme care au dus
la modernizarea statului român după model occidental:
 Reforma fiscală,
 Reforma agrară,
 Reforma învăţământului,
 Legi care au condus la:
- buna organizare a armatei,
- buna organizare a finanţelor ţării,
- modernizarea activităţii judecătoreşti.
Nu există domeniu de activitate economică, social-politică, culturală,
administrativă sau militară din ţară, în care Cuza să nu fi adus
îmbunătăţiri şi înnoiri organizatorice pe baza noilor cerinţe ale epocii
moderne.
 Universitatea din Iaşi
Inagurată în anul 1860, în
prezenţa lui Cuza-vodă,
este prima instituţie de
învăţământ superior din
România. Avea patru
facultăţi: Drept, Filosofie,
Ştiinţe şi Teologie.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

Astăzi universitatea
se bucură de un
important prestigiu
atât naţional cât şi
internaţional. Are 16
facultăţi cu peste
24.000 de studenţi şi
aproximativ 800 de
cadre didactice.
Actul istoric de la 24 ianuarie 1859
reprezintă primul pas pe calea
înfăptuirii statului naţional român
unitar, eveniment ce va avea loc la
1 decembrie 1918.
ALEXANDRU IOAN CUZA
de Victor Eftimiu
Îţi fuse dat, cinstite pârcălabe*,
Să porţi coroana lui Ştefan-cel-Mare.
Să duci mândria stemei basarabe,
Un singur ţel, o singură chemare.
*pârcălab = titlu dat în trecut, în Moldova, persoanelor însărcinate
cu conducerea unui judeţ, având atribuţii militare, administrative şi
judecătoreşti
Nici prin război şi nici prin uneltiri
N-ai cucerit un tron în ţară nouă,
Ci prin minunea veşnicei uniri
Ce-a întregit un neam tăiat în două.

Cuza în Parlamentul României

Ai potolit trufia boierească
Şi ctitor al orânduirii noi,
Făcuşi dreptatea-n ţară să sporească,
Clăcaşii dezrobindu-i de ciocoi.

Reforma agrară – aproape 500,000 de

ţărani au fost împroprietăriţi
 Costache Negri şi Kogălniceanul
Şi Ghica şi Vasile Alecsandri
Cu tine, înfruntară uraganul;
De-a pururea cu ei ne vom mândri.

Costache Negri Mihail Kogălniceanu Ion Ghica Vasile Alecsandri

Elena Doamna, cu priviri senine,
Ţi-a stat alături, grija îţi purta;
La bine şi la rău a fost cu tine
Şi cea dintâi ţi-a spus „Măria Ta”!

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza

şi doamna Elena Cuza
(Frescă din Biserica Domnească Ruginoasa)
„Măria Ta”, dar nu cu umilinţă.
Ci, dăruindu-ţi dragostea lor toată,
Ţi-au dat, cei mulţi, întreaga lor fiinţă
În frunte cu bătrânul Ion Roată.
Nu-i an să nu sărbătorim Unirea
Ce ne-a umplut poporul de podoabe.
Poporul tot îşi cântă pomenirea
Mărite, prea cinstite pârcălabe.
Coloana sonoră: “Hora Unirii”
– versuri scrise de Vasile Alecsandri
– muzica compusă de Alexandru Flechtenmacher.

Material realizat de înv. Lucia Bălan