Sunteți pe pagina 1din 5

Ziua Armatei Romane

-25 octombrie-

Sarbatorirea Zilei Armatei in lume s-a instituit, in mod diferentiat, de la


o tara la alta, dupa Primul Razboi Mondial cu scopul de a oferi societatii civile
posibilitatea evocarii faptelor de arme sau evenimentelor hotaratoare din
viata fiecarei ostiri. De regula, aceste zile au fost stabilite in corelatie cu
momentele semnificative din istoria moderna si contemporana a fiecarei tari
in parte.
In general, armatele din Occident nu au stabilita o data anume ca
sarbatoare a armatei. Exceptie de la aceasta regula fac Franta, care isi
sarbatoreste armata la 11 noiembrie (ziua armistitiului dintre Aliati si
Germania - 11 noiembrie 1918), Italia, a carei zi a armatei este la 4
noiembrie (data semnarii armistitiului de la Villa Giusti - 4 noiembrie 1918),
si Romania, care isi sarbatoreste Ziua Armatei la 25 octombrie.
Din 1830, anul infiintarii armatei romane moderne, si pana in anul
1951 in traditia romaneasca nu a existat o zi dedicata exclusiv sarbatoririi
acestei institutii. Aflata in centrul atentiei publice, mai ales dupa Razboiul de
Independenta (1877-1878), Armata Romana a participat anual la
manifestarile prilejuite de Ziua Inaltarii Domnului, devenita Ziua Eroilor dupa
Primul Razboi Mondial, si la cele dedicate Zilei Nationale.
Ziua Fortelor Armate Romane a fost sarbatorita pentru prima data la 2
octombrie 1951, iar din anul 1959 a fost stabilita ca zi aniversara ziua de 25
octombrie. Devenita simbol al tuturor bataliilor si eroilor neamului romanesc,
data de 25 octombrie a ramas intiparita in sufletele romanilor ca zi in care
tara isi sarbatoreste armata si pe cei care au fost in slujba ei.
Dupa 23 august 1944, Romania a avut o contributie substantiala la
eforturile de razboi ale Natiunilor Unite. Armata romana trebuia sa contribuie
la efortul de razboi al aliatilor cu peste 12 divizii de infanterie, conform
articolului 1 al Conventiei de Armistitiu (semnata la 12/13 septembrie 1944),
dar aceste forte au crescut constant in pofida dificultatilor intampinate in
cooperarea militara romano-sovietica.

Ofensiva pentru eliberarea partii de nord-vest a Romaniei, inceputa la


9 octombrie 1944, a fost inclusa in operatiunea ofensiva Debretin,
planificata si condusa de Inaltul Comandament Sovietic, obiectivele acesteia
fiind atinse in data de 25 octombrie 1944 cand au fost eliberate localitatile
Carei si Satu Mare. Semnificatia victoriei este data de eliberarea teritoriului
national ocupat temporar in urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940.
Desi victoriosi pe campul de lupta, ostasii Armatei Romane aveau sa
suporte consecintele unui proces de transformare bazat pe realitatile
postbelice. Supravietuitorii au fost mult timp ostracizati si marginalizati, in
mod deosebit cei situati in afara granitelor Romaniei, pentru vina de a fi
luptat pentru apararea teritoriului national.
Astfel, la 25 octombrie, Romania sarbatoreste Ziua Armatei ca simbol
al pastrarii independentei si suveranitatii nationale. Momentul este unul de
evocare a faptelor de arme ale inaintasilor in locuri precum Posada, Rovine,
Podul Inalt, Razboieni, Calugareni, Plevna, Smardan, Marasti, Marasesti sau
Oituz.

Romania a avut o contributie substantiala la eforturile de


razboi ale Natiunilor Unite
Dupa 23 august 1944, Armata Romana a alungat trupele germane de
pe teritoriile controlate de statul roman, ducand lupte in care au cazut 5.048
soldati inamici si au fost luati 56.455 de prizonieri. A fost realizata apararea
strategica a granitelor si a liniei de demarcatie romano-ungare din Crisana si
Platoul Transilvaniei, impuse prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940.
Sub acoperirea strategica a romanilor, trupele sovietice au parcurs
aproximativ 1.000 de kilometri intr-un timp foarte scurt si, fara sa intampine
rezistenta, au trecut prin stramtorile din Carpatii Occidentali si Meridionali, in
zona Banatului. Conform articolului 1 din Conventia de Armistitiu (semnata in
12/13 septembrie 1944), Romania urma sa contribuie la efortul de razboi al
aliatilor cu peste 12 divizii de infanterie, dar aceste forte au crescut constant
in numar, in pofida dificultatilor intampinate in cooperarea militara romanosovietica.
Dupa alungarea trupelor germane de pe teritoriul romanesc, Armatele
a 1-a si a 4-a au fost angajate in luptele de pe marele front la nord de
Carpatii Occidentali si la vest de Carpatii Meridionali, ajungand la aproape
350 de kilometri in adancimea aliniamentului de lupta germano-ungar.
2

Oprind inaintarea si respingand inamicul in afara arcului carpatic, pe directia


Brasov, Cluj, Carei, au sprijinit ofensiva armatei sovietice din Carpatii
Rasariteni pe directia Targu-Mures, Dej, Satu Mare.
Prin operatiunea Debretin trebuiau eliberate regiunile din estul
Ungariei, pana la raul Tisa. Actiunile ofensive s-au desfasurat in trei etape.
Prima etapa a durat din 9 pana in 13 octombrie 1944, cand trupele
romanesti au rupt apararea inamica de pe linia de contact, au avansat pe
valea Somesului Mic si au cucerit inaltimile de la vest de rau. Marile unitati
romane au continuat ofensiva impreuna cu Corpul Sovietic de Armata 104,
ajutand astfel la eliberarea orasului Cluj.
In a doua etapa, intre 14 si 20 octombrie, rezistenta inamica a fost
zdrobita in Muntii Faget si Meses. Obiectivul ofensivei a fost atins in etapa a
treia, intre 21 si 25 octombrie, cand fortele inamice au fost alungate din
orasele Carei si Satu Mare, dincolo de granita romano-ungara, pe 25
octombrie 1944.
Pentru a treia etapa, comandantul Armatei a 4-a, generalul Gheorghe
Avramescu, a hotarat sa indrepte eforturile cu prioritate pentru eliberarea
orasului Carei si cu o parte din forte sa elibereze orasul Satu Mare. Misiunea
trupelor romane a fost extrem de grea deoarece inamicul se afla in avantaj,
el structurandu-si limita dinaintea apararii pe puncte de sprijin si noduri de
aparare in special in orase.
Pentru eliberarea orasului Carei a fost conceputa o mare manevra de
invaluire, cu patru divizii din Corpul 6 Armata, care urma sa nimiceasca
inamicul din zona orasului, in timp ce Corpul 2 Armata impreuna cu Divizia
11 Infanterie aveau sa atace de la sud rezistenta inamicului din Satu Mare.
Atacul a inceput in seara zilei de 24 octombrie, iar in dimineata zilei de 25
octombrie a fost eliberat ultimul oras romanesc de la granita de vest.
Victoria asupra trupelor germane si ungare a fost castigata de 525.702
soldati romani, incepand cu 23 august 1944. Din acestia, 58.330 au fost
declarati morti, raniti sau disparuti in lupta. Numarul total al pierderilor
inamicului s-a ridicat la peste 72.937 de soldati.
Ziua fortelor armate romane a fost sarbatorita pe 2 octombrie in primii
ani dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Din anul 1959, 25
octombrie a fost stabilita ca ziua in care se aniverseaza eliberarea definitiva
a teritoriului national temporar ocupat in urma Dictatului de la Viena.

Cele consemnate mai sus evidentiaza faptul ca Ziua Armatei este


legata efectiv si afectiv de Transilvania, leaganul genezei si evolutiei istorice
a poporului roman, de obiectivele si sentimentele Armatei Romane, care au
vizat intotdeauna indeplinirea idealurilor nationale: unitate, independenta,
suveranitate, integritate teritoriala.
Serviciul militar
n Romnia comunist, serviciul militar era obligatoriu pentru toi
cetenii romni, indiferent de sex, ndeplinindu-se n diferite forme (L14 din
28/12/72, art. 28). Barbaii, puteau fi chemai pentru ndeplinirea serviciului
militar, de la 20 la 50 de ani, iar femeile de la 18 la 45 de ani (L14 din
28/12/72, art. 29). Admiii i admisele la facultate fceau armata la "termen
redus". Bieii - nou luni naintea primului an de facultate., iar studentele se
iniiau n tainele trasului cu puca pe durata studiilor. La Universitate, n trei
ani din totalul de patru, cte o zi pe sptmn era alocat militriei.
Serviciul militar obligatoriu a fost eliminat din 2007.
Dotri
Ca urmare a aderrii Romniei la NATO n 2004, a urmat o perioad de
pregtiri intensive pentru transformarea armatei ntr-o instituie
profesionist pn n anul 2007, urmnd a avea 90.000 de angajai, dintre
care aproximativ 75.000 de militari i 15.000 civili. Dintre cei 75.000, circa
45.800 vor reprezenta forele terestre, circa 13.250 forele aeriene i 6.800
forele navale, restul de 8.800 avnd alte sarcini. n prezent Armata Romn
trece printr-un proces de restructurare n trei stagii. Primul stagiu va fi
completat n 2007. Anul 2015 va marca sfritul celui de-al doilea stagiu,
cnd forele armate vor fi reduse la 80.000 de oameni. ntregul proces este
estimat s fie completat n 2025. Aceste modificri au ca scop modernizarea
structurii forelor armate, prin reducerea
personalului i achiziionarea de tehnologie
nou i mbuntit, compatibil cu
standardele NATO.

Potrivit unui material difuzat de


Ministerul Aprrii Naionale (MApN),
prioritatea n domeniul achiziiilor de echipamente moderne o dein forele
aeriene.[38] O realizare a Forelor Aeriene a fost
modernizarea elicopteruluiIAR - 330 SOCAT, realizat cu ajutorul unei firme
4

israeliene, care a dus la asigurarea interoperabilitii cu sistemele


NATO Tancul mijlociu romnesc TR-85 M1 a intrat recent n dotarea Forelor
Terestre ale armatei romne, el fiind varianta modernizat a principalului
vehicul de lupt al infanteriei. Obiectivul principal al Statului Major al Forelor
Navale a fost i este achiziia, revitalizarea i modernizarea fregatelor Regele
Ferdinand i Regina Maria.
Efective
Dac nainte de 1990 Romnia avea efective de 300.000 de militari,
ulterior armata a fost restructurat, ajungnd la un numr de aproximativ
100.000 n anul 2001.
n aprilie 2007, Armata Romn avea n strintate circa 1.700 de
militari, din care 597 se aflau n Irak.
n septembrie 2011, Romnia avea 1.800 de soldai n Afganistan.
n ianuarie 2009, trupele romneti din Irak numrau 498 de militari,
iar efectivele au fost retrase complet la sfritul lunii iulie 2009.

Prezent
n prezent (ianuarie 2010), n Afganistan se afl 1.092 de militari
romni. Cei mai muli dintre acetia (peste 900) sunt implicai n misiuni de
meninere a securitii n regiunea Qalat, din sudul rii, una dintre cele mai
periculoase zone. Acolo, atacurile insurgenilor sunt aproape zilnice - n
special cele cu dispozitive explozive improvizate, cu rachete sau cu mortiere.
Pe 8 Aprilie 2010, preedintele Traian Bsescu a anunat la Praga
creterea efectivului romnesc din Afganistan la 1.800 de militari.