Acordurile de la Bretton Woods

Reprezentati ai celor doua mari puteri aliate, Marea Britanie si SUA, au inceput sa se gndeasca, inca din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial (anii 19 !- 1" la ar#itectura sistemului $inanciar international pentru perioada postbelica% &ectiile perioadei interbelice erau' cursurile de sc#imb $luctuante produc instabilitate e(cesi)a* miscarile de capital necontrolate cauzeaza si ele perturbatii mari* este ne)oie de un cadru care sa $a)orizeze comertul international si sa e)ite razboaiele comerciale% &a aceste constatari s-a adaugat un moti) suplimentar serios si anume ne)oia acuta de re$acere economica, de reconstructie dupa un razboi care se do)edea a $i de)astator pentru beligeranti% &ectiile erau clare si, totusi, punctele de )edere intre cele doua delegatii nu erau identice% Americanii, prin )ocea mai ales a o$icialului Departamentului +rezoreriei, ,arr- De(ter .#ite, pleda pentru stabilitatea ($i(itatea" cursurilor de sc#imb si $lu(uri comerciale si de capital libere* era )orba de o pozitie ce re$lecta $orta economiei americane in prea/ma si dupa al Doilea Razboi Mondial, ca si interesele sale speci$ice% 0n sc#imb, britanicii, a$lati sub bag#eta intelectuala a marelui economist 1o#n Ma-nard 2e-nes (poate cel mai in$luent economist al secolului 33", gndeau prin prisma unei )iziuni mai aproape de realitatea economica a 4uropei, la acel moment, un continent distrus de razboi, unde gu)ernele a)eau ne)oie de un numar ct mai ridicat de mi/loace, pentru a lupta cu e)entuale dezec#ilibre e(terne mari, $iind preocupate si de costurile a/ustarii pentru o populatie isto)ita% 5lanul 2e-nes accentua ne)oia de stabilitate a cursurilor de sc#imb si de dez)oltare a relatiilor comerciale, dar pre)edea 6cursuri a/ustabile7 si posibilitatea de a impune restrictii comerciale si controale asupra miscarilor de capital, in anumite circumstante% Se poate a$irma ca intlnirea dintre cele doua pozitii e(prima, pe de o parte, )iziuni analitice di$erite (pozitia americana, mai 6liberala7 in acceptia europeana, sau mai neoclasica8monetarista in terminologia economica si o pozitie britanica pro$und 9e-nesista, care era obsedata de soma/ ridicat", iar pe de alta parte, interese care nu coincideau in multe pri)inte% Din acest punct de )edere se poate mentiona dorinta $irmelor americane de a inlatura pozitia pri)ilegiata a celor britanice in interiorul :ommo;ealt#-ului, ceea ce ar $i presupus un comert nestn/enit de 6pre$erinte imperiale7% Dar comertul liber era )azut de americani si ca o modalitate de a mari interdependentele dintre state care, ast$el, ar $i capatat interese mai statornice de a e)ita con$licte armate intre ele% 0n $inal s-a a/uns la un compromis, care a incercat sa concilieze cele doua pozitii si care s-a regasit in acordurile de la Bretton .oods (din 19 ", in statutele celor doua organizatii $inanciare specializate < =ondul Monetar >nternational si Banca Mondiala% Aran/amentele de la Bretton .oods statuau ca 6reguli ale /ocului7 $unctionarea de cursuri $i(e, dar a/ustabile (ad/ustable pegs" in conditii speciale si posibilitatea de a aplica restrictii comerciale in anumite conditii, din perspecti)a a/ustarii balantei de plati% +otodata, se acceptau controale asupra miscarilor de capital% +rebuie remarcat ca a/ustarea de curs de sc#imb prezuma e(istenta unui 6dezec#ilibru $undamental al balantei de plati7 si un acord din partea =M>, aceasta conditie dorind sa pre)ina o cursa a de)alorizarilor% Daca =M> si Banca Mondiala urmau sa se ocupe de problematica $inanciara, pe termen scurt (a/ustare de balanta de plati" si lung (dez)oltare economica", o alta organizatie, ?A++ (actuala @rganizatie Mondiala a :omertului" trebuia sa se preocupe de ordonarea comertului international, de liberalizarea sa% @ricte critici s-ar aduce astazi aran/amentelor de la Bretton .oods nu se poate contesta ca ele au introdus reguli $olositoare in relatiile economice internationale, plus $unctionarea a doua institutii, care a marcat e)olutia sistemului postbelic% Aceste aran/amente au contribuit, de asemenea, la re$acerea economica a tarilor )est-europene dupa razboi%
1|Page

0n timp insa, s-a mani$estat o presiune in crestere spre rela(area restrictiilor, a regulilor de baza% 5e $ondul dez)oltarii sc#imburilor de produse si ser)icii in economia mondiala si, implicit, al multiplicarii dezec#ilibrelor conturilor comerciale, in conditiile cresterii masi)e a $lu(urilor de capital, presiunea catre $le(ibilizarea cursurilor de sc#imb a de)enit tot mai mare% Acei ani au insemnat dez)oltarea pietei euro-)alutelor, eliminarea unor restrictii la $lu(urile de capital, dar si dezec#ilibre comerciale mari, care au reclamat a/ustari de balanta de plati de an)ergura% 0n cazul SUA, de pilda, dezec#ilibrul comercial mare se datora, in special, razboiului din Aietnam, care a $ost $inantat de Administratie aparent $ara di$icultate, in )irtutea pri)ilegiului tarii de a $urniza moneda de rezer)a% +otul a culminat cu decizia SUA de a renunta la con)ertibilitatea in aur a dolarului (in 19B1"% Acel moment a semnalat intrarea intr-o era a $lu(urilor $lotante% Sistemul de la Bretton .oods < cursuri de sc#imb $i(ate < a durat e$ecti) din decembrie 19CD pna in martie 19BE% Al doilea regim, care a debutat in martie 19BE, continua si in prezent < regimul cursurilor de sc#imb supuse $lotarii controlate% Sub primul regim, dolarul a $ost principala )aluta de rezer)a% :u e(ceptia aurului, desigur% 5entru ca metalul galben a continuat sa $ie un important acti) de rezer)a al sistemului de la Bretton .oods% &ira sterlina, desi si-a pastrat statutul de )aluta de rezer)a, /uca un rol minor in tarile din a$ara :ommon;ealt#-ului britanic% 5e pietele )alutare, in timpul perioadei Bretton .oods, inter)entiile bancilor centrale erau limitate% 0nainte de 1C august 19B1, operatiunile americane erau, in mare parte de doua tipuri' )nzarea de aur catre autoritatile straine, pentru dolarii ac#izitionati din inter)entiile lor pe piata )alutara* ce)a mai trziu, cumpararea de dolari de la autoritatile straine in contrapartida la )aluta straina dobndita de SUA prin tragerile s;ap ale Rezer)ei =ederale sau emiterea de bonduri% Statele Unite au incercat, un timp, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, sa mai pastreze aurul ca stlp al sistemului monetar% Au renuntat insa la 1C august 19B1% Regimul cursurilor )alutare a/unsese la o rascruce a istoriei' in timp ce ratele $i(e de sc#imb mureau, a)ea loc o larga desc#idere a drumului spre economia de piata% Dupa ce dolarul a $ost declarat necon)ertibil in aur, in august 19B1, a urmat imediat o declaratie de de)alorizare% Autoritatile SUA au inceput sa e(erseze inter)entii directe pe pietele )alutare% &umea a descoperit, treptat, ca de la monedele cu curs $ortat, impus prin rate $i(e de sc#imb, nu mai are nimic bun de asteptat% :u alte cu)inte, ratele $i(e tineau in loc competiti)itatea% 5rin urmare, s-a renuntat la acest curs $i(% Americanii si-au de)alorizat moneda, pentru a-si desc#ide drum spre a)anta/ele competiti)e% De)alorizarea dolarului a dus la multiplicarea tranzactiilor comerciale in marci, -eni si in alte monede% Mai mult, unele banci centrale au inceput sa-si constituie rezer)e in marci si -eni ori in $ranci el)etieni% 5e masura ce Statele Unite au de)enit tot mai preocupate de intarirea economiei lor interne si, in acest sens, au redescoperit rolul in$latiei ca $actor de crestere si de stimulare a in)estitiilor, de)alorizarea dolarului nu putea sa le $ie dect $a)orabila% Din august 19B1, cnd presedintele american Ric#ard Fi(on a anuntat direct ca Banca =ederala americana (Rezer)a =ederala" nu mai asigura con)ertibilitatea dolarului in aur, gest ce ec#i)ala cu ruperea Acordului de la Bretton .oods, pna in momentul de $ata < timp marcat de mari rasturnari la ni)el mondial, unele induse de aparitia euro < moneda americana a continuat sa $ie o complicata problema pentru toate celelalte state, mari sau mici% 0n$iintarea =ondului Monetar >nternational a $ost stabilita in iulie 19 , in cadrul :on$erintei =inanciare si Monetare a @rganizatiei Fatiunilor Unite des$asurate in localitatea americana Bretton .oods, unde delegatii din state au $ost de acord asupra unui nou cadru pri)ind cooperarea economica, destinat in mare parte e)itarii repetarii politicilor economice dezastruoase, care au contribuit la marea recesiune din anii 19E!%

2|Page

0n timpul acestui deceniu, ca urmare a slabirii acti)itatii economice a ma/oritatii statelor industrializate, acestea au incercat sa-si prote/eze economiile prin cresterea restrictiilor pri)ind importurile% Dar aceasta masura a dus la o scadere a acti)itatilor de comert, a producti)itatii si a $ortei de munca% 5entru a mentine rezer)ele diminuate de aur si de )aluta straina, unele state au redus libertatea cetatenilor lor de a cumpara din strainatate, unele si-au de)alorizat moneda nationala, iar altele au introdus restrictii complicate asupra cetatenilor sai de a detine )aluta% Aceste politici, insa au dus la de)astarea economiei internationale, inregistrndu-se o crestere a soma/ului si o scadere a standardelor de )iata in cele mai multe tari% +otodata, pentru a se inlatura dezordinea monetara internationala ce aparuse la s$rsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial si a se introduce mai multa rigoare in relatiile $inanciare internationale, tarile aliate au luat in considerare o multitudine de planuri in )ederea restabilirii ordinii in cadrul relatiilor $inanciare internationale% 5rin urmare, s-a organizat in perioada 1-GG iulie 19 , :on$erinta Monetara si =inanciara a @FU de la Bretton .oods, unde au luat parte cte)a mii de specialisti in probleme economice, politice si $inanciare, e(perti, /uristi, precum si reprezentanti ai de state' Australia, Belgia, Boli)ia, Brazilia, Marea Britanie, :anada, :e#oslo)acia, :#ile, Republica 5opulara :#ineza, :olumbia, :osta Rica, :uba, Danemarca, Republica Dominicana, 4cuador, Republica Araba 4gipt, 4tiopia, =ilipine, =ranta, ?recia, ?uatemala, ,aiti, ,onduras, >slanda, >ndia, >ran, >ra9, >ugosla)ia, &iberia, &u(emburg, Me(ic, Ficaragua, For)egia, Foua Heelanda, @landa, 5anama, 5aragua-, 5eru, 5olonia, Republica Sud-A$ricana, Statele Unite ale Americii, Uniunea So)ietica, Urugua- si Aenezuela% :on)orbirile si lucrarile, care au a)ut loc cu prile/ul con$erintei, a)eau ca scop cautarea si prezentarea remediilor pentru combaterea dezordinii si instabilitatii monetare cronice, solutii de inlaturare a barierelor )amale e(cesi)e si a restrictiilor netari$are din calea comertului international si alte probleme acute cu care se con$runtau statele% Solutionarea acestor probleme )iza un nou stil de )iata economica internationala, care sa aiba la baza dez)oltarea sc#imburilor, a tranzactiilor si miscarea capitalului international in conte(t multilateral% &a baza discutiilor purtate au stat doua proiecte% 5rimul a $ost un proiect elaborat de ministrul de $inante al SUA, ,arr- B% .#ite% 65lanul .#ite7 preconiza in$iintarea unui 6=ond Monetar >nternational7, constituit din aur si monede nationale, care sa $urnizeze tarilor membre, in sc#imbul monedei lor nationale, )aluta straina necesara pentru realizarea tranzactiilor comerciale e(terne si pentru stabilirea ec#ilibrului balantelor de plati% :el de-al doilea, un proiect elaborat de economistul englez 1o#n Ma-nard 2e-nes < 65lanul 2e-nes7 < pre)edea restabilirea ec#ilibrului balantelor de plati de$icitare prin realizarea unei solidaritati intre creditori si debitori% 5re)edea, in acest sens, crearea unei 6Uniuni >nternationale de :learing7 care sa administreze un $el de moneda internationala cu )aloare $i(a in raport cu aurul, denumita 6bancor7, emisa intr-un )olum corespunzator ne)oilor comertului international si din care $iecare tara trebuia sa detina automat o cota necesara dez)oltarii sc#imburilor sale comerciale e(terne% 5articipantii la :on$erinta @FU au adoptat 65lanul .#ite7, in mare parte, datorita pozitiei importante a economiei nationale americane in economia mondiala, reconsolidndu-se sistemul monetar aur-de)ize prin intarirea pozitiei dolarului% Ast$el, prin acordurile inc#eiate, :on$erinta monetara din iulie 19 a pre)azut in$iintarea a doua institutii' =ondul Monetar >nternational (=M>" si Banca >nternationala pentru Reconstructie si Dez)oltare (B>RD", cunoscuta si sub denumirea de Banca Mondiala (BM"% 0n con$ormitate cu acordurile de la Bretton .oods, =M> urma sa detina rolul principal in cadrul noului sistem monetar international% 0n acelasi timp, s-a $acut precizarea ca o 6tara nu poate de)eni membra a B>RD, atta timp ct nu este membra a =M>7% 0n urma acestei con$erinte, ca urmare a sistemului adoptat, de$inirea si
3|Page

con)ertirea monedelor nationale, ca si constituirea rezer)elor )alutare urmau sa se $aca numai prin aur si dolari SUA, si nu prin aur si mai multe de)ize ca mai inainte% Aceasta a re$lectat pozitia economica si $inanciar )alutara dominanta a SUA, care a iesit intarita din razboi, comparati) cu celelalte natiuni% Doua treimi din rezer)ele de aur ale tarilor dez)oltate erau detinute de SUA% Scopul principal al sistemului monetar international creat in 19 , si cunoscut ca 6Sistemul Monetar >nternational de la Bretton .oods7, l-a constituit asigurarea prin intermediul mecanismelor sale de $unctionare, a unei largi cooperari monetare si pe aceasta baza, cresterea ec#ilibrata a comertului international, ca o conditie a dez)oltarii economice a $iecarei tari si a economiei mondiale in ansamblul sau% Urmarind realizarea acestor deziderate, la baza sistemului de la Bretton .oods au $ost puse urmatoarele principii mai importante' uni)ersalitatea < orice stat care recunoaste pre)ederile statutului =M> poate adera la acest organism si implicit la principiile Sistemului Monetar >nternational si stabilitatea cursului de sc#imb < este unul din principiile $undamentale de $unctionare a 6Sistemului Monetar >nternational7, punerea lui in practica $iind conditia de baza pentru realizarea cooperarii monetare si asigurarea stabilitatii monetare si economice% Acest principiu presupunea $i(itatea paritatilor si cursurilor )alutare% Modi$icarea acesteia putea $i e$ectuata numai la propunerea tarii membre, in urma consultarii cu =M> si numai pentru corectarea unui dezec#ilibru $undamental al balantei de plati e(terne% Mentinerea cursului de piata intre limite ma/orate, dupa 19B1, se realiza printr-un mecanism special de inter)entii repetate pe piata cu operatiuni de )nzari-cumparari de moneda% Daca nu se a/ungea la rezultatul asteptat, se trecea la modi$icarea )alorii paritare, dar numai pentru corectarea unui dezec#ilibru $undamental in economia tarii% Alt principiu a $ost con)ertibilitatea reciproca a monedelor, prin des$iintarea restrictiilor asupra platilor curente, precum si con)ertibilitatea in aur a dolarului% Dolarul reprezenta singura moneda con)ertibila in aur, in calitatea sa de etalon, moneda de rezer)a si de plata in cadrul sistemului, autoritatile monetare americane garantnd con)ertirea la cererea bancilor centrale, a detinerilor acestora in dolari, la pretul o$icial de ECI uncia% 5entru celelalte monede nationale con)ertibilitatea insemna pe de o parte, des$iintarea restrictiilor in domeniul platilor si trans$erurilor internationale, iar pe de alta parte obligatia bancii centrale, de a cumpara propria moneda detinuta de o banca centrala straina la cererea acesteia% Suma respecti)a trebuia sa pro)ina insa, din tranzactiile curente sau sa $ie necesara pentru plati curente% +rans$ormarea o$iciala a unei monede in alta era limitata la relatiile dintre autoritatile monetare% @peratiunile de plati generate de tranzactiile comerciale si $inanciare des$asurate intre persoane $izice si /uridice se e$ectuau pe piata $ara inter)entia directa a bancilor centrale% A $ost instituita deci o con)ertibilitate reciproca o$iciala si de piata, monedele putnd $i trans$ormate indirect, in aur, prin intermediul dolarului SUA% :rearea unui )olum de rezer)e adec)at a $ost alt principiu ce a stat la baza Bretton .oods% Autoritatile monetare ale tarilor membre =M> a)eau obligatia sa constituie rezer)e monetare adec)ate ne)oilor de ec#ilibrare a balantei de plati compuse din' rezer)ele o$iciale de aur* rezer)ele )alutare* creanta $ata de =M> (e(cedentul cotei de participare $ata de detinerile =M> in moneda nationala a tarii respecti)e* detinerile de DS+, dupa 19B!"% Alt principiu de baza a $ost ec#ilibrul balantelor de plati% +arile membre ale =M> a)eau obligatia sa supra)eg#eze si sa asigure mentinerea ec#ilibrului balantelor de plati% 5entru asigurarea si mentinerea acestui ec#ilibru, precum si pentru a/ustarea de$icitelor sau e(cedentelor e(agerate, se utiliza de comun acord cu =M>, te#nica de)alorizarii sau re)alorizarii monedelor nationale% Singura tara care $acea e(ceptie de la acest principiu era SUA pentru care de$icitul balantei de plati se acoperea prin emisiune de moneda proprie, dat $iind rolul pri)ilegiat al dolarului in cadrul sistemului%

4|Page

5e parcursul anilor, ca urmare a e)olutiilor $enomenelor economice si monetar-)alutare, aceste principii au $ost abandonate treptat, cons$iintndu-se prin aceasta abandonarea sistemului conceput sa $unctioneze pe baza lor% Acti)itatea o$iciala a =ondului Monetar >nternational a inceput la 1 martie 19 B%

Pe drumul ctre standardul aur

27 iunie 2011, 07:10 | Autor: Laurentiu Rosoiu

Volatile i cu o putere de cumprare tot mai mic, bancnotele i monedele lumii tind s-i reduc valoarea sub cea a hrtiei sau metalului din care sunt fcute. Acesta este contextul n care, primele jaloane ale unui eventual viitor drum spre reinstaurarea etalonului aur, ar putea s fi fost deja fixate.

4senJa acestui sistem era datK de $aptul cK, Ln orice moment, =4D-ul american era obligat ca < la cererea deJinKtorilor de dolari < sK dea Ln sc#imbul banilor cantitatea ec#i)alentK de metal galben, asigurnd ast$el con)ertibilitatea Ln aur a dolarului% 0ncepnd cu anii MN!, Statele Unite au Lnceput sK tipKreascK tot mai mulJi dolari pentru plata $acturilor generate de menJinerea operaJiunilor militare din Aietnam Oi de acoperirea programelor sociale Ln plan intern% Asta a generat in$laJie Oi a redus puterea de cumpKrare a dolarului% 5uOi Ln $aJa scKderii )alorii reale a rezer)elor Ln dolari, in)estitorii au Lnceput sK cumpere aur pentru a se prote/a, iar preJul pe piaJa liberK a crescut cu mult peste raportul o$icial de EC de dolari pe uncia de aur% Pi cu ct SUA tipKrea mai multK monedK, cu att naJiunile cu surplus bugetar erau tentate sK cearK +rezoreriei aur Ln locul dolarilor% 5us Ln $aJa unei ade)Krate goane dupK aur, Fi(on a tKiat legKtura dintre dolar Oi aur Oi a redus )aloarea monedei cu G!Q, decredibiliznd dolarul Oi conducnd ast$el la des$iinJarea totalK a acordului de la Bretton .oods, Ln 19BE% >ar de la acel moment, $inanJarea de$icitelor prin tipKrirea de bani Oi prin in$laJie a de)enit politicK de stat peste tot Ln lume% 5rogramele sociale tot mai generoase, proiectele publice tot mai mKreJe sau rKzboaiele tot mai costisitoare au $Kcut din )alutele lumii simple #rtii, iar din aur < singurul acti) apt sK-Oi pKstreze )aloarea% >atK de ce, astKzi pieJele se Lntorc natural la reperul care are o istorie de peste C%!!! de ani' metalul galbenR @ )alutK care nu poate $i contra$KcutK Oi a cKrei masK Ln circulaJie nu poate creOte cu mai mult de 1,CQ pe an < spre deosebire de banii de #rtie, a cKror cantitate Oi )aloare depinde doar de numKrul de zerouri tastate de banc#eri pe ecranul calculatoarelor% Restabilirea unei legKturi Lntre aur Oi bani ar aduce probabil mai multK stabilitate, dar este improbabil sK $ie pusK Ln practicK, spunea la $inele lunii mai Ronald StS$erle, analistul pe aur al 4rste Ban9% >mprobabil, dar nu i imposibil% T:ine ar $i crezut cK Ln $runtea BKncii Mondiale ar putea a/unge un susJinKtor al ideii legKrii )alutelor de metalul preJios, aOa cum este Robert Hoellic9U7, se Lntreba retoric analistul 4rste% Mai ales cK o ast$el de idee nu trebuie pri)itK neapKrat ca o repunere Ln )igoare a unuia dintre modelele istorice de Tgold standard7, spune RKz)an =urtunK, e$ul departamentului de AnzKri 5roduse de +rezorerie din cadrul B:R% >ar o e)entualK alternati)K ar putea lua naOtere c#iar din actualele iniJiati)e ale =M> de
5|Page

restructurare a coOului )alutar al DS+ (Drepturi Speciale de +ragere < monedK )irtualK $olositK de =ondul Monetar >nternaJional"% T@ricnd, Lntr-un ast$el de coO, poate a)ea loc aurul7, completeazK specialistul B:R% 0ntre timp, sub presiunea miilor de miliarde de dolari, euro, -eni, $ranci sau -uani Oi ruble aruncate Ln pieJe Ln ultimii patru ani, banii de #rtie Tse Lntorc la )aloarea lor intrinsecK, adicK zero7, dupK cum spunea Ln urmK cu G!! de ani celebrul $ilozo$ $rancez Aoltaire% AceeaOi Lntoarcere spre )aloarea intrinsecK o LnregistreazK Oi aurul% 0n sens in)ers LnsK, recKpKtnd tot mai mult din strKlucirea pierdutK%

Ce este FMI?
FMI sau Fondul Monetar International este o agentie interguvernamentala care actioneaza pentru a mentine stabilitatea ratelor de schimb si a sistemelor internationale de plati. Reuseste acest lucru furnizand sprijin tarilor care au probleme economice si care reprezinta un pericol pentru economia globala, scrie !B . >nstitutia a $ost $ondata in 19 C, in urma unei con$erinte a Fatiunilor Unite, prin +ratatul de la Bretton .oods% :ele de natiuni participante la con$erinta au conceput =ondul ca o cooperati)a economica ce ar putea pre)eni de)astatoarele cicluri de de)alorizare a monedei, in plan international, $enomen care luase amploare in timpul Marii Recesiuni% Acest acord a condus la in$iintarea B>RD (Banca >nternationala pentru Reconstructie si Dez)oltare, deasemeni cunoscuta ca si Banca Mondiala" si =M> (=ondul Monetar >nternational"% Aceste institutii sunt cunoscute ca $iind gemenii Bretton .oods% Sistemul Bretton .oods pre)edea o rata de sc#imb )alutar stabila, a)and ca re$erinta standard, aurul, dolarul $iind singura moneda con)ertibila in aur% Astazi, a)and sediul la .as#ington, =M> numara 1DB de state membre si un personal $ormat din G%C!! de persoane pro)enind din 1N! de tari% u ce se ocupa" =M> acorda asistenta te#nica, dar si $inanciara tarilor care au be)oie de spri/in economic% Statele membre contribuie la resursele =ondului, prin plata unor cote in $unctie de puterea economica a $iecareia in parte% Resursele sunt $olosite mai departe sub $orma de imprumuturi% Adeseori, imprumuturile sunt acordate pe baza respectarii anumitor politici si tinte economice care trebuie sa $ie atinse de natiunea care se imprumuta% :ererile obisnuite acopera re$orme bugetare, impuneri de ta(e si un regim monetar orientat spre piata% Sustinatorii =ondului spun ca aceste cereri promo)eaza practici $iscale sanatoase si contribuie la stabilitatea economiei globale, bene$iciile $iind resimtite de toti cei care sunt membri ai =M>% :riticii cred, in sc#imb, ca =M> este controlat de @ccident (numarul de )oturi in cadrul :onsiliului ?u)ernatorilor este determinat de in$luenta economica a unei tari" si, prin urmare, politicile sale tind sa spri/ine interesele SUA sau ale anumitor tari europene% 5resedintele )enezuelean ,ugo :#a)ez si-a retras tara din cadrul =M>, in G!!B% &a $el au $acut-o si unii lideri din 4uropa de 4st% #e ce este FMI important" =M> a dus o serie de campanii mari de regenerare a natiunilor su)erane cu probleme% Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este implicarea =ondului in situatia Argentinei, in G!!1 - G!!G% America &atina, in special, are o lunga istorie cu =M>% >n 19DN, =M> a incetat, pentru o scurta perioada de timp, sa acorde transe de imprumut catre 5eru, deoarece acesta nu $acuse platite contractate% =M> a coordonat
6|Page

si sal)area $inanciara a Me(icului, in 19DG, si apoi iarasi in 199C% >n aceste cazuri, dar si in altele, =ondul este creditat pentru alinarea e$ectelor economice ale crizei pro)ocate de imprumut% Si in aceasta directie =ondul s-a con$runtat cu multe critici% Si asta pentru ca s-a tinut strans de programele rigide de imprumut care, spun unii, au e(acerbat problemele economice locale% De e(emplu, Argentina este una din tarile care a$irma ca cerintele de austeritate i-au adancit criza economica% :onditiile riguroase impuse c#eltuielilor la ni)el intern pot impiedica implementarea programelor de re$orma in sanatate sau cele de mediu, sustin criticii% Autor' Alina Fegrutiu #istribuie acest articol in reteaua de socializare preferata

Cea mai mare conspiraie din secolul al XX-lea

Anumite idei au n nulceul lor fora unui potenial politic. Aa era, cnd a intrat n istorie, ideea c desfiinarea proprietii private ar readuce Raiul pe Pmnt. Era ea o idee fals? Nu avem cum s tim, ziceau primii ei zelatori, dac nu o e perimentm n viaa social, cci, mai ziceau, avem de a face cu o idee politic, nu cu una tiinific. !ai apoi, au aprut apostolii ar"umentului c, social rmnnd, ideea este i tiinific. #mediat a aprut i doctrina care e plica, punct cu punct, cum poate fi e perimentat ideea. # s$a spus comunism. Dezvoltarea pe scar larg a presei scrise i a brourilor a dus ideea n mijlocul celor care aveau nevoie s cread n ea, muncitorii de la nceputurile erei industriale. La sfritul secolului al XIX lea, ideea era rspndit n toat !uropa i producea deja organiza"ii ale proletarilor.

#n preajma Primului Rz%oi !ondial $dar cine tia c va ncepe%&, n cercurile masonice era cutat o idee de contracarare a
doctrinei comuniste. 'iind ea, doctrina, una cu un caracter interna"ionalist, aprtorii vec(ii ordini a propriet"ii sperau c stimularea ideii na"ionale $o idee prin e)celen" modern, liberal i burg(ez& va putea contracara interna"ionalismul ideii comuniste. *a s a ajuns la conflagra"ia aceea, n care urmau s se afle fa" n fa", pe front, n numele na"iunii, to"i adep"ii na"ionalismului proletar

din

!uropa. Dar Dumnezeu $sau +rjmaul su& avea alte planuri, Primul Rz%oi !ondial se nc(eia cu triumful ideii comuniste n -usia, o "ar ct un continent i o mare putere. .lbit cumplit de acel rzboi pe care nu l a n"eles niciun contemporan al su altfel dect din goacea interesului na"ional, /ermania era cea mai vulnerabil dintre urmtoarele poten"iale victime ale comunismului. Italia, la fel. 0rima care reac"ioneaz este Italia, acolo, stngii proletariene interna"ionaliste i se contrapune n anii 123 o stng de tip nou, na"ionalist i imperial. !ussolini i a spus fascism. /ermania i va reforma i ea stngismul e)tremist ntr o variant e)tremist a interna"ionalismului imperial care, dup 4566, va avea acces la conducerea statului. Lucrurile erau clare. 7ei care ncercaser s omoare interna"ionalismul proletar i ideea sa central aveau de luptat, acum, cu forme intolerabile de na"ionalism rzboinic de tip imperial. *a s a ajuns la alian"a dintre 8.-.... i marele puteri occidentale nc neafectate de acel na"ionalism.
7(estiunile de strategie postbelic $negocierea condi"iilor de pace& s au nc(eiat la Ialta. 9oi, cei din !uropa de !st i 7entral, motenim, de acolo, de la Ialta, un resentiment, am fost convini c, atunci i acolol .8* i *nglia ne ar fi trdat.

.trategia de la Ialta nu am putut o n"elege zeci de ani. *bia acum, dup 233:, avem, n fine, toate elementele pentru a n"elege ce fel de ;trdare< a fost acolo. *colo s a negociat un armisti"iu tragic. .8* i *nglia nu mai aveau resurse $nici morale, nici economice& s ntoarc rzboiul mpotriva comunismului. =i au oferit timp pentru a gsi strategia potrivit s scoat ideea comunist din istorie. !a, s nu uitm, era mai nti n mintea unor mari mase de proletari i abia apoi ntr o structur de stat imperial.
Etapele acestei strate"ii au fost urmtoarele&

4. 'retton (oods, )*+,. *colo s a pus la punct sistemul financiar al lumii postbelice, cea rmas nesupus ideii comuniste. >oate guvernele urmau s i "in toate rezervele valutare n dolari. .8* deveneau, n acest fel, cea mai mare putere financiar a lumii. De pe aceast pozi"ie, .8* urmau s conduc un nou tip de rzboi, rzboiul c(eltuielilor de narmare $aa numita curs a narmrilor& al crui rost strategic era acela de a nu lsa comunismul s produc un nivel de trai atrgtor pentru alte mase de proletari. 7|Page

-. )*.). /n acest an, etalonul 0 aur a fost scos din 1ocul financiar al valutelor. De acum nainte, dolarul rmnea ceea ce fusese nainte aurul. 0rima consecin", 'ederal -eserve ?an@ putea tipri moned american fr s mai "in cont de rezervele sale n aur. Aasa monetar a rzboiului mpotriva comunismului putea crete orict. Infla"ia prin dolari n e)ces urma s fie calculat la nivel global, dar ce mai contaB% .8* tiprea acum moned fr s "in cont de 0I? ul global. 0I? ul global era, n 233:, de CC de trilioane. Iar ;0I?< ul financiar global era de 44 ori mai mare. #n lume circulau de 44 ori mai mul"i bani dect s ar fi putut tipri dac se rmnea la etalonul aur. *a s a ajuns la istoria anilor 45:5 4554. 8.-.... ul a fost nfrnt de sistemul financiar inventat n cele dou etape, 45DE i 45F4. 6. )***. Pro%lema motenit din Rz%oiul Rece era la fel de "rav i de global pe ct fusese amenin"area global a comunismului. *cel ;0I?< financiar global de 44 ori mai mare dect 0I? ul global real $mrfuri i servicii& era datorat, n mare parte, modelului de dezvolatare indus de masa de bani fr real acoperire, ca s poat scoate din min"ile occidentalilor ideea comunist, guvernele Gccidentului au ncurajat dezvoltarea pe datorie $pe bani din viitor&. Gr, sistemul datoriilor suverane formau un joc piramidal de tip 0onzi $7aritas, pe romnete&. 7um s convingi, acum, guvernele s ias din acest joc nesustenabil% *i nevoie de o criz financiar global care s duc la evaporarea unei mari cantit"i de bani artificiali. ?ula aceea care s a umflat de 44 ori trebuia spart. 7um o spargi% Not important Imediat dup 45F4, .8* au desc(is rela"iile cu 7(ina. * jucat i 7eauescu un rol. Dup moartea lui Aao, n 45F:, Deng Xiao 0ing d drumul unei forme de agricultur privat familial. 0roduc"ia agricol a 7(inei crete an de an. 8.-.... ul monitorizeaz situa"ia. #n 45:C, ?iroul 0olitic al 078. l numete .ecretar /eneral pe Ai(ail /orbaciov, cu studii n economia agrar. 0erestroi@a s a nscut i pentru a contracara succesele c(inezeti n economia agrar. 8.-.... ul lupta acum pe dou fronturi, mari c(eltuieli de narmare, pe de o parte, inova"ii doctrinare n economia 7(inei, pe de alt parte. /n )***, printr$o decizie politic a "uvernului 23A, bncile comerciale, care, nainte, nu aveau dreptul de a func"iona i ca bnci de investi"ii, au primit acest drept. *tunci a nceput balamucul, toate bncile au pornit cte o linie de creditare imobiliar. >oat lumea i construia case noi pe bani din viitor. !ra clar, de la un punct ncolo, c masa de bani din viitor o ntrecea pe cea din prezent. *cela era punctul unde puteai sparge aceast bul imobiliar. 4nd 5e6man 'rot6ers s$au dus, n -778, la 9%ama i i au cerut 633 de miliarde de dolari ca s nu falimenteze, preedintele a refuzat o, dar tia ce face. =tia c urmeaz panica i o criz de lic(idit"i care va sfri printr o criz a datoriilor suverane. >oate acestea trebuiau s se ntmple. .8* nu risca nimic, '!D ul rmnea ceea ce era, eful financiar al stabilit"ii globale i adevratul imperiu al lumii. 7ci nu comple)ele militaro industriale se rzboiesc astzi, ci puterile financiare. :oate acestea tre%uiau s se ntmple. ;e ce? 0entru c sistemul financiar global nu mai dorea s sus"in modelul dezvoltrii pe datorie i nici nu mai avea interes. *cest model de dezvoltare a fcut ca puterea de cumprare a dolarului din 45DE s fie azi de zece ori mai mic. *ceast infla"ie global a dolarului trebuia stopat. !a, infla"ia aceasta, a fost ;eroul< care a omort comunismul, dar, acum, sistemul nu mai avea nevoie de acest ;erou<. .istemul dorea s se ntoarc la o realitate financiar neinfla"ionist, fr mase mari de bani artificiali. Gare de ce% 0entru c, srcind guvernele, n noile condi"ii de lic(iditate financiar precar, sistemul i putea relua mai vec(iul su scop $acela care fusese limpede ini"iatorilor ideii comuniste&, ct mai mult proprietate privat n minile ct mai pu"inor proprietari.
Dac a fi parte din sistem, a gndi la fel. 'iind parte din cealalt parte $aceea care i va pierde propriet"ile&, gndesc altfel. *dic vd ce s a ntmplat ... i ... i ce% ... la ce mi folosete c vd%

#oan 'uduca

8|Page

Dictatura financiar, "soluia" Bilderber pentru re!ol"area cri!ei actuale

Un articol foarte bun pe care ne-am permis sa-l preluam si sa il prezentam aici:

Cum se ncearc realizarea (cu banii notri) a unei etape cheie de pe agenda Noii Ordini

ondiale

Vom vorbi acum succint despre programul nostru financiar pe care special l-am pstrat pentru sfrit, ca fiind punctul cel mai greu care totodat este culminant i hotrtor al planurilor noastre de acaparare a puterii asupra ntregului pmnt. Crizele economice au fost i vor fi deseori provocate cu abilitate chiar de noi cu scopul de a retrage n.n. pentru noi! bani din circula"ie.# Primul-ministru al Marii ritanii, !re"e#intele $ran%ei "i al%i &nal%i o'i(iali interna%ionali (er instaurarea unei #i(taturi 'inan(iare !entru a re)ol*a a(tuala (ri)+ e(onomi(+, -e #ata a(easta, "i (ei mai s(e!ti(i *or tre.ui s+ re(unoas(+ e*i#en%a: a(tuala (ri)+ 'inan(iar+ este 'olosit+ #e (ei (are urm+res( s+ (on#u(+ a(east+ !lanet+, !entru a instaura /oua 0r#ine Mon#ial+, 1olu%ia #e (reare a unei autorit+%i 'inan(iar-.an(are uni(e, la (are s-a a2uns (3i!urile #u!+ mai multe &nt4lniri ale li#erilor mon#iali, a 'ost #e 'a!t #e(is+ la &nt4lnirea il#er.erg #in iunie 2008, 1(enariul !rin (are s-a a2uns ai(i nu este ni(i !e #e!arte unul nou: el a mai 'ost utili)at &n 1815, &n 1507, &n 1525, &n 1544 "i &n 1571 su. a(ela"i !rete6t: asigurarea sta.ilit+%ii "i (re"terii e(onomi(e, -e 'ie(are #at+ a urmat &ns+ o nou+ (ri)+, "i mai am!l+, "i mai gra*+, (are a m+rit tot mai mult !uterea gu*ernului 'inan(iar #in um.r+, ! iunie "##$ % &imoth' (eithner) preedintele *ncii +ederale din Ne, -or.) cere implementarea unui organism unic de control al bncilor de pe ntreaga planet La &nt4lnirea il#er.erg #e anul a(esta au !arti(i!at 'oarte multe !ersoane (3eie #in sistemul .an(ar "i 'inan(iar: 7imot38 9eit3ner :!re"e#intele +n(ii $e#erale #in /e; <or=>, en ernan=e :!re"e#intele $e#eral Reser*e>, ?enr8 Paulson :1e(retarul 7re)oreriei 1@A>, Aean-Blau#e 7ri(3et :!re"e#intele +n(ii Bentrale Curo!ene>, Ro.ert Doelli(= :!re"e#intele +n(ii Mon#iale>, @nii autori (are au a*ut (ura2ul s+ 'a(+ #e)*+luiri #es!re (ons!ira%ia mon#ial+ au a*erti)at atun(i :&n iunie 2008> (+ s(o!ul &nt4lnirii il#er.erg #e anul a(esta este #is(utarea mo#alit+%ii #e im!lementare a gu*ernului uni( mon#ial utili)4n# o (ri)+ 'inan(iar+, /i(i nu se &n(3eiase .ine &nt4lnirea il#er.erg :#es'+"urat+ la Eas3ington &ntre 5 "i 8 iunie 2008> (+ 7imot38 9eit3ner se !l4ngea &n $inan(ial 7imes #e gra*ele !ro.leme 'inan(iare (reate #e a(tualul sistem, FGinaH, s!unea el, Fo !oart+ e6isten%a .+n(ilor (entrale, iar !ro.lema se *a re)ol*a #oar !rin instaurarea unui uni( organism, (are s+ (ontrole)e &ntregul sistem .an(ar, Institu%iile (are 2oa(+ un rol (entral !e !ie%ele monetare "i #e (a!ital, in(lu)4n# ai(i !rin(i!alele .+n(i a(ti*e la ni*el glo.al, #ar "i .+n(ile #e in*esti%ii, au ne*oie s+ o!ere)e su. tutela unui (a#ru uni(, (are s+ o'ere o mai !uterni(+ su!ra*eg3ere (onsoli#at+, Pentru (+ !rin(i!ala sa res!onsa.ilitate este asigurarea sta.ilit+%ii &ntregului :J> sistem 'inan(iar, $e#eral Reser*e *a tre.ui s+ 2oa(e un rol (entral &n sta.ilirea a(estui (a#ru, (ola.or4n# str4ns (u su!er*i)orii #in 1@A "i alte %+ri, A*em ne*oie #e o mai .un+ (a!a(itate #e a r+s!un#e la (ri)e,H 1istemul .+n(ilor (entrale sau na%ionale a 'ost &ns+ (reat tot #e (ei (are a(um *or :numai a!arent> s+ &l #istrug+ :#ar &n realitate, *or s+ &l e6tin#+>, Prima #in a(east+ serie a 'ost $e#eral Reser*e #in 1@A, 0 .an(+ (entral+ are !uterea #e a emite .ani !entru o &ntreag+ na%iune "i, !rin a(est me(anism, (ontrolea)+ rata #o.4n)ilor, re)er*ele #e mone#+ "i sta.ile"te, retr+g4n# sau lans4n# .ani li(3i)i !e !ia%+, *aloarea 5|Page

mone#ei na%ionale, 0 .an(+ (entral+ !oate #a .ani (u &m!rumut gu*ernului, &ns+ e*i#ent (+ 'a(e a(easta &n s(3im.ul unei #o.4n)i, $e#eral Reser*e, (a .an(+ (entral+ a 1@A, este singurul organism (are !oate !ro#u(e #olari, 1(riitorul Peter 7, E3itte a a*ut (urio)itatea s+ &l &ntre.e, &ntr-un #o(umentar #i'u)at #e /ational 9eogra!3i(, !e un &nalt o'i(ial al $e#eral Reser*e, #e un#e *in #olarii, Iat+ (e a r+s!uns a(esta FP+i, noi (re+m #olarii, 1unt .ani (are nu au e6istat &nainte,H FC6ist+ *reo limit+ la astaKH l-a &ntre.at E3itte, F/u, ni(iuna, #oar 2u#e(ata s+n+toas+ "i (on"tiin%a (elor #in $e#eral Reser*e,H Atun(i (4n# #+ (u &m!rumut #olarii !ro#u"i ast'el, $e#eral Reser*e (ere o #o.4n#+, (are intr+ .u)unarul (elor (are o (on#u( "i #etermin+ o (re"tere a (antit+%ii #e .ani !e (are a(e"tia o !ot a!oi #in nou &m!rumuta, C un (er( *i(ios '+r+ s'4r"it, iar la ora a(tual+ nu e6ist+ ni(iun alt me(anism mai ingenios "i mai #ia.oli( #e &m.og+%ire, Ln l+(omia "i in(on"tien%a lor, (ei (are l-au (reat &"i #ores( a(um s+ &l e6tin#+ la ni*el !lanetar, "/ septembrie % 0effre' (arten) membru C12) cere crearea 3utorit4ii onetar' 3uthorit') ( 3) onetare (lobale ((lobal

Ae''re8 9arten, mem.ru BRC :Bonsiliul Rela%iilor C6terne, Boun(il o' $oreign Relations> a !arti(i!at "i el la &nt4lnirea il#er.erg "i &"i a#u(e a!ortul la !unerea &n a!li(are a (elor #e(ise #e a(est gu*ern mon#ial #in um.r+, Lntr-un arti(ol #in $inan(ial 7imes a*4n# (a titlu FA*em ne*oie #e o nou+ Autoritate Monetar+ 9lo.al+H :Ee nee# a ne; 9lo.al Monetar8 Aut3orit8> anun%+ (+ omenirea se (on'runt+ (u o (ri)+ glo.al+, (are (ere solu%ii glo.ale, Iat+ (e s(rie el &n $inan(ial 7imes: FB3iar #a(+ o!era%iunea #e !om!are masi*+ #e 'on#uri #in !artea statului are su((es, ea *a tre.ui s+ 'ie urmat+ #e o solu%ie !e termen lung: instaurarea unei Autorit+%i 9lo.ale Monetare, Eas3ingtonul re(unoa"te (+ a(east+ (ri)+ a #e*enit glo.al+, ?an= Paulson, se(retarul 7re)oriei ameri(ane soli(it+ im!erios na%iunilor lumii s+ &"i sta.ileas(+ !ro!riile !rograme #e sal*are, +n(ile (entrale au &n(e!ut #e2a s+ reali)e)e a(%iuni sin(roni)ate #e in2e(tare #e 'on#uri &n !ie%ele #e (a!ital :n,n, la a(el moment, %+rile euro!ene &n(+ nu luaser+ o'i(ial a(east+ #e(i)ie, #ar or#inul 'usese #e2a #at "i li#erii euro!eni se *or (on'orma (on"tiin(io"i la s(urt+ *reme>, A(easta ar tre.ui s+ #u(+ la un r+s!uns interna%ional (oerent, menit nu #oar s+ sting+ 'o(arele (reate, (i "i s+ re(onstruias(+ "i s+ men%in+ !ie%ele #e (a!ital !e termen lung, A!aratul institu%ional a(tual nu este (a!a.il s+ 'a(+ !re*i)iuni, 1istemul 'inan(iar e*oluea)+, $MI este nerele*ant &n a(east+ (ri)+, iar 97 nu are ni(io legitimitate &ntr-o lume &n (are B3ina, ra)ilia "i alte %+ri au #e*enit 2u(+tori im!ortan%i, $e#eral Reser*e este mult !rea soli(itat+ (a s+ a(%ione)e (a o .an(+ (entral+ glo.al+, A(est *i# #e autoritate este !eri(ulos !entru toat+ lumea, Ameri(a #e!in#e #e intr+rile masi*e #e (a!ital str+in :&n *aloare .rut+ #e 3 miliar#e #e #olari !e )i>, iar a(estea *or (re"te &n mo# sigur &n anii (e *or urma, Eall 1treet "i Eas3ington nu *or 'i (a!a.ile s+ 'a(+ 'a%+, '+r+ o str4ns+ (oo!erare (u alte !ie%e, Pe l4ng+ a(easta, #imensiunile interna%ionale ale 'inan%elor sunt #in(olo #e ori(e imagina%ie, A(ti*ele glo.ale au (res(ut #e la 12,000 #e miliar#e #e #olari &n 1580 la a!roa!e 200,000 #e miliar#e #e #olari &n 2007, 0 (antitate &n (ontinu+ (re"tere #in a(est (a!ital se a'l+ a(um &n Asia "i &n )ona 9ol'ului, nu &n 1@A sau &n Curo!a, 7oate a(este (onsi#erente in#i(+ ne(esitatea unei noi Autorit+%i Monetare 9lo.ale :9MA>, 9MA *a su!er*i)a la s4nge a(ti*it+%ile autorit+%ilor na%ionale, mai a(er. #e(4t $MI-ul "i *a (ontrola im!lementarea unor reglement+ri glo.ale, Ga monitori)a ris(urile glo.ale "i *a instaura un sistem #e a*erti)are mai e'i(ient, Ga a(%iona (a o Burte #e 2u#e(at+ a 'alimentelor !entru (om!aniile glo.ale #e o anumit+ m+rime, Bele mai mari (om!anii 'inan(iare glo.ale *or tre.ui s+ se &nregistre)e la 9MA "i *or 'i o.ligate s+ se su!un+ monitori)+rii a(estuia, -a(+ nu se *or (on'orma, *or 'i tre(ute !e lista neagr+, Ai(i *or 'i in(luse .+n(ile, (om!aniile (omer(iale, 'on#urile #e !rote(%ie &m!otri*a ris(urilor :3e#ge 'on#s>, agen%iile #e rating, #ar "i 'on#urile na%ionale #e s+n+tate, Bomitetul #e (on#u(ere al 9MA *a in(lu#e .an(3eri #in 1@A, Marea ritanie, @niunea Curo!ean+, Aa!onia, B3ina, Ara.ia 1au#it+ "i ra)ilia, Ga 'i 'inan%at !rin (ontri.u%ii 10 | P a g e

o.ligatorii #e 'ie(are %ar+ (are se *a anga2a la a(easta "i #e !rime #e ti! asigurare !l+tite #e (om!aniile 'inan(iare glo.ale, !u.li(e sau !ri*ate,H Beea (e Ae''re8 9arten #es(rie &n arti(olul s+u este #e 'a!t o #i(tatur+ 'inan(iar+ glo.al+, Mi nu este #oar o teorie, (i un !lan (are &n(e!e s+ 'ie !us &n a!li(are, 56 octombrie % (ordon *ro,n) primul ministru al mondial pentru o er global8 arii *ritanii cere 7o nou arhitectur financiar

F@neori este ne*oie #e o (ri)+, !entru (a oamenii s+ a((e!te, (+ (eea (e era #e mult e*i#ent "i ar 'i tre.uit '+(ut &n(+ #e mul%i ani nu mai !oate 'i am4nat a(um,H s!une 9or#on ro;n &ntr-un #is(urs, F7re.uie s+ (re+m o nou+ ar3ite(tur+ 'inan(iar+ interna%ional+ !entru o er+ glo.al+, 7re.uie s+ a*em un nou sistem retton Eoo#s, s+ (onstruim o nou+ ar3ite(tur+ 'inan(iar+ interna%ional+ !entru anii (e *or urma,H A(or#ul retton Eoo#s a 'ost a#o!tat &n iulie 1544 !entru a re(onstrui sistemul e(onomi( interna%ional #u!+ al -oilea R+).oi Mon#ial, Cl sta.ilea un sistem #e management monetar, #i(t4n# regulile !entru s(3im.urile (omer(iale "i 'inan(iare &ntre %+rile in#ustriali)ate, A"a au 'ost (reate $on#ul Monetar Interna%ional "i an(a Mon#ial+, (a organisme menite Fs+ garante)e sta.ilitatea 'inan(iar+ "i (re"terea e(onomi(+ la ni*el interna%ionalH :a#i(+ e6a(t a(ela"i !rete6t (are este ser*it "i ast+)i>, F$on#atorii retton Eoo#s au sta.ilit reguli !entru o lume &n (are (ir(ula%ia (a!italului era limitat+,H (ontinu+ 9or#on ro;n, F/oi tre.uie s+ sta.ilim noi reguli, !entru o lume &n (are (ir(ula%ia (a!italului este glo.al+,H Ln a(ela"i #is(urs, 9or#on ro;n (om!ar+ sar(ina a(tualilor li#eri mon#iali (u a(%iunile lui Einston B3ur(3ill :!remierul Marii ritanii> "i ale lui $ran=lin -elano Roose*elt :!re"e#intele 1@A> #e la a(ea *reme, FB3iar "i &n toiul .+t+lieiH, a s!us el, Fei se g4n#eau tot la (a#rul general (are *a 'i ne(esar #u!+ r+).oi, Boo!erarea interna%ional+ este singura (ale !entru (a &n e(onomia glo.al+ s+ nu se mai re!ete !ro.lemele !e (are leam *+)ut (u to%ii &n tim!ul a(tualei (ri)e,H 5/ octombrie % Nicolas 9ar.oz') preedintele +ran4ei cere un 7gu:ern financiar mondial8 /i(olas 1ar=o)8 este un alt !ersona2 (3eie &n a(est 2o(, Instaurat &n 'runtea $ran%ei (u s!ri2inul masoneriei "i al BIA-ului :este #e notorietate 'a!tul (+ &n s!atele s+u se a'l+ Alain auer, 'ost Mare Maestru al Marelui 0rient al $ran%ei "i agent BIA>, 1ar=o)8 (on#u(e a(um gru!ul li#erilor euro!eni, -elo( &nt4m!l+tor, $ran%a se a'l+ a(um la !re"e#en%ia Bomisiei Curo!ene, e6a(t &n !erioa#a #e)no#+m4ntului a(tualei (ri)e 'inan(iare, /i(i nu se !utea om mai !otri*it !entru a a#u(e %+rile Curo!ei la linia trasat+ #e il#er.erg, La ultima &nt4lnire (are a a*ut lo( !e 15 o(tom.rie la ru6elles (u li#erii %+rilor mem.re @C, /i(olas 1ar=o)8 a *or.it #e un gu*ern 'inan(iar mon#ial: F!ro!un (a, la 'inalul a(estui Bonsiliu, s+ *enim (u un mesa2 unitar, Ln a(est s!irit am !ro!us un summit interna%ional !4n+ la 'inalul a(estui an, #e !re'erin%+ la /e; <or=, a(olo un#e a &n(e!ut totul, !entru re'on#area sistemului 'inan(iar interna%ional, -ores( (a, &n (eea (e !ri*e"te a(est su.ie(t, noi, euro!enii, s+ 'im #e!lin uni%i, Bri)a a(tual+ este (ri)a !rea-multului, 7re.uie s+ re'on#+m sistemul, iar a(east+ re'un#amentare tre.uie s+ 'ie glo.al+, /i(io institu%ie 'inan(iar+ nu tre.uie s+ s(a!e reglement+rii "i su!ra*eg3erii,H 1istemul nu tre.uie re'on#at, (i tre.uie !ur "i sim!lu s+ se renun%e la el (u totul, &ntru(4t s-a #o*e#it #e2a (+ este !+gu.os !entru omenire "i ine'i(ient &n a asigura mult r4*nita sta.ilitate e(onomi(+, Lns+ 1ar=o)8 nu 'a(e #e(4t s+ &"i 2oa(e rolul: el tre.uie s+ #etermine toate %+rile a'late su. tutela @C s+ se (on'orme)e la linia trasat+ #e il#er.erg,

11 | P a g e

F1untem &n(re)+tori (+ lu(r4n# &m!reun+ *om #e!+"i !ro*o(+rile a(tuale "i *om reinstaura sta.ilitatea e(onomiilor noastre "i !ros!eritatea,H a 'ost !rimul mesa2 al 98 la &n(e!utul lui o(tom.rie 2008, Prin gri2a lui 1ar=o)8, "e'ii #e stat "i #e gu*ern #in (ele 27 #e state mem.re ale @C au (4ntat !e 15 o(tom.rie, '+r+ s+ (4rteas(+, a(ela"i re'ren "i au su.s(ris la ru"inoasa solu%ie #e a alo(a miliar#e #e euro #in .anii statelor !e (are &i (on#u( !entru a Fsal*aH .+n(ile :&n realitate !entru a 'inan%a noul gu*ern 'inan(iar mon#ial>, Prin(i!alul (onsilier e(onomi( al !re"e#intelui 1ar=o)8, $ranNois Perol, a e6!li(at !resei (+ F!entru a r+s!un#e (ri)ei 'inan(iare, (ea mai gra*+ #e #u!+ (ea #in anii O30, tre.uie s+ lu(r+m &n trei #ire(%ii, A(est nou retton Eoo#s *a im!li(a &n !rimul r4n# un sistem #e reglementare 'inan(iar+ .a)at !e (ontrolul tuturor agen%ilor 'inan(iari, a 'on#urilor #e !rote(%ie &m!otri*a ris(urilor :3e#ge 'on#s>, a agen%iilor #e rating "i a .+n(ilor,H A(ela"i lu(ru &l s!unea "i Ae''re8 9arten, Al #oilea !un(t !ro!us #e $ran%a :%in4n# (ont #e (ele #e mai sus, este e*i#ent (+ $ran%a nu 'a(e #e(4t s+ re!ro#u(+ !a!agali(e"te i#eile trasate #e il#er.erg> este F(rearea unui gu*ern e(onomi( mon#ial, (are s+ nu 'ie re#us la 98, !entru (+ #in a(esta nu 'a( !arte #ou+ #intre %+rile (ele mai !o!ulate #in lume, B3ina "i In#ia, "i ni(i ra)ilia, Me6i( sau *reo %ar+ a'ri(an+,H P4n+ ai(i ni(io noutate, Mi al treilea !un(t: FInstituirea unui sistem #e (oo!erare monetar+ &ntre marile state, !entru (+ unul #intre moti*ele a(tualei (ri)e &l (onstituie #eregl+rile monetare #in anii P50 "i #e la &n(e!utul anilor 2000, (are au #eterminat 1tatele @nite, B3ina "i Curo!a, 'ie(are !entru sine, s+ ela.ore)e o !oliti(+ #i'erit+H, Bon(lu)ia a(estei mas(ara#eK Ln urma summitului #e la ru6elles, li#erii @C au '+(ut !resiuni asu!ra Eas3ington-ului !entru (a a(esta s+ re'orme)e ra!i# "i &n !ro'un)ime sistemul 'inan(iar a(tual, Iar Eas3ington-ul a 'ost e6trem #e mul%umit s+ su.s(rie !lanului (are 'usese lansat (3iar #e el, (a instrument #o(il al il#er.erg, ;storia se repet sub acelai slogan: 7Ordo ab chao8 (la ordine prin haos) 7oate (ele #e mai sus nu sunt alt(e*a #e(4t re!etarea !as (u !as a unei *e(3i strategii, (are a mai 'ost utili)at+ #e (4te*a ori #e-a lungul istoriei, (u a(elea"i (onse(in%e #e)astruoase !entru omenire, -e 'ie(are #at+ s(enariul a 'ost i#enti(: s-a (reat o situa%ie #e (ri)+, s-a o'erit o solu%ie, (3i!urile !entru a men%ine sta.ilitatea "i a!oi au 'ost im!lementate m+suri (are au (reat un "i mai mare (ontrol #in !artea a"a-)isei elite mon#iale, Bons!ira%ioni"tii numes( a(east+ strategie F#iale(ti(a 3egelian+ a te)ei-antite)ei "i sinte)eiH, Masonii o numes( F0r#o a. (3aoH :la or#ine !rin 3aos sau mai .ine s!us la /oua 0r#ine Mon#ial+ !rin 3aos>, Au instaurat-o (3iar (a #e*i)+ a (elui mai &nalt gra# #in Ritul 1(o%ian, gra#ul 33, Ln 1815, /at3an Rot3s(3il# a !reluat (ontrolul asu!ra e(onomiei euro!ene, !ro*o(4n# o (+#ere a .ursei #in Lon#ra, Ln a(el moment, Curo!a era s+tul+ #e r+).oi, iar *iitorul &ntregului (ontinent #e!in#ea #e #e)no#+m4ntul .+t+liei #e la Eaterloo, -a(+ armata lui /a!oleon ie"ea *i(torioas+, Im!eriul 'ran(e) urma s+ #e%in+ !uterea asu!ra Curo!ei, -a(+, #in (ontr+, (4"tiga armata (oali%iei anglo-!ruso-olan#e)e, (on#us+ #e #u(ele #e Eellington, a2ungea Anglia &ntr-o !o)i%ie #e !utere, 0ri(um Rot3s(3il# nu a*ea nimi( #e !ier#ut, &ntru(4t 'inan%ase am.ele ta.ere, -u!+ (um se "tie, .+t+lia #e la Eaterloo a a*ut (a re)ultat &n'r4ngerea lui /a!oleon, Bel (are a 'inan%at re(onstru(%ia Curo!ei "i sta.ili)area sistemului e(onomi( #u!+ r+).oaiele na!oleoniene a 'ost Rot3s(3il#, $on#urile #in (are el a &m!rumutat na%iunilor Curo!ei, &n#ator4n#u-le, au !ro*enit #intr-o &n"el+(iune (ele.r+, @tili)4n# re%eaua sa #e s!ioni, /at3an Rot3s(3il# a a'lat &naintea (elorlal%i engle)i (are era re)ultatul im!ortantei .+t+lii #e la Eaterloo, Le-a transmis agen%ilor s+i #e la .urs+ s+ *4n#+ !uterni( a(%iuni, lu(ru (are i-a #eterminat !e (eilal%i s+ (rea#+ (+ el "tie (e*a "i (+ #u(ele #e Eellington a !ier#ut .+t+lia #e la Eaterloo, 7oat+ lumea a intrat &n !ani(+, gr+.in#u-se s+ s(a!e #e a(%iunile .ritani(e F'+r+ *aloareH, !entru a-"i sal*a m+(ar o !arte #in a*eri, -u!+ (4te*a ore, .ursa #in Lon#ra se !r+.u"ise total, B4n# a sosit "tirea o'i(ial+ (+ Eellington (4"tigase #e 'a!t .+t+lia #e la Eaterloo, era #e2a !rea t4r)iu, 12 | P a g e

Rot3s(3il# (um!+rase (ea mai mare !arte #in !ia%+ !e o sum+ #e nimi(, Ln (4te*a se(un#e, a(%iunile .ritani(e au (res(ut !este *aloarea lor ini%ial+ "i iat+ (um !este noa!te, a*erea #e2a 'a.uloas+ a lui Rot3s(3il# s-a multi!li(at #e 20 #e ori, -in a(e"ti .ani, (lanul Rot3s(3il# a #at a!oi &m!rumuturi :e*i#ent (u #o.4n)ile #e rigoare> %+rilor euro!ene, at4t #e #orni(e s+ se re'a(+ #u!+ lunga !erioa#+ #e r+).oi :'inan%at+ tot #e Rot3s(3il#> "i s+ a2ung+ laQ sta.ilitate e(onomi(+, 7ot sta.ilitatea e(onomi(+ a 'ost in*o(at+ "i !entru a 2usti'i(a (rearea $e#eral Reser*e, Prima .an(+ su!rana%ional+ #in lume a a!+rut &n urma unei 'alse (ri)e 'inan(iare, #e(lan"ate #e un alt mem.ru al elitei, .an(3erul A, P, Morgan, Ln 1507, A, P, Morgan a &n(e!ut s+ r+s!4n#eas(+ )*onul (+ .+n(ile au #i'i(ult+%i "i nu *or mai !utea 'a(e ram.urs+ri, Ba "i &n e6em!lul anterior (u /at3an Rot3s(3il#, a(est )*on a (+!+tat (re#i.ilitate !entru (+ *enea #e la o !ersoan+ #es!re (are se !resu!unea (+ "tie (e s!une, 1-a (reat !ani(+, toat+ lumea s-a &ng3esuit s+ &"i retrag+ #e!o)itele #in .+n(i, lu(ru (e a #us la 'alimente &n lan% :a!roa!e 5400 #e .+n(i au #is!+rut atun(i>, A!oi Bongresul ameri(an a #emarat o an(3et+ !entru a sta.ili (are este (au)a a(estui #e)astru "i (um !oate 'i el e*itat, Bomisia &ns+r(inat+ (u a(east+ misiune era (on#us+ #e senatorul /elson Al#ri(3, A(esta era li#erul !arti#ei re!u.li(ane #in 1enat, #ar "i tre)orier al lo2ii masoni(e #in R3o#e Islan# "i omul .an(3erilor :#e alt'el a*ea s+ #e*in+ mem.ru al (lanului Ro(=e''eler, 'ii(a sa A..8 9reene Al#ri(3 (+s+torin#u-se (u Ao3n -, Ro(=e'eller Ar,>, Al#ri(3 a !ro!us (a solu%ie Fsal*atoareH (rearea unei +n(i Bentrale (are s+ *eg3e)e !entru (a #e)astrul #in 1507 s+ nu se mai re!ete ni(io#at+, Istoria a ar+tat (+ el s-a mai re!etat #e atun(i #e mai multe ori, Ln 1510, $e#eral Reser*e A(t a 'ost semnat ini%ial, nu #e legislatorii ameri(ani a"a (um era 'ires(, (i #e .an(3eri, &n (a#rul unei &nt4lniri se(rete, organi)ate &n (asa lui A,P, Morgan #in Ae=8ll Islan#, A!oi #o(umentul i-a 'ost #at lui Al#ri(3 (are l-a !re)entat Bongresului, Ini%ial nu a a*ut sor%i #e i).4n#+, #ar &n 1513, (4n# Eoo#ro; Eilson a #e*enit !re"e#inte al 1@A, a 'ost a!ro.at, Ln s(3im.ul sus%inerii 'inan(iare "i !oliti(e &n alegeri, Eilson le !romisese .an(3erilor (+, o#at+ a2uns !re"e#inte, *a a!ro.a '+r+ s+ (li!eas(+ (onstituirea $e#eral Reser*e, Bu #ou+ )ile &nainte #e Br+(iun, (4n# o mare !arte #in mem.rii Bongresului ameri(an nu erau !re)en%i, $e#eral Reser*e A(t a 'ost trans'ormat &n lege, 'iin# a!ro.at #e Bongres "i #e !re"e#intele 1@A, -u!+ mul%i ani, Eoo#ro; Eilson s(ria (u regret: F/a%iunea ameri(an+ este (ontrolat+ #e sistemul #e (re#it, 1istemul #e (re#it este unul !ri*at, (re"terea na%iunii "i toate a(ti*it+%ile noastre sunt &n m4inile a #oar (4%i*a oameni, (are nu 'a( alt(e*a #e(4t s+ (ontrole)e "i s+ #istrug+ li.ertatea e(onomi(+, Am a2uns s+ 'im una #in (ele mai !rost gu*ernate, (ele mai (om!let (ontrolate "i mai #ominate gu*erne #in lumea (i*ili)at+, /u a*em un gu*ern (u o!inie li.er+, m4nat #e !ro!riile (on*ingeri, (i un gu*ern aser*it o!iniei "i su!us !resiunilor unui mi( gru! #e oameni (are &l (ontrolea)+,H 1enatorul Louis M($a##en s!unea &n 1532 &n Bongresul ameri(an: FPrin (onstituirea $e#eral Reser*e a 'ost (onstruit un sistem .an(ar mon#ial, @n su!erstat, (ontrolat #e .an(3erii interna%ionali (are a(%ionea)+ &m!reun+ !entru a trans'orma lumea &n s(la*ul lor, $e#eral Reser*e a u)ur!at gu*ernul, H Pu.li(ului i s-a s!us atun(i (+ $e#eral Reser*e este solu%ia i#eal+ "i uni(+ !entru a men%ine sta.ilitatea e(onomi(+, :1un+ (unos(ut, nu-i a"aK> 1tr+)ile "i )iarele erau !line #e a'i"e &n (are ameri(anilor li se ar+ta (um in'la%ia, "oma2ul "i (ri)a e(onomi(+ sunt #e a(um #e #omeniul tre(utului, #atorit+ a!ari%iei $e#eral Reser*e, A urmat &ns+ marea (ri)+ e(onomi(+ #in 1525 :73e great #e!ression>, (are a !re#at 1@A (u totul &n m4inile .an(3erilor, Ln 1544 a 'ost im!lementat sistemului retton Eoo#s !entru a resta.ili e(onomia #u!+ al -oilea R+).oi Mon#ial :o alt+ (ri)+ generat+ (u 'inan%area a(elora"i .an(3eri>, Bu a(est !rile2 au a!+rut alte institu%ii 'inan(iare #e genul $e#eral Reser*e, #ar !e s(ar+ mai e6tins+: $on#ul Monetar Interna%ional "i an(a Mon#ial+, Ln 1571, $e#eral Reser*e a o!rit (on*erti.ilitatea #olarului &n aur, !ro#u(4n# o nou+ (ri)+ !e !ia%+, (are a trans'ormat #olarul ameri(an &n !rin(i!ala mone#+ #e s(3im. :mai ales !entru (omer%ul (u !etrol> a !lanetei, -e 'ie(are #at+ s-a in*o(at ne*oia #e sta.ilitate e(onomi(+, 13 | P a g e

Lista utili)+rii a(estui s(enariu este lung+ "i se &n(3eie :s!er+m> (u a(tuala (ri)+ 'inan(iar+, or(3estrat+ #e a(eea"i .an(3eri #in um.r+ !rin interme#iul organi)a%iilor lor: $e#eral Reser*e, an(a Mon#ial+, $MI "i .+n(ile (entrale :na%ionale> ale (elor mai mari !uteri ale lumii, A!li(4n# (u s(ru!ulo)itate s(enariul (unos(ut, a(estea au (reat a(um !ani(a ne(esar+ a((e!t+rii unei noi autorit+%i 'inan(iare, uni(e la ni*el mon#ial, (on#use #e a(ela"i gru! restr4ns (are *rea s+ #omine &ntreaga !lanet+, (u:ernan4ii din umbr construiesc *anca Unic (lobal cu banii notri Bontri.ua.il R termen generi( :#in seria (onsumator, (a! #e lo(uitor et(,> utili)at !entru a #esemna 'iin%a uman+ !l+titoare #e ta6e "i im!o)ite, 7ermenul se o!une (elui #e 'ran(-mason :'ran(Rli.er, utili)at #e-a lungul istoriei !entru a-i #esemna !e (ei (are erau s(uti%i #e ta6e, im!o)ite, #+ri>, Li#erii (elor mai .ogate %+ri ale lumii au anun%at #e (ur4n# (+ uni(a re)ol*are a (ri)ei 'inan(iare a(tuale este s+ !om!e)e .ani !u.li(i &n institu%iile a'late &n !eri(ol #e 'aliment, anii !u.li(i sunt #u!+ (um se "tie, .anii (ole(ta%i #e la (ontri.ua.ili !rin sistemul #e im!o)ite "i ta6e, !entru a sus%ine institu%iile #e stat, menite s+ le o'ere (et+%enilor ser*i(ii !u.li(e "i s+ *eg3e)e la res!e(tarea intereselor lor, Pe 14 o(tom.rie, !remierul .ritani( 9or#on ro;n a %inut !o!orului engle) un #is(urs at4t #e !ateti( "i 3ilar, !entru a 2usti'i(a a(east+ ru"inoas+ #e(i)ie, &n(4t merit+ s+ 'ie re!ro#us: F-u!+ (um "ti%i, Marea ritanie are o !uterni(+ tra#i%ie 'inan(iar+, Am 'ost !ionierii sistemului .an(ar #e a)i (are este (onstruit !e &n(re#ere, /u este ne*oie s+ s!un nim+nui #e ai(i (+ sistemul nostru .an(ar 2oa(+ un rol (entral &n tot (eea (e 'a(em (a na%iune, Mti%i mai .ine #e(4t ori(ine alt(ine*a (+ .+n(ile nu sunt #oar entit+%i e(onomi(e, ele se &m!letes( intim (3iar (u *ie%ile noastre, sunt *itale !entru (ei (e *or s+ 'a(+ e(onomii, !entru (ei (are au (re#ite i!ote(are, !entru a'a(eri "i !entru 'amilii, Beea (e s!un a(um nu este (e*a a.stra(t, Cste *or.a #es!re (eea (e *or #is(uta mamele "i ta%ii &n seara a(easta, st4n# !e (ana!ea &n su'ragerie, ime#iat (e (o!iii s-au #us la (ul(are, Pentru (+ #a(+ !ro.lemele #in Ameri(a &i 'a( !e oameni s+ se &ntre.e #a(+ mai !ot o.%ine *reun (re#it i!ote(ar, "tim (+ tr+im *remuri #e e6(e!%ie, Ln ast'el #e *remuri, !ie%ele normale &n(etea)+ s+ mai lu(re)e, /u !utem s+ &i l+s+m !e oameni '+r+ a!+rare, !e (ont !ro!riu, 1+ l+s+m lu(rurile la *oia &nt4m!l+rii ar 'i o negare a res!onsa.ilit+%ii, Cste e6a(t unul #intre a(ele momente &n (are oamenii !ri*es( s!re gu*ernele lor !entru (a ele s+ le #ea o #ire(%ie, Mi #u!+ (um am s!us a(um (4te*a )ile, noi nu *om 'ugi #e res!onsa.ilitate,H F9u*ernul nostru uni( "i a.solut nu *a uita atun(i s+ !o)e)e (u mult+ a.ilitate &n rolul s+u #e !+rinte "i a!+r+tor,H s!une (el #e-al SS-lea !roto(ol masoni(, Be au '+(ut #e(i a(e"ti a!+r+tori at4t #e *a2ni(i ai intereselor (et+%enilor "i 'amililorK Au #e(is s+ alo(e #in 'on#uri !u.li(e miliar#e #e euro (are a2ung #ire(t &n .u)unarele .an(3erilor interna%ionali, 9ermania a a!ro.at #e2a 470 #e miliar#e #e euro, $ran%a *or.e"te #e 300 #e miliar#e #e euro, Anglia #e 500 #e miliar#e #e lire sterline :e(3i*alentul a 636 miliar#e #e euro>, 1@A #e 700 #e miliar#e #e #olari, Bel !u%in, #u!+ &nt4lnirea 97, (omuni(atul #e !res+ #at (+tre !o!orul ameri(an nu a 'ost at4t #e i!o(rit (a #is(ursul !remierului .ritani( 9or#on ro;n, Ameri(anii au s!us !e "leau (+ miliar#ele !om!ate &n mega(or!ora%iile 'inan(iare au (a s(o! Fs+ re#ea &n(re#erea &n .+n(i !entru (a a(estea s+ !oat+ a(or#a &n (ontinuare &m!rumuturi !o!ula%iei "i so(iet+%ilor (omer(ialeH, F/e anga2+m s+ (ontinu+m s+ (onlu(r+m !entru a sta.ili)a !ie%ele 'inan(iare "i !entru a resta.ili 'lu6ul #e (re#itare, (a s+ 'ie sus%inut+ (re"terea e(onomi(+ mon#ial+,H se arat+ &n (omuni(atul 7re)oreriei ameri(ane #at &n numele 97, 7ot mai mul%i anali"ti e(onomi(i au #e)*+luit &ns+ (+ #e 'a!t (re"terea e(onomi(+ #in ultimele #e(enii este o mare !+(+leal+, Realitatea este (+ at4t in#i*i)ii, (4t "i %+rile sunt #atori *4n#u%i .+n(ilor interna%ionale, Au)in# (on(lu)iile 97, ameri(anii au 'ost &n (ulmea 'eri(irii (+ &"i *or !utea !l+ti (re#itele !e (are le au #e2a "i (+ !ot 'a(e &n (ontinuare altele, 7rist+ imagine a sta#iului &n (are au 'ost a#use 'iin%ele umaneJ Be om (u 14 | P a g e

(a!ul !e umeri ar a((e!ta s+ #ea (ui*a .ani, #a(+ ar "tii (+ a(ela *a utili)a .anii s+i !entru a-l &m!rumuta tot !e el, (er4n#u-i &n !lus o gras+ #o.4n#+ "i '+(4n#u-l #ator !e *ia%+K 2pilog Cste !osi.il (a toate a(este #etalii 'inan(iare s+-i o.oseas(+ !e unii (ititori, -in !+(ate, gu*ernul mon#ial ne-a o.i"nuit s+ l+s+m (3estiunile e(onomi(e "i 'inan(iare, at4t #e (om!li(ate, !e seama Fe6!er%ilorH :(are sunt instrui%i s+ g4n#eas(+ "i s+ a(%ione)e numai &n interesul FeliteiH mon#iale, 'iin# ni"te instrumente ale gu*ernului #in um.r+>, Pentru (ei !e (are #etaliile &i ostenes( :mai ales !entru a-i (on*inge #e im!ortan%a a(estora> *+ o'erim urm+toarea !o*estioar+ (u t4l( :(uleas+ #e !e Internet>, (are re)um+ !e &n%elesul tuturor (e este &n neregul+ (u a(tuala (ri)+ 'inan(iar+, (um a 'ost ea (reat+ #e gu*ernul #in um.r+ "i (um singurii (are au #e !ier#ut #e !e urma ei nu sunt ni(i institu%iile 'inan(iare a'late &n a"a-)is 'aliment, ni(i an(a Mon#ial+, ni(i !re"e#in%ii "i mini"trii (are 'a( 2o(urile lor, (i 'ie(are #intre noi, Lntr-un s+tu( #e (4m!ie, a *enit un in*estitor &nso%it #e se(retarul lui, A .+tut la !rima !oart+ &nt4lnit+ &n (ale "i i-a s!us !ro!rietarului: F@ite, eu sunt (ole(%ionar #e .ros(u%e :*er)iJ>, -a(+ &mi a#u(i o .ros(u%+, am s+ &%i #au !e ea 10 euro, T+ranul a 'ugit re!e#e la .alta #in s!atele (asei "i a luat o .ros(u%+, I-a #at-o in*estitorului "i a &n(asat (ei 10 euro, A!oi le-a !o*estit *e(inilor (e a'a(ere .un+ a '+(ut el, A #oua )i, 'ie(are %+ran s-a #us la in*estitor (u (4te o .ros(u%+, !e (are a *4n#ut-o (u 10 euro, -u!+ (4te*a )ile, in*estitorul le-a s!us s+tenilor: FG+# (+ a'a(erea merge, -e a)i, !entru 'ie(are .ros(u%+ am s+ *+ !l+tes( (4te 20 #e euro,H T+ranii, .u(uro"i ne*oie mare, au #at 'uga la .alt+, au (ules (4te .ros(u%e au !utut "i i le-au !re#at in*estitorului, !rimin# 'ie(are (4te 20 #e euro !e .u(at+, -u!+ alte (4te*a )ile, a(esta s-a &ntors a(as+ la el "i l-a l+sat !e se(retarul s+u s+ mai a#une .ros(u%e &n(+ #ou+ s+!t+m4ni, Lnainte #e a !le(a, le-a s!us: F-ragii mei, sunt ne*oit s+ m+ &ntor( urgent la mine a(as+ (a s+ m+ o(u! #e a'a(eri, G+ !romit &ns+ (+ la &ntoar(ere, am s+ (um!+r #e la *oi .ros(u%ele (u 60 #e euro .u(ata,H Mi a !le(at, &n uralele s+tenilor, A #oua )i, se(retarul in*estitorului i-a a#unat !e s+tenii "i le-a %inut urm+torul #is(urs: F$ra%ilor, m-am g4n#it la o a'a(ere !entru *oi, Me'ul meu se *a &ntoar(e !este #ou+ s+!t+m4ni "i *+ *a !l+ti (4te 60 !e euro #e .ros(u%+, -a(a *re%i, eu *+ !ot *in#e &na!oi .ros(u%ele !e (are mi le-a%i #at, !entru 35 #e euro .u(ata, iar *oi le *e%i *in#e (u 60 "i *e%i (4"tiga ast'el (4te 25 #e euro, Pro'itul *ostru *a 'i 'rumu"el "i '+r+ ni(iun e'ort, Be s!une%iKH 1+tenii s-au a#unat la s'at "i au #e(is (+ o a"a a'a(ere nu mai !rin# ei (ur4n#, Au !us m4n+ #e la m4n+, sau &m!rumutat (are !e un#e a !utut "i au (um!+rat .ros(u%ele &na!oi (u 35 #e euro .u(ata, 1e(retarul in*estitorului a luat .anii "i s-a '+(ut ne*+)ut, Iar s+tenii au r+mas (u .ros(u%ele, (u .anii #a%i "i (u #atorii la (re#itori, 1ursa ititi si$ <2umar articole<

Conspiraia secolului XX
Hiarul Atac, 1D martie G!1G, @ra !!'!D V 1D 9 a$isari

| Bomentea)+:2>

15 | P a g e

Istoria v%zut% din avion

Anumite idei au Ln nucleul lor $orJa unui potenJial politic% AOa era, cnd a intrat Ln istorie, ideea cK des$iinJarea proprietKJii pri)ate ar readuce Raiul pe 5Kmnt% 4ra ea o idee $alsKU Fu a)em cum sK Otim, ziceau primii ei zelatori, dacK nu o e(perimentKm Ln )iaJa socialK, cKci, mai ziceau, a)em de a $ace cu o idee politicK, nu cu una OtiinJi$icK% Mai apoi, au apKrut apostolii argumentului cK, socialK rKmnnd, ideea este Oi OtiinJi$icK% >mediat a apKrut Oi doctrina care e(plica, punct cu punct, cum poate $i e(perimentatK ideea% > s-a spus comunism% Dez)oltarea pe scarK largK a presei scrise Oi a broOurilor a dus ideea Ln mi/locul celor care a)eau ne)oie sK creadK Ln ea, muncitorii de la Lnceputurile erei industriale% &a s$rOitul secolului al 3>3-lea, ideea era rKspnditK Ln toatK 4uropa Oi producea de/a organizaJii ale proletarilor% 0n prea/ma 5rimului RKzboi Mondial (dar cine Otia cK )a LncepeU", Ln cercurile masonice era cKutatK o idee de contracarare a doctrinei comuniste% =iind ea, doctrina, una cu un caracter internaJionalist, apKrKtorii )ec#ii ordini a proprietKJii sperau cK stimularea ideii naJionale (o idee prin e(celenJK modernK, liberalK Oi burg#ezK" )a putea contracara internaJionalismul ideii comuniste% AOa s-a a/uns la con$lagraJia aceea, Ln care urmau sK se a$le $aJK Ln $aJK, pe $ront, Ln numele naJiunii, toJi adepJii naJionalismului proletar din 4uropa% Dar Dumnezeu (sau ArK/maOul sKu" a)ea alte planuri' 5rimul RKzboi Mondial se Lnc#eia cu trium$ul ideii comuniste Ln Rusia, o JarK ct un continent Oi o mare putere% SlKbitK cumplit de acel rKzboi pe care nu l-a LnJeles niciun contemporan al sKu alt$el dect din gKoacea interesului naJional, ?ermania era cea mai )ulnerabilK dintre urmKtoarele potenJiale )ictime ale comunismului% >talia, la $el% 5rima care reacJioneazK este >talia' acolo, stngii proletariene internaJionaliste i se contrapune Ln anii WG! o stngK de tip nou, naJionalist Oi imperial% Mussolini i-a spus $ascism% ?ermania LOi )a re$orma Oi ea stngismul e(tremist Lntr-o )ariantK e(tremistK a internaJionalismului imperial care, dupK 19EE, )a a)ea acces la conducerea statului%

#olarul, &n loc de aur

16 | P a g e

&ucrurile erau clare% :ei care LncercaserK sK omoare internaJionalismul proletar Oi ideea sa centralK a)eau de luptat, acum, cu $orme intolerabile de naJionalism rKzboinic de tip imperial% AOa s-a a/uns la alianJa dintre U%R%S%S Oi marele puteri occidentale LncK nea$ectate de acel naJionalism% :#estiunile de strategie postbelicK (negocierea condiJiilor de pace" s-au Lnc#eiat la >alta% Foi, cei din 4uropa de 4st Oi :entralK, moOtenim, de acolo, de la >alta, un resentiment' am $ost con)inOi cK, atunci Oi acolo SUA Oi Anglia ne-ar $i trKdat% Strategia de la >alta nu am putut-o LnJelege zeci de ani% Abia acum, dupK G!!D, a)em, Ln $ine, toate elementele pentru a LnJelege ce $el de TtrKdareX a $ost acolo% Acolo s-a negociat un armistiJiu tragic% SUA Oi Anglia nu mai a)eau resurse (nici morale, nici economice" sK LntoarcK rKzboiul Lmpotri)a comunismului% Pi-au o$erit timp pentru a gKsi strategia potri)itK sK scoatK ideea comunistK din istorie% 4a, sK nu uitKm, era mai Lnti Ln mintea unor mari mase de proletari Oi abia apoi Lntr-o structurK de stat imperial% 4tapele acestei strategii au $ost urmKtoarele' 1% Bretton .oods, 19 N% Acolo s-a pus la punct sistemul $inanciar al lumii postbelice, cea rKmasK nesupusK ideii comuniste% +oate gu)ernele urmau sK-Oi JinK toate rezer)ele )alutare Ln dolari% SUA de)eneau, Ln acest $el, cea mai mare putere $inanciarK a lumii% De pe aceastK poziJie, SUA urmau sK conducK un nou tip de rKzboi' rKzboiul c#eltuielilor de Lnarmare (aOa numita cursK a LnarmKrilor" al cKrui rost strategic era acela de a nu lKsa comunismul sK producK un ni)el de trai atrKgKtor pentru alte mase de proletari% G% 19B1% 0n acest an, etalonul - aur a $ost scos din /ocul $inanciar al )alutelor% De acum Lnainte, dolarul rKmnea ceea ce $usese Lnainte aurul% 5rima consecinJK' =ederal Reser)e Ban9 putea tipKri monedK americanK $KrK sK mai JinK cont de rezer)ele sale Ln aur% Masa monetarK a rKzboiului Lmpotri)a comunismului putea creOte orict% >n$laJia prin dolari Ln e(ces urma sK $ie calculatK la ni)el global, dar ce mai contaRU SUA tipKrea acum monedK $KrK sK JinK cont de 5>B-ul global% 5>B-ul global era, Ln G!!D, de CC de trilioane% >ar T5>BX-ul $inanciar global era de 11 ori mai mare% 0n lume circulau de 11 ori mai mulJi bani dect s-ar $i putut tipKri dacK se rKmnea la etalonul aur% AOa s-a a/uns la istoria anilor 19D9-1991% U%R%S%S-ul a $ost Ln$rnt de sistemul $inanciar in)entat Ln cele douK etape' 19 N Oi 19B1% FotK importantK% >mediat dupK 19B1, SUA au desc#is relaJiile cu :#ina% A /ucat Oi :eauOescu un rol% DupK moartea lui Mao, Ln 19BD, Deng 3iao 5ing dK drumul unei $orme de agriculturK pri)atK $amilialK% 5roducJia agricolK a :#inei creOte an de an% U%R%S%S-ul monitorizeazK situaJia% 0n 19DC, Biroul 5olitic al 5:US Ll numeOte Secretar ?eneral pe Mi#ail ?orbacio), cu studii Ln economia agrarK% 5erestroi9a s-a nKscut Oi pentru a contracara succesele c#inezeOti Ln economia agrarK% U%R%S%S-ul lupta acum pe douK $ronturi' mari c#eltuieli de Lnarmare, pe de o parte, ino)aJii doctrinare Ln economia :#inei, pe de altK parte% E% 1999% 5roblema moOtenitK din RKzboiul Rece era la $el de gra)K Oi de globalK pe ct $usese ameninJarea globalK a comunismului% Acel T5>BX $inanciar global de 11 ori mai mare dect 5>B-ul global real (mKr$uri Oi ser)icii" era datorat, Ln mare parte, modelului de dez)oltare indus de masa de bani $KrK realK acoperire' ca sK poatK scoate din minJile occidentalilor ideea comunistK, gu)ernele @ccidentului au Lncura/at dez)oltarea pe datorie (pe bani din )iitor"% @r, sistemul datoriilor su)erane $ormau un /oc piramidal de tip 5onzi (:aritas, pe romneOte"% :um sK con)ingi, acum, gu)ernele sK iasK din acest /oc nesustenabilU Ai ne)oie de o crizK $inanciarK globalK care sK ducK la e)aporarea unei mari cantitKJi de bani arti$iciali% Bula aceea care s-a um$lat de 11 ori trebuia spartK% :um o spargiU

'oate acestea trebuiau s% se &nt(mple

0n 1999, printr-o decizie politicK a gu)ernului SUA, bKncile comerciale, care, Lnainte, nu a)eau dreptul de a $uncJiona Oi ca bKnci de in)estiJii, au primit acest drept% Atunci a Lnceput balamucul' toate bKncile au pornit cte o linie de creditare imobiliarK% +oatK lumea LOi construia case noi pe bani din )iitor% 4ra clar, de la un punct Lncolo, cK masa de bani din )iitor o Lntrecea pe cea din prezent% Acela era punctul unde puteai sparge aceastK bulK imobiliarK%
17 | P a g e

:nd &e#man Brot#ers s-au dus, Ln G!!D, la @bama Oi i-au cerut E!! de miliarde de dolari ca sK nu $alimenteze, preOedintele a re$uzat-o, dar Otia ce $ace% Ptia cK urmeazK panica Oi o crizK de lic#iditKJi care )a s$rOi printr-o crizK a datoriilor su)erane% +oate acestea trebuiau sK se Lntmple% SUA nu risca nimic' =4D-ul rKmnea ceea ce era, Oe$ul $inanciar al stabilitKJii globale Oi ade)Kratul imperiu al lumii% :Kci nu comple(ele militaro-industriale se rKzboiesc astKzi, ci puterile $inanciare% +oate acestea trebuiau sK se Lntmple% De ceU 5entru cK sistemul $inanciar global nu mai dorea sK susJinK modelul dez)oltKrii pe datorie Oi nici nu mai a)ea interes% Acest model de dez)oltare a $Kcut ca puterea de cumpKrare a dolarului din 19 N sK $ie azi de zece ori mai micK% AceastK in$laJie globalK a dolarului trebuia stopatK% 4a, in$laJia aceasta, a $ost TeroulX care a omort comunismul, dar, acum, sistemul nu mai a)ea ne)oie de acest TerouX% Sistemul dorea sK se LntoarcK la o realitate $inanciarK nein$laJionistK, $KrK mase mari de bani arti$iciali% @are de ceU 5entru cK, sKrKcind gu)ernele, Ln noile condiJii de lic#iditate $inanciarK precarK, sistemul LOi putea relua mai )ec#iul sKu scop (acela care $usese limpede iniJiatorilor ideii comuniste"' ct mai multK proprietate pri)atK Ln minile ct mai puJinor proprietari% Mi#ail =KgKrKOanu

Cea mai mare conspiraie din secolul al XX-lea

Gineri, 16 martie 2012 15:00 | 4554 *i)uali)ari | 7eoria Bons!iratiei

Anumite idei au &n nulceul lor for)a unui poten)ial politic. A*a era, c(nd a intrat &n istorie, ideea c% desfiin)area propriet%)ii private ar readuce Raiul pe +%m(nt. ,ra ea o idee fals%" !u avem cum s% *tim, ziceau primii ei zelatori, dac% nu o e-periment%m &n via)a social%, c%ci, mai ziceau, avem de a face cu o idee politic%, nu cu una *tiin)ific%. Mai apoi, au ap%rut apostolii argumentului c%, social% r%m(n(nd, ideea este *i *tiin)ific%. Imediat a ap%rut *i doctrina care e-plica, punct cu punct, cum poate fi e-perimentat% ideea. I s.a spus comunism%
Dez)oltarea pe scarK largK a presei scrise Oi a broOurilor a dus ideea Ln mi/locul celor care a)eau ne)oie sK creadK Ln ea, muncitorii de la Lnceputurile erei industriale% &a s$rOitul secolului al 3>3-lea, ideea era rKspnditK Ln toatK 4uropa Oi producea de/a organizaJii ale proletarilor%

0n prea/ma +rimului R%zboi Mondial (dar cine Otia cK )a LncepeU", Ln cercurile masonice era cKutatK o idee de contracarare a doctrinei
comuniste% =iind ea, doctrina, una cu un caracter internaJionalist, apKrKtorii )ec#ii ordini a proprietKJii sperau cK stimularea ideii naJionale (o idee

18 | P a g e

prin e(celenJK modernK, liberalK Oi burg#ezK" )a putea contracara internaJionalismul ideii comuniste% AOa s-a a/uns la con$lagraJia aceea, Ln care urmau sK se a$le $aJK Ln $aJK, pe $ront, Ln numele naJiunii, toJi adepJii naJionalismului proletar din 4uropa%

Dar Dumnezeu (sau ArK/maOul sKu" a)ea alte planuri' +rimul R%zboi Mondial se Lnc#eia cu trium$ul ideii comuniste Ln Rusia, o JarK ct un continent Oi o mare putere% SlKbitK cumplit de acel rKzboi pe care nu l-a LnJeles niciun contemporan al sKu alt$el dect din gKoacea interesului naJional, ?ermania era cea mai )ulnerabilK dintre urmKtoarele potenJiale )ictime ale comunismului% >talia, la $el% 5rima care reacJioneazK este >talia' acolo, stngii proletariene internaJionaliste i se contrapune Ln anii WG! o stngK de tip nou, naJionalist Oi imperial% Mussolini i-a spus $ascism% ?ermania LOi )a re$orma Oi ea stngismul e(tremist Lntr-o )ariantK e(tremistK a internaJionalismului imperial care, dupK 19EE, )a a)ea acces la conducerea statului% &ucrurile erau clare% :ei care LncercaserK sK omoare internaJionalismul proletar Oi ideea sa centralK a)eau de luptat, acum, cu $orme intolerabile de naJionalism rKzboinic de tip imperial% AOa s-a a/uns la alianJa dintre U%R%S%S Oi marele puteri occidentale LncK nea$ectate de acel naJionalism%
:#estiunile de strategie postbelicK (negocierea condiJiilor de pace" s-au Lnc#eiat la >alta% Foi, cei din 4uropa de 4st Oi :entralK, moOtenim, de acolo, de la >alta, un resentiment' am $ost con)inOi cK, atunci Oi acolol SUA Oi Anglia ne-ar $i trKdat%

Strategia de la >alta nu am putut-o LnJelege zeci de ani% Abia acum, dupK G!!D, a)em, Ln $ine, toate elementele pentru a LnJelege ce $el de TtrKdare7 a $ost acolo% Acolo s-a negociat un armistiJiu tragic% SUA Oi Anglia nu mai a)eau resurse (nici morale, nici economice" sK LntoarcK rKzboiul Lmpotri)a comunismului% Pi-au o$erit timp pentru a gKsi strategia potri)itK sK scoatK ideea comunistK din istorie% 4a, sK nu uitKm, era mai Lnti Ln mintea unor mari mase de proletari Oi abia apoi Lntr-o structurK de stat imperial%
,tapele acestei strategii au fost urm%toarele$

1, *retton <oods) 5!=>, A(olo s-a !us la !un(t sistemul 'inan(iar al lumii !ost.eli(e, (ea r+mas+ nesu!us+ i#eii (omuniste, 7oate gu*ernele urmau s+-"i %in+ toate re)er*ele *alutare &n #olari, 1@A #e*eneau, &n a(est 'el, (ea mai mare !utere 'inan(iar+ a lumii, -e !e a(east+ !o)i%ie, 1@A urmau s+ (on#u(+ un nou ti! #e r+).oi: r+).oiul (3eltuielilor #e &narmare :a"a numita (urs+ a &narm+rilor> al (+rui rost strategi( era a(ela #e a nu l+sa (omunismul s+ !ro#u(+ un ni*el #e trai atr+g+tor !entru alte mase #e !roletari, "? 5!@5? An acest an) etalonul % aur a fost scos din Bocul financiar al :alutelor? -e a(um &nainte, #olarul r+m4nea (eea (e 'usese &nainte aurul, Prima (onse(in%+: $e#eral Reser*e an= !utea ti!+ri mone#+ ameri(an+ '+r+ s+ mai %in+ (ont #e re)er*ele sale &n aur, Masa monetar+ a r+).oiului &m!otri*a (omunismului !utea (re"te ori(4t, In'la%ia !rin #olari &n e6(es urma s+ 'ie (al(ulat+ la ni*el glo.al, #ar (e mai (ontaJK 1@A ti!+rea a(um mone#+ '+r+ s+ %in+ (ont #e PI -ul glo.al, PI -ul glo.al era, &n 2008, #e 55 #e trilioane, Iar FPI H-ul 'inan(iar glo.al era #e 11 ori mai mare, Ln lume (ir(ulau #e 11 ori mai mul%i .ani #e(4t s-ar 'i !utut ti!+ri #a(+ se r+m4nea la etalonul aur, A"a s-a a2uns la istoria anilor 1585-1551, @,R,1,1-ul a 'ost &n'r4nt #e sistemul 'inan(iar in*entat &n (ele #ou+ eta!e: 1546 "i 1571, 3, 5!!!? Croblema motenit din 1zboiul 1ece era la fel de gra: "i #e glo.al+ !e (4t 'usese amenin%area glo.al+ a (omunismului, A(el FPI H 'inan(iar glo.al #e 11 ori mai mare #e(4t PI -ul glo.al real :m+r'uri "i ser*i(ii> era #atorat, &n mare !arte, mo#elului #e #e)*olatare in#us #e masa #e .ani '+r+ real+ a(o!erire: (a s+ !oat+ s(oate #in min%ile o((i#entalilor i#eea (omunist+, gu*ernele 0((i#entului au &n(ura2at #e)*oltarea !e #atorie :!e .ani #in *iitor>, 0r, sistemul #atoriilor su*erane 'ormau un 2o( !irami#al #e ti! Pon)i :Baritas, !e rom4ne"te>, Bum s+ (on*ingi, a(um, gu*ernele s+ ias+ #in a(est 2o( nesustena.ilK Ai ne*oie #e o (ri)+ 'inan(iar+ glo.al+ (are s+ #u(+ la e*a!orarea unei mari (antit+%i #e .ani arti'i(iali, ula a(eea (are s-a um'lat #e 11 ori tre.uia s!art+, Bum o s!argiK

!ot% important%

15 | P a g e

>mediat dupK 19B1, SUA au desc#is relaJiile cu :#ina% A /ucat Oi :eauOescu un rol% DupK moartea lui Mao , Ln 19BD, Deng 3iao 5ing dK drumul unei $orme de agriculturK pri)atK $amilialK% 5roducJia agricolK a :#inei creOte an de an% U%R%S%S-ul monitorizeazK situaJia% 0n 19DC, Biroul 5olitic al 5:US Ll numeOte Secretar ?eneral pe Mi#ail ?orbacio), cu studii Ln economia agrarK% 5erestroi9a s-a nKscut Oi pentru a contracara succesele c#inezeOti Ln economia agrarK% U%R%S%S-ul lupta acum pe douK $ronturi' mari c#eltuieli de Lnarmare, pe de o parte, ino)aJii doctrinare Ln economia :#inei, pe de altK parte% /n 0111, printr.o decizie politic% a guvernului 23A, bKncile comerciale, care, Lnainte, nu a)eau dreptul de a $uncJiona Oi ca bKnci de in)estiJii, au primit acest drept% Atunci a Lnceput balamucul' toate bKncile au pornit cte o linie de creditare imobiliarK% +oatK lumea LOi construia case noi pe bani din )iitor% 4ra clar, de la un punct Lncolo, cK masa de bani din )iitor o Lntrecea pe cea din prezent% Acela era punctul unde puteai sparge aceastK bulK imobiliarK% (nd 4ehman Brothers s.au dus, &n 5667, la 8bama Oi i-au cerut E!! de miliarde de dolari ca sK nu $alimenteze, preOedintele a re$uzat-o, dar Otia ce $ace% Ptia cK urmeazK panica Oi o crizK de lic#iditKJi care )a s$rOi printr-o crizK a datoriilor su)erane% +oate acestea trebuiau sK se Lntmple% SUA nu risca nimic' =4D-ul rKmnea ceea ce era, Oe$ul $inanciar al stabilitKJii globale Oi ade)Kratul imperiu al lumii% :Kci nu comple(ele militaro-industriale se rKzboiesc astKzi, ci puterile $inanciare% 'oate acestea trebuiau s% se &nt(mple. #e ce" 5entru cK sistemul $inanciar global nu mai dorea sK susJinK modelul dez)oltKrii pe datorie Oi nici nu mai a)ea interes% Acest model de dez)oltare a $Kcut ca puterea de cumpKrare a dolarului din 19 N sK $ie azi de zece ori mai micK% AceastK in$laJie globalK a dolarului trebuia stopatK% 4a, in$laJia aceasta, a $ost Teroul7 care a omort comunismul, dar, acum, sistemul nu mai a)ea ne)oie de acest Terou7% Sistemul dorea sK se LntoarcK la o realitate $inanciarK nein$laJionistK, $KrK mase mari de bani arti$iciali% @are de ceU 5entru cK, sKrKcind gu)ernele, Ln noile condiJii de lic#iditate $inanciarK precarK, sistemul LOi putea relua mai )ec#iul sKu scop (acela care $usese limpede iniJiatorilor ideii comuniste"' ct mai multK proprietate pri)atK Ln minile ct mai puJinor proprietari%
DacK aO $i parte din sistem, aO gndi la $el% =iind parte din cealaltK parte (aceea care-Oi )a pierde proprietKJile", gndesc alt$el% AdicK )Kd ce s-a Lntmplat %%% Oi %%% Oi ceU %%% la ce-mi $oloseOte cK )KdU

Ioan Buduca

#$ecretul% arestrii lui $trauss-&a'n

13 iunie 2011, 08:05 | Autor: Laurentiu Rosoiu, Ionut An(utes(u 0 in13are

7rimite unui !rieten

7i!areste

20 | P a g e

Teoria conspira iei lea! arestarea lui "omini#ue $trauss-%han, fostul ef al &'(, de un atac al acestuia la adresa credibilit ii $)A. Teoria devine incitant de-abia dup ce dm conspira ia de-o parte.

:unoscutK sub numele de DS+ (Drepturi Speciale de +ragere", moneda )irtualK a $ondului este, de $apt, un co )alutar compus din cele mai puternice patru monede din lume' dolarul, euro, -enul i lira sterlinK% Mergnd Ln istorie, =ondul Monetar >nternaional s-a nKscut dupK Al Doilea RKzboi Mondial, din ne)oia de a da mai multK stabilitate ratelor de sc#imb% 5rin Acordul de la Bretton .oods (certi$icatul de natere al =M>", statele membre cKdeau de acord cK dolarul este moneda de re$erinK pentru toate celelalte )alute, iar dolarul era legat de etalonul aur% Ulterior, Ln 19BG, acest sistem a $ost des$iinat iar ratele de sc#imb au $ost liberalizate%

De apro(imati) doi ani, tot mai multe )oci susin trans$ormarea monedei abstracte Lntr-una concretK, ca toate celelalte% i tipKrirea DS+-ului este sinonimK pentru americani cu e(plozia +F+-ului, dacK e sK $acem un /oc de cu)inte cu sonoritate apropiatK% orul criticilor Bun )enit Ln discuia despre datoria e(ternK a Statelor Unite, ara cu cea mai mare datorie publicK din lume% 0n ultimii ani, datoria SUA a e(plodat pe $ondul unui )ast program gu)ernamental de sal)are a sistemului $inanciar zdruncinat de crizK, dar i din cauza de$icitelor uriae accentuate de crizK% Doar cele douK mari programe de urgenK derulate Lntre anii G!!D-G!1!, prin care au $ost cumpKrate acti)e neper$ormante ale bKncilor i companiilor de asigurKri, pentru a e)ita colapsul, au Lnsumat peste 1% !! de miliarde de dolari% @bligaiunile emise cu nemiluita de +rezoreria SUA i-au gKsit cumpKrKtori Ln statele cu lic#iditKi enorme care a)eau ne)oie de un debueu%
21 | P a g e

0n ultimul deceniu, datoria publicK a Americii s-a triplat, de la C%C!! de miliarde de dolari Ln G!!!, la peste 1C%!!! de miliarde de dolari, ct este estimatK pentru acest an% 5ri)itK Ln termeni relati)i, situaia sa este mai puin gra)K dect a altor Kri% RaportatK la 5>B, datoria reprezintK apro(imati) 99Q < adicK o situaie mai bunK dect a 1aponiei, unde proporia este G!!Q, a ?reciei (1CGQ" sau a >taliei (1G!Q"% :a sK nu mai spunem cK Ln G!!9, cnd >slanda a intrat Ln colaps, datoria acestei Kri reprezenta aproape 1%!!!Q din 5>B% 4(istK LnsK toate indiciile cK datoria Americii )a continua sK creascK Lntr-un ritm mult mai accelerat dect 5rodusul >ntern Brut% DacK Ln urmK cu zece ani, datoriile erau N!Q din 5>B, instituia pe care DS2 a conduso pnK la /umKtatea lui mai estima cK, Ln G!1N, acestea )or reprezenta 11!Q din 5>B% Pi Ln continuare, SUA are ne)oie de Lmprumuturi ca de aer% AdicK are ne)oie ca in)estitorii sK-i cumpere obligaiunile% i att timp ct dolarul este principala monedK de rezer)K iar alternati)ele sunt limitate, America nu are nicio emoie cK se )a putea $inana i o sutK de ani de acum Lnainte% Apariia unei concurene )iabile < i aici re)enim la scenariul tipKririi DS+-ului < ar $i menitK sK tulbure apele, mKcar i din perspecti)a unei posibile creteri a costurilor de Lmprumut% 0nsK in)estitorilor le surde apariia unei alternati)e, mai ales cK de)alorizarea dolarului le scade )aloarea deJinerilor Ln obligaiuni SUA cu care au burduite sei$urile% Dolarul se de)alorizeazK pentru cK banca centralK americanK (=4D" acordK Lmprumuturi cu dobnzi aproape de !Q (adicK aproape gratis"% >ar starea de neLncredere Ln dolar se )ede Ln $aptul cK, Ln ultimul deceniu, ponderea rezer)elor )alutare Ln dolari la ni)el global a scKzut de la B!Q la N!Q%

FeLncrederea Ln dolar este unul dintre principalele moti)e pentru care, pe G9 martie G!!9, Ln cadrul unei Lntlniri a ?G! (?rupul celor mai importante G! de economii ale lumii", gu)ernatorul BKncii :entrale a :#inei, H#ou 3iaoc#uan, i-a e(primat public regretul cK obiecti)ul economistului 1o#n 2e-nes de a crea o monedK supranaionalK (cu denumirea de TBancor7" nu a $ost pusK Ln practicK dupK cel de-Al Doilea RKzboi Mondial%

'3 +4A',2'I #A'8RIA 93:,R!,48R

1! >ul G!11 Scrie un comentariu b- ?abriela Dobrescu in :@FS5>RA+>A BAF:ARA, >S+@R>4 S> R4A&>+A+4 +U S> :@5>> +A> MUF:>+> 54F+RU A 5&A+> DA+@R>> 54 :AR4 A@> FU &4-A+> =A:U+, 5&A+>+> BAF> D4 :AR4 FU >-A+> =@&@S>+, 5&A+>+> @ DA+@R>4 :AR4 FU S4 AA S=ARS> F>:>@DA+A D4 A:,>+A+, 54F+RU :A S>S+4MU& 4S+4 >F=&A+>@F>S+ S> 54F+RU :A +U S> :@5>&U& +AU AA +R4BU> SA =>+> 54F+RU +@+D4AUFA S:&AAU& BAF:>&@R, S:&AAU& ?UA4RFU&U> :ARU>A FU >> 5ASA D4 +>F4% BAFU& AAFDU+ 54S+4 ,@+AR4 4S+> +U
22 | P a g e

A ,2'IA 2A!' 2'A+A!II 43MII

!D >ul G!11 Scrie un comentariu b- ?abriela Dobrescu in :@FS5>RA+>A BAF:ARA, >S+@R>4 S> R4A&>+A+4

3M !, F3RA BA! I4,, A#,:ARA'II +A'R8!I AI 43MII

G9 >un G!11 Scrie un comentariu b- ?abriela Dobrescu in :@FS5>RA+>A BAF:ARA, :@FS5>RA+>A F.@, >S+@R>4 S> R4A&>+A+4 ; , bine ca poporul sa nu inteleaga cum functioneaza sistemul nostru bancar si monetar, pentru ca daca acest lucru s.ar intampa cred ca ar incepe o revolutie maine dimineata.; <,!RI F8R# = 07>? = 01@A M@++@' 6#aca furi o gaina esti un hot #aca furi milioane esti un politic #aca furi miliarde esti un bancher; :red ca nu e(ista persoana care sa nu se intrebe de ce trecem in acesti ani printr-o criza economica acum cand progresul a atins culmi de nebanuit si de ce muncim in $iecare zi mai mult $ara ca banii sa ne a/unga% Foi santem saraci dar e(ista o institutie care c#iar in perioadele de crisa cand ar $i normal ca nici ea sa nu $untioneze prea bine, )edem cu mirare ca ea continua sa e(iste si sa in$loreasca% Aceasta institutie se c#iama' BAF:A% Bancile in ziua de azi sant ca un mira/, un mira/ dintre cele mai puternice care au e(istat pe pamant% Banii au aparut din necesitatea de a simplifica schimburile de marfuri, inlocuind sc#imburile in natura sau sc#imburile de mar$a% Aceste monede erano batute de regi sau imparati direct in aur, argint sau alte metale semipretioase. 4le reprezentau o valoare atat prin ele insisi cat si prin faptul ca reprezentau valoarea marfii vandute. >n $elul acesta au aparut primele banci private care adaposteau aurul si obiectele pretioase ale clientilor. 4le dadeau in sc#imb persoanelor o #artie unde )enea mentionata )aloarea sau obiectul depus in banca% Acesta a ramas mecanismul de functionare al bancilor pentru diversi ani, unde banii aveau o valoare in aur. De e(emplu' dolarul% 5ana in anul 19EE pe oricare din banconotele de un dolar se putea citi' convertibila in aur% De asemenea este important de stiut ca inca de atunci bancile erau controlate de persoane pri)ate% Banca centrala americana este o banca pri)ata% Banca nationala a romaniei in vremea lui eausescu era o banca de stat care producea banii pentru poporul roman si care erau ai poporului roman. Banii sant sangele care dau )iata tuturor institutiilor noastre% >ntrebarea este' cine creaza banii, in ce baza ii creaza, ce este debitul public, cine este cel care trebuie sa plateasca acest debit% Aceste intrebari sant ignorate de cea mai mare parte a populatiei% Din ne$ericire economia si procesele sale te#nice apar #aotice iar scurgerea de stiri in domeniul economic impreuna cu gra$ice, procenta/e si sigle neintelese sant o optima ascunzatoare a ade)arului% Realitatea este ca compe(itatea asociata cu sistemul $inanciar este doar o masca proiectata sa ascunda unul din organismele cele mai paralizzante pe care umanitatea le.a cunoscut. :e este atunci Banca Fationala a RomanieiU ,ste o banca care face parte din sistemul european de banci centrale si poseda o cota din cota bancii centrale europene% ,ste ca o filiala a bancii centrale europene pe teritoriul Romaniei autorizata sa bata moneda si sa o imprumute. Aceste banci nationale se descriu ca Binstitut de drept public.; >n acest caz public nu inseamna statal, public inseamna ca cotele de
23 | P a g e

participare ale bancii sant deschise publicului% :ine are in mana aceste coteU Aceste cote apartin participantilor la capitalul bancii% Acestia isi aleg singuri un consiliu superior care indica in consiliul de ministri pe cine doresc ca gu)ernator al bancii in acest fel obtinand cote de proprietari, administratii si pot sa obtina controlul asupra propriei banci. Bancile nationale nu pot fi controlate de catre parlament, au doar obligatia de a transmite o simpla documentatie a acti)itatii pe care au depus-o% #eci bancile nationale nu sant institutii statale ci private. :a e-pun cateva caracteristici ale B!R din site.ul celei mai mari enciclopedii a lumii WiCipedia$ BBanca !aional% a Rom(niei DB!RE, este banca central% a Rom(niei, o instituie public% independent%, singura autorizat% i resposabil% de emiterea bancnotelor i monedelor valabile pe teritoriul Rom(niei. 5rincipalele atribuii ale BFR sunt'

elaborarea i aplicarea politicii monetare i a politicii de curs de sc#imb* autorizarea, reglementarea i supra)eg#erea prudenialK a instituiilor de credit, promo)area i monitorizarea bunei $uncionKri a sistemelor de plKi pentru asigurarea stabilitKii $inanciare* emiterea bancnotelor i a monedelor ca mijloace legale de plat% pe teritoriul Rom(nieiF stabilirea regimului valutar i supravegherea respect%rii acestuiaF administrarea rezervelor internaionale ale Rom(niei.

+otodatK, BFR sprijin% politica economic% general% a statului, $KrK pre/udicierea Lndeplinirii obiecti)ului sKu $undamental pri)ind asigurarea i meninerea stabilitKii preurilor% /n &ndeplinirea atribuiilor, B!R i membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instruciuni de la autorit%ile publice sau de la orice alt% instituie sau autoritate.; Mai privatizata de atat nu se poate. ,ste o institutie independenta nu o institutie care apartine statului si poporului ci o institutie care 2+RIGI!A politica economica a statului, adica o institutie privata. In alte cuvinte nu tipareste bani pe care ii da statului. ,a tipareste bani pe care ii imprumuta statului cu dibanda si la valoarea cifrei care este scrisa pe bancnota asa cum fac toate institutiile private. @ data banca batea moneda in $unctie de rezer)a de aur pe care o a)ea, dar s-a intamplat ce)a din moment ce toata lumea are economia in dolari. Aceasta se datoreaza $aptului ca dupa razboi =4D (banca centrala americana" a batut moneda fara sa aiba valoarea sa in aur, pe care a raspandit-o in toata lumea, in acest $el disparand sigla' Bconvertibil in aur; care a fost inlocuita cu sigla Bmoneda curs legal;, ceea ce nu reprezinta )aloarea sa in aur% Ba mai mult in anii 01A0 Richard !i-on, o data cu incheierea acordului Bretton Woods, a declarat ca banii nu mai sant convertibili in aur, in acest $el nici o banca din lume nu mai poseda rezer)e in aur% Uitati-)a in /ur% Mai e(ista unde)a ca)ourile unde se tinea o data aurulU Fu% Acum au in casa doar ce incaseaza zilnic iar daca )rei sa scoti o suma mai mare trebuie sa anunti cu o zi inainte% De ceU 5entru ca acesti bani nu e-ista, deci bancile nu au bani% Fu sant in banci nici macar banii )ostrii pe care i-ati depus% Da)id >c9e spunea intrun inter)iu ca daca in aceeasi zi la aceeasi ora toata lumea s-ar duce sa isi scoata banii din banca, bancile ar inc#ide intr-o ora si ar declara $alimentul%,ste legal deci sa te intrebi$ daca nu in baza aurului in baza cui vin tipariti acesti bani" Raspunsul ni-l da cartea bancii americane intitolata'7Mecanica Monedei Moderne7 care e(plica modul in care se tipareste moneda in America si in toate bancile centrale ale lumii I! R,H,R:A FRA 'I8!A'A. :eea ce se e(plica asa' un gu)ern decide ca are ne)oie de moneda, de bani% Feputand sa creeze direct acesti bani tipareste banconote din bucati de #artie pe care le chiama titluri de debit public pentru o )aloare, sa zicem de 1!%!!! de euro% Banca nationala care poate sa aleaga cine pote sa participe la licitatia cu )anzare a titlurilor, achizitioneaza de fapt debitul de stat. Si ce $ace de $aptU 'ipareste bani in )aloare de 1!%!!! de
24 | P a g e

euro cu care cumpara titlurile de stat, adica este un schimb intre stat si o banca gestionata de privati. #eci titlurile de stat au fost schimbate de stat in contul unei banci private care emite moneda in contul Bancii entrale% :#iar daca pare absurd acest proces, nici o moneda nu ar putea $i creata $ara el% >n acest $el cei 1!%!!! de euro au fost creati dar nu ca moneda fizica, ci electronic, fara hartie. >n acest $el doar 06I din moneda care circula este costituita din hartie, iar restul de 16I e-ista doar in arhivele informatice. 'itlurile de tezaur sant pentru ei doar un debit, adica banca nationala imprumuta statul cu acesti bani utilizand ca garantie doar promisiunea ca acesti bani vor fi restituiti % >n acest $el debitul este creat din nimic, iar gu)ernul promite sa-l restitue% ?u)ernul adica statul trebuie sa restituie suma care sechiama #,BI' +3B4I , adica bani pe care trebuie sa.i platim noi% Deci debitor si creditor al acestor bani este banca nationala% 8 banca gestionata de privati. Acum vom vedea cum se creaza datorii din nimic% Deci cei 1!%!!! de euro au sosit si se pun in contul unei banci commerciale% Bazandu-se pe regulile rezer)ei $ractionare, acei bani de)in instantaneu parte din rezer)a acelei banci ca de alt$el toate tipurile de depozite% Din acesta ci$ra 06I adica 0.ooo de euro devine in con$ormitate cu normele din cartea 7 Mecanica Monedei Moderne7 rezerva acelei banci% :eilalti 9%!!! de euro )or $i imprumutati la di)erse persoane% Deci in continuarie din cei 9%!!! de euro 1!Q )or constitui rezer)a bancii iar restul de D%1!! )or $i imprumutati% 5rocesul poate merge la in$init iar ci$rele castigate sant de domeniul miliardelor%:u alte cu)inte in orice depozit bancar circa 16I din bani se pot crea din nimic. Acest mod de a $ace bani )ine creat de sistemul rezerva fractionara. Deci in base a ceea ce am zis pana acum cine ii da valoare acestei monede inesistente" Banii care e-ista% Deci aceasta moneda ine-istenta sustrage valoarea monedei e-istente pentru ca orice marire a sursei de bani corespunde unei mariri a cererii si o$ertei de ser)icii% >n $unctie de cerere se obtine ec#ilibru, daca preturile cresc se reduce puterea de cumparare a intregii monede in circulatie% Acest proces se chiama I!F4A'I,. Banca tipareste bani si ii imprumuta% Foi nu stim unde sta ade)arul% Fu stim ce e un debit nu stim ce e un credit, iar in banci nu e(ista nimic, nici macar economiile oamenilor% Astazi banii nasc din nimic, apasand tastele unui compiuter% Aceasta este inflatie si putem a/unge sa mergem sa cumparam tigari cu roaba plina de bani% 5oate sa se intampre oricand in orice loc% Inflatia nu pote fi combatuta pentru ca sistemul rezervei fractionare este inflationist% Acesta este moti)ul pentru care puterea de ac#izitie al monedei de)ine mereu mai mica% 5returile la produsele de baza cresc in timp ce puterea de cumparare se micsoreaza, iar bancile chiama acest proces inflatie ca si cand dar $i ce)a natural, in timp ce ele tiparesc alti bani care ne fac mai saraci% +u muncesti mai mult dar nu ai nimic% and o banca bate moneda in realitate creaza debit pentru care ea este creditor% 5entru ca unicul mod ca sa creezi moneda este un imprumut. In sistemul nostru$ baniiJdebit sant acelasi lucru pentru ca BA!II 2A!' 3! #,BI'. 6#aca nu ar e-ista debitul sistemului nostru monetar moneta nu ar e-ista %7 Marriner 4ccles gu)ernator al =4D 19 1 Dar mai este un element de care nu am )orbit si este propriu acest element cel care dez)aluie sistemul de frauda pe care se bazeaza acest sistem bancar$ #8BA!#A. :and gu)ernul sau o persona se imprumuta la banca, imprumutul trebuie restituit impreuna cu un interes% Deci toti banii pe care banca ii imprumuta se intorc inapoi la ea impreuna cu o ta-a de dobanda% =iti atenti' bancile creaza bani si ii imprumuta dar in nici un caz nu creaza bani cu care sa se plateasca dobanzile. Aazut dintr-o pozitie globala, bancile creaza din nimic un capital care reprezinta banii care sant in circulatie, il dau cu imprumut asteptand ca acei bani sa se intoarca inapoi la ei mai multi, mariti de ta(a pentru dobanda% #ar atunci unde sant banii care servesc sa se acopere dobanzile aplicate capitalului" In nici o parte, nu e-ista% :apitalul lor se mareste, iar banii sant mai putini generand ast$el in$latia care este prezenta tot timpul in economie si care cere mereu alti bani ca sa acopere deficitul cauzat de nevoia de a
25 | P a g e

plati interese. Acest lucru inseamna ca insolventele si falimentele fac parte din sistem si vor ramane mereu in societatea noastra% 5roprietatile oamenilor de)in ale bancilor in momentul in care nu se poate plati imprumutul% Acest lucru este de neconceput pentru ca ele iau lucruri care e-ista, lucruri facute , pentru niste bani, nefacuti, ine-istenti, fabricati apasand cateva taste de compiuterF dar si pentru ca cantitatea de bani pe care banca ii cere nu a fost nici macar tiparita. Acesta este 2I9!8RA99I8 BA! AR. #ar acest signoraggio ce scop areU 4ste simplu sa ne dam seama ca nu sant banii cei care sa ii intereseze pe acesti domni care au organizat cel mai mare furt planeter, pentru ca )orbim de persoane care nu au ne)oie de a se imbogati din moment ce controleaza banii incepand cu $abricarea lor% Un debit prin natura sa )ine restituit% Atunci ce interes ar avea acesti domni ai bancilor de a primi inapoi munti de hartie fara valoareU Si daca nu am putea sa plati ce ne-ar putea cere in sc#imbU Deci, din realitatea $apteleor, ne dam seama ca acest sistem practicat de toate bancile lumii este in realitate sistemul modern de sclavie% ?anditi-)aR :e $ac oamenii cand au imprumuturiU >si cauta un loc de munca ca sa poata plati debitul% Dar daca banii se creaza numai cu a/utorul imprumuturilor cum poate fi societatea libera de debit" !u poate, acesta este punctul% 4ste $rica de a ramane $ara propriul patrimoniu cea care ne insoteste in lupta de a tine pasul, pe care debitul si in$latiea ni le impune din cauza acestui sistem% +oate acestea combinate cu lipsa monedei cauzate de plata intereselor care nu vor putea niciodata sa fie platite ne tine sclavi, legati de salariu, in linie ca si cum am $ugi in interiorul unei roti cu miloane de alti oameni ajutiand sa intarim un imperiu de care beneficiaza doar o elita situata in varful piramidei% Deci cand ziua a a/uns la s$arsit' pentru cine lucrezi de faptU +entru banci% Banii se creaza din nimic de catre banci si acolo trebuie sa a/unga% 2ant ei adevaratii patroni ai lumii impreuna cu multinazionalele care le sustin si cu guvernele care le permit. !u fi fericit ca nu ai imprumut in banca pentru ca gresesti. #atorita debitului public pe care nu l.ai facut tu, nu ai chieltuit tu acei bani si nu ai beneficiat tu de ei, '3 trebuie sa platesti. 'u platesti oamenii di toate institutiile care se chiama de stat de la politie, jandarmerie, fisc, medici, medicamente compensate de stat s.a.m.d. 'u muncesti doar ca sa platesti cevea ce nu ti.a apartinut niciodata. 2tatul face datorii cheltuind banii fara nici o socoteala pentru a sta ei mai bineF fericiti ca acei bani ai sa fii tu cel care ii vei da inapoi, nu ei. #aca banca era a statului, batea moneda si crea un patrimoniu, #AR 3M !3 ,2', creaza saracie. um" 2implu. a sa creezi bani iti trebuie o ordinara foaie de hartie pe care tu scrii de cat veri sa fie acea banconota, de 06, 066 euro.. si care costa la final 6,6A centi de euro. and banca este a statului, a poporului, statul ia aceste bilete la valoarea lor reala cre este o,66A centi din banca, cum facea eausescu. and banca este privata, iti da banii la valoarea care este scrisa pe banconota adica 06, 066, K66 euro, iar diferenta de valoare este beneficiul ei. #eci daca tie iti da 066 euro, ea castiga 11.6? euro la acea singura bucata de hartie. #ar mai e ceva. and ii dai hartia inapoi ii dai 066 de euro plus ta-a de interese, de dobanda. #eci iata inca un mod de a castiga. #aca ta-a e de 5,K I primeste inapoi 065,K euro. >n )ec#iul sistem de scla)ie era obligatoriu ca fiecare persona sa aiba o casuta si mancare in timp ce acest furt modern care in romaneste nu are corespondenta cu nici un termen lingvistic pentru ca nimeni nu vrea sa se stie ca B!R este o banca privata si datorita carui moti) poporul a ajuns la limita saraciei se chiama in italiana signoraggio bancario% Acest sistem in ziua de astazi obliga persoanele sa se descurce asa cum pot, in cea mai totala singuratate si disperare% ,ste unul dintre cele mai ingenioase sisteme de furt pentru manipularea sociala din toate cate au fost create. Atasez in continuarie video din care v.am facut acesta traducere. In Italia sant cu sutele iar subiectul vine tratat de televiziune si de parlament, admitand adevarul despre signoraggio bancar si admite ca B!I a trebuit sa plateasca oamenilor care au cerut daune pentru aceasta frauda care dureaza de sute de ani. Al doilea video confirma totul.
26 | P a g e

conte(tY:EG ce!EUD@4gs+o5Ds9&,>n#FG!/Zo::,bZFD.);A AU+@R' ?ABR>4&A D@BR4S:U

(r'i"ele )urnalului

um se alung% un dictator, dac% e*ti director la 9oogle *i ai un cont de FacebooC

$e. 22

5ublicat de bKtKiosu +e A februarie, toata lumea a aflat ca cel care se afla in spatele numelui B,l 2haheeed;, creierul care a mutat revolutia din Bnorul informatic; pe strazile ,giptului, era nimeni altul decat directorul e-ecutiv al 9oogle din 8rientul Mijlociu, Wael 9honim. >n iunie G!1!, ?#onim a creat pagina de FacebooC 6.e are all 2#aled Sais7, dupa numele unui om de a$aceri egiptean ucis de politie, care a incercat sa musamalizeze cazul dand )ina pe o supradoza% :eea ce a inceput ca o anticampanie $ocusata pe brutalitatea politiei s-a trans$ormat pe scara larga intr-un apel pentru instaurarea democratiei in 4gipt% 65uterea =aceboo9 se concretizeaza prin $iecare post care a/unge pe ;all-ul tuturor7, a declarat ?#onim pentru +#e Dail- Beast in ianuarie, cand pagina de =aceboo9 atinsese EBC%!!! de adepti% um a reusit un mesaj viral sa rastoarne o dictaturaU >ata care sunt pasii prin care re)olutia ;eb a reusit sa prinda )iata%

rearea unei pagini de FacebooC 5e N iunie G!1!, la araba% zile dupa moartea lui 2#aled Said, .ael ?#onim a creat pagina de =aceboo9 in limba

5e ianuarie, acesta a)ea de/a apro(imati) ! de actualizari cu mesa/e inspirationale, rapoarte de ziar, clipuri )ideo, $otogra$ii etc% 5e 1C $ebruarie, pagina a)ea DG!%!!! de li9e-uri% @ pagina in limba engleza a $ost creata pe data de 19 iulie de un administrator anonim care pretinde ca a colaborat indeaproape cu ?#onim, cu scopul de a raspandi situatia egiptenilor la ni)el international% +ostarea unui video convingator pe Loutube 5e 1! iunie G!1!, .ael ?#onim a postat pe [outube un )ideo ce demonstra brutalitatea politiei din ,gipt, acompaniat de un te(t de pe pagina de =aceboo9% Aideoclipul a atras peste GE%!!! de )izualizari% Un al doilea material )ideo, care a a/us la peste CC%!!! )izualizari, nu mai poate $i )izionat din cauza a)ertismentelor repetate ale [outube ca $iind 6o$ensi) sau neadec)at7%
27 | P a g e

rearea unui cont de 'Mitter .ael ?#onim a $olost +;itter ca pe o a doua plat$orma pentru publicarea update-urilor de pe =aceboo9%% 5e 1 $ebruarie, pagina de +;itter a)ea NE! de $ollo;-eri si E9D9 de t;eet-uri% +arteneriat cu grupurile pentru sprijinirea drepturilor omului >n acelasi timp, pe $rontul englez, Amnest- >nternational a preluat cazul si a $olosit pe pagina proprie de =aceboo9 o aplicatie ce permitea oamenilor sa semneze o petitie impotri)a brutalitatii politiei% Apoi, au urmat e(emplul si alte grupuri de prote/are a drepturilor omului% Alianta pentru Miscarile +inerilor a creat o pagina in septembrie, iar ,uman Rig#ts .atc# a scris despre $raudarea alegerilor din 4gipt din noiembrie G!1!% Folosirea aparatului de fotografiat ca pe o Barma; a justitiei

De-a lungul acti)itatii sale pe =aceboo9, ?#onim a postat peste GD%!!! poze care aratau ade)arata $ata a brutalitatii politiei din 4gipt% =otogra$iile pro)eneau din site-uri de stiri ca RFF sau Al 1azeera% De asemenea, a precizat $aptul ca $otogra$iile pot $i $olosite in /ustitie, alaturi de materialul )ideo% +ostarea materialelor video post eveniment ?#onim a postat )ideoclipuri din mass-media, materiale $ilmate cu tele$onul de la grupuri de tineri acti)isti si c#iar de la un grup de rapperi egipteni% Acest material )ideo a $ost postat pe [outube in data de 1C ianuarie G!11' ontinuarea dialogului ?#onim a continuat sa discute c#iar si dupa repetatele esecuri ale protestelor% >n data de GC noiembrie, contul de =aceboo9 a $ost dezacti)at, iar in ianuarie $urnizorul de ser)icii de comunicare Aoda$one a blocat +;itter si site-urile de stiri ale opozitiei, la cererea gu)ernului egiptean% >n urma acestei decizii, ?#onim a recomandat $olosirea ser)elor pro(-, bro;ser-ului @pera si a cerut adresele de mail de la 6adeptii7 sai de pe =aceboo9% Ser)iciile de pro(- permiteau $olosirea unei 6rute ocolitoare7 pentru na)igarea pe >nternet necenzurata si nerestrictionata% Apel la revolta Apelul lui .ael ?nonim c#ema utilizatorii prin =aceboo9 si ?oogle Docs la ziua demonstratiilor pe GC ianuarie% &a aceasta data, pagina a)ea de/a EC!%!!! de adepti si zeci de mii de oameni care protestau pe strazile din :airo%
28 | P a g e

Regimul lui <osni MubaraC a ripostat prin taierea liniilor de tele$onie mobila, mesagerie si ser)icii de >nternet% +rei zile mai tarziu, sute de mii de oameni luau parte la demonstratii care 6in$lamau7 de/a 5artidul Fational Democrat al lui Mubara9% Atragerea si implicarea mass.media internationala 5agina de =aceboo9 a atras atentia presei internationale% Aparitiile stirilor in ,u$$ington 5ost in iulie si la .as#ington 5ost in august s-au raspandit in toate mediile inlusi) in Fe; [or9 +imes, +#e 4conomist, +#e Dail- Beast, BB: si :FF% .ael ?nonim si-a di)ulgat identitatea intr-un s#o; in limba araba, dupa cele 1G zile de arest incepute pe GB ianuarie% Articol realizat de 8ana #umitroiu
9ursa: loom.i)

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter $a(e.oo= -igg Re##it 1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e 0ne .logger li=es t3is,

5ostat in 4(terne G comentarii 4tic#ete' conspiratii, 4gipt, =aceBoo9, .ael ?#onim

2oros si.a bagat nasul si in ,gipt. 2peculatorul evreu i.a cerut lui 8bama sa.l sprijine pe Mohamed ,lBaradei, un necunoscut pentru egipteni, dar un fost subaltern de.al lui 2oros, sa ajunga seful statului
25 | P a g e

$e. 15

5ublicat de bKtKiosu Fu este de negat $aptul ca ?eorge Soros este un multimiliardar in dolari% Si ca orice multimiliardar are si anumite obiecti)e si pretentii% Unul dintre acestea, dupa cum relateaza publicatia #amsa-e#%net, potri)it Hiare%com, a $ost acela de a-si pune omul sau pre$erat in $runtea 4giptului, dupa re)olutie% Re)oluJionarii din 4gipt, organizaJi dupK un manual american% Pi probabil a/utaJi de :>A, M>N Oi Mossad :um au a/uns ziaristii din lumea araba la acest scenariuU >ntr-un editorial din .as#ington 5ost (.5", ?eorge Soros cerea celui mai puternic om de pe planeta, Barac9 @bama, sa inter)ina in situatia din 4gipt si sa-l a/ute pe Mo#amed 4lBaradei, liderul opozitiei egiptene, sa a/unga se$ de stat, pentru ca asta este dorinta 6$ratiei musulmane7 (o minciuna ordinara, 4lBaradei $iind un c)asi-necunoscut Ln 4gipt, a cKrui 6reputaJie Oi imagine au $ost $abricate de :FF7, a reactionat Ras#ad al-Ba-oumi, purtatorul de cu)ant al =ratiei Musulmane < n%m%"% Soros scria in editorialul din .5 ca ar $i o greseala ca SUA sa nu inter)ina in a rezol)a con$lictul din 4gipt si sa a/ute la reconstructia acestuia, mai ales ca este un semn bun pentru $ratia musulmana $aptul ca un om precum 4lBaradei, laureat al premiului Fobel, )rea sa de)ina presedinte% :#a)ez' Rebeliunea din 4gipt a $ost o lo)iturK de stat :e nu spunea Soros in acel editorial publicat de prestigioasa publicatie este $aptul ca Mo#amad 4lBaradei a $acut parte din boardul 6>nternational :risis ?roup7 (>:?"% Aceasta 6societate7 a $ost in$iintata si $inantata c#iar de multimiliardarul de origine ungara% 5otri)it publicatiei arabe, >:? se descrie ca $iind o institutie independenta, non-pro$it, negu)ernamentala, dornica sa pre)ina si sa rezol)e con$lictele mortale% 4giptenii protesteaza pentru salarii mai mari Armata egipteanK anunJK dizol)area 5arlamentului Oi suspendarea :onstituJiei @mul >sraelului, )icepresedintele egiptean @mar Suleiman, ar putea de)eni noul presedinte al 4giptului

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter $a(e.oo= -igg Re##it 1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e 30 | P a g e

e t3e 'irst to li=e t3is,

5ostat in 4(terne Scrie un comentariu 4tic#ete' conspiratii, 4gipt, Mo#amed 4lBaradei, Foua (Dez"@rdine Mondiala, Soros

:iorel +opescu, crainic la Radio Rom(nia Actualit%)i$ BBrucan a fos eminen)a cenu*ie a Revolu)ieiN ,i, evreii au avut puterea;
Mai 4

5ublicat de bKtKiosu TAde)Krul7 prezintK astKzi mKrturia lui Aiorel 5opescu, crainic de la TActualitKJi7 care a $ost Ln direct la GG Oi GE decembrie 19D9% Acesta admite cK Sil)iu Brucan a $ost eminenJa cenuOie a Re)oluJiei Oi, probabil, scenaristul ei, responsabil cu propaganda, prin reJeaua lui e)reiascK din +ele)iziune Oi din Radio% RedKm cele mai semni$icati)e marturii ale crainicului, restul le puteJi citi aici% um s.a luat decizia s% se uneasc% posturile, s% se emit% dintr.un singur loc" Decizia de a uni posturile n-o putea lua dect cine)a de sus, din conducerea Radioului sau c#iar a Radiotele)iziunii' sK $ie o singurK emisie Oi sK acopere absolut toate undele% :t a durat Tradiore)oluJia7, Radioul se unea din cnd Ln cnd Oi cu +ele)iziunea, mai ales cnd erau momente importante, cnd se transmitea direct din 5iaJa 5alatului% 'eodor Brate* coordona aceste momente" Sigur, el era coordonatorulR 4ra unul dintre Oe$ii noOtri% Pi aOa poate sK $i a)ut loc o posibilK manipulare la ni)el superior, prin care aceste douK mari canale de comunicare Ln masK au lucrat Lntr-o colaborare per$ectK Oi se uneau ori de ct ori era un mesa/ important al cui)a% Foi spuneam pe post cK le dKm legKtura celor de la +ele)iziune% Brate* d%dea telefoane la Radio" :u mine n-a )orbit% Dar erau alJii care Lmi mai transmiteau in$ormaJii% >ntrau $oarte mulJi oameni Ln direct, era un moment de descKrcare% &a un moment dat, Lmi aduc aminte, a )enit un coleg sK-mi spunK cK ascultKtorii dau tele$on Oi spun' TDomnule, Ksta nu e postul de Radio, e o LnscenareR 4 o piesK de teatru, ce se LntmplKU7 Brusc, la Radio se auzeau multe )oci necunoscute Oi ascultKtorii nu mai Otiau ce se LntmplK% Atunci, eu am a)ut iniJiai)a, a)nd Oi autoritate pro$esionalK, sK-i duc pe toJi Lntr-o cabinK separatK de cea de emisie < )orbiserK Oi Ana Blandiana, Oi mai mulJi -, sK-i LnregistrKm Oi sK-i dKm pe post pe parcurs% Am spus' TFoi suntem Radio BucureOti, postul de Radio BucureOti Romnia7 < sK Otie Oi cei din strKinKtate cnd ne aud < TOi transmitem e)enimentele care se LntmplK Ln BucureOti7% ine era acest 9herasim" 4ra liderul de sindicat, pe care, dupK aceea, ai noOtri l-au contestat% Mai trKieOte, e pensionar, dar e Oi Ln radio% A zis cK l-am nKpKstuit, dar nici mKcar n-a $ost anc#etat% 4ra ce)a suspect cu el, a)ea Oi acest control al Otirilor% Un alt moment important e legat de 4ugen 5reda, $ost comentator de politicK e(ternK la Radio/urnal% &a GG decembrie, dupK ce ieOisem de pe post, m-am dus pe coridor, la niOte colegi, sK le spun cK se aud $ocuri de armK% 4ra dupK ora 1D%!!% Pi am spus' TSe trageR7 >ar 5reda s-a apropiat de mine Oi mi-a zis, scrOnind
31 | P a g e

printre dinJi' T+aci din gurK, cK te crpescR7% 4ra unul dintre ziariOtii bine construiJi sub comunism% Mai trziu a de)enit directorul Radioului Oi mulJi l-au zei$icat% #eci, era din Ogarda veche;. ine a decis s%.l fac% director dup% P16" Sil)iu Brucan% :#iar Ln M91 era, cred% (t de prezent era Brucan &n deciziile care se luau la Radio" Brucan a fos eminen)a cenu*ie a Revolu)ieiN ,l controla totN #e asta sunt absolut sigur. ,l a pus *efii *i la 'eleviziune, *i la Radio. #e altfel, era *i bun prieten cu acest +reda. /n Radio l.a)i v%zut vreodat% pe Brucan" Fu% Dar Jin minte cum )orbea acest 5reda cu >liescu, dupK ce l-au instalat Oe$% Discutau la 5reda Ln cabinet Oi odatK m-am nimerit Oi eu pe acolo% Pi 5reda se tutuia cu >liescuR 4ra o discuJie re$eritoare la luarea unei decizii, cu ce se )a Lntmpla cu =SF% A e-istat un grup F2! care a fost prezent &n Radio, imediat &n P16" 4ra LnsK un tip, :ristescu, care acum e lider de sindicat, care )enise cu un grup de re)oluJionari la Radio% A)ea un limba/ de strKinKtate, care m-a Oocat% Foi eram obiOnuiJi cu limba/ul acela de lemn, )orbeam numai Ln e(primKri standard% :ristescu a)ea un discurs e(trem de actual, de modern, zicea cK suntem o naJiune europeanK% Pi era inginer, nu era un tip culti)atR 4u cred cK aceOti oameni erau pregKtiJi% +reg%ti)i s% impun% noul regim &n acest sens" Da, dar nu-i condamn% :ine)a trebuia sK )inKR Un )id de putere ar $i $ost dezastruos% Qi 2ilviu Brucan" 4l era unul dintre aceOtia% um era cu gruparea de evrei str(n*i &n jurul lui Brucan la Radio, e o legend%" Deloc% 5Ki, 5reda era Oi el e)reuR Fegru, un alt om important Ln Radio, era Oi el e)reu% 0nsK nu )reau sK adncesc prea mult% 8ricum, ei, evreii, au avut puterea. #espre <ortensia Roman, mama lui +etre Roman, care lucra la ,-terne, ce *ti)i" Pi ea cred cK )enise tot pe $iliera Brucan% Pi mai era Oi Mioara, $osta soJie a lui 5etre Roman, care era Oi ea la 4(terne, responsabilK de limba arabK% AOa s-au Oi cunoscut ei doi, la RadioR :U?4+U&

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter $a(e.oo= -igg 32 | P a g e

Re##it 1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e e t3e 'irst to li=e t3is,

5ostat in Anti-romnism comentarii 4tic#ete' conspiratii, Sil)iu Brucan, +eodor BrateO

:ladimir Ale-e$ !oua 8rdine Mondiala si istoria. Roosevelt nu era altceva decat prizonierul bancherilor din jurul sau. Winston hurchill urma, cu sfintenie, sfaturile lui Montague !orman de la BBanC of ,ngland
-e( 15

5ublicat de bKtKiosu 65resedintele )ostru )a spune' aceasta tara nu )a intra, niciodata, in razboi7 < =ran9lin Delano Roose)elt, :ampania electorala (Bu$$alo, G noiembrie 19 !" >nter)entiile 6Foii @rdini Mondiale7 (6Fe; .orld @rder7, F.@" si a banc#erilor internationali in istoria contemporana au $ost, intotdeauna, pe cat de discrete, pe atat de bine regizate% Uneori au trebuit sa treaca decenii pentru ca ade)arul sa iasa la i)eala% Asa cum a $ost cazul cu torpilarea pac#ebotului 6&usitania7 si tragedia de la 5earl ,arbour !eutralitate aparenta >n timpul campaniei electorale din 19 !, presedintele american =ran9lin Delano Roose)elt, care candida pentru un nou mandat, a castigat )oturile alegatorilor promitand neutralitatea Statelor Unite% Documente descoperite recent demonstreaza, insa, ca, la acea ora, Roose)elt era decis sa intre in razboi de partea Aliatilor si complota in acest sens cu premierul britanic .inston :#urc#ill% 5entru a castiga aprobarea opiniei publice americane, presedintele a sacri$icat deliberat $lota de la 5earl ,arbour, cu toate ca a$lase din timp despre iminentul atac /aponez% 5utini stiu ca Roose)elt si :#urc#ill colaborasera inca din anii 5rimului Razboi Mondial% Amandoi $usesera implicati intr-o alta operatiune menita sa manipuleze opinia publica' scu$undarea transatlanticului 6&usitania7% Statele Unite si-au proclamat o$icial, inca de la inceputul celei de-a doua con$lagratii mondiale (septembrie 19E9", 6neutralitatea7% Dar, e(act ca in 5rimul Razboi Mondial, au inter)enit in marea con$lagratie, manipulandu-si propriii cetateni cu a/utorul unor incidente tragice, bine regizate% &a $el cum procedase presedintele .oodro; .ilson in 5rimul Razboi Mondial, si =ran9lin Delano Roose)elt si-a bazat campania electorala de realegere din 19 1 pe promisiunea solemna repetata in toate discursurile, ca )a mentine cu orice pret Statele Unite departe de razboi% Si ca nici un american nu )a muri pe
33 | P a g e

campul de lupta% :u toate acestea, una dintre primele initiati)e luate de presedintele Roose)elt, imediat dupa izbucnirea razboiului in 4uropa, a $ost sa con)oace :ongresul intr-o sesiune speciala, ca sa ceara ridicarea embargoului asupra )anzarilor de arme catre partile beligerante% 4mbargo care constituia, in $apt, partea esentiala a neutralitatii SUA si care implica o intreaga legislatie% Moti)ul in)ocat atunci de Roose)elt era cel putin ciudat' )anzarile de arme catre combatanti ar $i a/utat America sa-si conser)e pacea% 6Actiunile noastre trebuie sa $ie conduse de o unica si puternica idee 7 pastrarea Americii in a$ara razboiului7% Ridicarea embargoului, solicitata insistent de Roose)elt :ongresului, nu parea deloc o actiune 6g#idata7 de acea idee 6unica7% Read t#e rest o$ t#is entr- \

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter $a(e.oo= -igg Re##it 1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e e t3e 'irst to li=e t3is,

5ostat in Foua @rdine Mondiala G comentarii 4tic#ete' conspiratii, Manipulare, Foua (Dez"@rdine Mondiala

4umea este plina de prosti, nu fi unul dintre eiN :ladimir Ale-e$ B'rustul banilor; si culisele torpilarii pachebotului 4usitania
-e( 15

5ublicat de bKtKiosu >nainte de 191B, America a stat departe de razboaiele din 4uropa% 5resedintele ?eorge .as#ington, in celebra sa 6=are;ell Address7 (6:u)antare de despartire7", ii a)ertizase pe americani asupra riscului implicarii in razboaiele de pe Batranul :ontinent si pusese bazele politicii traditionale de izolationism a SUA% Dupa izbucnirea 5rimului Razboi Mondial (191 ", banc#erii de pe .all Street au inceput sa $aca presiuni ca America sa inter)ina, inclinand decisi) balanta razboiului si impunand o pace conceputa c#iar de ei% Acest grup de in$luenta, denumit si 6+rustul banilor7, ii includea pe membrii clanului Roc9e$eller, pe Bernard Baruc#, 1acob Sc#i$$, 1%5% Morgan, 5aul .arburg% Ultimul, un banc#er german emigrat in 19!G in SUA%
34 | P a g e

@mul prin care 6+rustul banilor7 actiona asupra presedintelui .oodro; .ilson era consilierul acestuia, colonelul 4d;ard Mandell ,ouse% 5resedintele .ilson, un prezbiterian, $ost gu)ernator de Fe; 1erse- in 1911, de)enise presedinte al SUA in 191E datorita lui ,ouse si banc#erilor din 6+rustul banilor7% >n 191B, el lupta pentru realegere% #orinte razboinice 6+rustul banilor7 dorea intrarea Americii in razboi pentru a organiza lumea postbelica con$orm intereselor sale% Dar DEQ dintre americani doreau neutralitatea% De)enise necesar un incident care sa basculeze emotional opinia publica americana, izolationista, in $a)oarea inter)entionismului% Aceasta s-a intamplat cand un submarin german a scu$undat transatlanticul 6&usitania7, care na)iga din portul Fe; [or9 spre Marea Britanie% 1GD de americani, a$lati la bordul 6&usitaniei7, au pierit in urma torpilarii transatlanticului% :eea ce a permis dezlantuirea unei ade)arate isterii contra ?ermaniei in mass-media americana% :olin Simpson a dez)aluit in cartea sa, 6+#e &usitania7 (Boston, &ittle Bro;m, 19BG", ca 6torpilarea7 transatlanticului a $ost o cursa pregatita germanilor de americani si britanici, cu scopul de a pro)oca in opinia publica din SUA sentimente antigermane si de a da castig de cauza inter)entionismului% Aceasta s-a intamplat printr-o operatiune secreta, decenii la rand ascunsa opiniei publice% @peratiune la care au colaborat acelasi .inston :#urc#ill, prim-lord al Amiralitatii britanice, cu acelasi =ran9lin Delano Roose)elt, pe atunci secretar de stat al Marinei americane% >n mare secret, din ordinul lui =%D% Roose)elt si cu asentimentul presedintelui .ilson, la bordul transatlanticului pentru pasageri 6&usitania7 au $ost depozitate sase milioane de cartuse si alte munitii de razboi pentru Marea Britanie% &a incarcarea munitiei au $ost utilizati, deliberat, numerosi doc#eri de origine germana% Deoarece se stia ca multi dintre acestia $usesera recrutati de agentii spiona/ului german din Statele Unite% Agentii germani a)eau drept obiecti) principal supra)eg#erea porturilor americane, pentru a depista ast$el din timp li)rarile de arme si munitii catre puterile aliate (Marea Britanie, =ranta etc%" si a alerta Berlinul% :on$orm cartii lui :olin Simpson, e(ploziile interne, care au urmat torpilarii, au scu$undat na)a in doar 1D minute% =aptul ca 6&usitania7, o na)a de pasageri, $usese burdusita, in secret, cu milioane de cartuse si cu armament a $ost ascuns, cu gri/a, opiniei publice americane% Secretul a $ost pastrat si in timpul anc#etei o$iciale pri)ind cauzele scu$undarii% Read t#e rest o$ t#is entr- \

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter $a(e.oo= -igg Re##it 1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e 35 | P a g e

e t3e 'irst to li=e t3is,

5ostat in Foua @rdine Mondiala Un comentariu 4tic#ete' conspiratii, istorie, Manipulare, Foua (Dez"@rdine Mondiala

2omit%)i ale medicinei confirm% Oteoriile conspira)iei;$ virusul A<0!0 trebuia inventat pentru c% Oo industrie &ntreag% a*teapta o pandemie;
/oi 13

5ublicat de bKtKiosu S-a scris, mai ales pe bloguri, cK )irusul gripei noi (A,1F1" ar $i $ost creat Ln laborator pentru a aduce, Ln plinK crizK, niOte pro$ituri consistente companiilor $armaceutice Oi nu numai% De la izbucnirea sa, Ln aprilie, omenirea a $ost alertatK de o a)alanOK de Otiri cK numKrul deceselor pro)ocate de A,1F1 este de ordinul miilor, iar al LmbolnK)irilor, de ordinul milioanelor% 5nK la o treime (E!Q" din populaJia U4 ar putea $i a$ectatK, a)ertiza, nu demult, comisarul european pentru SKnKtate, Androulla Aassiliou, Ln timp ce preOedintele SUA Barac9 @bama decreta c#iar stare de urgenJK sanitarK Ln SUA din cauza epidemiei de gripK porcinK% .orldnetDail- relateazK LnsK cK @rganizaJia MondialK a SKnKtKJii (@MS" a modi$icat 6pe tKcute7 de$iniJia 6pandemiei7, Lnainte de a declanOa alerta de ni)elul N (cel mai Lnalt"% 5ractic, @MS a pregKtit calea cKtre clasi$icarea gripei porcine ca 6pandemie7, sc#imbnd c#iar cu)intele de$iniJiei Oi omiJnd din noua de$iniJie e(presia 6un numKr enorm de decese Oi LmbolnK)iri7% @MS a decretat pandemie de A#1F1 Ln luna mai, pentru prima datK Ln ultimii ! de ani, cnd se raportaserK doar 1 de morJi din cauza in$ectKrii cu )irusul gripei noi% >mediat dupK aceea, companiile $armaceutice au Lnceput sK lucreze la crearea unui nou )accin' la doar cte)a luni, ma/oritatea statelor lumii au Lnceput sK comande zeci de milioane de doze de )accin% 0n ciuda tuturor a)ertismentelor despre un 6al doilea )al7 al in$ectKrilor cu A,1F1 Ln cursul acestei toamne Oi ierni, mulJi au rKmas sceptici Oi re$uzK sK $acK )accinul (aproape /umKtate din canadieni declarK, de pildK, cK nu se )or lKsa )accinaJi, aratK un sonda/ al >psos Reid"% 4ra ne)oie de aceste a)ertismente Oi dupK declaraJiile multor doctori, din ma/oritatea JKrilor atinse de )irus, care apreciau cK ma/oritatea celor bolna)i de ,1F1 cel mai probabil nu )or su$eri dect $orme uOoare ale bolii% DeclaraJiile, $Kcute de doctori pentru a liniOti populaJia, combinate cu statisticile despre o ratK totuOi micK a deceselor $aJK de numKrul total de LmbolnK)iri a $Kcut ca )accinurile sK $ie mai greu de 6)ndut7 unei audienJe de/a sceptice, noteazK &eader 5ost, din :anada% 4pidemiologul +om 1e$$erson spune cK 6parcK o industrie LntreagK ar aOtepta o pandemie7 64ste ade)Krat cK )irusurile gripale sunt impre)izibile, aOa cK nu necesitK un anumit grad de precauJie% Dar una dintre trKsKturile e(traordinare ale acestei gripe este cK e(istK unele persoane care $ac predicJii ani dupK ani, din ce Ln ce mai gra)e% (]" Ficiuna nu s-a ade)erit% De e(emplu, ce s-a Lntmlat cu gripa a)iarK care trebuia sK ne omoare pe toJU Fimic% Dar asta nu-i opreOe pe aceOi oameni de la realizarea predicJilor% Uneori ai impresia cK este o LntreagK industrie care aOteaptK izbucnirea unei pandemii7, declara epidemiologul +om 1e$$erson, un cunoscut specialist al lumii medicale, Lntr-un inter)iu acordat Der Spiegel Ln luna iulie% ^inta atacurilor specialistului sunt o$icialii din @rganizaJia MondialK a SKnKtKJii, o$icialii din domeniul sKnKtKJii publice, )irusologii Oi companiile $armaceutice% 4i sunt cei care au construit aceastK maOinKrie, Ln
36 | P a g e

/urul pandemiei iminente, considerK +om 1e$$erson% 6Au implicat $oarte mulJi bani, in$luenJK, cariere Oi instituJii intregi% +ot ce a trebuit a $ost ca un )irus sK e)olueze, pentru ca maOinKria sK se porneascK7% 4pidemiologul mai declarase pentru Der Spiegel cK nu )ede di$erenJe $undamentale Lntre aceastK gripK Oi o epidemie de gripK normalK% +om 1e$$erson a a)ertizat cK trebuie $KcutK o distincJie clarK Lntre bolile asemKnKtoare gripei Oi gripa autenticK% 6:eea ce Otiu este cK gripa realK este Ln mod sistematic supraestimatK% Ambele se mani$estK prin aceleaOi simptome% Dar gripa realK este cauzatK de )irusurile gripale, Ln timp ce peste G!! de )irusuri di$erite pro)oacK boli asemKnKtoare gripei7% 0ntrebat de ce oamenii de OtiinJK nu LOi orienteazK atenJia asupra acestor )irusuri, epidemiologul a replicat' 6Fu pot $ace bani din ea% (]" 0mpotri)a gripei e(istK )accinuri Oi medicamente care pot $i )ndute% Pi aici sunt concentraJi banii din industria $armaceuticK% Se asigurK cK cercetKrile pri)ind gripa sunt publicate Ln marile ziare7% 0n plus, $ocusarea pe gripK nu este doar greOitK, ci Oi periculoasK% 6AK amintiJi de SARSU Aceea a $ost o epidemie cu ade)Krat periculoasK7, a a)ertizat 1e$$erson% sursa' ?ndul

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter $a(e.oo= -igg Re##it 1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e e t3e 'irst to li=e t3is,

5ostat in Foua @rdine Mondiala Un comentariu 4tic#ete' conspiratii, Foua (Dez"@rdine Mondiala, @MS

#upa ce altii ne.au aruncat cu buna stiinta in criza, ai nostri ne ingroapa de viiN
Mar 17

5ublicat de bKtKiosu

37 | P a g e

Acest material nu-mi apartine decat intr-o mica masura, el $iind scris de un anonim, caruia ii multumesc pentru e$ortul de a aduna laolalta, intr-un mod coerent, in$ormatii care disparate nu au $orta de a dez)alui o realitate dureroasa, dar ade)arata% +oata lumea se a$la la acest moment, intr-o criza diabolic orc#estrate de inalta elita mondiala, in special, $amiliile Rotsc#ild si Roc9e$eller, cu scopul de a spolia toate popoarele lumii de bogatiile pe care le au si de a-si indeplini )isul secular, acela de a conduce, pe $ata, nu din umbra ca si pina acum,intreaga planeta% A$lindu-se pe ultima suta de metri, elitele au conceput aceasta criza, adica lo)itura $inala, acum 1N ani, prin conceperea bulei imobiliare din Statele Unite (=annie si =redd-" si mai ales a bulei deri)ati)elor% Au reusit prin coruptie si prin $olosirea mass-mediei, care e 1!!Q in mina lor, ca gu)ernele sa inc#ida oc#ii la escroc#eriile unor escroci mai mici sau mai mari, gen Maddo$$, sau la de)alizarea a 1GC Miliarde de dolari in >ra_, etc% Un comic american a demonstrat cK analiOtii economici au contribuit la declanOarea crizei Ast$el ca la momentul pertinent, au denunutat c#iar ei, escroc#eriile ce se des$asurau, ampli$icind e$ectele prin presa si tele)iziune, declansind ast$el criza% :riza au declansat-o cu scopul distrugerii tuturor sistemelor bancare ale statelor lumii, bazindu-se pe cea mai mare escroc#erie si bataie de /oc' BA>&@U+U& BAF:>&@R =A&>M4F+AR4 >F SUA si U2* sa se dea din banii contribuabilor $onduri bancilor, $ara nici un control din partea statului, $ara sa le ceara actiuni in sc#imb, sau sa li le impuna conditii in $a)oarea cetatenilor% Dealt$el, primind acesti bani $ara nici un control sau sistem de a $i )eri$icati, banc#erii imediat si-au permis sa-si acorde niste bonusuri nesimtite, dupa ce ca tot ei au adus bancile in pragul colapsului% Semnarea acestui bailout de BD! Miliarde I, a $ost posibil prin $ortarea politicienilor sa semneze un document de 1N!! pagini, numit Stimulus Bill, $ara nici o prezentare prealabila a continutului, ci doar cu o ora inainte de semnare% 5oliticienilor li s-a spus ca daca nu semneaza, gu)ernul )a declansa legea martiala% 1usti$icarea semnarii acestui act a $ost, pasamite, sa a/ute economia americana (indirect, cea globala ce ar $i $ost a$ectata de caderea $irmelor de asigurari", prin crearea de noi locuri de munca si prin impulsionarea sistemului economic% De $apt banii au a/uns cca D!Q la banci si nu s-au creat locuri de munca% Restul au $ost canalizati spre di)erse $irme WMprieteneWM a celor din sistem% :e este socant e, ca nici pin azi, Banca Rezer)ei =ederale, nu )rea sa spuna unde s-au dus, la ce banci, cele G,G +R>&>@AF4 de dolari din banii contribuabililor% Banca Mondiala, pentru cine nu stie este organic legata de Banca Rezer)ei =ederale a SUA, care este o BAF:A S+R>:+ 5R>AA+A, nu se a$la sub controlul gu)ernului SUA si unde actionari sint $amilia Rotsc#ild D!Q si Roc9e$eller, G!Q% De asemenea =M> este un organ $oarte 6e$icient7 al acestor elite bancare% Aici se prezinta o scurta istorie a acestor organisme' :a sa nu mai e(iste nici un dubiu, ca actuala stare este cauzate de conspiratie' Banca Rezer)ei =ederala a stopat din GE Martie G!!N, publicarea cantitatii totale de dolari in circulatie, pentru a se pregati pentru )iitorul de acum% Ast$el se tiparesc bani $ara acoperire, in nestire si nu se stie e(act )aloarea in$latiei' #ttp'88sa$e#a)en%com8article- 1!D%#tm 4conomistul 5eter Sc#i$$ (ca si >lie Serbanescu al nostru" a anuntat inca din G!!N, presidentia SUA, mai marii bursei si Rezer)ei =ederale, ca se )a produce o criza de proportii% A $ost tratat cu condescendenta si bataie de /oc% Aa rog pri)iti'

38 | P a g e

:omisia de )eri$icare a bursei americane, S4:, a $ost in$ormata acum 1! ani, ca escrocul Mado$$ des$asoara un /oc piramidal tip sc#ema 5onzi (:aritas", dar nu au luat nici o masura sa in)estig#eze% Aici este prezentata anc#eta senatorului asupra se$ilor S4:, care nu stiu ce sa raspunda, ca niste copii prinsi cu lectiile ne$acute' De alt$el, in ultimul $ilm, +#e @bama Deception (>nselaciunea lui @bama", patriotul si luptatorul american impotri)a Foii @rdini Mondiale, Ale( 1ones, ilustreaza $oarte sugesti) ce s-a intimplat in lume in ultima )reme'

:u banii =URA+> de la oameni, elitele si-au permis sa ruineze piata petrolului% De ceU Fe-a spus Soros de ce' 5entru ca mai e(ista tari rebele, cum e >ran, Rusia sau Aenezuela care nu )or sa /oace cum le cinta Foua @rdine Mondiala% Si c#iar el, spune cu satis$actie, ca :#a)ez nu poate $inanta o re)olutie boli)ara cu !I8baril si ca lui A#madine/ad nu-i da mai mult de un an ca presedinte'

A#madine/ad' 5retul petrolului e um$lat arti$icial :u banii $urati, elitele mentin pretul scazut la aur, si il cumpara in cantitati industriale% >ntre timp se tiparesc cantitati necontrolate de bancnote care )or prabusi in )iitorul apropiat moneda SUA% Doi dintre papusarii actualei crize economice mondiale, a/utati de autoritati sa puna mana si pe aurul Romaniei 4litele cumpara cele mai )aloroase proprietati, $irme si bunuri pe nimica toata% :u o parte din acesti bani $urati, isi anga/eaza ARMA+4 5R>AA+4, deoarece se asteapta ca in momentul cind oamenii )or a$la de marea tradare, sa protesteze cu )iolenta% >n SUA platesc $irma Blac9;ater, actual 3e (ce a actionat in >ra_", iar in 4uropa este constituita o armata FA+@ secreta, de elita' #ttp'88;;;%globalresearc#%ca8articles8?AF 1GA%#tml Armatele secrete ale FA+@% @peratiunea ?ladio si terorismul in 4uropa de Aest De asemenea ei isi construiesc BUF24R4 SUB+4RAF4, (G! M>&>ARD4 I per bucata", unde se pregatesc sa se retraga in caz ca nu mai pot controla masele dezlantuite% >si construiesc elitele orase subterane care sa-i apere de iminenta ciocnire a 5lanetei 3 cu +erraU >n aceste bun9ere stoc#eaza pro)izii pe termen indelungat, cumparate tot din banii oamenilor' #ttp'88;;;%;orldnetdail-%com8inde(%p#pU$aY5A?4%)ie;`page>dYB!GD1
35 | P a g e

5entru e)entualitatea unei razmerite e(tinse, ei si-au pregatit intr-un bun9er unde au stocat toate tipurile de semintele de pe pamint, in S)albard For)egia, ca sa $ie asigurati, ca dupa ce )or declansa la supra$ata arme nucleare neutronice de mica putere, care distrug oamenii si )iata, dar lasa neatinse cladirile si in$rastructura, )or putea sa recreeze pe pamint plantele' #ttp'88ne;s%bbc%co%u98G8#i8science8nature8NEECD99%stm Aceste micro-nu9es sint arme nucleare de putere $oarte mica, cu timp de in/umatatire $oarte scurt, cum s-au $olosit si in Bali' #ttp'88;;;%cuttingedge%org8F4.S8n1B1C%c$m Unul din scopurile lor declarate este ca sa reduca populatia +erei la un minim de C!! milioane, usor controlabili, declaratie cioplita in D limbi pe 5ietrele g#id din ?eorgia, SUA' #ttp'88en%;i9ipedia%org8;i9i8?eorgiaa?uidestones #ttp'88;;;%radiolibert-%com8stones%#tm 4i platesc miliarde pentru a studia in laboratoare cum sa $aca Airusul ?ripei A)iare cit mai letal* iata ca ce sa intimplat acum o saptamina in :e#ia' #ttp'88;;;%torontosun%com8ne;s8canada8G!!98!G8GB8DCN!BD1%#tml 5roduc niste arme biologice ingrozitoare, pe care le )or prezenta ca aparute ca rezistenta la antibiotice, dar de $apt obtinute prin militarizarea si modi$icarea genetica, in laboratoare, a unor sta$ilococi, printre care necrosis $asciis si sta$ilococul p-ogenes, precum si )ariante super rezistente al sta$ilococului aureus% 4le )or 6aparea7 in lume ca o ciudatenie la inceput, insa $ac ca antra(ul sau ciuma bubonica sa para ca o plimbare prin parc' #ttp'88commons%;i9imedia%org8;i9i8=ile'Fecrotizinga$asciitisale$taleg%154? #ttp'88images%google%com8imgresUimgurlY#ttp'88;;;%medscape%com8content8G!!G8!!8 G89C8 G9C D8artsm/ G9C D%$igG%/pg`imgre$urlY#ttp'88medgenmed%medscape%com8)ie;article8 G9C Daprint`usgYaae@El?z )D;C!5Z_9ZDz/&9tG,[&gY`#YE!G`;Y !!`szYGG`#lYen`startY1`umY1`tbnidY9A41a+>#gds_AM'` tbn#Y9 `tbn;Y1G `pre)Y8imagesQE=_QEDnecrosisQGB$asciitisQGNndspQEDG!QGN#lQEDenQGNclient QEDsa$ariQGNrlsQEDen-usQGNsaQED?QGNumQED1 #ttp'88en%;i9ipedia%org8;i9i8MRSA Au introdus in toate produsele alimentare, in sucurile racoritoare, batoanele energetice, etc% sirop de porumb, ,=:S (,ig# =ructose :orn S-rup" care prin te#nica de $abricatie contine doze mari de mercur, care produce diabet si alte a$ectiuni gra)e' SUA au amenintat >ndia, dupa ce aceasta a interzis comercializarea :oca :ola Oi 5epsi :ola, datorita concentratiei mult peste limita admisa de pesticide #ttp'88;;;%c#icagotribune%com8$eatures8li$est-le8#ealt#8c#i-mercur--corn-s-rup/anGB,!,GD!1EGE%stor#ttp'88;;;%msnbc%msn%com8id8GDDBBGCE &ista produselor in care se gaseste sirop de porumb (,=:S"% Aeti $i socati de ceea ce a$lati' #ttp'88;;;%accidental#edonist%com8inde(%p#p8G!!C8!N8!98$oodsaandaproductsacontaininga#ig#a$ruct De asemenea nelipsitul ?lutamat de sodiu < MS?, sau 4NG1, ce se $oloseste ca potentator de aroma, in mai toate supele la plic si adaosurile de mincare tip Aegeta% #ttp'88;;;%ecomagazin%ro8)egeta-mult-gust-multa-sare8
40 | P a g e

Aedeti in acest clip, ce a$ectiuni gra)e produce acest aditi) alimentar' Fe-au introdus in circuitul alimentar aluminiul, un metal care s-a demonstrat clar ca produce boala Alze#eimer' #ttp'88;;;%alz#eimer%ca8englis#8disease8causes-alumi%#tm Au introdus in )accinuri, pe care ne obliga copilasii si pe noi sa le luam, di$erite substante, saruri de aluminiu, mercur (+#imerosal", celule prele)ate de la $etusi bbb, care destabilizeaza sistemul imunitar al organismului si produc cancer, S>DA si deseori c#iar moarte' #ttp'88;;;%s_uidoo%com8)accinestras#dna Despre celulele de $etusi bbb din )accinuri, s-au descoperit lucruri teri$iante' #ttp'88lizditz%t-pepad%com8iaspea9ao$adreams8G!!98!18)accines-and-$etal-cell-lines%#tml Aaccinuri contaminate cu )irusul ,>A, descoperite in SUA, au $ost retrase si )indute apoi in 4UR@5A, in$ectind mii de #emo$ili' #ttp'88;;;%a#rp%org8in$omail8!C!E8GG%p#p >n apa de baut a oamenilor se adauga $luor (in SUA si alte tari"% =luorul a$ecteaza ni)elul general de inteligenta* a)iz numarul mare de copii retardati care se nasc' #ttp'88;;;%$luoridealert%org8#ealt#8brain8 DAR S> >F @R>:4 5AS+A D4 D>F+> D>F &UM4' #ttp'88;;;G%$luoridealert%org8Alert8United-States8Fational8+oot#paste-,o;-Sa$e >n 4uropa si la noi se introduce clor, care produce cancer, eczeme si boli gra)e de inima' #ttp'88;;;%$luoridealert%org8#ealt#8brain8 >n sarea de bucate, sarea de masa, se introduce :>AFURAR Aeri$icati c#iar d)s, pe pac#etiul de sare, ce contine 4CEC ($erocianura de sodiu" sau 4CEN ($erocianura de potasiu", ca agenti anticoagulare% >n stomac sau lic#ide, $erocianura disociaza in mai multi compusi, dintre care S> :>AFURA% :u $iecare lingurita de sare, introducem in noi :>AFURA% :ine are ne)oie sa consumam in orice mincare, cianuraU Aeri$icati c#iar d)s% +oate medicamentele care se prescriu, de $apt trateaza e$ectele si nu cauzele bolii% Aceasta permite mentinearea oamenilor bolna)i in continuare si bene$icii de zeci de miliarde, pentru $irmele de $armaceutice% :a sa ne omoare si mai e$icient )or sa )oteze in 4uropa si SUA, :ode( Alimentarius, prin care )or sa pri)eze oamenii de )itamine, aminoacizi esentiali, sa introduca numai #rana modi$icata genetic (?M@"% Adica de e(emplu, )or sa declare )itamina :, medicament cu distributie controlata, ca si #eroina, pe care sa o poti lua numai pe reteta% Spre norocul nostru, niste oameni cura/osi au oprit aceast abominabil atentat in 4uropa (pe moment"% >n SUA, e in stadiul $inal de aprobare% Sterilizarea barbatilor, prin introducerea in alimentatie a unui soi de porumb modi$icat genetic, care contine o gena a sterilitatii, precum si sterilizarea prin )accinare, a $emeilor' #ttp'88;;;%#ealt#$reedomusa%org8UpYCNE
41 | P a g e

+ot pentru reducerea numarului de $amilii, si deci a copiilor, se )oteaza in toata lumea, legi care dau drepturi 6e(cesi)e7 $emeilor si copiilor, cum este acum si in Romania, care de $apt )or descura/a oamenii sa-si mai intemeieze $amilii si sa apeleze la 6ser)icii7 platite% >n acest $el, statul poate incasa impozit pe prostitutie si e sigur ca nu se mai nasc atiti copii, e(act cum s-a trasat calea de scoala eugenica britanica, la inceputul secolului, prin Bertrand Rusell% 5rin aceste legi, )or $ace ca oamenii sa $ie si mai insingurati, deci mai e(pusi la manipularea psi#ologica% Sa nu uitam ca miscarea $eminista, nu a a)ut decit scopul ca $emeile sa mearga si ele la ser)ici, si sa creasca masa persoanelor impozitate, concomitent cu scaderea numarului de copii% #ttp'88;;;%bibliotecaple-ades%net8sociopolitica8sociopolaglobalelite!C%#tm De asemenea, elitele )or sa c#ip-eze toti oamenii, cu scopul de control complet% Si la noi, doresc introducerea peste noapte a buletinelor, permiselor auto si pasapoartelor cu :,>5, sub moti)ul ca asa e modern, dar de $apt e etapa pregatitoare pentru implantarea :,>5-ului R=>D, in mina (R=>DYRadio =re_uenc- >denti$-ing Document"% Ast$el au timp sa realizeze reteaua utilizata la citirea c#ip-urilor, de la distanta si creaza o obisnuinta in a accepta aceste c#ipuri% Aedeti aici ce-i spune Fi9 Roc9e$eller lui Aaron Russo (pentru ca a spus lumii acest secret, Arron a $ost ucis, desi amandoi sunt e)reiR"' :#ip-urile au o mica baterie de litiu, care doar la o mica $isura, se scurge in $lu(ul sanguin% Acest litiu e o otra)a puternica, care produce moartea in niste c#inuri groaznice% Deoarece, sc#imbul liber de in$ormatii intre oameni, pe internet, este $oarte deran/ant pentru aceste elite, care $ac e$orturi enorme sa bloc#eze orice in$ormatii din mass media controlata de ei, au inceput sa ia masuri de a des$iinta $orma actuala de internet% Ast$el ei preconizeaza implemetarea accesului pe baza biometrica la $urnizor si siteurile )or trebui 6aprobate7% Acestea au $ost de/a implementate si testate in :#ina, unde $unctioneaza per$ect% Aor incepe de la interzicerea site-urilor pentru adulti, de /ocuri si in $inal )or interzice site-urile 6deran/ante7% De alt$el, politicienii corupti din Romania, au si )otat pe ascuns, in perioada summitului FA+@ la Bucuresti, ascultarea tele$onului, interceptarea mailului si inregistrarea siteurilor pe care na)igam% Deci impreuna cu c#ip-area, se doreste un control absolut, a ceea ce $acem, unde ne a$lam, citi bani a)em, ceea ce cumparam, ce mincam, la ce $ilme ne uitam, ce ziare citim% 4&>+4&4 A@R UF :@F+R@& :@M5&4+% Si daca noi ne raz)ratim, )or da comanda de blocare a :,>5-ului% Din acel moment, omul inceteaza sa mai 6e(iste7 social% Acesta e genul de control pe care il doresc% D4 A&+=4& S:@5U& =>FA& A& :R>H4>, )a $i ca dupa distrugerea completa a economiilor si sistemelor bancare, oamenii sa $ie atit de ingroziti si de teri$iati de lipsuri de tot $elul, incit )or cere gu)ernelor sa $aca ce)a% Atunci, elitele, care asta de $apt si asteptau, )or aduce in prim plan, BAF:A M@FD>A&A, cu @ S>F?URA M@F4DA, A>R+UA&A, care )a $i introdusa electronic pe c#ip-ul din mina% :a urmare a $oametei si a lipsurilor, oamenii )or A::45+A D4 BUFA A@>4 A:4S+4 :,>5-uri' #ttp'88;;;%prisonplanet%com8globalists-e(ploit-$inancial-meltdo;n-in-mo)e-to;ards-one-;orldcurrenc-%#tml Dupa consultarea acestor materiale, cred ca nu mai a)eti nici un singur dubiu, ca este o monstruoasa conspiratie impotri)a sanatatii, libertatii si in $inal, a e(istentei umane% Am prezentat global, o situatie ce se prezinta e(trem de gra)a si periculoasa pentru )iitorul nostru si al copiilor nostri% Re)enim la Romania% >n Romania, bancile austriece au amenintat ca )or $alimenta piata bancara europeana daca nu primesc $onduri de la statul roman% >n consecinta politicienii auto#toni, au $ost c#emati la Bru(elles, unde li s-a cerut ca Romania sa anga/eze acest imprumut% Acesti politicieni corupti, multi $iind pe statele de plata ale masoneriei mondiale, au elaborat rapid un plan de aser)ire a Romaniei printr-un imprumut debilitant, :4& MA> MAR4 >M5RUMU+ =A:U+ D4 R@MAF>A AR4@DA+AR
42 | P a g e

:a sa )a $ie $oarte clar ca e o conspiratie' 1% S4:R4+>SM (a$lam din U4, prima oare, ce bani luam noi" G% ?RABA (repede, repede, au si )enit sacalii =M>" E% FU S4 DAU 1US+>=>:AR> :&AR4 54F+RU U+>&>HAR4A SUM4> % Fu s-au organizat intruniri mediatizate, cu participarea cremei economistilor romani, unde sa se dezbata clar, pe $ata, daca a)em sau nu, ne)oie de imprumut C% Se e)ita declararea sumei totaleR Asta )a permite marirea ulterioara a sumei, la oridecit e 6ne)oie7% Unii a$irma, G! miliarde, dar e putin probabil, deoarece o tara, mai mica, ca UF?AR>A, imprumuta GC M&RD iar noi, numai G!U N% Fu s-a indicat un organism clar de control, un sistem de indicatori de )eri$icare a sumelor date B% Dat $iind marimea sumei si conditiile globale deosebit de gra)e, precum si $aptul ca in $inal, poporul roman )a returna imprumutul, ar $i trebuit sa $ie tratat cu o transparenta +@+A&A, in mass media* deasemenea, sa se publice o lista cu ce-bani-se-dau-cuiU Deci, acestea sint de$initorii unei =RAUD4 D4 5R@5@R+>>, care i se pregateste poporului roman% >n Ungaria, au argumentat inca de anul trecut ca au ne)oie de GC Miliarde% Au imprumutat si tot nu au putut e)ita recesiunea, cititi aici' #ttp'88;;;%realitatea%net8un-imprumut-de-la-$mi-nu-ar-$i-bene$ic-pentru-romania<spunspecialistiia N91EB%#tml Sa )edem, in continuare, ce se )a $ace in mod real cu banii% Banii )or intra )irtual in BFR, iar de aici )or $i dati in proportie de D!Q, bancilor straine% Acesti bani, impreuna cu banii strinsi de la populatie, prin dobanzile mari o$erite (atentie romaniR" )or $i trans$erati in strainatate, la bancile mama% Dupa care )or declara $alimentul aici, local% >ntre timp se )or stradui sa reduca si limita minima de siguranta in BFR, ca impactul sa $ie si mai de)astator (cum a $ost si $acut, de curind, cu o )ariatie mica, e drept, dar s-a $acut ca sa se testeze reactia publicului"% :u restul de bani, dupa cum era de asteptat' a)em campanii electorale, politicieni care nu au prea a)ut de $urat in ultimul timp% Aor $i abonati la borcanul cu miereR Deci romanii, se )or alege cu 5&A+A >M5RUMU+U&U> c D@B>FH>% Fu numai aceasta, dar imprumutul e conditionat de acceptarea de catre gu)ern a urmatoarelor conditii' - banii trebuie sa 6A1U+47 bancile austrice in di$icultate in Romania -cresterea ta(elor, +AA, impozit pro$it -reducearea bugetlui sanatatii si in)atamintului -obligati)itatea :,>5-arii (la inceput pasaport, dupa aceea buletine si permise auto, gradual, si in $inal in corpul uman" - obligati)itatea montarii camerelor de luat )ederi peste tot -implementarea statului politienesc absolut, cum a $ost arat in romanul or;elian 619D d si in care romanii au trait timp de C! de ani -obligati)itatea )accinurilor ()edeti ,5A si acum )edeti contaminarea cu ?ripa a)iara in :e#ia, Austria si ?ermania" :ititi aici pe linga ce pericol am trecut (nu se stie sigur, daca a trecutR"' #ttp'88;;;%in$o;ars%com8)accinesas-biological-;eapons-li)e-a)ian-$lu-)irus-placed-in-ba(ter-)accine-materials-sent-to-1D-countries8 :a urmare, )a rezulta imediat o de)alorizare accentuata a leului, la cca B]D R@F84UR@, se )or mari de cca D ori a impozitelor pe proprietati, se )a mari +AA si in general toate ta(ele, cu scopul de a plati datoria% >n urma procedurii de Asasinat 4conomic, tara )a $i la dispozitia 6$irmelor prietene7 =M>, care )or )eni ca #ienele sa se in$rupte din ce a mai ramas din tara noastra% Aedeti aici cum actioneaza =M>'
43 | P a g e

Daca nu credti, aduceti-)a aminte de anii e9!, ce s-a intimplat in Romania% :ine sustine cel mai )e#ement acest imprumutU Dl% ?u)ernator Mugur >sarescu, care $ace parte din :omitetul e(ecuti) al :omisiei +rilaterale, unul din organele importante ale conspiratiei mondiale' &ista cu membrii :omisiei +rilaterale G!!D Daca domnia sa a a$irmat acum doua luni ca totul e @2, ca a)em su$iciente rezer)e, cum s-a sc#imbat atit de radical situatia, incit )a $i ne)oie sa imprumutam asa o suma mare, :4A MA> MAR4 D>F >S+@R>A R@MAF>4>U >deea este ca acesti tradatori, )or aduce di)erse date, di)erse calcule si statistici contra$acute, sa-si ascunda #otia% +rebuie ca poporul roman sa $ie $erm' daca actualul gu)ernator nu se pricepe sa administreze Banca Fationala, cu ce a)em in acele conturi, sa pleceR Daca nu )rea, )a $i $ortat de popor, ca si gu)ernatorul Bancii din >slanda care A =A&>M4F+A+ A@>+ >S&AFDA' #ttp'88;;;%itnsource%com8s#otlist88R+A8G!!98!G8118R+AG 9D!98 #ttp'88ne;s%(in#uanet%com8englis#8G!!9-!G8GB8contenta1!91CBBB%#tm +rebuie sa o $acem inainte ca sa ne $alimentezeR Atentie $oarte mare romani% Situatia nu e similara cu a anilor e9!% Acum lumea se a$la intr-o acuta recesiune% +@A+A &UM4AR 4(ista un indicator real (nu poate $i manipulat", Baltic Dr- >nde(, care arata cite tone mar$a, se transporta intre porturi in lume% Acest indice a scazut de la 1!,!!! la B!!, acum cu criza% Asta inseamna ca nu se mai transporta mar$a de la producatori inspre consumatori, Se )a consuma ce este in depozitele en-gros si dupa aceea , gata% #ttp'88;;;%rense%com8generalDC8des%#tm 5resedintele Agrostar, dl% Ste$an Ficulae ne a)ertizeaza ca, datorita legilor )otate de politicieni, anul acesta productia agricola )a $i insu$icienta si )a trebui sa depindem in totalitate de importuri' #ttp'88;;;%realitatea%net8din-)ara<romania-)a-depinde-in-totalitate-de-importurile-agricole<potri)itpresedintelui-agrostara BC9GBacomentarii%#tmlfcomments :a sa )a $aceti o idee, ca in toata lumea, in G!!9 productia agricola s-a redus la 1CQ din cauza secetei' #ttp'88;;;%unlea)enedbreadministries%org8UpageYdroug#t >n SUA, in :ali$ornia (grinarul american" elitele nu dau apa pentru irigatii, in Australia a $ost un incendiu de)astator, in ma/oritatea tarilor e o seceta e(tinsa' #ttp'88;;;%c$b$%com8agalert8AgAlertStor-%c$mU>DY1!NG`c9Y:DD9=4=B==DD 9!DBD!!ECB= BBGGBG! Deci, sintem complet e(pusi, securitatea nationala )a $i complet compromisa cu acest imprumut si datoria noastra e sa-i oprim pe politicieni sa ia acest imprumut% Desi noi banuiam asta inca de anul trecut, Adrian Fastase arunca si el bomba' 6Sunt presiuni e(terne pentru ca Romania sa ia imprumutul de la =M>7 Aa rog sa transmiteti aceste in$ormatii tuturor prietenilor si cunoscutilor, situatia este atit de gra)a incit nu permite nici o intirziere% Daca nu )a ginditi la )oi, ginditi-)a la copiii d)s% si la cei dragi, care )or a)ea de su$erit daca nu luam masuri acum imediat% Fu ne putem baza ca altii sa gindeasca si sa actioneze pentru noi% Fu ne putem baza pe politicieni, sau pe gu)ernanti% 4i sint 6in$ormati de/a7, lucreaza puternic la indeplinirea agendei elitelor si oricum si-au luat mi/loacele lor de protectie% Dar ceea ce nu stiu ei, saracii, este ca si ei )or
44 | P a g e

s$irsi ca noi, poate c#iar mai rau, pentru ca in $inal, dupa ce-si )or $i s$irsit misiunea, stapinii lor, or sa se descotoroseasca de ei, ca stiu de/a prea multe, cum au $acut tot timpul cu tradatorii, in istorie% De aceea )a rog, sa spuneti asta tuturor oamenilor si cei care mai simtiti ce)a pentru tara si poporul acesta, )otati la petitia online' #ttp'88;;;%petitieonline%ro8petitie8$araaimprumutalaa$miasiabancaamondiala-pNBB!E! D%#tml :ititi si' 5regateste @culta disparitia statului >sraelU Masoneria romana < agentura a Foii @rdini Mondiale 4)reul Ben S#alom Bernan9e, presedintele =ed, a recunoscut in 199G ca banc#erii e)rei sunt )ino)ati de Marea :riza din perioada interbelica :riza $inanciara a $ost declansata la ordin :ele trei razboaie mondiale preconizate de illuminati pentru inscaunarea Anti#ristului ca su)eran al oamenilor >n$luenta masonica in U4 Foua @rdine Mondiala (Fo)us @rdo Seclorum" ReprezentanJii masoneriei Ln politica moldo)eneascK =iliera $ratilor 2?B Membrii ai masoneriei si ai ser)iciilor secrete, impreuna pentru imbogatire :KpuOele $inanciare ale Romniei Masonii romni, @rdinul :a)alerilor +emplieri din Romnia, nepotismul Oi aiuriJii tranziJiei +imes' 1! persona/e responsabile pentru criza $inanciara Papte persoa/e )ino)ate de criza mondialK ?eorge Soros, unul dintre pKpuOarii crizei $inanciare, propune 6crearea de bani7 pentru depKOirea crizei 5apusarii crizei mondiale Alan ?reenspan e considerat principalul )ino)at pentru izbucnirea crizei $inanciare ?eorge Soros si tentacolele sale peste Romania ?eorge Soros, artizanul 6re)olutiilor portocalii7 :riza $inanciara din SUA , etapa principala in edi$icarea F@>> @RD>F> M@FD>A&4

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 45 | P a g e

7;itter $a(e.oo= -igg Re##it 1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e e t3e 'irst to li=e t3is,

5ostat in Foua @rdine Mondiala D comentarii 4tic#ete' Lmprumut, conspiratii, criza economica, criza $inanciara, =M>, Foua (Dez"@rdine Mondiala, F.@

<enrR Sissinger$ 8bama trebuie sa profite de situatie si sa impuna o noua ordine mondiala
Ian 7

5ublicat de bKtKiosu

46 | P a g e

65resedintele ales isi preia mandatul intr-un moment in care se petrec trans$ormari simultane in multe parti ale lumii% 8bama poate sa dea un nou impuls politicii e-terne americane, in parte si pentru ca ascensiunea lui este atat de e-traordinara si admirabila. 8biectivul lui este de a dezvolta o strategie completa pentru America in aceasta perioada, cand o noua ordine mondiala poate fi creata. 4ste o mare oportunitate7, crede <enrR Sissinger ($oto", $ost secretar al Departamentului de Stat american in timpul presedintelui Ric#ard Fi(on% 4l crede ca @bama poate pro$ita tocmai de criza economico-$inanciara mondiala pentru a atinge un asemenea obiecti)% 4(presia 6noua ordine mondiala7 apare inca din timpul lui .oodro; .ilson, care )orbea despre autodeterminarea natiunilor si despre organizarea unei &igi a Fatiunilor% 4l spune ca ar $i ne)oie de 6un gu)ern mondial7, $ormulare $olosita intr-un discurs din 19D9 si de presedintele Bus# senior% >n 19 !, ,%?% .ells publica o carte despre un gu)ern mondial unic, e)ident, socialist% 4(presia reapare in perioade de mare tensiune, cand se impun sc#imbari radicale% :#iar si ?eorge .% Bus# )orbea in $ata :ongresului de 6un nou obiecti), o noua ordine mondiala, o noua era, in care natiunile lumii, 4stul si Aestul, Fordul si Sudul, pot prospera in armonie%7 >ntr-un inter)iu acordat lui :#arlie Rose la s$arsitul lui decembrie G!!D, 2issinger spunea acelasi lucru% >n martie G!!B, .orldFetDail- prezenta un material in care arata ca ,enr- 2issinger $ace parte din Bilderberg ?roup, o organizatie secreta, unde se regasesc politicieni, oameni de a$aceri, academicieni si /urnalisti% Bilderberg ?roup $unctioneaza din 19C % 5ana cand )a pune in aplicare planurile acestei organizatii, Barac9 @bama trebuie sa-si clari$ice mostenirea' doua razboaie mereu )ictorioase si neterminate, la care se adauga a)entura >sraelului prin ?aza, recesiunea economica si prabusirea sistemului de )alori din Statele Unite% 4l a recunoscut ca 6situatia economica este rea si continua sa se inrautateasca7% &-a desemnat la conducerea :>A pe septuagenarul &eon 5anetta, $ostul se$ al administratiei :linton, strain de pro$esie, iar la conducerea Departamentului sanatatii l-a numit pe San/a- ?upta, un reporter de la :FF pentru probleme medicale% >ndianul ?upta este neuroc#irug, $ormat la Uni)ersitatea Atlanta, si e recunoscut pentru calitatea de bun] )orbitor% Doar a $ost consilier special al primei doamne ,illar- :linton% >ar re)ista 65eople7 l-a considerat 6cel mai se(- barbat in )iata7, ca mort nu mai conteaza% 5lanetarul @bama se intalneste astazi la :asa Alba cu ?eorge .% Bus#, dar si cu e(-presedintii 1imm- :arter, ?eorge ,%.% Bus# si Bill :linton ca sa pun lumea la cale% sursa' ?ardianul ,vreul Menachem Begin (5rim-Ministru al >sraelului intre 19BB-19DE"' BRasa noastra este Rasa 2tapanitoare. 2untem Hei divini pe aceasta planeta. 2untem diferiti de celelalte rase inferioare, precum acestea sunt diferite de insecte. #e fapt, in comparatie cu rasa noastra, celelalte rase sunt e-cremente umane. #estinul nostru este de a conduce rasele inferioare. Regatul nostru pe pamant va fi condus de liderii nostri cu mana de fier. Masele ne vor linge picioarele si ne vor servi ca si sclavi;. ,vreul <enrR Sissinger, :on$erinJa lubului Bilderberger, 4)ians, =ranJa, 1991' BAzi, America ar fi scandalizat% dac% trupele 8!3 ar intra &n 4os Angeles pentru a restabili ordinea gre$erindu-se la re)oltele populatiei de culoare din suburbia Mount 5leasant a capitalei .as#ington, in 1991h% M(ine vor fi recunoscatoriN Asta este cu at(t mai evident daca li s.ar spune ca e-ista o amenintare e-terna go in)azie e(traterestra, sau de ordin teroristh, fie ea reala sau doar declarata, care ar ameninta e-istenta Americii. /n acest fel toate popoarele lumii ne vor ruga sa &i scapam de aceasta nenorocire. 'oate lumea se teme de necunoscut. (nd le vom pune pe tapet acest scenariu, drepturile omului vor fi cedate de bunavoie &n favoarea garantarii bunastarii si a sigurantei de catre 9uvernul Mondial.B ,vreul #avid RocCefeller' B'ot ce avem nevoie este o criza majora, iar natiunile vor accepta !oua 8rdine Mondiala; ,vreul !elson Aldrich RocCefeller, Lntr-un articol intitulat 6@ c#emare la construirea unei noi ordini mondiale7 < Fe; [or9 +imes, =eb% 19NG' B!atiunile 3nite, nu au fost si nu sunt capabile sa aduca o noua ordine mondiala, ceruta de evenimentele actuale. ,ste necesar ca 23A sa preia conducerea
47 | P a g e

tuturor popoarelor si sa puna &n practica conceptele si aspiratiile de suveranitate nationala printr.o viziune federala.; ,vreul 9eorge 2oros, la =orumul 4conomic de la Da)os , 4l)etia, GB >an% 199C' B4umea are nevoie de o noua ordine mondiala si va avertizez ca urmeaza o perioada de puternica dezordine &n &ntreaga lume.; ,vreul Games +aul Warburg , declaratie Ln $ata Senatului SUA pe B =eb% 19C!' B:om avea un 9uvern Mondial, fie ca ne place, fie ca nu ne place. 2ingura &ntrebare este daca acest 9uvern Mondial va fi adoptat prin cucerire sau prin accept.; ititi si articolul$ >ntalnire secreta 2issinger-5utin la Fo)o-@gario)o

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter $a(e.oo= -igg Re##it 1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e e t3e 'irst to li=e t3is,

5ostat in Foua @rdine Mondiala C comentarii 4tic#ete' anti-crestinism, Barac9 @bama, conspiratii, $rancmasoneria, ,enr- 2issinger, iluminatii, Masoneria, Foua @rdine Mondiala, @culta

eausescu si.a sfidat sfarsitul, iar Iliescu a tolerat 51.666 de agenti rusi in Romania
-e( 18

5ublicat de bKtKiosu Ultima )izita e(terna a dictatorului comunist, in >ran, a a)ut loc cu toate ca Securitatea ii prezentase posibilul deznodamant' inlocuirea sa cu un $idel al regimului so)ietic >n urma cu 19 ani, pe 1D decembrie, dictatorul comunist Ficolae :eausescu incepea o )izita in >ran, in ciuda situatiei din tara, in special a celei de la +imisoara% >n c#iar ziua plecarii, Unitatea de analiza si sinteza din :entrul de >n$ormatica si Documentare (:>D" al Departamentului Securitatii Statului ii punea la dispozitie lui
48 | P a g e

:eausescu buletinul zilnic in care $igura si o in$ormare obtinuta )ia un agent din Argentina, in care se rele)au planurile de inlocuire a gu)ernului roman cu un altul, aser)it URSS, dupa cum publicam mai /os% :u toate datele pe care le a)ea in posesie de la Securitate, :eausescu porneste aceasta )izita in >ran, ramasa contro)ersata si astazi% 5e urmele misterului acestei )izite am reusit sa il gasim, in >ran, pe diplomatul 1a$ar A#madzadegan ($oto", traducatorul o$icial al lui :eausescu la intalnirile cu presedintele 2#amenei, in prezent A-atolla#ul Suprem al >ranul% =ostul ministru de 4(terne al Romaniei si )ice-prim ministru al :omertului 4(terior in 19D9, Ste$an Andrei, ne dez)aluie, la randul sau, date despre aceasta )izita, intr-un inter)iu $lu)iu pentru o productie t) si o carte despre diplomatia romana, din care publicam azi cate)a e(trase% De la Ste$an Andrei a$am totodata si moti)ele destituirii generalului Mi#ai :araman de la se$ia S>4, in 199G' ordinul Mosco)ei% :on$orm lui Ste$an Andrei si declaratilor date de ag#iotantul prezidential >on +alpeanu organelor de anc#eta de dupa 19D9, in dimineata plecarii in >ran, :eausescu s-a consultat din noi cu responsabilii de aparare si securitate% >n 1D decembrie, la ora D%1C, la resedinta din 5rima)erii s-a in$iintat se$ul Directiei a A-a de securitate si garda, generalul Marin Feagoe, care l-a insotit pe :eausescu in >ran, impreuna cu ministrul de 4(terne de la acea data, >on Stoian% >n /urul orei D%E!, relateaza +alpeanu, au )enit generalul Aasile Milea, ministrul Apararii, si apoi, la scurt timp, ministrul de >nterne +udor 5ostelnicu si generalul >ulian Alad, se$ul DSS, cu care :eausescu a a)ut ultimele consultari% A)ionul a decolat la ora 9%E! si, pentru prima oara, aerona)a a $ost insotita pe tot teritoriul tarii si in apele teritoriale ale Marii Fegre de patru a)ioane de )anatoare M>?, $apt repetat si la intoarcere, pe G! decembrie% eausescu a vrut sa stapaneasca situatia Ste$an Andrei apreciaza ca )izita nu era necesara si putea $i amanata, dar :eausescu s-a ambitionat sa demonstreze la ni)el international ca el controleaza situatia din tara% :#iar daca dialogul cu $ostul traducator al )izitei lui :eausescu, diplomatul persan 1a$ar A#madzadegan, a $ost succint, el a re$lectat aceeasi idee ca si $ostul ministru de 4(terne, Ste$an Andrei' 6&a data cand s-a des$asurat )izita, de/a cazusera alte gu)erne comuniste% Si mai ramasese doar Romania% >ar Romania, noi stiam, era sub o presiune puternica% >ntelegerea dintre .as#ington si Mosco)a, de la Malta, a $ost ca sa pre)aleze principiul dominoului% >ncet, incet, :eausescu a $ost izolat atat de @ccident cat si, mai ales, de Rusia, prin ?orbacio)% @r, prin )izita lui tocmai asta a )rut' sa arate ca nu e izolat% Dupa mine, el a tinut sa demonstreze ca stapaneste situatia politica din tara% @ sa )a spun mai multe cu prima ocazie]7 2tefan Andrei$ B#aca ramanea in tara, erau mai putine victime; 6Ultima )izita in >ran ] nu era ne)oie de ultima )izita in >ran pentru ca toate problemele economice ale Romaniei erau de/a solutionate% >n calitate de )ice prim-ministru al :omertului 4(terior pusesem de acord toate documentele cu tot )olumul de relatii pe anul )iitor% Dar ca sa nu para ca )izita lui :eausescu era doar de plimbare, cu acest prile/ se semnau documentele% 5roblema a plecat de la urmatoarea situatie' a $ost Fa/ibulla# (lider comunist a$gan -n%red%" in Romania, dupa :on$erinta Fealiniatilor de la Belgrad (:on$erinta a se$ilor de stat si de gu)ern din tarile nealiniate din Asia, A$rica si America &atina, des$asurata la Belgrad < n%red%" si i-a cerut lui :eausescu sa il a/ute sa a/unga la o intelegere cu $ortele de opozitie% :eausescu a $ost recepti) si l-a trimis pe Mitea (:onstantin Mitea, $ost redactor-se$ al ziarului Scanteia < n%red%" sa discute cu reprezentantii talibanilor in 5a9istan si l-a mai trimis pe Stoian la +e#eran (>on Stoian < $ost ministru de 4(terne in regimul comunist, n%red" pentru ca erau cam un milion de re$ugiati a$gani si in >ra9% Americanii ii spri/ineau masi) pe talibani pentru ca nu doreau ca in$luenta >ranului sa creasca in A$ganistan% :and presedintele >ranului l-a primit pe Stoian, 2#amenei, care acum este se$ul religios din >ran, i-a spus lui Stoian' i4u am )enit in Romania, sa )ina si presedintele dumnea)oastra pentru ca aceasta c#estiune a A$ganistanului este una $oarte complicata si trebuie sa $acem o discutie larga pe aceasta temai% 2#amenei a spus ca nu poate in octombrie si ast$el s-a #otarat la :ongresul 5:R din noiembrie ca )izita lui :eausescu sa aiba loc in decembrie% Si ast$el a plecat :eausescu la +e#eran%
45 | P a g e

Seara, totusi, el m-a intrebat' Domnule, pot amana )izitaU 4u i-am zis' Da, domnule presedinte, c#iar si inainte de a ateriza a)ionul% Dimineata el insa a dat tele$on la +imisoara, si a c#emat la el acasa, inainte de a )eni la aeroport, pe cei trei ministri' Aparare, >nterne, Securitate, iar la +imisoara a )orbit cu :oman si cu Balan% 6Mai, care este situatiaU7 a intrebat :eausescu% 6&iniste, ordine, disciplina, nu stiu ce] am aplicat indicatiile dumnea)oastra7, i-au zis aia% B+ai, tovarase eausescu, @6 au fost incineratiN; :and a )enit din >ran < mi-a po)estit Dinca dupa ce am iesit din inc#isoare -, ca a $ost acolo, la ::, l-a c#emat :eausescu cu 5ostelnicu% 6:um e, maiU ,ai sa )orbim cu DascalescuR7 care se gasea cu Bobu la +imisoara% 6Dascalescule, care este situatiaU7% Ala a spus' 6CD de morti7%7:um CD de mortiU :a to)arasa < adica ea, 4lena, numai cu ea se tinea legatura < a spus ca sunt 11R7% 65ai to)arase :eausescu, ! au $ost incineratiR7, i-a raspuns Dascalescu% 6:um, incineratiU7 Se uita la ea, se uita la 5ostelnicu, 5ostelnicu zice' 6>ntrucat au $ost persoane neidenti$icate, )agabonzi, am primit ordin < si-a aratat cu barbia spre ea < ca sa]7 Deci, domnilor ziaristi, astia cand l-au anuntat ca poate sa plece erau de/a peste C! de morti si sute de raniti la +imisoara% 4i nu i-au spusR 4l, daca ramanea in tara, regimul tot cadeaR Dar alt$el se derulau lucrurile] cu mai putine )ictimeR7 Iliescu a tolerat 51.666 de agenti rusi in Romania >n cadrul inter)iului, Ste$an Andrei ne pomeneste si de starea de ocupatie sub care s-a a$lat Romania dupa lo)itura de stat din 19D9, cand in tara au ramas, pana dupa 199G, G9%!!! de agenti speciali rusi% :on$orm $ostului ministru de 4(terne, reprosarea acestei situatii la Mosco)a, la sesizarea primului se$ al Ser)iciului de >n$ormatii 4(terne (S>4", celebrul general Mi#ai :araman, a dus la indepartarea acestuia din $unctie de catre conducerea =SF reprezentata de >on >liescu si Sil)iu Brucan% Daca in 19D9-199! in Romania se a$lau circa N!%!!! de agenti speciali rusi, unguri si iugosla)i, 6in toamna lui 1991, mai erau G9%!!! de militari so)ietici, care erau imbracati ci)il si se numeau 6)isautni9i7 (o$iteri Spetznaz insarcinati cu operatiuni speciale < n%red%"7, ne spune Ste$an Andrei, a$irmand ca stie acest lucru 6din prima mana7% 6>n M91 mai erau cam G9%!!!% :araman i-a spus lui Roman si lui Magureanu% :and au mers la Mosco)a, s-a discutat si despre retragerea lor de aici% Atunci, rusii au spus' noi nu mai )rem sa $ie :araman la D>4 (S>4"R% Si] 9aput7% #ocument al 2ecuritatii$ eausescu stia ce va urma 6Buletin de in$ormare intocmit de Ser)iciul de :ercetare Analiza si Sinteza din :entrul de >n$ormatica si Documentare (:>D- unitate a Departamentului Securitatii Statului" Rezumat >% >n$ormatii mai deosebite din telegrame R%S% Romania 1% >n actiunea 6@R>4F+ MD9d, autoritatile iraniene acorda o atentie prioritara $inalizarii masurii pregatitoare pentru )izita inaltului oaspete roman% (]" % =actori de decizie argentiniana apreciaza - >n perioada urmatoare gu)ernul roman )a $i supus la presiuni psi#ologice in scopul inlocuirii lui cu altul, in care 5%:%R% sa nu mai aiba rolul conducator% - U%R%S%S% si Ungaria, prin intermediul radiotele)iziunii, )or incita populatia +ransil)aniei la re)olta impotri)a gu)ernului de la Bucuresti%

50 | P a g e

- U%R%S%S% )a actiona pentru a obtine spri/in in Romania in directia 6reacti)arii7 unor romani care au studiat in Uniunea So)ietica si simpatizeaza cursul politic din aceasta tara% (]" 1D decembrie 19D9d sursa' Hiua, Aladimir A&434 si Aictor R@F:4A

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter $a(e.oo= -igg Re##it 1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e e t3e 'irst to li=e t3is,

5ostat in istorie Un comentariu 4tic#ete' 19D9, :omunism, conspiratii, decembrie 19D9, >ran, lo)itura de stat, Ficolae :eausescu, ser)icii secrete, Spiona/, spioni

riza financiara a fost declansata la ordin

/oi 27

5ublicat de bKtKiosu *+oua ,rdine 'ondial nseamn planuri masive de reducere a popula iei, sfritul democra iei i distru!erea suveranit ii na iunilor. "ac aceste schimbri ar fi anun ate deschis, ar !enera aproape si!ur proteste masive i violen e la scar mondial. "e aceea, planurile conductorilor din umbr sunt pstrate secrete i implementate !radat. -opula ia este masiv de.informat prin mass-media/.

51 | P a g e

Text apartinand Active Information Media si preluat de la: 'ttp+..acti"e/info/ms+

6Foua @rdine MondialK se pare cK se Jine tare% ea mai sigur% *i rapid% cale de a o instaura este o criz% financiar%. SunK $amiliarU :ongresmanul american Ron 5aul dez)Kluie planul 64litei7 de a pro)oca o crizK economicK globalK% Ron 5aul, congresman Oi candidat la preOedinJia SUA, a a)ertizat LncK din G!!B ca Ln curnd dolarul nu )a mai )alora nimic, lucru ce )a duce la prKbuOirea economiei mondiale, accelerarea in$laJiei Oi creOterea preJului petrolului% 0n cadrul unei emisiuni moderatK de cunoscutul /urnalist de in)estigatii Ale( 1ones, Ron 5aul a declarat' 6,dat ce i-au dat seama c poporul american a reali.at jocul neltor pe care l fac, cei care conduc sistemul bancar i monetar nu au cum s fie prea ncnta i. "ac 0ush este suficient de absurd nct s declane.e un atac asupra (ranului, aceasta ar putea !enera o asemenea cri. nct barilul de petrol s ajun! la 122 de )$"6% 6"ac vor continua s aplice aceleai politici, dolarul va ajun!e la .ero, vom avea o cretere accelerat a infla iei i toate bancnotele practic se vor autodistru!e, valornd exact ct hrtia pe care sunt tiprite.7 6-asul urmtor n aceast cri. va fi ca elitele s po.e.e n salvatori, oferind popula iei, chipurile pentru a-i proteja si!uran a, solu ii care de fapt o vor nrobi i mai tare, adic control, for e de poli ie mai numeroase etc. Acelai lucru s-a petrecut i la ultima cri. economic din anii 312. -opula ia a intrat n panic, n loc s i dea seama c &ederal 4eserve este responsabil de crearea unei himere.7 Aceste declara)ii zguduitoare au fost trecute sub t%cere de mass.media, a*a cum era de a*teptat.

52 | P a g e

Americanii sunt nglodai n datorii: 10.000 de miliarde de dolari

&a Fe; [or9 e(ista un contor electronic care Li a)ertizeazK pe americani asupra gradului de Lndatorare al JKrii lor% Datoria naJionalK SUA a depasit Ln octombrie G!!D, 1!%!!! de miliarde de dolari% Datoria naJionalK reprezintK suma de bani pe care un stat (adicK cetKJenii lui" o datoreazK $aJK de creditorii sKi (care pot $i persoane pri)ate, companii sau bKnci < de e(emplu Banca MondialK"%

Noua Ordine Mondial

:onducKtorii lumii LncearcK sK con)ingK Lntreaga umanitate cK singura soluJie Ln stabilirea Oi menJinerea 6pKcii mondiale7 este crearea Foii @rdini Mondiale, prin uni$icarea tuturor superputerilor lumii% /n realitate, !oua 8rdine Mondial% &nseamn% planuri masive de reducere a popula)iei, sf(r*itul democra)iei *i distrugerea suveranit%)ii na)iunilor. DacK aceste sc#imbKri ar $i anunJate desc#is, ar genera aproape sigur proteste masi)e Oi )iolenJe la scarK mondialK% De aceea, planurile conduc%torilor din umbr% sunt p%strate secrete *i implementate gradat. +opula)ia este masiv dezinformat% prin mass.media. Utilizarea puternicelor grupuri de presiune Oi a a)anta/elor $inanciare pentru coruperea politicienilor, folosirea unei re)ele de activi*ti pozi)iona)i strategic *i utilizarea mijloacelor de informare corporatiste pentru mu*amalizarea adev%rului *i r%sp(ndirea propagandei, do)edesc cK pregKtirile pentru Lntreaga operaJiune au necesitat mult timp Oi plani$icare% &ipsa opoziJiei substanJiale Ln interiorul sistemului do)edeOte prezen)a unei re)ele de colaboratori benevoli care au infiltrat sistemul *i presteaz% Bmunca murdar%; pentru a*a.zisa ,lit% mondial%. Deseori este greu de crezut cK elitele au reuOit sK-Oi e(tindK puterea peste att de multe posturi de control, peste spectrul combinat al economicului, politicului Oi )ieJii sociale% Aici &*i au originile scepticismul *i sintagma Bteoria; conspira)iei. #in nefericire, faptul c% toate schimb%rile se &ndreapt% &ntr.o singur% direc)ie e-clude posibilitatea unei coinciden)e. 8portunismul *i conformismul sunt larg r%sp(ndite &ntr.o societate care continu% s% se elibereze de orice restric)ie, inclusiv de valorile morale. Foua @rdine MondialK nu mai este astKzi un concept )ag $ormulat% 0n plinK crizK economicK, Foua @rdine MondialK de)ine sub oc#ii noOtri o realitate care, treptat, prinde contur% riza financiar% vine din marile centre comerciale = !eM LorC, 4ondra, +aris, 'oCRo, <ong Song. 5otri)it studiului 65lobal 6ities (ndex/, realizat de cercetKtorii de la compania americanK de consultanJK Ln management A%+% 2earneLmpreunK cu =oreign 5olic- Oi +#e :#icago :ouncil o$ ?lobal A$$airs, Ln cele cinci orase puternic globalizate s-a Lnregistrat cea mai mare perturbare a indicilor bursieri%
53 | P a g e

67n pre.ent, succesele i eecurile !lobali.rii sunt percepute cel mai acut la nivelul marilor metropole6, se aratK Ln studiul A%+% 2earne-% @raOele care $igureazK Ln topul globalizKrii sunt Oi cele mai a$ectate din punct de )edere al $alimentelor Oi al Ooma/ului din industria $inanciarK% /n marile centre urbane se afl% epicentrul crizei actuale. /n faza a doua a crizei, pe m%sur% ce aceasta se e-tinde c%tre industrii, criza va atinge *i marile centre industriale.

Fondul Monetar: Vrei bani? Vom ti ri mai muli bani!"

0n curnd, =ondul Monetar >nternaJional ar putea a/unge la $undul sacului de bani, Ln condiJiile Ln care numarul JKrilor care solicitK $onduri de a/utor este tot mai mare% Ast$el de cereri )in din toate colJurile lumii, de la 4uropa de 4st pnK la America &atina, A$rica Oi Asia% Brad Setser, e(pert la $aimoasa organizaJie $rancmasonicK 6ouncil for &orei!n 4elations 86&49 declara cK ne)oia de $inanJare e(ternK a tuturor JKrilor )izate de =M> a/unge la C!!-N!! de miliarde de dolari, Oi atenJioneazK cK 6suma ar scufunda complet &ondul 'onetar6% 5entru a obJine lic#iditKJi, =ondul poate emite obligaJiuni Ln nume propriu, pe pieJele $inanciare% >nstitutia nu a apelat LnsK, niciodatK la aceastK opJiune% A pre$erat sK solicite depozite din partea celor 1DC de state membre% @pJiunea de $orJK ma/orK este de a tipKri bani, prin emisiuni tip Special Dra;ing Rig#ts, instrument $inanciar pre$erat Oi de/a $olosit de =M> Oi de Banca MondialK% Asta nu e altce)a dect o in)itaJie 6$KrK perdea7 pentru ca in$laJia sK creascK Oi mai mult% 0n curnd, nicio monedK $inanciarK nu )a mai )alora nimic, $ie ca se numeste dolar, euro sau -en%

#ictatura $inanciar% soluia&miracol a gru ului 'ilderberg entru re(ol)area cri(ei actuale

66ri.ele economice au fost i vor fi deseori provocate cu abilitate chiar de noi cu scopul de a retra!e 8pentru noi : n. red.9 bani din circula ie6% Acesta este un citat din al TT.lea protocol secret francmasonic% 5rimul-ministru al Marii Britanii, preOedintele =rantei Oi LnalJi o$iciali internaJionali cer instaurarea unei dictaturi financiare pentru a rezol)a actuala crizK economicK% De data aceasta, Oi cei mai sceptici )or trebui sK recunoascK e)idenJa' actuala criz% financiar% este folosit% de cei care urmaresc s% conduca aceast% planet%, pentru a instaura !oua 8rdine Mondial%.

54 | P a g e

SoluJia de creare a unei autoritKJi $inanciar-bancare unice, la care s-a a/uns c#ipurile dupK mai multe Lntlniri ale liderilor mondiali, a $ost de $apt decis% la &nt(lnirea Bilderberg din iunie 5667. Scenariul prin care s-a a/uns aici nu este nici pe departe unul nou' el a mai $ost utilizat Ln 1D1C, Ln 19!B, Ln 19G9, Ln 19 Oi Ln 19B1 sub acelaOi prete(t' asigurarea stabilitKJii Oi creOterii economice% #e fiecare dat% a urmat &ns% o nou% criza, *i mai ampl%, *i mai grav%, care a m%rit tot mai mult puterea guvernului financiar din umbr%. 1 iunie 5667 < 5reOedintele BKncii =ederale din Fe; [or9, cere implementarea unui organism unic de control al bKncilor de pe Lntreaga planetK% &a Lntlnirea Bilderberg de anul acesta au participat $oarte multe persoane c#eie din sistemul bancar Oi $inanciar' +imot#- ?eit#ner (preOedintele BKncii =ederale din Fe; [or9", Ben Bernan9e (preOedintele =ederal Reser)e", ,enr- 5aulson (Secretarul +rezoreriei SUA", 1ean-:laude +ric#et (preOedintele BKncii :entrale 4uropene", Robert Hoellic9 (preOedintele BKncii Mondiale"% Unii autori care au a)ut cura/ul sK $acK dez)Kluiri despre conspiraJia mondialK au a)ertizat atunci (Ln iunie G!!D" cK scopul &nt(lnirii Bilderberg de anul acesta este discutarea modalit%)ii de implementare a guvernului unic mondial utiliz(nd o criz% financiar%. Fici nu se Lnc#eiase bine Lntlnirea Bilderberg (des$KOuratK la .as#ington Lntre C Oi D iunie G!!D" ca 'imothR 9eithner se pl(ngea &n Financial 'imes de gravele probleme financiare create de actualul sistem. 6Vina o poart existen a bncilor centrale, iar problema se va re.olva doar prin instaurarea unui unic or!anism, care s controle.e ntre!ul sistem bancar.7 2istemul b%ncilor centrale sau nationale a fost &ns% creat tot de cei care acum vor Dnumai aparentE s% &l distrug% Ddar &n realitate, vor sa &l e-tind%E. +rima din aceasta serie a fost Federal Reserve din 23A. @rice bancK centralK are puterea de a emite bani pentru o LntreagK naJiune Oi, prin acest mecanism, controleazK rata dobnzilor, rezer)ele de monedK Oi stabileOte, retragnd sau lansnd bani lic#izi pe piaJK, )aloarea monedei nationale% @ bancK centralK poate da bani cu Lmprumut gu)ernului, LnsK e)ident cK $ace aceasta Ln sc#imbul unei dobnzi% Atunci cnd dK cu Lmprumut dolarii produOi ast$el, =ederal Reser)e cere o dobndK, care intrK buzunarul celor care o conduc, Oi determinK o creOtere a cantitKJii de bani pe care aceOtia o pot apoi din nou Lmprumuta. , un cerc vicios f%r% sf(r*it, iar la ora actual% nu e-ist% niciun alt mecanism mai ingenios *i mai diabolic de &mbog%)ire. /n l%comia *i incon*tien)a lor, cei care l.au creat &*i doresc acum sa &l e-tind% la nivel planetar. 5K septembrie < 1e$$re- ?arten, membru :=R, cere crearea AutoritKJii Monetare ?lobale (?lobal MonetarAut#orit-, ?MA"

GeffreR 9arten, membru :=R (:ouncil o$ =oreign Relations" a participat Oi el la Lntlnirea Bilderberg Oi LOi aduce aportul la punerea Ln aplicare a celor decise de acest gu)ern mondial din umbrK% /ntr.un articol din
55 | P a g e

Financial 'imes av(nd ca titlu BAvem nevoie de o nou Autoritate Monetar Global; DWe need a neM 9lobal MonetarR AuthoritRE anun)% c% omenirea se confrunt% cu o criz% global%, care cere solu)ii globale. >atK ce scrie el Ln =inancial +imes' 66hiar dac opera iunea de pompare masiv de fonduri din partea statului are succes, ea va trebui s fie urmat de o solu ie pe termen lun!; instaurarea unei Autorit i 5lobale 'onetare% <ashin!tonul recunoate c aceast cri. a devenit !lobal. 0ncile centrale au nceput deja s reali.e.e ac iuni sincroni.ate de injectare de fonduri n pie ele de capital. Aceasta ar trebui s duc la un rspuns interna ional coerent 8adic toat lumea s faca la fel9, menit nu doar s stin! focarele create, ci i s reconstruiasc i s men in pie ele de capital pe termen lun!. Propusa Autoritate Monetar Global (GMA) va superviza la snge activitile autoritilor naionale, mai acerb dect FMI ul, !i va controla implementarea unor reglementri globale" Va ac iona ca o 6urte de judecat a falimentelor pentru companiile !lobale de o anumita mrime. 6ele mai mari companii financiare !lobale vor trebui s se nre!istre.e la 5'A i vor fi obli!ate s se supun monitori.rii acestuia. 6omitetul de conducere al 5'A va include bancheri din $)A, 'area 0ritanie, )niunea =uropean, >aponia, 6hina, Arabia $audit i 0ra.ilia. Va fi finan at prin contribu ii obli!atorii de fiecare ara care se va an!aja la aceasta i de prime de tip asi!urare pltite de companiile financiare !lobale, publice sau private.7 :eea ce 1e$$re- ?arten descrie Ln articolul sKu este de $apt o dictatur% financiar% global%% Pi nu este doar o teorie, ci un plan care Lncepe sK $ie pus Ln aplicare%

0? octombrie - ?ordon Bro;n, primul ministru al Marii Britanii cere 6o nou arhitectur financiar mondial pentru o er !lobal6% 6)neori este nevoie de o cri., pentru ca oamenii s accepte, c ceea ce era de mult evident i ar fi trebuit fcut nc de mul i ani, nu mai poate fi amnat acum,7 spune ?ordon Bro;n Lntr-un discurs% 6Trebuie s crem o nou arhitectur financiar interna ionala pentru o er !lobal. Trebuie s avem un nou sistem 0retton <oods, s construim o nou arhitectur financiar interna ional pentru anii ce vor urma%7 Acordul Bretton .oods a $ost adoptat Ln iulie 19 pentru a reconstrui sistemul economic internaJional dupK al Doilea RKzboi Mondial% 4l stabilea un cadru de administrare monetarK, dictnd regulile pentru sc#imburile comerciale Oi $inanciare Lntre JKrile industrializate% AOa au $ost create =ondul Monetar >nternaJional Oi Banca MondialK, ca organisme menite 6s !arante.e stabilitatea financiar i creterea economic la nivel interna ional/ (adicK e(act acelaOi prete(t care este ser)it Oi astazi < Oi iatK unde am a/uns"% 0K octombrie < Ficolas Sar9oz-, preOedintele =ranJei cere un 6!uvern financiar mondial6 Ficolas Sar9oz- este un alt persona/ c#eie Ln acest /oc% >nstaurat Ln $runtea =ranJei cu spri/inul masoneriei Oi al :>A-ului (Ln spatele sKu se a$lK Alain Bauer, $ost Mare Maestru al Marelui @rient al =ranJei Oi agent :>A", Sar9oz- conduce acum grupul liderilor europeni% Deloc Lntmplator, =ranJa se a$lK acum la preOedenJia :omisiei 4uropene, e(act Ln perioada deznodKmntului actualei crize $inanciare% !ici nu se putea om mai potrivit pentru a aduce )%rile ,uropei la linia trasat% de grupul Bilderberg %% &a ultima Lntlnire care a a)ut loc pe 1C octombrie la Bru(elles cu liderii JKrilor membre U4, Ficolas Sar9oz- a )orbit de un gu)ern $inanciar mondial' 6propun ca, la finalul acestui 6onsiliu, s venim cu un mesaj unitar. 7n acest spirit am propus un summit interna ional pn la finalul acestui an, de preferin la
56 | P a g e

+e? @orA, acolo unde a nceput totul, pentru refondarea sistemului financiar interna ional. "oresc ca, n ceea ce privete acest subiect, noi, europenii, s fim deplin uni i. 6ri.a actual este cri.a prea-multului. Trebuie s refondam sistemul, iar aceast refundamentare trebuie s fie !lobal. +icio institutie financiar nu trebuie s scape re!lementarii i suprave!herii%7 5rincipalul consilier economic al preOedintelui Sar9oz-, =ranjois 5erol, a e(plicat presei cK *pentru a rspunde cri.ei financiare trebuie s lucrm n trei direc ii. Acest nou acord va implica n primul rnd un sistem de re!lementare financiar ba.at pe controlul tuturor a!en ilor financiari, a fondurilor de protec ie mpotriva riscurilor 8hed!e fonds9, a a!en iilor de ratin! i a bncilor6% AcelaOi lucru Ll spunea Oi 1e$$re?artenR Al doilea punct propus de =ranJa este 6crearea unui !uvern economic Bcu adevratC mondial, care s nu fie redus la 5D, pentru c din acesta nu fac parte dou dintre rile cele mai populate din lume, 6hina i (ndia, i nici 0ra.ilia, 'exic sau vreo ar african%7 5na aici nicio noutate% Pi al treilea punct' *(nstituirea unui sistem de cooperare monetar ntre marile state, pentru c unul dintre motivele actualei cri.e l constituie dere!lrile monetare din anii 3E2 i de la nceputul anilor 1222, care au determinat $tatele )nite, 6hina i =uropa, fiecare pentru sine, s elabore.e o politic diferit6% Adic% toat% lumea s% Bjoace; dup% regulile lor. F%r% e-cep)ii.

*onclu(ia?
:oncluzia acestei mascaradeU 0n urma summitului de la Bru(elles, liderii U4 au $Kcut presiuni asupra .as#ington-ului pentru ca acesta sK re$ormeze rapid Oi Ln pro$unzime sistemul $inanciar actual% >ar .as#ington-ul a $ost e(trem de mulJumit sK subscrie planului care $usese lansat c#iar de el, ca instrument docil al Bilderberg% >storia se repetK sub acelaOi slogan' 6,rdo ab chao7 (la ordine prin haos" +oate cele de mai sus nu sunt altce)a dect repetarea pas cu pas a unei )ec#i strategii, care a mai $ost utilizatK de cte)a ori de-a lungul istoriei, cu aceleaOi consecinJe dezastruoase pentru omenire% #e fiecare dat% scenariul a fost identic$ s.a creat o situa)ie de criz%, s.a oferit o solu)ie Dchipurile pentru a men)ine stabilitateaE *i apoi au fost implementate m%suri care au creat un *i mai mare control din partea a*a. zisei elite mondiale% :onspiraJioniOtii numesc aceastK strategie 6dialectica he!eliana a te.ei, antite.ei i sinte.ei6% Masonii o numesc *,rdo ab chao7 (la ordine prin #aos sau mai bine spus la Foua @rdine MondialK prin #aos"% Au instaurat-o c#iar ca de)izK a celui mai Lnalt grad din Ritul ScoJian, gradul EE%

57 | P a g e

+uin istorie ne $ace mai de,te i: -ot.sc.ild% Morgan% -oc/e$eller

0n 1D1C, Fat#an Rot#sc#ild a preluat controlul asupra economiei europene, pro)ocnd o cKdere a bursei din &ondra% 0n acel moment, 4uropa era sKtula de rKzboi, iar )iitorul Lntregului continent depindea de deznodKmntul bataliei de la .aterloo% DacK armata lui Fapoleon ieOea )ictorioasK, >mperiul $rancez urma sK deJinK puterea asupra 4uropei% DacK, din contrK, cOtiga armata coalitiei anglo-pruso-olandeze, condusK de ducele de .ellington, a/ungea Anglia Lntr-o pozitie de putere% @ricum Rot#sc#ild nu a)ea nimic de pierdut, Lntruct $inanJase ambele tabere% DupK cum se Otie, bKtKlia de la .aterloo a a)ut ca rezultat Ln$rngerea lui Fapoleon% el care a finan)at reconstruc)ia ,uropei *i stabilizarea sistemului economic dup% r%zboaiele napoleoniene a fost Rothschild. =ondurile din care el a Lmprumutat naJiunilor 4uropei, Lndatorndu-le, au pro)enit dintr-o LnOelKciune celebrK% Utiliznd reJeaua sa de spioni, Fat#an Rot#sc#ild a a$lat Lnaintea celorlalJi englezi care era rezultatul importantei bKtKlii de la .aterloo% &e-a transmis agenJilor sKi de la bursK sK )ndK puternic acJiuni, lucru care i-a determinat pe ceilalJi sK creadK cK el Otie ce)a Oi cK ducele de .ellington a pierdut bKtKlia de la .aterloo% +oatK lumea a intrat Ln panicK, grKbindu-se sK scape de acJiunile britanice 6$KrK )aloare7, pentru a-Oi sal)a mKcar o parte din a)eri% DupK cte)a ore, bursa din &ondra se prKbuOise total% :nd a sosit Otirea o$icialK cK .ellington cOtigase de $apt bKtKlia de la .aterloo, era de/a prea trziu% Rot#sc#ild cumpKrase cea mai mare parte din piaJK pe o sumK de nimic% 0n cte)a secunde, acJiunile britanice au crescut peste )aloarea lor iniJialK Oi iatK cum peste noapte, a)erea de/a $abuloasK a lui Rot#sc#ild s-a multiplicat de G! de ori% #in ace*ti bani, clanul Rothschild a dat apoi &mprumuturi Devident cu dob(nzile de rigoareE )%rilor europene, at(t de dornice s% se refac% dup% lunga perioad% de r%zboi Dfinan)at tot de RothschildE *i s% ajung% laU stabilitate economic%. 'ot stabilitatea economic% a fost invocata *i pentru a justifica crearea Federal Reserve. +rima banc% suprana)ional% din lume a ap%rut &n urma unei false crize financiare, declan*ate de un alt membru al elitei, bancherul G. +. Morgan. 0n 19!B, 1% 5% Morgan a Lnceput sK rKspndeascK z)onul cK bKncile au di$icultKJi Oi nu )or mai putea $ace rambursKri% :a Oi Ln e(emplul anterior cu Fat#an Rot#sc#ild, acest zvon a c%p%tat credibilitate pentru c% venea de la o persoan% despre care se presupunea c% *tie ce spune. 2.a creat panic%, toat% lumea s.a &nghesuit s% &*i retrag% depozitele din b%nci, lucru ce a dus la falimente &n lan) (aproape C !! de bKnci au dispKrut atunci"% Apoi :ongresul american a demarat o anc#etK pentru a stabili care este cauza acestui dezastru Oi cum poate $i el e)itat% :omisia LnsKrcinatK cu aceastK misiune era condusa de senatorul Felson Aldric#% Acesta era liderul partidei republicane din Senat, dar Oi trezorier al lo/ii masonice din R#ode >sland Oi omul banc#erilor (de alt$el a)ea sK de)ina membru al clanului Roc9e$$eler, $iica sa Abb- ?reene Aldric# cKsKtorindu-se cu 1o#n
58 | P a g e

D% Roc9e$eller 1r%"% Aldrich a propus ca solu)ie Bsalvatoare; crearea unei B%nci entrale care s% vegheze pentru ca dezastrul din 016A s% nu se mai repete niciodat%. Istoria a ar%tat c% el s.a mai repetat de atunci de mai multe ori. /n 0106, Federal Reserve Act a fost semnat ini)ial, nu de legislatorii americani a*a cum era firesc, ci de bancheri, &n cadrul unei &nt(lniri secrete, organizate &n casa lui G.+. Morgan din 1e9-ll >sland% Apoi documentul i-a $ost dat lui Aldric# care l-a prezentat :ongresului% >niJial nu a a)ut sorJi de izbndK, dar Ln 191E, cnd .oodro; .ilson a de)enit preOedinte al SUA, a $ost aprobat% 0n sc#imbul susJinerii $inanciare Oi politice Ln alegeri, .ilson le promisese banc#erilor cK, odatK a/uns preOedinte, )a aproba $KrK sK clipeascK constituirea =ederal Reser)e% u dou% zile &nainte de raciun, c(nd o mare parte din membrii ongresului american nu erau prezen)i, Federal Reserve Act a fost transformat &n lege, fiind aprobat de ongres *i de pre*edintele 23A. DupK mulJi ani, .oodro; .ilson scria cu regret' 6+a iunea american este controlat de sistemul de credit. $istemul de credit este unul privat, creterea na iunii i toate activit ile noastre sunt n minile a doar c iva oameni, care nu fac altceva dect s controle.e i s distru! libertatea economic. Am ajuns s fim una din cele mai prost !uvernate, cele mai complet controlate i mai dominate !uverne din lumea civili.at. +u avem un !uvern cu opinie liber, mnat de propriile convin!eri, ci un !uvern aservit opiniei i supus presiunilor unui mic !rup de oameni care l controlea.%7 Senatorul &ouis Mc=adden spunea Ln 19EG Ln :ongresul american' 6-rin constituirea &ederal 4eserve a fost construit un sistem bancar mondial. )n superstat, controlat de bancherii internationali care ac ionea. mpreun pentru a transforma lumea n sclavul lor. &ederal 4eserve a u.urpat !uvernul6% 5ublicului i s-a spus atunci cK =ederal Reser)e este solu)ia ideal% *i unic% pentru a menJine stabilitatea economicK (sun% cunoscut, nu.i a*a""% StrKzile Oi ziarele erau pline de a$iOe Ln care americanilor li se arKta cum in$latia, Ooma/ul Oi criza economicK sunt de acum de domeniul trecutului, datoritK apariJiei =ederal Reser)e% A urmat &ns% marea criza economic% din 0151 D'he great depressionE, care a predat 23A cu totul &n m(inile bancherilor. /n 01@@ a fost implementat sistemului Bretton Woods pentru a restabili economia dup% al #oilea R%zboi Mondial Do alt% criz% generat% cu finan)area acelora*i bancheriE. u acest prilej au ap%rut alte institu)ii financiare de genul Federal Reserve, dar pe scar% mai e-tins%$ Fondul Monetar Interna)ional *i Banca Mondial%. Federal Reserve a oprit &n 01A0 convertibilitatea dolarului &n aur, produc(nd o nou% criz% pe pia)%, care a transformat dolarul american &n principala moned% de schimb Dmai ales pentru comer)ul cu petrolE a planetei% De $iecare datK s-a in)ocat ne)oia de stabilitate economicK% &ista utilizKrii acestui scenariu este lungK Oi se Lnc#eie (sperKm" cu actuala crizK $inanciarK, orc#estratK de aceeaOi banc#eri din umbrK prin intermediul organizaJiilor lor' Federal Reserve, Banca Mondial%, FMI *i b%ncile centrale Dna)ionaleE ale celor mai mari puteri ale lumii% Aplic(nd cu scrupulozitate scenariul cunoscut, acestea au creat acum panica necesar% accept%rii unei noi autorit%)i financiare, unice la nivel mondial, conduse de acelasi grup restr(ns care vrea s% domine &ntreaga planet%.

55 | P a g e

Final
5oate cK toate aceste detalii $inanciare )K obosesc] Din pacate, guvernul mondial ne.a obisnuit s% l%s%m chestiunile economice *i financiare, at(t de complicate, pe seama Be-per)ilor; Dcare sunt instrui)i s% g(ndeasc% *i s% ac)ioneze numai &n interesul Belitei; mondiale, fiind ni*te instrumente ale guvernului din umbr%E. 5entru cei pe care detaliile Li ostenesc (Oi mai ales pentru a-i con)inge de importanJa acestora" meritK sK citiJi cu atenJie urmKtoarea po)este care rezumK ce este greOit cu actuala crizK $inanciarK, cum a $ost ea creatK de gu)ernul din umbrK, Oi cum singurii care au de pierdut de pe urma ei nu sunt nici institutiile financiare aflate &n a*a.zis faliment, nici Banca Mondial%, nici pre*edin)ii *i mini*trii care fac jocurile lor, ci fiecare dintre noi. 7ntr-un stuc de cmpie, a venit un investitor nso it de secretarul lui. A btut la prima poart ntlnit n cale i i-a spus proprietarului; *)ite, eu sunt colec ionar de broscu e. "aca mi aduci o broscu , am s i dau pe ea F2 euro. Granul a fu!it repede la balta din spatele casei i a luat o broscu . (-a dat-o investitorului i a primit cei F2 euro. Apoi le-a povestit vecinilor ce afacere bun a fcut el. A doua .i, fiecare ran s-a dus la investitor cu cte o broscu , pe care a vndut-o cu F2 euro. "up cteva .ile, investitorul le-a spus stenilor; *Vd ca afacerea mer!e. "e a.i, pentru fiecare broscu am s v pltesc cte 12 de euro./ Granii, bucuroi nevoie mare, au dat fu!a la balt, au cules cte broscu e au putut, i i le-au predat investitorului, primind fiecare cte 12 de euro pe bucat. "up alte cteva .ile, acesta s-a ntors acas la el i l-a lasat pe secretarul su s mai adune broscu e nc dou sptmni. 7nainte de a pleca, le-a spus; *"ra!ii mei, sunt nevoit s m ntorc ur!ent la mine acas ca s m ocup de afaceri. V promit ns c la ntoarcere, am s cumpar de la voi broscu ele cu H2 de euro bucata/. Ii a plecat, n uralele stenilor. A doua .i, secretarul investitorului i-a adunat pe steni i le-a inut urmtorul discurs; *&ra ilor, m-am !ndit la o afacere pentru voi. Ieful meu se va ntoarce peste dou sptmni Ii v va plati cte H2 pe euro de broscu . "ac vre i, eu v pot vinde napoi broscutele pe care mi le-ati dat, pentru JK de euro bucata, iar voi le ve i vinde cu H2 i ve i cti!a astfel cte 1K de euro. -rofitul vostru va fi frumusel i fr niciun efort. 6e spune iL/ $tenii s-au adunat la sfat i au decis c o aa afacere nu mai prind ei curnd. Au pus mn de la mn, sau mprumutat care pe unde a putut i au cumparat broscu ele napoi cu JK de euro bucata. $ecretarul
60 | P a g e

investitorului a luat banii i s-a fcut nev.ut. (ar stenii au rmas cu broscu ele, cu banii da i i cu datorii la creditori.

#a)id -oc/e$eller recunoa,te c $ace arte din cons iraia care a us la cale globali(area

Da)id Roc9e$eller a condus multK )reme Banca :#ase Man#attan, este membru al societKJii secrete >lluminati Oi al 6AristocraJiei Fegre7 planetare% 0mpreuna cu Hbignie; Brzezins9i, a pus bazele :omisiei +rilaterale Oi este unul din cei mai importanJi reprezentanJi ai aOa-zisei 6=lite mondiale7 care a pus la cale planurile globalizKrii mondiale% 0n octombrie G!!G, #avid RocCeffeler *i.a publicat Memoriile, &n care poveste*te, printre altele, cum a activat &n serviciile secrete militare &n timpul celui de.al doilea r%zboi mondial, dezvolt(ndu.*i Babilitatea de a construi o reea de surse de in#ormare !i de in#luen.; 0nsK pasa/ul cel mai interesant din aceste Memorii se gKseOte la pagina !C% RocCefeller admite aici c% face parte dintr.o conspira)ie secret% interna)ional%, care are ca scop globalizarea$ 6Timp de mai bine de un secol, extremiti ideolo!ici apar innd ntre!ului spectru politic s-au folosit de oca.ia unor incidente mediati.ate pentru a ataca familia 4ocAefeller i a pretinde c aceasta are o exa!erat influen asupra institutiilor politice i economice americane. )nii dintre ei cred chiar c facem parte dintr-o conspira ie secret care lucrea. mpotriva intereselor Americii. +e caracteri.ea. pe mine i familia mea ca fiind *interna ionaliti/ care conspir la crearea unei structuri politice i economice unice !lobale, o nou lume, dac vre i. "ac aceasta este acu.a ia, plede. V(+,VAT i sunt mndru de asta%7 Redactia Active Information Media

61 | P a g e

$egaturi%

Criza +inanciara)un inceput pentru DCriza artificialE8F % ;er? Gristodul 3ghioritul Criza mondiala) control mondialF ugur ;srescu despre inceputul unei noi ordini mondiale prin noua criza financiara mondiala 3 doua :iziune a 9taretului 3ntonie? ;n:ataturi +atete ale terorismului noii ordini mondiale si ale noii politii ale gandirii N; 92 (313N&23H3 O C1;H3 ;N&21N3&;ON3I3 CI3N;+;C3&3 1on Caul :orbeste despre criza economica din 9U3 (;) 1on Caul :orbeste despre criza economica din 9U3 (;;;) 1on Caul) un as in e:itarea cenzurii mediatice 1on Caul si 0esse Jentura (:ideo)

sursa' Razboi intru :u)ant

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter $a(e.oo= -igg Re##it 1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e 62 | P a g e

e t3e 'irst to li=e t3is,

5ostat in Foua @rdine Mondiala E comentarii 4tic#ete' conspiratii, conspiratori, criza $inanciara, Foua @rdine Mondiala, @culta

ele trei razboaie mondiale preconizate de illuminati pentru inscaunarea Antihristului ca suveran al oamenilor
/oi 7

5ublicat de bKtKiosu Albert +iCe (1D!9<1D91", continuatorul acti)itKJii @rdinului >lluminati in Statele Unite, su)eranul =rancmasoneriei uni)ersale la s$rOitul secolului al 3>3-lea, a primit o )iziune de la daimonul lui (&uci$er" V0W, pe care a descris-o Lntr-o scrisoare adresatK prietenului sKu 9iusseppe Mazzini (1D!C-1DBG", cunoscut re)oluJionar >talian, deJinKtorul gradului EE masonic, de)enit liderul @rdinul >lluminati pentru 4uropa Ln 1DE , $ondatorul Mafiei DMazzini Autorizza Furti, Incendi, AvvelenamentiE Ln 1DN!, datatK 1C august 1DB1% AceastK scrisoare sc#iJeazK planurile a trei rKzboaie mondiale care sunt necesare pentru instaurarea Foii @rdini Mondiale, ce )a culmina cu LnscKunarea Anti#ristului drept stapnul acestei lumi%

63 | P a g e

2crisoarea lui +iCe adresat% lui Mazzini 4ste o $alsK credinJK comunK cK pentru scurt timp, scrisoarea de la 5i9e pentru Mazzini a $ost a$iOatK Ln biblioteca Britis# Museum din &ondra, Oi a $ost copiatK de .illiam ?u- :arr, $ost >ntelligence @$$icer Ln Marina MilitarK RegalK canadianK% Biblioteca BritanicK a con$irmat Ln scris pentru ;;;%t#ree;orld;ars%com cK un ast$el de document nu a $ost niciodatK Ln posesia lor% Mai mult, Ln cartea lui :arr, 2atan, +rince of this World (descarca pdf", autorul include urmKtoarea notK de subsol' 6DeJinKtorul Manuscriselor a in$ormat recent autorul cK aceasta scrisore FU este catalogatK Ln Biblioteca Britis# Museum% 5are ciudat cK un om de cultura, aOa cum e :ardinalul Rodriguez ar $i spus cK A =@S+ Ln 19GCd% 6+#e 2eeper o$ Manuscripts recentl- in$ormed t#e aut#or t#at t#is letter is F@+ catalogued in t#e Britis# Museum &ibrar-% >t seems strange t#at a man o$ :ardinal RodriguezMs 9no;ledge s#ould #a)e said t#at it .AS in 19GCd% Se pare cK :arr a a$lat despre aceastK scrisoare de la :ardinalul :aro - Rodriguez din Santiago, :#ile, care a scris 'he MRsterR of FreemasonrR 3nveiled % %% 5nK Ln prezent, nu e(istK do)ezi concludente pentru a demonstra cK aceastK scrisoare a $ost scrisK )reodatK% :u toate acestea, scrisoarea este citatK pe larg Oi a $ost subiectul multor discuJii%
64 | P a g e

Urmatoarele citate sunt aparent e(trase din scrisoare, aratnd cum au $ost plani$icate trei razboaie mondiale pentru multe generaJii% 65rimul rKzboi mondial trebuie sK izbucneascK pentru a le permite >lluminatilor sK-i LnlKture pe Jarii Rusiei Oi sK $acK din aceasta cetatea comunismului ateu% Di)ergenJele cauzate de 6agentur7 (agenJii" >lluminatilor Lntre imperiile britanic si germanic )or $i $olosite pentru a stimula acest rKzboi% &a s$rOitul rKzboiului, se )a construi :omunismul Oi )a $i utilizat Ln scopul distrugii celorlalte gu)erne Oi pentru diminuarea in$luenJei religiilor% 6 +#e =irst .orld .ar must be broug#t about in order to permit t#e >lluminati to o)ert#ro; t#e po;er o$ t#e :zars in Russia and o$ ma9ing t#at countr- a $ortress o$ at#eistic :ommunism% +#e di)ergences caused bt#e 6agentur7 (agents" o$ t#e >lluminati bet;een t#e Britis# and ?ermanic 4mpires ;ill be used to $oment t#is ;ar% At t#e end o$ t#e ;ar, :ommunism ;ill be built and used in order to destro- t#e ot#er go)ernments and in order to ;ea9en t#e religions% 6:el de-al doilea rKzboi mondial trebuie sK $ie promo)at pro$itnd de di$erenJele dintre $asciOti Oi sioniOtii politici% Acest rKzboi trebuie sK abiK loc pentru a distruge nazismul, ast$el Lnct sionismul politic sK $ie su$icient de puternic pentru a institui un stat su)eran al lui >srael Ln 5alestina% 0n timpul celui de-al doilea rKzboi mondial, internaJionala comunistK trebuie sK de)inK su$icient de puternicK pentru a destabiliza lumea creOtinK, pe care s-o Jinua in $ru Oi s-o menJinem pnK Ln momentul cnd )om a)ea ne)oie de ea pentru cataclismul social $inal%7 +#e Second .orld .ar must be $omented b- ta9ing ad)antage o$ t#e di$$erences bet;een t#e =ascists and t#e political Hionists% +#is ;ar must be broug#t about so t#at Fazism is destro-ed and t#at t#e political Hionism be strong enoug# to institute a so)ereign state o$ >srael in 5alestine% During t#e Second .orld .ar, >nternational :ommunism must become strong enoug# in order to balance :#ristendom, ;#ic# ;ould be t#en restrained and #eld in c#ec9 until t#e time ;#en ;e ;ould need it $or t#e $inal social catacl-sm% (:ititorii care susJin cK termenii de nazism (engl% < !ational 2ocialist 9erman WorCersP +artR, germ% < !ationalsozialistische #eutsche Arbeiterpartei" Oi sionismul nu erau cunoscuti Ln 1DB1 ar trebui sK Otie cK >lluminatii au in)entat ambele miOcKri% Despre nazism, citiJi si FA+>@FA&-S@:>A&>SMU&, cea mai mare cacealma a istorie " 6Al treilea razboi mondial trebuie sK $ie strnit pro$itnd de di$erenJele cauzate de 6agentur7 >lluminatilor dintre sioniOtii politici Oi liderii lumii >slamice% RKzboiul trebuie condus Ln aOa $el Lnct islamul (&umea arabK musulmanK" Oi sionismul politic (statul >srael" sK se distrugK reciproc% 0n acelaOi timp, alte naJiuni, odatK LmpKrJite Ln aceastK problemK )or $i ne)oite sK lupte pnK la epuizarea completK $izicK, moralK, spiritualK Oi economicK ] Aom dezlKnJui Fi#iliOtii Oi ateii, Oi )om pro)oca un cataclism social $ormidabil, care Ln toatK groaza lor )a arKta $oarte clar naJiunilor teroarea ateismului absolut, originea comportamentului sKlbatic Oi a celei mai sngeroase con$uzii% Apoi, peste tot, cetKJenii, obligaJi sK se apere Lmpotri)a minoritKJii re)oluJionare din lumea Lntreaga, Li )a nimici pe distrugKtoarii ci)ilizaJiei, iar multimea, deziluzionatK de creOtinism, ale cKrui spirite deiste LOi )or $i pierdut, din acel moment, busola si direcJia, $Kcnd totul pentru un ideal, dar $KrK sK Otie ce )or adora, )or primi ade)arata luminK prin mani$estarea uni)ersalK a doctrinei pure a lui &uci$er, adusK Ln $inal Ln $aJa pri)irii publice% AceastK mani$estare )a rezulta din miOcarea reacJionarK generalK care )a urma distrugerii creOtinismului Oi ateismului, ambele cucerite Oi e(terminate Ln acelaOi timp% 6 +#e +#ird .orld .ar must be $omented b- ta9ing ad)antage o$ t#e di$$erences caused b- t#e 6agentur7 o$ t#e 6>lluminati7 bet;een t#e political Hionists and t#e leaders o$ >slamic .orld% +#e ;ar must be conducted in suc# a ;a- t#at >slam (t#e Moslem Arabic .orld" and political Hionism (t#e State o$ >srael" mutualldestro- eac# ot#er% Mean;#ile t#e ot#er nations, once more di)ided on t#is issue ;ill be constrained to $ig#t to t#e point o$ complete p#-sical, moral, spiritual and economical e(#austion].e s#all unleas# t#e Fi#ilists and t#e at#eists, and ;e s#all pro)o9e a $ormidable social catacl-sm ;#ic# in all its #orror ;ill s#o; clearlto t#e nations t#e e$$ect o$ absolute at#eism, origin o$ sa)ager- and o$ t#e most blood- turmoil% +#en
65 | P a g e

e)er-;#ere, t#e citizens, obliged to de$end t#emsel)es against t#e ;orld minorit- o$ re)olutionaries, ;ill e(terminate t#ose destro-ers o$ ci)ilization, and t#e multitude, disillusioned ;it# :#ristianit-, ;#ose deistic spirits ;ill $rom t#at moment be ;it#out compass or direction, an(ious $or an ideal, but ;it#out 9no;ing ;#ere to render its adoration, ;ill recei)e t#e true lig#t t#roug# t#e uni)ersal mani$estation o$ t#e pure doctrine o$ &uci$er, broug#t $inall- out in t#e public )ie;% +#is mani$estation ;ill result $rom t#e general reactionar- mo)ement ;#ic# ;ill $ollo; t#e destruction o$ :#ristianit- and at#eism, bot# con_uered and e(terminated at t#e same time% De la atacurile teroriste din 11 septembrie G!!1, e)enimentele din lume, Oi Ln special din @rientul Mi/lociu, aratK o creOtere neliniOtoare a tensiunii dintre sionismul modern Oi lumea arabK% Regruparile de $orJe din ultima )reme a statelor @rganizaJiei de cooperare de la S#ang#ai, strngerea relaJiilor dintre Rusia si JKrile arabe considerate teroriste de @ccident, atacarea ?eorgiei, unde e(istK o puternicK comunitate e)reiascK, de cKtre Rusia, decizia :lubului Bilderberg de a ataca >ranul dupK alegerile prezidenJiale din Statele Unite constituie su$iciente elemente care sK ne $acK sK credem cK al treilea razboi mondial, care )a opune pe de o parte >sraelul Oi @ccidentul, iar pe de altK parte lumea arabK, Rusia Oi e)entual :#ina, nu e departe% V0W < Din lucrarea sa de cKpKti 6D@?Mk P> R>+UA&7 spicuim' B4ucifer este purt%torul luminii. !ume straniu *i misterios al celui ce este 2piritul &ntunericuluiN 4ucifer, fiul dimine)iiN ,ste cel care aduce lumina *i &n toat% splendoarea sa intolerabil% orbe*te pe cei slabi sau sufletele egoiste.; &U:>=4R, t#e &ig#t-bearerR Strange and m-sterious name to gi)e to t#e Spirit o$ Dar9nessR &uci$er, t#e Son o$ t#e MorningR >s it #e ;#o bears t#e &ig#t, and ;it# its splendors intolerable blinds $eeble, sensual, or sel$is# SoulsU(p%EG1" &a 1 >ulie 1DD9, 5i9e a transmis urmKtorul comunicat cKtre cele G :onsilii Supreme ale &o/ilor Masonice din toatK lumea' B eea ce trebuie sa le spunem maselor de oameni este ca noi ne &nchinam unui #umnezeu. #umneavoastra, mari Inspectori 9enerali si 2uverani, v% spunem s% repeta)i acest lucru pentru confra)ii nostri din gradele ?5, ?0 si ?6. !oi, ini)ia)ii din gradele &nalte, trebuie s% p%stram religia Masonic% &n puritatea doctrinei 4uciferice. #aca 4ucifer nu ar fi dumnezeu, atunci de ce Adonai D#omnulE &l calomniaz%" #a, 4ucifer este #umnezeu.; (A.6. "e Ma 4ive, Ma &emme et lN=nfant dans la &ranc-'aOonerie )niverselle"% Masonii din gradele in$erioare sunt minJiJi de superiorii lor ca membrii Masoneriei cred Ln Dumnezeu% :on$orm declaraJiei lui 5i9e, doar masonii din gradele E!, E1, EG si implicit EE, Otiu ca zeul la care ei se Lnc#ina, aOa-zisul 6Mare Ar#itect7, este Satana% Heul Masoneriei este Ba$omet sau Baal, un idol satanic cu cap de Jap la care se Lnc#inau babilonienii% Pi :a)alerii +emplieri se Lnc#inau lui Baal, idolul menJionat Ln Biblie% Ba$omet este idolul-Jap al +emplierilor% Deodatus 1a$$et, un ca)aler +emplier din sudul =rantei, a pKstrat acest idol dupK cruciade% Ln 1D!1, >saac &ong, a luat ec#ipul originalM a lui Ba$omet Oi l-a dus la :#arleston, Ln Statele Unite Oi se presupune cK lo/a pe care el a $ondat-o a de)enit o lo/a de $runte Ln Ritul Scotian (4nglez" Antic% :ititi si +ulburatoarele )iziuni ale Staretului rus Antonie despre timpurile de pe urma, care nu sunt departeR

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter1 $a(e.oo=21 -igg Re##it 1tum.le@!on

66 | P a g e

,i-e t'is+
Li=e e t3e 'irst to li=e t3is,

5ostat in anti-crestinism, 4uropa anti-creOtinK, Foua @rdine Mondiala ND comentarii 4tic#ete' Albert 5i9e, anti-crestinism, conspiratii, $rancmasoneria, ?iusseppe Mazzini, illuminati, &uci$er, Mare Ar#itect, Masoneria, Foua @rdine Mondiala, @culta, satanism

+rete-tele false ale razboaielor preventive

0(t 18

5ublicat de bKtKiosu 6Moti)ele7 in)adarii >ra9ului se razbuna acum, cand Administratia Bus# incearca sa pregateasca terenul pentru o inter)entie impotri)a >ranului% Mecanismul dezin$ormarii a $ost demontat de celebrul Hbignie; Brzezins9i si de o anc#eta a 5entagonului :ampania de dezin$ormare care a o$erit Administratiei Bus# /usti$icarea atacarii >ra9ului a $ost pregatita la 5entagon, concluzioneaza un incendiar raport inaintat, la 9 $ebruarie, :omisiei pentru ser)iciile armate din cadrul Senatului american% Documentul, redactat in urma unei ample in)estigatii, il nominalizeaza pe Douglas =eit#, $ostul consilier politic al lui Donald Rums$eld, drept artizan al propagandei mincinoase% Acesta ar $i produs 6in$ormatii alternati)e7 cu pri)ire la regimul lui Saddam ,ussein, pentru a contracara, ast$el, analizele mult mai circumspecte $urnizate de :>A% =eit# a reusit, de e(emplu, sa 6documenteze7 e(istenta unei relatii intre >ra9 si Al-Zueda, ipoteza considera drept 6improbabila7 de comunitatea ser)iciilor secrete americane% Recentul raport constituie o 6condamnare de)astatoare7 la adresa lui Douglas =eit#, a comentat presedintele :omisiei senatoriale pentru ser)iciile armate, :arl &e)in% 5entru credibilitatea Administratiei Bus#, mai de)astatoare a $ost, insa, depozitia celebrului politolog Hbignie; Brzezins9i, audiat la 1 $ebruarie G!!B, de :omisia pentru relatii e(terne a Senatului american% Brzezins9i l-a acuzat pe presedintele Statelor Unite ca urmareste sa gaseasca 6prete(te de razboi7 cu >ranul, e(act dupa modelul ira9ian% Bomba politica a lui HbignieM BrzezinsCi >n)adarea >ra9ului a $ost 6o calamitate istorica, strategica si morala7 < a declarat Hbignie; Brzezins9i, la 1 $ebruarie G!!B, in $ata :omisiei senatoriale pentru relatii e(terne% >n domeniul geopoliticii, Brzezins9i este un ade)arat monstru sacru% +oti e(pertii americani in domeniu i-au citit cartile sau i-au $ost studenti% >nclusi), cei din actuala Administratie Bus#% Brzezins9i are in spate decenii de e(perienta la )ar$ul politicii e(terne a Statelor Unite% A $ost consilier pe probleme de securitate nationala al presedintelui 1imm- :arter% 5otri)it propriei declaratii din 199D, din 6Fou)el @bser)ateur7, el este cel care a creat, in vara lui 01A1, miscarea islamista a mujahedinilor din Afganistan, pentru a.i atrage pe sovietici intr.un razboi e-tenuant, costisitor si lipsit de glorie. 3n razboi incheiat cu o retragere rusinoasa, pe care multi o considera astazi prologul prabusirii 3R22. #ar poate cel mai important, HbignieM BrzezinsCi este creatorul 'rilateralei D23A.,uropa de :est.GaponiaE, unul din cele trei mari organisme ale !oii 8rdini Mondiale, alaturi de B ouncil on Foreign Relation; si Bilderberg. Acesta este moti)ul pentru care orice cu)ant spus de el este analizat cu atentie in toate capitalele lumii%

67 | P a g e

Brzezins9i s-a opus de la inceput razboiului cu >ra9ul, considerandu-l o colosala eroare de politica e(terna% +impul i-a dat, se pare, dreptate% >-a dat sigur dreptate in ceea ce pri)este moti)ele in)ocate de Administratia Bus# pentru /usti$icarea inter)entiei militare% 6Armele de distrugere in masa ale lui Saddam7 nu au $ost gasite nici pana in ziua de azi, dupa patru ani de la in)azia americana in >ra9% B+rete-tele false vor submina legitimitatea globala a Americii; < a pro$etit Brzezins9i in $ata :omisiei senatoriale% 4l a adaugat ca )ictimele colaterale ale razboiului din >ra9, precum si abuzurile documentate la Abu ?#raib si ?uantanamo au lo)it gra) in credibilitatea si imaginea SUA in lume, si au creat un climat de instabilitate regionala perpetua% Brzezins9i a criticat si declaratia lui Bus# despre asa-zisa 6lupta ideologica decisi)a impotri)a >slamului7, cali$icand-o drept o a$irmatie 6simplista si demagogica7, si a numit-o o pura 6legenda mitologica7, utilizata pentru a declansa un razboi% 6Argumentatia ca America s-ar a$la in razboi cu amenintarea islamica, al carei epicentru ar $i acum >ranul, este mai mult o pro$etie decat o realitate geostrategica7 < a subliniat Brzezins9i% :eea ce i-a socat pe membrii comitetului Senatului a $ost declaratia sa pri)ind un 6scenariu plauzibil pentru o con$runtare militara cu >ranul7% 4l a subliniat ca Administratia Bus# )a $olosi situatia din >ra9 < tot mai precara < pentru a implica >ranul% Apoi 6o pro)ocare ma/ora in >ra9, sau un act terorist in Statele Unite, )or $i puse in seama >ranului7, a declarat Brzezins9i% Acestea )or $i un moti) su$icient pentru o actiune militara contra regimului de la +e#eran, actiune care )a $i prezentata drept 6de$ensi)a7% BrzezinsCi a afirmat ca razboaiele cu Afganistanul, IraCul, Iranul si, in viitor, +aCistanul au fost pregatite de mai multi ani, si se inscriu intr.un plan global al actualei Administratii Bush. #esi nu a spus.o e-plicit, declaratia lui BrzezinsCi sugereaza ca Administratia Bush ar fi capabila sa orchestreze o Bprovocare majora; = inclusiv un atac terorist pe teritoriul 23A = pentru a folosi acest Bcasus belli; Dprete-t de razboiE in declansarea confruntarii cu Iranul. Membrii comitetului 2enatului nu au putut sa nu faca legatura si cu evenimentele de la 00 septembrie 5660. u doua saptamani inaintea invaziei din IraC, Bush si Blair cautau un Bprete-t plauzibil; de razboi Hbignie; Brzezins9i le-a amintit membrilor :omisiei senatoriale despre intalnirea 6particulara7 pe care presedintele ?eorge Bus# a a)ut-o cu premierul britanic 'onR Blair, cu doar doua saptamani inaintea atacarii >ra9ului% Detaliile intre)ederii au $ost consemnate intr-un raport elaborat de un o$icial englez, prezent la e)eniment% 5otri)it lui Brzezins9i < care dez)aluise continutul acestui document intr-un articol publicat in 6Fe; [or9 +imes7, la GB martie G!!N < raportul contine in$ormatii socante% +resedintele Bush isi e-prima ingrijorarea ca in IraC nu vor fi gasite Barmele de distrugere in masa; invocate drept principal motiv al razboiului. 2i propunea gasirea unor justificari aditionale pentru invazie. 6Bus# a descris si alte prete(te de con$runtare7, a declarat Brzezins9i% 4l a adaugat' 6Fu )reau sa intru in amanunte acum, desi prete(tele e)ocate sunt absolut senzationale, cel putin unul dintre ele%7 >ntroducand teoria Brazboaielor preventive;, noua doctrina militara americana (denumita si Bdoctrina Bush;" a simpli$icat $antastic preambulul inter)entiilor armate% Adoptata la G! septembrie G!!G, 6Doctrina Bus#7 era inspirata de B'he !ational 2ecuritR 2trategR of the 3nited 2tates;, documentul redactat de ondoleezza Rice, pe atunci consilier pe probleme de securitate nationala, si de +hilip #. HeliCoM, asistentul sau% 6Doctrina Bus#7 stabileste ca SUA < ca singura supraputere mondiala < trebuie sa adopte o politica e(terna #egemonica, in care 6razboaiele pre)enti)e7 < asadar nepro)ocate < )or /uca un rol capital in asigurarea suprematiei americane% :u opt luni inainte, la G9 ianuarie G!!G, in primul sau discurs despre starea Uniunii, Bus# < inspirat de neoconser)atori < a nominalizat >ra9ul, >ranul si :oreea de Ford ca apartinand 6a(ei raului7 si a cerut o 6sc#imbare de regim7 in toate aceste state% Ulterior, s-a do)edit ca prete(tele in)ocate pentru in)adarea >ra9ului au $ost $alse% Administratia Bus# a dat )ina pe ser)iciile de in$ormatii, care n-ar $i $ost, c#ipurile, capabile sa o$ere date corecte despre regimul lui
68 | P a g e

Saddam ,ussein% Multi comentatori sustin insa ca $alsi$icarea in$ormatiilor a $ost deliberata, $iind comandata politic% De aceeasi parere este si Hbignie; Brzezins9i% 3n raport al +entagonului confirma ca informatiile despre IraC au fost Bprefabricate; 3n raport al +entagonului, dat publicitatii la 1 februarie 566A, confirma acuzatiile lansate de HbignieM BrzezinsCi in fata omisiei senatoriale. #ocumentul recunoaste = pentru prima data = ca Binformatiile secrete; privind regimul 2addam <ussein, informatii care au justificat invazia din martie 566?, au fost in intregime Bprefabricate; si Bfalse;. Raportul 5entagonului < intitulat BRevieM of +re.IraXi War Activities of the 8ffice of the 3nder 2ecretarR of #efence for +olicR;- a $ost inaintat :omisiei senatoriale pentru Ser)iciile armate% Documentul arata ca 6$abrica de minciuni7 pri)ind >ra9ul a $ost coordonata de evreul #ouglas Feith, subsecretar al Apararii, care a ocupat aceasta $unctie din iulie G!!1 pana in august G!!C% Biroul condus de subsecretarul #ouglas Feith = se arata in raportul +entagonului = s.a ocupat de Bfabricarea; unor informatii Bsecrete; privind IraCul. !ecesare tandemului Bush. heneR pentru a justifica invazia, pregatita cu mult timp inainte. Biroul lui =eit# diri/a doua sectii < B8ffice of 2trategic +lan; si B+olicR ounter.'errorism ,volution 9roup; < care $abricau 6>n$ormatiile secrete7 utilizate de Adminstratia Bus# impotri)a regimului de la Bagdad% 6@$$ice o$ 5lan7 manu$actura probe care incercau sa demonstreze < contrar rapoartelor inspectorilor @FU si A4>A < ca >ra9ul stoc#eaza, in secret, arme de distrugere in masa% Si ca regimul laic al lui Saddam ar $i a)ut legaturi stranse cu organizatia islamista $undamentalista 6Al-Zueda7% Acti)itatea celor doua sectii a inceput imediat dupa tragedia de la 11 septembrie G!!1% De alt$el, propaganda Administratiei Bus# s-a straduit din rasputeri sa 6lege7 >ra9ul de oribilele atentate teroriste de la .orld +rade :enter si 5entagon% 5entru /usti$icarea razboiului pre)enti), trebuia indusa ideea ca regimul lui Saddam ,ussein constituia o amenintare directa si iminenta la adresa Statelor Unite% 4ra, insa, e)ident ca statul ira9ian nu a)ea capacitatea sa atace, militar, America% Asa ca s-a pedalat pe ideea ca regimul de la Bagdad, in colaborare cu Al-Zueda, ar putea pregati un nou atentat de)astator pe teritoriul SUA% =olosind c#iar 6arme de distrugere in masa7% +eoria a $ost repetata pana la saturatie, cu toate ca :>A a a)ertizat public, in mai multe randuri, ca nu detine nici un $el de do)ezi cu pri)ire la o e)entuala legatura intre dictatorul ira9ian si @sama ben &aden% Din contra, o ast$el de legatura era considerata ca $iind improbabila, a)and in )edere incompatibilitatile religioase dintre cele doua persona/e% 5recizarile :>A nu con)eneau, insa, deloc tandemului Bus# < :#ene-% Raportul 5entagonului < redactat de inspectoralul general al institutiei, 'homas 9imble < stabileste ca Douglas =eit# 6a dez)oltat, produs si diseminat in$ormatii alternati)e despre >ra9 si relatiile acestuia cu AlZueda, care cuprindeau in$ormatii $alse $ata de consensul comunitatii de in$ormatii7% Documentul 5entagonului caracterizeaza acum rapoartele elaborate de =eit# < pe baza carora s-a luat decizia de in)adare a >ra9ului < ca $iind de o 6calitate dubioasa si lipsite de obiecti)itate7% Si il acuza pe =eit# ca a stabilit o $alsa legatura intre >ra9 (stat laic" si Al-Zueda (organizatie religioasa"% Mai important, insa, raportul 5entagonului recunoaste in mod o$icial natura acestei operatiuni tipice de into(icare a opiniei publice si numeste in mod precis autorii% Douglas =eit# a utilizat, de $apt, in$ormatii $urnizate de A#med :#alabi < un banc#er, prieten apropiat al lui Ariel S#aron, condamnat si urmarit in >ordania pentru $rauda < care conducea un grup de e(ilati, 6>ra_i Fational :ongres7% 6&i9udnic7 de $runte, membru in conducerea lui 65ro/ect $or a Fe; American :entur-7 (5FA:", Douglas =eit# este celebru pentru in$ormatia potri)it careia un emisar al lui Saddam ,ussein l-ar $i intalnit la Mo#amed Atta < liderul teroristilor de la 11 septembrie G!!1 < la 5raga% >n$ormatie care s-a do)edit $oarte repede o in)entie% Minciuna a $ost preluata, insa, de )icepresedintele Dic9 :#ene- in discursuri publice, c#iar si dupa ce o$icialitatile din :e#ia au dezmintit in$ormatia% &a GC iulie G!!G, Douglas =eit# a redactat un raport intitulat, ostentati), 6>ra_ and Al-Zaeda' Ma9ing a :ase7% >n acest document, =eit# ii critica pe acei analisti politici care a$irmau ca >ra9ul si Al-Zueda sunt
65 | P a g e

inamici de multa )reme si ca nu e(ista nici urma de 6colaborare7 intre cele doua parti% +#omas ?imble a$irma, insa, ca =eit# nu a actionat 6neautorizat7, ci cu asentimentul $ostului secretar al Apararii, Donald Rums$eld (intre timp demis", si a )icepresedintelui Dic9 :#ene-% Ast$el, cei doi de)in coautori, alaturi de =eit#, al 6into(icarii7 care a /usti$icat in)azia din >ra9% #ouglas Feith acuzat de incalcarea legii Raportul 5entagonului redactat de inspectorul general +#omas ?imble nu este singurul document care il acuza pe $ostul subsecretar al Apararii (astazi pro$esor la 6?eorgeto;n Uni)ersit-7", Douglas =eit#% Democratul 1a- Roc9e$eller, presedintele :omisiei senatoriale pentru ser)iciile secrete (6Senate >ntelligence :ommittee7 ", il acuza pe =eit# de )iolarea &egii securitatii nationale (6Fational Securit- Act7"% Aceasta lege pre)ede ca agentiile de in$ormatii secrete ale Statelor Unite trebuie sa in$ormeze periodic :ongresul SUA despre acti)itatea lor% Senatorul 1a- Roc9e$eller a e(plicat' 6:omitetul pentru ser)icii secrete7 nu a $ost niciodata in$ormat despre aceste acti)itati ale lui =eit#% Fu stim, asadar, daca acti)itatile lui =eit# erau autorizate sau nu, si de cine% 4le apar in neconcordanta cu &egea securitatii nationale%7 Douglas =eit#, care a demisionat din Departamentul Apararii in G!!C, a $ost interogat de =B> si in legatura cu cazul &arr- =ran9lin, un e(pert al 5entagonului in problemele @rientului Mi/lociu, acuzat de spiona/ in $a)oarea >sraelului% &arr- =ran9lin a admis ca s-a intalnit in secret cu doi membri ai puternicului lobb- israelian (A>5A: < 6American >sraeli 5olic- A$$aires :ommittee7" si cu un anga/at al Ambasadei >sraelului din .as#ington, carora le-a $urnizat in$ormatii con$identiale si documente clasi$icate in legatura cu politica americana $ata de >ran% Unul dintre cele mai mari scandaluri de spiona/ in America ultimilor ani% @r, &arr- =ran9lin era subordonatul lui Douglas =eit#R Suspiciunea ca =eit# sa $ie mai adanc implicat in a$acerea &arr- =ran9lin are si o alta baza de sustinere% Afacerea 4arrR FranClin >nainte de a de)eni membru al Administratiei Bus#, 4arrR FranClin a $ost a$iliat la GI!2A DBGeMish Institute for !ational 2ecuritR Affaires;E% >n 199N, el a $ost coautorul unui document prin care organizatia indemna gu)ernul Fetan-a#u sa-l elimine pe Saddam ,ussein si sa actioneze direct impotri)a Siriei% &a C iulie G!!G, 6Fe; [or9 +imes7 publica planurile de in)azie in >ra9% @ luna mai tarziu, in august G!!G, &arr=ran9lin era surprins de $ila/ul =B> in timp ce pasa documente clasi$icate celor doi amici ai sai de la A>5A:% =ran9lin era, la acel moment, membru al B8ffice of 2trategic +lans; de la 5entagon% Se$ii sai directi erau William 4uti, #ouglas Feith si +aul WolfoMitz% Anc#eta =B>, condusa de #ave 2zadR, a mai stabilit ca &arr- =ran9lin a)ea relatii stranse cu Ambasada >sraelului din .as#ington, careia ii o$erise numeroase documente secrete ale 5entagonului% @ biogra$ie a 6spionului de la 5entagon7 &arr- =ran9lin a aparut in B<aParetz;, semnata de !athan 9utman, si a $ost reluata de 6Fe; [or9 +imes7 si 6Fe;s;ee97% &arr- =ran9lin, de religie catolica, a)ea N! de ani si locuia cu sotia (5atricia" si cei cinci copii in mare con$ort, in suburbia de lu( 2earne-s)ille, .est Airginia, la 9! de minute de mers cu automobilul de 5entagon% 4ste specializat in problemele @rientului Mi/lociu, cu doctoratul la o uni)ersitate catolica prestigioasa' 6St% 1o#nMs Uni)ersit-7% Aorbeste limbile $arsi (persana", araba, $ranceza, spaniola, rusa si c#ineza% A predat istoria la 6S#ep#erd Uni)ersit-7 din .est Airginia% Anterior, ca o$iter al 5entagonului insarcinat cu relatiile e(terne, &arr- =ran9lin a )izitat >sraelul de opt ori, intr-o perioada scurta de timp% :u gradul de colonel US Air =orce, &arr- =ran9lin a $unctionat intre 199B-G!!1 ca atasat militar la Ambasada SUA din >srael% Douglas =eit# a mai aran/at si doua intalniri secrete < neautorizate de :asa Alba < impreuna cu Michael 4edeen si &arr- =ran9lin la Roma < prima in decembrie G!!1, iar a doua in iunie G!!G, unde s-au intalnit cu
70 | P a g e

celebrul tra$icant de arme iranian Manucher 9orbanifar, pe care au incercat sa-l cointereseze pentru o 6sc#imbare de regim7 la +e#eran% :ele doua intalniri au a/uns insa si la urec#ile lui B2enate 2elect ommittee;, care a demarat imediat audieri cu usile inc#ise% B8 noua pagina in istoria omenirii;$ era razboaielor nucleare >n septembrie G!!N, #mitri 2edov a publicat pentru B2trategic ultural Foundation; un studiu intitulat B8pening a !eM +age in the WorldPs <istorR;% +rincipala teza a lui #mitri 2edov este ca un razboi al 23A contra Iranului va avea obligatoriu o componenta nucleara. eea ce ar reprezenta deschiderea unei adevarate cutii a +andorei. +ractic, sustine 2edov, omenirea va intra intr.o era noua$ era razboaielor nucleare. #aca in septembrie 566> cei mai multi analisti se indoiau ca Washingtonul va incepe un nou razboi Dimpotriva unui stat mult mai mare si mai unitar etnic si religios decat IraCulE, in momentul de fata foarte putini sunt aceia care se mai indoiesc ca 2tatele 3nite vor ataca Iranul. V0W Sedo) argumenteaza, $oarte interesant, ca Administratia Bus# are ne)oie urgenta de o )ictorie militara ma/ora% >mposibil de obtinut in >ra9ul de)astat de/a de razboiul ci)il% 5e plan intern, ma/oritatea opiniei publice americane este pro$und dezamagita de acest esec, pe cat de costisitor, pe atat de sangeros% =apt demonstrat si de rezultatele alegerilor din noiembrie G!!N, castigate de democrati% Sedo) este de parere ca 6o )ictorie rapida7 in >ran ar o$eri Administratiei Bus# sansa unei retrageri onorabile de la putere, in G!!D, ma/orand sansele candidatului republican la urmatoarele prezidentiale% Dar, o 6)ictorie rapida7 ar putea $i garantata doar de utilizarea armamentului nuclear% @ operatiune con)entionala in >ran ar implica riscuri enorme% >ar, in cazul ca razboiul s-ar prelungi, sau ar aparea o rezistenta de tipul celei din >ra9, Administratia Bus# ar $i de$initi) inmormantata% Si, odata cu ea, si sansele 5artidului Republican la alegerile din G!!D% 2emnele conflictului militar cu Iranul, dupa #mitri 2edov Dmitri Sedo) anticipeaza, in studiul sau, semnalele care ii )or con$irma pro$etiile cu pri)ire la iminenta unei inter)entii militare americane impotri)a >ranului% >ata cele mai importante dintre aceste semnale' 1" Deplasarea in ?ol$ a doua porta)ioane inzestrate cu $ocoase nucleare% :ele doua porta)ioane americane au $ost in ultimii 1C ani in cinci misiuni de lupta, din care patru s-au soldat cu inter)entii% >n luna martie G!!B, cele doua porta)ioane si grupurile de na)e si submarine care le insotesc urmeaza sa ocupe in ?ol$ pozitii de lupta% G" Suplimentarea $ortelor americane de la granita dintre >ra9 si >ran, in pozitii o$ensi)e% E" Din $ebruarie G!!B, sistemul de rac#ete de$ensi)e 65atriot7 )a $i pregatit pentru apararea >sraelului si a na)elor americane din ?ol$% " >nginerii britanici, renumiti specialisti in deminari, au sosit in ?ol$ cu misiunea e)identa de a demina Stramtoarea ,ormuz, pe unde trece circa !Q din totalul mondial de petrol% C" SUA si >sraelul au lansat in mass-media o puternica campanie globala anti-iraniana, pregatind ast$el opinia publica in )ederea necesitatii razboiului% N" :omandantul :4F+:@M (:entral :ommand", generalul 1o#n Abizaid, a $ost sc#imbat din $unctie% ?eneralul Abizaid era cunoscut drept un ad)ersar al razboiului cu >ranul% &ocul sau a $ost ocupat de amiralul .% =allon, un )eteran al razboiului cu >ra9ul din 1991, si al campaniei din Bosnia, in 199C% B" 1o#n Fegroponte, se$ul lui 6Fational >ntelligence7 (comunitatea nationala de in$ormatii secrete a SUA" < cunoscut ca oponent al razboiului cu >ranul < a $ost, de asemenea, sc#imbat din $unctie%
71 | P a g e

+otusi, preliminariile politice ale razboiului cu >ranul nu merg deocamdata prea bine pentru Administratia Bus#% Dupa precedentul ira9ian, prete(tele de razboi sunt pri)ite cu mult mai multa suspiciune% >ar noua ma/oritate democrata din :ongresul american isi mani$esta desc#is dezacordul $ata de o noua a)entura militara% Administratia Bus# este pentru prima data pusa in minoritate, in SUA, intr-o c#estiune )itala de politica e(terna% sursa' Hiua g1h < ?eorge Bus# s-a opus unei bombardari a >ranului de catre >srael pentru a nu periclita sansele candidatului republican, Gohn Mc ain, la alegerile prezidentiale din acest an% Dar asa cum s-a stabilit la intrunirea grupului Bilderberg, >ranul )a $i atacat dupa terminarea acestora%

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter $a(e.oo= -igg Re##it 1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e e t3e 'irst to li=e t3is,

5ostat in 4(terne, >ngri/orari G comentarii 4tic#ete' Al-Zueda, conspiratii, dezin$ormare, >ra9, >ran, &arr- =ran9lin, Foua @rdine Mondiala, @culta, razboaie pre)enti)e, Hbignie; Brzezins9i

B8MBA A'8MI A , o afacere a elitei ,:R,I,2'I "

0(t 18

5ublicat de bKtKiosu 5ublicata de saccsi)

0? 1obert Oppenheimer : 1504 U 1567 > , e*reu ameri(an , #ire(tor al Man3attan Pro2e(t , su!ranumit V tatal .om.ei atomi(e V a #e!us e'orturi #eose.inte !entru reali)area ei la Los Alamos /ational La.orator8 ,

>n 19EE in)ata sanscrita si citeste B#aga)ad ?ita scrisa in limba de origine % >n)atatura aceasta orientala a)ea sa-i de)ina $iloso$ia )ietii %
72 | P a g e

Re$eritor la +rinit- test ( denumirea primei testari a unei e(plozii nucleare realizate pe teritoriul SUA pentru studierea groza)iei ce )a $i la scurt timp lansata asupra ci)ililor /aponezi " @ppen#eimer cita din B#aga)ad ?ita ' 6 DacK lumina a o mie de sori ar e(ploda odatK pe cer, ar $i ca $rumuseJea celui puternic % Acum am de)enit Moartea, distrugKtorul lumilor T +ot in anii E! este in$luentat de idei comuniste % !iels Bohr ( 1DDC < 19NG " , e)reu danez , premiul Fobel 19GG % 5articipant principal la Man#attan 5ro/ect % :unoscut ca $iind prim consultantul 6 tatalui bombei atomice 6
;sidor ;saac 1abi : 1858 U 1588 > , e*reu austro-ungar , laureat /o.el , #ire(tor aso(iat #in 1540 la Massa(3usetts Institute o' 7e(3nolog8 , in (a#rul #e!artamentului (e a #e)*oltat (onstru(tia .om.ei atomi(e , $ost stu#ent al lui 0!!en3eimer , Cra unul #in !utinele e6(e!tii (aruia i se !ermiteau intrari U iesiri #in ultra se(retul Los Alamos , Jictor +rederic. <eiss.opf : 1508 , 2002 > , e*reu austro-ameri(an , A7C@ , a lu(rat la Los Alamos , in (a#rul Man3attan Pro2e(t , Ka:id *ohm Ka:id 0oseph *ohm : 1517 U 1552 > , e*reu ameri(an , (ontri.utii ma2ore in 'i)i(a , 'ilo)o'ie , neuro!si3ologie si Man3attan Pro2e(t, A(ti*ist <oung Bommunist League si mai a!oi legaturi (u organi)atii (omuniste , Multi!le intalniri (u -alai Lama , Nicholas Lurti Nicholas Lurti : 1508 U 1558 > , e*reu ungur , 'i)i(ian , a lu(rat la !roie(tul .om.ei atomi(e , 1udolf Ceierls 1ir 1udolf 2rnst Ceierls, : 1507 U 1555 > , e*reu german , 'i)i(ian , rol ma2or in !rogramul nu(lear .ritani( , Ban# ?itler a *enit la !utere stu#ia (u .ursa Ro(=e'eller la Bam.ri#ge @ni*ersit8 , A ramas in Marea ritanie , In martie 1540 , im!reuna (u Otto +risch #es(riau teoreti( (um se !oate !ro#u(e o .om.a atomi(a !e .a)a uraniu 235 , 'olosin# mai !utin #e 1 =g , Ast'el se alatura Man3attan Pro2e(t si Los Alamos La.orator8 , Otto +risch Otto 1obert +risch : 1504 U 1575 > , e*reu austria( , im!reuna (u 1udolf Ceierls #es(riau teoreti( (um se !oate !ro#u(e o .om.a atomi(a !e .a)a uraniu 235 , 'olosin# mai !utin #e 1 =g Aman#oi au lu(rat #in !artea .ritani(a la Man3attan Pro2e(t

73 | P a g e

Iata +risch-Ceierls memorandum s(risa #e (ei #oi in martie 1540 si (are #o*e#este (a stiau 'oarte (lar e'e(tele ma(a.rei .om.e la (are lu(rau : $ %trictl& Confidential 'emorandum on the properties of a radioactive $super-bomb# (he attached detailed report concerns the possibilit& of constructing a $super-bomb# )hich utilizes the energ& stored in atomic nuclei as a source of energ&. (he energ& liberated in the e*plosion of such a superbomb is about the same as that produced b& the e*plosion of +,,, tons of d&namite. (his energ& is liberated in a small volume, in )hich it )ill, for an instant, produce a temperature comparable to that in the interior of the sun. (he blast from such an e*plosion )ould destro& life in a )ide area. (he size of this area is difficult to estimate, but it )ill probabl& cover the centre of a big cit&. -n addition, some part of the energ& set free b& the bomb goes to produce radioactive substances, and these )ill emit ver& po)erful and dangerous radiations. (he effect of these radiations is greatest immediatel& after the e*plosion, but it deca&s onl& graduall& and even for da&s after the e*plosion an& person entering the affected area )ill be .illed. %ome of this radioactivit& )ill be carried along )ith the )ind and )ill spread the contamination/ several miles do)n)ind this ma& .ill people. $ +rancis 9imon 9ir +rancis 9imon , nas(ut 0ranz 1ugen %imon :1853-1556>, e*reu german , 'i)i(ian , a #es(o!erit meto#a se!ararii isoto!ului @ranium-235 , (ontri.utie ma2ora la (rearea .om.ei , A (ola.orat (u Nicholas Lurti , 7e3nologia a 'ost trans'erata la Man3attan Pro2e(t, 2d,ard &eller 2d,ard &eller : 1508 U 2003 >, e*reu ungur , V !arintele V .om.ei (u 3i#rogen , Mem.ru Man3attan Pro2e(t , 'on#ator si #ire(tor La;ren(e Li*ermore /ational La.orator8 , A !romo*at nu(lear testing !rogram , -e asemenea 1trategi( -e'ense Initiati*e al lui Ronal# Reagan , A 'ost re(rutat #e Nelson 3? 1oc.efeller ( NO&3 5 ) in %pecial %tudies 2ro3ect : 'inantat #e Ro(=e'eller rot3ers > (are il a*ea (a #ire(tor !e Genr' Lissinger ( NO&3 " ) ? Ieo 9zilard IeM 9zilNrd : 1858 U 1564 > , e*reu ungur , 'i)i(ian , a lu(rat la anhattan CroBect ,

-u!a a!aritia nu*elei s' (he 4orld %et 0ree s(risa #e stangistul , eugenistul si glo.alistul G? (? <ells ( NO&3 6 ) a #e*enit in 1532 !rimul sa*ant (unos(ut (e a #orit (u ar#oare (rearea unei .om.e atomi(e , 3lbert 2instein

( 1DB9 < 19CC " , e)reu german , considerat un geniu si cel mai mare om de stiinta din istoria moderna il con)inge ( impreuna cu 4eo 2zilard E pe presedintele USA =ran9lin Delano Roose)elt de necesitatea $abricarii bombei atomice , ast$el incat e$orturile sale se concretizeaza prin Man#attan 5ro/ect % Bomba este $unctionala de abia in 19 C si pe ultima suta de metri a razboiului este lansata asupra ci)ililor din ,iros#ima si Fagasa9i % Daca mai intarziau putin , nu mai a)eau moti) s-o $oloseasca ]
74 | P a g e

Albert 4instein , ateu , socialist si un oponent aprig al nationalismului declara intr-o scrisoare desc#isa catre Adunarea ?enerala a @FU, 19 B' 6 -entru a atin!e scopul final : care este o sin!ura lume, nu doua lumi ostile : un astfel de 5uvern 'ondial -artial nu trebuie niciodata sa actione.e ca o alianta mpotriva restului lumii. $in!urul pas adevarat catre un !uvern mondial, este Guvernul Mondial nsusi% 6 D !8'A @ E A+4F+>4 R Doreau crearea armei nucleare inca inainte de inceperea celui de al doilea razboi mondial % &-au con)ins pe presedintele SUA =ran9lin Delano Roose)elt iar acesta in AU?US+ 19E9 autorizeaza inceputul cercetarilor % >ar razboiul a inceput in S45+4MBR>4 ] Bomba este $unctionala de abia in 19 C si pe ultima suta de metri a razboiului este lansata asupra ci)ililor din ,iros#ima si Fagasa9i %
1@ LI/ICD : nu gu*ernul a (erut sa*antilor #es(o!erirea unei su!er arme , (i sa*antii au (erut gu*ernului (onstruirea ei , Iar o !arte #intre a(estia au (erut #u!a ra).oi (rearea BCR/ , : ati au)it #e ea (u o(a)ia tam-tamului mega a((eleratorului #e !arti(ule > Asta este 7CRI ILA RCALI7A7C , Bititi *a rog si arti(olul : +izica nucleara ) bomba atomica ) C21N ) O NO&2 : (NO&3 5) Nelson 3? 1oc.efeller : 1508 U 1575 > , !arti(i!ant *ilderberg (roup , 'ost @1 Gi(e Presi#ent, 'ost 9o*ernor o' /e; <or= , nume greu in Council on +oreign 1elations si &rilateral Commission , Mem.ru BasWue an# 9auntlet , P3i eta Xa!!a si Psi @!silon ,In 1556 a (reat %pecial %tudies 2ro3ect : 'inantat #e Ro(=e'eller rot3ers > !entru (are l-a re(rutat (a #ire(tor !e Genr' Lissinger si !e V luminatii V 2d,ard &eller , !arintele .om.ei (u 3i#rogen , Ao3n 9ar#ner : !rese#intele Barnegie Bor!oration > si greul #in !resa ?enr8 Lu(e , -e asemenea !e 'ratii sai Lauran(e si Ao3n -, 3r# , /emilos , a ina.usit in sange o re*olta a unor #etinuti in 1571 , A 'ost un su!orter al !e#e!sei (a!itale , 14 e6e(utii a*an# lo( !e (an# era gu*ernator , Pentru (or!oratia #e #e)*oltare ur.ana /e; <or= a (al(at in !i(ioare #re!turile #e !ro!ietate ale multor (etateni , A murit #e ata( #e (or# in (ir(umstante (iu#ate , nemai!utan# ast'el (an#i#a la 'un(tia #e !rese#inte , A 'ost in(inerat , Intr-un arti(ol intitulat V5 chemare la construirea unei noi ordini mondialeH U /e; <or= 7imes, $e., 1562 , a s(ris : V 6atiunile 7nite, nu au fost si nu sunt capabile sa aduca o noua ordine mondiala, ceruta de evenimentele actuale. 1ste necesar ca %78 sa preia conducerea tuturor popoarelor si sa puna n practica conceptele si aspiratiile de suveranitate nationala printr-o viziune federala, V Bititi *a rog si arti(olul : 1OCL2+2II21 (NO&3 ")

75 | P a g e

Genr' Lissinger : 1523 U > , !arti(i!ant *ilderberg (roup , 1e(retar8 o' 1tate, 1573 U 1577 , -ire(tor Nuclear <eapons and +oreign Colic' la Council on +oreign 1elations , A lu(rat !entru Ro(=e'eller rot3ers $un# (a #ire(tor al 1!e(ial 1tu#ies Pro2e(t : un#e l-a ra(olat Nelson 3? 1oc.efeller > , Parti(i!ant a(ti* &rilateral Commission , In 2002 !rese#intele 9eorge E, us3 l-a numit !rese#intele unui (omitet #e in*estigatie al ata(urilor #e la 11,05, , 'ost !rese#inte al International A#*isor8 Bommittee o' 0C organ Chase : .an(a Ro(=e'eller > , In ianuarie 1585, o #elegatie a Comisiei &rilaterale , 'ormata #in e6-!remierul 2a!one) <asu3iro /a=asone, e6-!rese#intele 'ran(e) GalYr8 9is(ar# #OCstaing, .an(3erul ameri(an Ka:id 1oc.efeller si 'ostul se(retar #e stal al 1@A, Genr' Lissinger , s-a intalnit (u Mi3ail 9or.a(io* !entru a-l (on*inge (a @R11 tre.uie sa se integre)e &n marile institutii 'inan(iare ale lumii, 9A77, + ; i *anca ondiala ,

A 'a(ut o *i)ita se(reta in B3ina in 1571 , a*an#u-l su.altern !e Einston Lor# ? La (on'erinta gru!ului il#er.erg 21 Mai 1552 #e la C*ian, &n $ran%a , a s!us : V 8zi, 8merica ar fi scandalizata daca trupele 567 ar intra n 9os 8ngeles pentru a restabili ordinea :referindu-se la protestele din +;;+<. 'ine = ea ne va multumi> 8sta este cu att mai evident daca li s-ar spune ca e*ista o amenintare e*terna , o invazie e*traterestra, sau de ordin terorist, fie ea reala sau doar declarata, care ar ameninta e*istenta 8mericii. ?n acest fel toate popoarele lumii ne vor ruga sa i scapam de aceasta nenorocire. (oate lumea se teme de necunoscut. Cnd le vom pune pe tapet acest scenariu, drepturile omului vor fi cedate de bunavoie n favoarea garantarii bunastarii si a sigurantei de catre Guvernul Mondial. V 7ot el mai s!unea in 1574 , in s!iritul eugeniei PAP@1ARC17I : D @epopularea trebuie sa fie cea mai mare prioritate a politicii e*terne pentru lumea a treia D ( NO&3 6 ) 0ohn Ka:ison 1oc.efeller) 0r? a a2utat-o si 'inantat-o masi* !e argaret 9anger : iu.ita lui ?9 Eells (are nu s-a o(u!at #oar (u s'-uri (i a 'ost si un !rin(i!al sustinator al eugeniei > (u a ei t3e Ameri(an irt3 Bontrol League , #e*enita mai tar)iu Clanned Carenthood : unul #in !rin(i!alii 'a(tori ai !romo*arii u(i#erii #e !run(i nenas(uti > , Bititi *a rog si arti(olul : 9uprapopularea (NO&3 =) Bititi *a rog alte (itate (ele.re la : C;&3&2 C2I2*12

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter $a(e.oo= -igg Re##it 76 | P a g e

1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e e t3e 'irst to li=e t3is,

5ostat in istorie Scrie un comentariu 4tic#ete' bomba atomica, conspiratii, @culta

4ista cu participantii la intrunirile lubului Bilderberg DenglezaE

0(t 18

5ublicat de bKtKiosu

RoRaltR

Prin(e P3ili! :1565, 1566, 1567>, -u=e o' C#in.urg3 Prin(e B3arles :1586>, Prin(e o' Eales Prin(e ern3ar# :B3airman o' il#er.erg Meetings 1554-1576>, 'at3er o' Zueen eatri6 o' t3e /et3erlan#s Zueen eatri6 o' t3e /et3erlan#s[3\ Blaus *on Ams.erg :1567, 1568, 1571, 1581, 1582, 1584, 1586-1585>, 3us.an# o' Zueen eatri6 o' t3e /et3erlan#s Eillem-Ale6an#er, Prin(e o' 0range :1550, 1551, 1556, 2001, 2008>, Bro;n Prin(e o' t3e /et3erlan#s Auan Barlos I, Xing o' 1!ain :1585> Zueen 1o'ia o' 1!ain, ;i'e o' Auan Barlos I, Xing o' 1!ain :1585, 1550, 1551, 1552, 1556> In'anta Bristina, -u(3ess o' Palma #e Mallor(a, 8ounger #aug3ter o' Auan Barlos I, Xing o' 1!ain Prin(e P3ili!!e, -u=e o' ra.ant :1552, 1553, 1556, 2008>, Bro;n Prin(e o' elgium Barl SGI 9usta' o' 1;e#en, Xing o' 1;e#en :1555> ?aral# G o' /or;a8, Xing o' /or;a8 :1584> ?ans-A#am II, Prin(e o' Lie(3tenstein :1585, 1586, 1587> Prin(e A6el o' -enmar= :1555, 1557>

+olitics

77 | P a g e

0nited $tates

-a*i# L, Aaron :1577>, 'ormer -e!ut8 /ational 1e(urit8 A#*isor -ean A(3eson :1557, 1558, 1564, 1566>, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' 1tate Ma#eleine Al.rig3t :2008>, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' 1tate Xeit3 , Ale6an#er :2008>, (urrent -ire(tor, /ational 1e(urit8 Agen(8 Roger Altman :2008>, 'ormer @nite# 1tates -e!ut8 1e(retar8 o' t3e 7reasur8 Ao3n , An#erson :1577>, 'ormer @1 Bongressman Mi(3ael Arma(ost :1557>, Presi#ent, roo=ings Institution /an(8 Xasse.aum a=er :1588>, 'ormer @1 1enator 9eorge E, all :1554-1552>,[4\ 'ormer @,1, #i!lomat C*an a83 :1555>, (urrent @1 1enator, 'ormer -emo(rati( Lea#ers3i! Boun(il B3airman, also atten#e# t3e Renaissan(e Eee=en#, Mem.er o' t3e Boun(il on $oreign Relations, Mem.er o' t3e Al'al'a Blu. Llo8# entsen :1585, 1552, 1555 U 1557>, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' t3e 7reasur8 1an#8 erger :1557>, 'ormer /ational 1e(urit8 A#*isor :@nite# 1tates> Aames ?, illington :1552>, 'ormer Li.rarian o' Bongress Cugene R, la(=, 1r, :1557, 1566>, 'ormer Presi#ent o' t3e Eorl# an= Ao3n olton :2003> Ao3n ra#emas :1566>, 'ormer @1 Bongressman ill ra#le8 :1585>, 'ormer @1 1enator /i(3olas $, ra#8 :1584, 1586, 1588, 1551>, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' t3e 7reasur8 C#;ar# roo=e :1568>, 'ormer @1 1enator -a*i# X, C, ru(e :1566> D.ignie; r)e)ins=i :9uest, 1566, 1568, 1572, 1573, 1575, 1578, 1585>, Presi#ent BarterOs /ational 1e(urit8 A#*isor M(9eorge un#8 :1556, 1557, 1564, 1566, 1580>, 'ormer /ational 1e(urit8 A#*isor :@nite# 1tates> Eilliam un#8 :1577> Bli''or# P, Base :1558>, 'ormer @1 1enator Ao3n B3a'ee :1575, 1586, 1551, 1552>, 'ormer @1 1enator $ran= B3ur(3, 'ormer @1 1enator ?arlan Ble*elan# :1567> ?illar8 Blinton :1557>, (urrent @1 1enator, also atten#e# t3e Eorl# C(onomi( $orum, t3e Muni(3 Bon'eren(e on 1e(urit8 Poli(8, t3e 1al).urg 9lo.al 1eminar an# t3e Renaissan(e Eee=en#, Mem.er o' t3e -emo(rati( Lea#ers3i! Boun(il ill Blinton :1551>,[5\ 'ormer @1 Presi#ent, 1553 U 2001 78 | P a g e

Barlos M, Bolla)o :2003> ar.er Bona.le, 'ormer Presi#ent o' t3e Eorl# an= Ri(3ar# /, Boo!er :1575, 1577>, 'ormer @nite# 1tates @n#er 1e(retar8 o' 1tate 'or C(onomi( A''airs Aon Bor)ine :1555 U 1557[3\, 1555, 2003, 2004>, (urrent 9o*ernor o' /e; Aerse8 Xennet3 E, -am :1583, 1585, 1586, 1588, 1585-1557>, 'ormer @nite# 1tates -e!ut8 1e(retar8 o' t3e 7reasur8 Ri(3ar# -arman :1587>, 'ormer @nite# 1tates -e!ut8 1e(retar8 o' t3e 7reasur8 73omas A, -as(3le :2008>, 'ormer @1 1enator L8nn -a*is :1555> Ao3n M, -eut(3 :1558>, 'ormer BIA -ire(tor, 'ormer @nite# 1tates -e!ut8 1e(retar8 o' -e'ense 73omas C, -e;e8 :1556, 1557, 1566>, 'ormer 9o*ernor o' /e; <or= B, -ouglas -illon :1568>, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' t3e 7reasur8 B3risto!3er -o## :1555 U 2001>, (urrent @1 1enator Ao3n C#;ar#s :2004>, 'ormer @1 1enator 1tuart Ci)enstat :2002>, 'ormer @nite# 1tates -e!ut8 1e(retar8 o' t3e 7reasur8 Mi=e Cs!8 :1554>, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' Agri(ulture -aniel A, C*ans :1586, 1588>, 'ormer @1 1enator, 'ormer 9o*ernor o' Eas3ington -ianne $einstein :1551>, (urrent @1 1enator -ouglas $eit3 :2004> Ral!3 $lan#ers :1555, 1566>, 'ormer @1 1enator Aames $lorio :1554>, 'ormer 9o*ernor o' /e; Aerse8 7om $ole8 :1588, 1550, 1555, 2002>, 'ormer 1!ea=er o' t3e @1 ?ouse o' Re!resentati*es 9eral# R, $or# :1564, 1566>, 'ormer @1 Presi#ent, 1574 U 1577 ?arol# $or#, Ar, :2008>, (urrent B3airman, -emo(rati( Lea#ers3i! Boun(il, 'ormer @1 Bongressman, Gi(e B3airman, Merrill L8n(3 ] Bo,, In(, -onal# M, $raser :1571>, 'ormer @1 Bongressman Peter ?oo# allantine $reling3u8sen, Ar, :1564, 1566, 1571>, 'ormer @1 Bongressman A, Eilliam $ul.rig3t :1556, 1557, 1564>, 'ormer @1 1enator Bornelius C#;ar# 9allag3er :1563, 1566>, 'ormer @1 Bongressman Ao3n 9al*in, 'ormer /A70 1u!reme Allie# Bomman#er, Curo!e Melin#a 9ates :2004>, ;i'e o' ill 9ates Ro.ert 9ates :2008>, (urrent @nite# 1tates 1e(retar8 o' -e'ense

75 | P a g e

-a*i# 9ergen :1552, 1555>, !oliti(al (onsultant an# !resi#ential a#*iser #uring t3e Re!u.li(an a#ministrations o' /i6on, $or#, an# Reagan, (am!aign sta''er 'or 9eorge ?,E, us3 an# a#*iser to -emo(rati( Presi#ent ill Blinton Ros;ell 9il!atri( :1566> -an 9li(=man :2001>, 'ormer @1 Bongressman An#re; 9oo#!aster :1568, 1574>, 'ormer /A70 1u!reme Allie# Bomman#er, Curo!e Lin(oln 9or#on :1557, 1566> -onal# 9regg :1585>, 'ormer @nite# 1tates Am.assa#or Mar( 9rossman :2007>, 'ormer @n#er 1e(retar8 o' 1tate 'or Politi(al A''airs Al're# 9ruent3er :1555, 1557, 1566>, 'ormer /A70 1u!reme Allie# Bomman#er, Curo!e Ri(3ar# /, ?aass :1551, 2003, 2004>[6\, !resi#ent, Boun(il on $oreign Relations P3ili! B, ?a.i. :1552> B3u(= ?agel :1555 U 2001>, (urrent @1 1enator Ale6an#er ?aig :1578>, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' 1tate Lee ?, ?amilton :1557>[3\, 'ormer @1 Bongressman $re# R, ?arris :1566>, 'ormer @1 1enator Art3ur A, ?artman :1575>, 'ormer Assistant 1e(retar8 o' 1tate 'or Curo!ean A''airs roo=s ?a8s :1557, 1566>, 'ormer @1 Bongressman ?, Ao3n ?ein) III :1578>, 'ormer @1 1enator B3ristian ?erter :1561, 1563, 1564, 1566>,[7\ 'ormer 1e(retar8 o' 1tate our=e ?i(=enloo!er :1563, 1566>, 'ormer @1 1enator Barla An#erson ?ills :2002>, 'ormer @nite# 1tates 7ra#e Re!resentati*e Paul 9, ?o''man :1555, 1557, 1566> Ri(3ar# ?ol.roo=e :1555 U 1555, 2004 U 2006, 2008>, 'ormer @,1, Am.assa#or to t3e @nite# /ations B3et ?oli'iel# :1564, 1566>, 'ormer @1 Bongressman Xa8 aile8 ?ut(3ison :2000, 2002>, (urrent @1 1enator ?enr8 M, Aa(=son :1564, 1566-1568>, 'ormer @1 1enator Aa(o. Aa*its :1564, 1566>, 'ormer @1 1enator Aose!3 C, Ao3nson :1554>[8\, 'ormer Presi#ent, Barnegie Cn#o;ment 'or International Pea(e, ennett Ao3nston Ar, :1551>, 'ormer @1 1enator Aames Ro.ert Aones :1585>, 'ormer @1 Bongressman Gernon Aor#an :1575-1585, 1587, 1585, 1550, 1551, 2005, 2006, 2008> Ro.ert Xagan :2004> 80 | P a g e

Barl Xa8sen :1567> 73omas Xean :1585>, 'ormer 9o*ernor o' /e; Aerse8 9eorge Xennan :1555, 1557, 1566> -a*i# M, Xenne#8 :1568>, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' t3e 7reasur8 Ro.ert M, Ximmitt :1555>, (urrent @nite# 1tates -e!ut8 1e(retar8 o' t3e 7reasur8 Lane Xir=lan# :1577>, 'ormer Presi#ent, A$L-BI0 Aeane Xir=!atri(= :1581>, 'ormer @nite# 1tates Am.assa#or to t3e @nite# /ations ?enr8 Xissinger :1557, 1564, 1566, 1571, 1573, 1574, 1577-2003, 2004,[6\ 2005-2008>, 1e(retar8 o' 1tate, 1573 U 1577 Ao3n La$al(e :2002>, 'ormer @1 Bongressman Mi(3ael Le#een :2005> L8man L, Lemnit)er :1557, 1563, 1566>, 'ormer B3airman o' t3e Aoint B3ie's o' 1ta'' Einston Lor# :1574, 1578, 1580, 1582, 1583, 1584, 1585, 1587, 1556>, 'ormer @nite# 1tates Am.assa#or to B3ina Eilliam A, Luti :2004>, 1enior -ire(tor 'or -e'ense Poli(8 an# 1trateg8 'or t3e /ational 1e(urit8 Boun(il 7err8 M(Auli''e :2002>, 'ormer B3airman o' t3e -emo(rati( /ational Bommittee Ao3n A, M(Blo8 :1558, 1564, 1566>, 'ormer Presi#ent o' t3e Eorl# an= 9ale M(9ee :1566>, 'ormer @1 1enator -onal# $, M(?enr8 :1586, 1556>, 'ormer @nite# 1tates Am.assa#or to t3e @nite# /ations Ro.ert 1, M(/amara :1568, 1575>, 'ormer @1 1e(retar8 o' -e'ense, 'ormer Presi#ent o' t3e Eorl# an= B3arles Mat3ias, Ar, :1567, 1568, 1574, 1575, 1577, 1581, 1584-1553>, 'ormer @1 1enator Xen Me3lman :2005>, 'ormer B3airman o' t3e Re!u.li(an /ational Bommittee Bor# Me8er :1557>, BIA o''i(ial 9eorge A, Mit(3ell, 'ormer @1 1enator Ealter $, Mon#ale :1574, 1581>, 'ormer @1 Gi(e Presi#ent, 1577 U 1581 A, 1, Mi=e Monrone8 :1566>, 'ormer @1 1enator Paul ?, /it)e :1555, 1557, 1558, 1563, 1566> Lauris /orsta# :1567>, 'ormer /A70 1u!reme Allie# Bomman#er, Curo!e 1am /unn :1556, 1557[3\>, 'ormer @1 1enator Eilliam 0#om :1553>, 'ormer /ational 1e(urit8 Agen(8 -ire(tor -an Zua8le :1550, 1551>, 'ormer @1 Gi(e Presi#ent, 1585 U 1553 9eorge Pata=i :2006>, 'ormer 9o*ernor o' /e; <or= 81 | P a g e

?enr8 M, Paulson, Ar, :2008>, (urrent @nite# 1tates 1e(retar8 o' t3e 7reasur8 Blai.orne Pell :1552>, 'ormer @1 1enator Ri(3ar# Perle :1583, 1585, 2003, 2006, 2008>, assistant 1e(retar8 o' -e'ense, 1581 U 1587 Ri(= Perr8 :2007>, (urrent 9o*ernor o' 7e6as Eilliam A, Perr8 :1556>, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' -e'ense Peter 9eorge Peterson :1578>, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' Bommer(e Bolin L, Po;ell :1557>, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' 1tate Larr8 Pressler :1553>, 'ormer @1 1enator Le;is 73om!son Preston, 'ormer Presi#ent o' t3e Eorl# an= Aoel Prit(3ar# :1575>, 'ormer @1 Bongressman Mar( Ra(i(ot :2002>, 'ormer B3airman, Re!u.li(an /ational Bommittee Ral!3 C, Ree#, Ar, :2004>, 'ormer 'irst e6e(uti*e #ire(tor o' t3e B3ristian Boalition Eilliam X, Reill8 :1585>, 'ormer Cn*ironmental Prote(tion Agen(8 A#ministrator ?enr8 Reuss :1566, 1571>, 'ormer @1 Bongressman Ealter P, Reut3er :1566>, 'ormer @,1, la.our lea#er Bon#olee))a Ri(e :2008>, (urrent @nite# 1tates 1e(retar8 o' 1tate ill Ri(3ar#son :1555, 2000>, (urrent 9o*ernor o' /e; Me6i(o -onal# E, Riegle, Ar, :1571>, 'ormer @1 1enator Ali(e Ri*lin :1584> B3arles E, Ro.inson :1575>, 'ormer @n#er 1e(retar8 o' 1tate 'or C(onomi( A''airs -a*i# Ro(=e'eller, original @,1, 'oun#ing mem.er, li'e mem.er, an# mem.er o' t3e 1teering Bommittee :1554-a*i# Ro(=e'eller, Ar, :1585> Aa8 Ro(=e'eller :1571>, (urrent @1 1enator /elson A, Ro(=e'eller :1557, 1574>, 'ormer @1 Gi(e Presi#ent, 1574 U 1577, 'ormer 9o*ernor o' /e; <or=, 1555 U 1573 -ennis Ross :2004, 2006, 2008> Cugene G, Rosto; :1567, 1568> Ealt E3itman Rosto;, 'ormer /ational 1e(urit8 A#*isor :@nite# 1tates> -onal# Rums'el# :1575, 2002>, 1e(retar8 o' -e'ense, 2001 U 2006 -ean Rus= :1555, 1557, 1566>, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' 1tate Mar= 1an'or# :2008>, (urrent 9o*ernor o' 1out3 Barolina, also atten#e# t3e Renaissan(e Eee=en# ?ug3 1(ott :1561, 1566>, 'ormer @1 1enator 82 | P a g e

rent 1(o;(ro't :1585, 1588, 1554>, 'ormer /ational 1e(urit8 A#*isor :@nite# 1tates> Xat3leen 1e.elius :2007, 2008>, (urrent 9o*ernor o' Xansas 9eorge P, 13ult) :2008>, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' 1tate, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' t3e 7reasur8 Xristen 1il*er.erg :2007>, ureau o' International 0rgani)ation A''airs, !art o' t3e 1tate -e!artment Eilliam C, 1imon :1582>, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' t3e 7reasur8 Ealter e#ell 1mit3, 'ormer BIA -ire(tor /an(8 1o#er.erg :1555> ?elmut 1onnen'el#t :1574>, 'ormer @,1, 1tate -e!artment Bounselor, 'ormer mem.er, /ational 1e(urit8 Boun(il Ao3n 1!ar=man :1555, 1566>, 'ormer @1 1enator Aames 1tein.erg :1554, 2000>, 'ormer -e!ut8 /ational 1e(urit8 A#*isor A#lai 1te*enson III :1571>, 'ormer @1 1enator Ro.ert 1(3;ar) 1trauss :1582, 1585, 1550, 1552>, 'ormer B3airman o' t3e -emo(rati( /ational Bommittee La;ren(e 1ummers :1558, 2002, 2008>, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' t3e 7reasur8 Ao3n ?, 1ununu :1550>, 'ormer 9o*ernor o' /e; ?am!s3ire 13irle8 7em!le :1582>, 'ormer @nite# 1tates Am.assa#or, 'ormer (3il# a(tress Laura -OAn#rea 78son :1555> B8rus Gan(e :1571>, 'ormer @nite# 1tates 1e(retar8 o' 1tate Ao3n M, Gor8s :1557, 1566>, 'ormer @1 Bongressman Mar= Earner :2005>, 'ormer 9o*ernor o' Girginia Gin Ee.er :2007, 2008>, 'ormer @1 Bongressman Ao3n B, E3ite3ea# :1584, 1585, 1586, 1587, 1585-1557>, 'ormer @nite# 1tates -e!ut8 1e(retar8 o' 1tate B3ristine 7o## E3itman :1558>, 'ormer 9o*ernor o' /e; Aerse8 L, -ouglas Eil#er :1551>, 'ormer 9o*ernor o' Girginia, (urrent Ma8or o' Ri(3mon#, Girginia Ale6an#er Eile8 :1557, 1566>, 'ormer @1 1enator Ross Eilson :am.assa#or> :2007>, (urrent @nite# 1tates Am.assa#or to 7ur=e8 Paul Eol'o;it) :1550, 1554-1558, 2008>, 'ormer Presi#ent o' t3e Eorl# an= 9eorge -a*i# Eoo#s :1566>, 'ormer Presi#ent o' t3e Eorl# an= P3ili! -, Deli=o; :2007>, e6e(uti*e #ire(tor o' t3e 5^11 Bommission an# Bounselor o' t3e @nite# 1tates -e!artment o' 1tate Ro.ert Doelli(= :1551, 2003, 2006, 2008>, 'ormer -e!ut8 1e(retar8 o' 1tate an# (urrent Presi#ent o' t3e Eorl# an= 83 | P a g e

Canada

Lester , Pearson :1564, 1566, 1568>, 'ormer Prime Minister o' Bana#a 'rom 1563 to 1568 Pierre 7ru#eau :1583, 1585>, 'ormer Prime Minister o' Bana#a 'rom 1568 to 1575, 1580 to 1584 Aean B3rYtien :1582, 1556>, Bana#ian Prime Minister, 1553 U 2003 E, C#mun# Blar= :1582-2008>, 7- Ameritra#e an= Paul Martin :1556>, Bana#ian Prime Minister, 2003 U 2006 1te!3en ?ar!er :2003>, Bana#ian Prime Minister, 2006 U Present ernar# Lor# :2001>, 'ormer Premier o' /e; runs;i(= Ro.ert L, 1tan'iel# :1568>, 'ormer Premier o' /o*a 1(otia Aason Xenne8 :2007>, Bana#ian Mem.er o' Parliament Preston Manning :1558>, 'ormer lea#er an# 'oun#er o' t3e Re'orm Part8 o' Bana#a Llo8# A6;ort38 :1556>, 'ormer Minister o' $oreign A''airs :Bana#a> Xe*in 9, L8n(3 :2004>, Bana#ian (i*il ser*ant $ran= M(Xenna :1554, 2006, 2008>, 'ormer Bana#ian Am.assa#or to t3e @nite# 1tates, 'ormer Premier o' /e; runs;i(=, (urrent -e!ut8 B3airman o' 7oronto--ominion an= Mi(3ael Eilson :!oliti(ian> :1551>, (urrent Bana#ian Am.assa#or to t3e @nite# 1tates, 'ormer Minister o' $inan(e :Bana#a>, 'ormer Minister o' International 7ra#e :Bana#a> Mar( Lalon#e :1577>, 'ormer Minister o' $inan(e :Bana#a> Aa(Wues Pari)eau :1568>, 'ormer Premier o' Zue.e( Ro.ert ourassa :1571>, 'ormer Premier o' Zue.e( Aean Lesage :1566>, 'ormer Premier o' Zue.e( Mi=e ?arris :1556>, 'ormer Premier o' 0ntario -a*i# Peterson :1550>, 'ormer Premier o' 0ntario Ral!3 Xlein :1555>, 'ormer Premier o' Al.erta Peter Loug3ee# :1573>, 'ormer Premier o' Al.erta 9eral# Regan :1577>, 'ormer Premier o' /o*a 1(otia Paul Aose!3 Aames Martin :1557, 1566-1568>, 'ormer Bana#ian 1enator, 'ormer Lea#er o' t3e 9o*ernment in t3e 1enate :Bana#a>, 'ormer Minister o' /ational ?ealt3 an# Eel'are :Bana#a>, 'ormer 1e(retar8 o' 1tate 'or C6ternal A''airs :Bana#a>, 'at3er o' 'ormer Prime Minister o' Bana#a,Paul Martin Aeanne 1au*Y :1574, 1586, 1585>, 'ormer 9o*ernor 9eneral o' Bana#a -onal# 1, Ma(#onal# :1571, 1573, 1575-1586, 1588, 1553>, 'ormer Minister o' $inan(e :Bana#a>, 'ormer Minister o' /ational -e'en(e :Bana#a> Allan Ma(Ca(3en :1583>, 'ormer -e!ut8 Prime Minister o' Bana#a ?eat3er Reisman :2006, 2007, 2008>, Bana#ian .usiness;oman An#re -esmarais, Po;er Bor!oration o' Bana#a 84 | P a g e

0nited &in dom

Anton8 A(lan# :1588>, 'ormer ritis3 Am.assa#or to t3e @nite# 1tates Pa##8 As3#o;n :1585>, 'ormer lea#er o' t3e @X Li.eral -emo(rats C# alls :2001-2003>, C(onomi( 1e(retar8 to t3e 7reasur8 2006 U 2007 Ao3n aring, 7t3 aron As3.urton :1580, 1584, 1586>, 'ormer B3airman o' ritis3 Petroleum $re#eri( ennett :1563, 1564, 1566-1568, 1571, 1573-1575, 1577-1580, 1584> 7on8 lair :1553>,[5\ 'ormer Prime Minister o' t3e @nite# Xing#om[5\ Ro#ri( rait3;aite :1553> 9eorge ro;n, aron 9eorge- ro;n :1566, 1578> 9or#on ro;n :1551>, (urrent Prime Minister o' t3e @nite# Xing#om Aames Ballag3an :1563, 1566>, 'ormer Prime Minister o' t3e @nite# Xing#om Peter Barrington, 6t3 aron Barrington :1578, 1583, 1584, 1587, 1585-1558>, 'ormer 1e(retar89eneral o' /A70 Xennet3 Blar=e :1553, 1558,[10\ 2006[11\ ] 2007[12\>, 'ormer B3an(ellor o' t3e C6(3eWuer Blement -a*ies :1554, 1555, 1557>, 'ormer lea#er o' t3e Li.eral Part8 :@X> Ri(3ar# -earlo*e :2007>, 'ormer 3ea# o' MI6 C#mun# -ell :1578> Ale( -ouglas-?ome :1577, 1578, 1575, 1580, 1586>, 'ormer Prime Minister o' t3e @nite# Xing#om Ro#ne8 Clton, 2n# aron Clton :1577> B3arles $orte, aron $orte :1577> La;ren(e $ree#man :1551>, Pro'essor, 06'or# @ni*ersit8 ?ug3 9aits=ell :1554, 1555, 1558>, 'ormer lea#er o' t3e La.our Part8 :@X> Ro.ert 9as(o8ne-Be(il, 7t3 MarWuess o' 1alis.ur8 :1557> P3ili! 9oul#, aron 9oul# o' roo=;oo# :2003> Ao 9rimon# :1558, 1566>, 'ormer lea#er o' t3e Li.eral Part8 :@X> Eilliam ?ague :1558>, 'ormer lea#er o' t3e Bonser*ati*e Part8 :@X>, (urrent 13a#o; $oreign 1e(retar8 -a*i# ?anna8, aron ?anna8 o' B3is;i(= :1555, 1558> Ro8 ?attersle8 :1585> -enis ?eale8, 'ormer 1e(retar8 o' 1tate 'or -e'en(e 1563-1570, 'ormer B3an(ellor o' t3e C6(3eWuer 1574-1575 :'oun#ing mem.er o' il#er.erg> C#;ar# ?eat3 :1563, 1566, 1567>, 'ormer Prime Minister o' t3e @nite# Xing#om Mi(3ael ?eseltine :1584>, 'ormer 1e(retar8 o' 1tate 'or -e'en(e Zuintin ?ogg, aron ?ails3am o' 1t Mar8le.one :1567> 85 | P a g e

Ao3n ?oram :1575> -ouglas ?ur# :1580, 1581>, 'ormer ritis3 $oreign 1e(retar8 Ro8 Aen=ins, 'ormer Presi#ent o' t3e Curo!ean Bommission Xeit3 Aose!3 :1577> Ao3n Xeegan :1588>, ritis3 militar8 3istorian Ao3n Xerr, aron Xerr o' Xinlo(3ar# :2004, 2008>, mem.er o' t3e ?ouse o' Lor#s, -e!ut8 B3airman, Ro8al -ut(3 13ell /orman Lamont :1555>, 'ormer B3an(ellor o' t3e C6(3eWuer /igel La;son :1582, 1550>, 'ormer B3an(ellor o' t3e C6(3eWuer ?arol# Le*er, aron Le*er o' Man(3ester :1577, 1585>, 'ormer B3an(ellor o' t3e -u(38 o' Lan(aster Ao3n Ma2or, 'ormer Prime Minister o' t3e @nite# Xing#om Reginal# Mau#ling :1555, 1557, 1566, 1567, 1571, 1573, 1578>, 'ormer B3an(ellor o' t3e C6(3eWuer Ao3n Mon=s :1556> , 'ormer 9eneral 1e(retar8 o' t3e 7ra#es @nion Bongress Louis Mount.atten, 1st Carl Mount.atten o' urma :1565, 1566> Pauline /e*ille-Aones, aroness /e*ille-Aones :2004> Ao3n /ott :1577>, 'ormer 1e(retar8 o' 1tate 'or -e'en(e -a*i# 0rms.8-9ore, 5t3 aron ?arle(3 :1558, 1566>, 'ormer ritis3 Am.assa#or to t3e @nite# 1tates 9eorge 0s.orne :2006>[13\ 13a#o; B3an(ellor o' t3e C6(3eWuer 2004-Present_ mem.er o' t3e o!!osition 2001-Present -a*i# 0;en :1573, 1582, 1553>, 'ormer ritis3 $oreign 1e(retar8 Be(il Par=inson :1585>, 'ormer B3airman o' t3e Bonser*ati*e Part8 Cno(3 Po;ell :1568> B3risto!3er Pri(e :@X !oliti(ian>, 'ormer La.our Part8 :@X> Mem.er o' Parliament, 'ormer mem.er o' t3e Curo!ean Parliament 9iles Ra#i(e, aron Ra#i(e :1555> Eilliam Rees-Mogg :1553> 1ir Mal(olm Ri'=in# :1586, 1556>, 'ormer ritis3 $oreign 1e(retar8 9eo''re8 Ri!!on :1574> Eilliam Ro#gers, aron Ro#gers o' Zuarr8 an= :1574> Cri( Roll :1564, 1566, 1567, 1573-1575, 1577-1555> : il#er.erg 1teering Bommittee>,[14\ -e!artment o' C(onomi( A''airs, 1564, later il#er.erg 9rou! B3airman Ao3n 1ains.ur8, aron 1ains.ur8 o' Preston Ban#o*er :1582, 1583, 1584, 1586> 1ir Patri(= 13ee38 Pro'essor o' International Relations :1585, 1586, 1553> Ao3n 1mit3 :@X !oliti(ian> :1586, 1585, 1551>, 'ormer lea#er o' t3e ritis3 La.our Part8 86 | P a g e

-a*i# 1teel :1586>, 'ormer lea#er o' t3e Li.eral Part8 :@X> Mi(3ael 1te;art, aron 1te;art o' $ul3am :1564, 1566> /orman 7e..it :1585> Margaret 73at(3er :1575>,[15\ 'ormer Prime Minister o' t3e @nite# Xing#om 9eorge 73omson, aron 73omson o' Moni'iet3 :1571> Aerem8 73or!e, 'ormer lea#er o' t3e Li.eral Part8 :@X> Eilliam Eal#egra*e, aron Eal#egra*e o' /ort3 ?ill :1587, 1588, 1550, 1555> 9eorge Eei#en'el# :1552> 9aret3 Eilliams, aron Eilliams o' Most8n :2002, 2003> ?arol# Eilson :1566>, 'ormer Prime Minister o' t3e @nite# Xing#om -a*i# <oung, aron <oung o' 9ra''3am :1585, 1586> Xennet3 <ounger :1566>

Ireland

Ao3n ruton :1558>, 'ormer Prime Minister o' Irelan# 9arret $it)9eral# :1575, 1577, 1584, 1585, 1587>, 'ormer Prime Minister o' Irelan# Paul 9allag3er :2008>, Attorne8 9eneral o' Irelan# Mi(3ael M(-o;ell :1552, 2007>, 'oun#ing mem.er o' t3e Progressi*e -emo(rats o' Irelan#

1erman2

Cgon a3r :1568, 1571, 1582, 1587>, 9erman Minister, (reator o' t3e 0st!oliti= Rainer ar)el :1566>, 'ormer 9erman o!!osition lea#er Xurt ie#en=o!' :1552>, 'ormer Prime Minister o' 1a6on8 Ma6 rauer :1554, 1555, 1558, 1563, 1564, 1566>, 'ormer Ma8or o' ?am.urg irgit reuel :1573, 1575, 1580, 1551, 1552, 1554>, (3air;oman o' 7reu3an#anstalt An#reas *on `lo; :1578>, 'ormer Minister o' Resear(3 o' 9erman8 Xarl Barstens :1571>, 'ormer Presi#ent o' 9erman8 Xlaus *on -o3nan8i :1575, 1577>, 'ormer Ma8or o' ?am.urg @rsula Cngelen-Xe'er :1558>, 'ormer (3air;oman o' t3e 9erman Bon'e#eration o' 7ra#e @nions 2arn Cng3olm :1551>, 'ormer Prime Minister o' 1(3les;ig-?olstein Lu#;ig Cr3ar# :1566>, 'ormer B3an(ellor o' 9erman8 $rit) Crler :1555, 1557, 1558, 1563, 1564, 1566>, 1o(ialist Mem.er o' Parliament Aos(3=a $is(3er :2008>, 'ormer Minister o' $oreign A''airs :9erman8> ?er.ert 9iers(3 :1575>, -ire(tor, Institut 'ur Eelt;irts(3a't an #er @ni*ersitat Xiel ?elmut ?aussmann :1575, 1580, 1550, 1556>, 'ormer Minister o' C(onomi(s o' 9erman8 87 | P a g e

Eol'gang Is(3inger :1558, 2002, 2008>, 'ormer 9erman Am.assa#or to Eas3ington ?elmut Xo3l :1580, 1582, 1588>, 'ormer B3an(ellor o' 9erman8 Ealter Leisler Xie! :1574, 1575, 1577, 1580>, 'ormer 7reasurer o' t3e B3ristian -emo(rati( @nion :9erman8> Xurt 9eorg Xiesinger :1555, 1557, 1566>, 'ormer B3an(ellor o' 9erman8 ?ans Xlein :1586>, Mem.er o' 9erman un#estag 0tto 9ra' Lam.s#or'' :1580, 1583, 1584>, 'ormer Minister o' C(onomi(s o' 9erman8 Xarl Lamers :1555>, Mem.er o' t3e 9erman un#estag Angela Mer=el :2005>, (urrent B3an(ellor o' 9erman8 Alois Mertes :1583, 1585> 1iegmar Mos#or' :2001>, 1e(retar8 o' 1tate 'or C(onomi(s in 9erman8 Al're# M`ller-Arma(= :1566>, 1e(retar8 o' 1tate 'or C(onomi(s in 9erman8 Gol=er Pert3es :2008>, -ire(tor, 1ti'tung Eissens(3a't un# Politi= $rie#.ert P'l`ger :2005, 2006>, Mem.er o' t3e 9erman un#estag Ru!re(3t Polen) :2002>, Mem.er o' t3e 9erman un#estag Gol=er R`3e :1583, 1551-1554>, 'ormer -e'ense Minister o' 9erman8 Ru#ol' 1(3ar!ing, 'ormer -e'ense Minister o' 9erman8 Eol'gang 1(3bu.le :2003>, (urrent Minister o' Internal A''airs o' 9erman8 Ealter 1(3eel :1581-84, 1586>, 'ormer Presi#ent o' 9erman8 Xarl 1(3iller :1566>, 'ormer $inan(e Minister o' 9erman8 0tto 1(3il8 :2003-2006>, 'ormer Minister o' Internal A''airs o' 9erman8 Barlo 1(3mi# :1555, 1558, 1563, 1564, 1566>, 'ormer Gi(e Presi#ent o' t3e $e#eral Parliament ?elmut 1(3mi#t :1566, 1567, 1573, 1574, 1577, 1580, 1583, 1586>, 'ormer B3an(ellor o' 9erman8 9er3ar# 1(3ra#er :B-@> :1571, 1574>, 'ormer Minister o' $oreign A''airs :9erman8>, 'ormer Minister o' -e'en(e :9erman8> 9er3ar# 1tolten.erg :1566, 1568>, 'ormer Minister o' 9erman8 an# Prime Minister o' 1(3les;ig?olstein $ran) Aose' 1trauc :1563, 1566>, 'ormer Minister o' 9erman8 an# Prime Minister o' a*aria Lot3ar 1!bt3 :1553>, 'ormer Prime Minister o' a#en-Eurttem.erg Cr;in 7eu'el :1551>, 'ormer Prime Minister o' a#en-Eurttem.erg ?enning Gos(3erau :1556>, 'ormer Ma8or o' ?am.urg Ri(3ar# *on Eei)sb(=er :1578>, 'ormer Presi#ent o' 9erman8 9ui#o Eester;elle :2007>, lea#er o' t3e $ree -emo(rati( Part8 o' 9erman8

88 | P a g e

?ans-A`rgen Eis(3ne;s=i :1571, 1573, 1574, 1578>, 'ormer 1e(retar8 o' 1tate in t3e B3an(ellorOs 0''i(e o' 9erman8 Matt3ias Eissmann :1558, 2004, 2005>, 'ormer Minister o' Resear(3 o' 9erman8

(ustria

0tto *on ?a.s.urg, Ar(3#u=e an# Bro;n Prin(e o' Austria Al're# 9usen.auer :2002, 2006>, (urrent B3an(ellor o' Austria Eol'gang 1(3ussel :1584>, 'ormer B3an(ellor o' Austria $ran) Granit)=8 :1575, 1575, 1586-1551, 1553, 1555-1555>, 'ormer Austrian B3an(ellor runo Xreis=8 :1575>, 'ormer Austrian B3an(ellor 73omas Xlestil :1588>, 'ormer Presi#ent o' Austria Martin artenstein :2006>, Austrian Minister 'or C(onom8 an# La.our Aose' Xrainer :1585>, 'ormer 9o*ernor o' 1t8ria

$3it!erland

$la*io Botti :1554-1557>, 'ormer Presi#ent o' t3e 1;iss Bon'e#eration Pas(al Bou(3e!in :2001, 2002, 2004, 2005>, (urrent Presi#ent o' t3e 1;iss Bon'e#eration Aean-Pas(al -elamura) :1555>, 'ormer Presi#ent o' t3e 1;iss Bon'e#eration Ma6 Petit!ierre :1563, 1566>, 'ormer Presi#ent o' t3e 1;iss Bon'e#eration Aa(o. Xellen.erger :1553>, 'ormer 1;iss 1tate 1e(retar8 o' $oreign A''airs 1igmun# Ei#mer :1575>, 'ormer Ma8or o' D`ri(3 -enis #e Rougemont :1554, 1555, 1566>

France

GalYr8 9is(ar# #OCstaing :1568, 2003>, 'ormer Presi#ent o' t3e $ren(3 Re!u.li( Lionel Aos!in :1556>, 'ormer Prime Minister o' $ran(e 9eorges Pom!i#ou :1566>, 'ormer Presi#ent o' t3e $ren(3 Re!u.li( -ominiWue #e Gille!in :2003>, 'ormer Prime Minister o' $ran(e Laurent $a.ius :1554>, 'ormer Prime Minister o' $ran(e Mi(3el Ro(ar# :1586>, 'ormer Prime Minister o' $ran(e Pierre YrYgo*o8 :1552>, 'ormer Prime Minister o' $ran(e C#ouar# alla#ur :1587>, 'ormer Prime Minister o' $ran(e Ra8mon# arre :1583>, 'ormer Prime Minister o' $ran(e C#gar $aure :1574>, 'ormer Prime Minister o' $ran(e RenY Ple*en :1563, 1566>, 'ormer Prime Minister o' $ran(e Pierre Men#es-$ran(e :1568>, 'ormer Prime Minister o' $ran(e Antoine Pina8 :1554, 1555, 1563, 1564, 1566>, 'ormer Prime Minister o' $ran(e 85 | P a g e

Aean- ernar# Raimon# :1554>, 'ormer $ren(3 $oreign Minister Aean $ran(ois-Pon(et :1582, 1585, 1588>, 'ormer $ren(3 $oreign Minister Mi(3el arnier :2007>, 'ormer $ren(3 $oreign Minister ?u.ert GY#rine :1587, 1552, 2008>, 'ormer $ren(3 $oreign Minister ernar# Xou(3ner :2005>, (urrent Minister o' $oreign A''airs :$ran(e> Manuel Galls :2008>, $ren(3 Mem.er o' Parliament Aean-Pierre Aou8et :2008>, $ren(3 Minister o' Curo!ean A''airs Aean-Pierre B3e*enement :1584, 1550>, 'ormer Minister o' -e'ense :$ran(e> Aa(Wues Attali :1575>, $ren(3 e(onomist an# s(3olar an# 'ormer !resi#ential a#*iser o' $ran(eOs so(ialist go*ernment 9aston -e''erre :1564, 1566>, 'ormer Ma8or o' Marseille Mauri(e ?er)og :1574>, 'ormer Ma8or o' B3amoni6 P3ili!!e 1eguin :1550>, 'ormer Ma8or o' C!inal Aean-Pierre Bot :1577>, $ren(3 !oliti(ian, 'ormer Ma8or o' Boise 0li*ier 9ui(3ar# :1566, 1577>, $ren(3 !oliti(ian, 'ormer $ren(3 Minister o' Austi(e 9u8 Mollet :1554, 1555, 1557, 1563, 1566>, 'ormer 1o(ialist Prime Minister o' $ran(e Mauri(e $aure :1555, 1563, 1566> Aa(Wues Rue'' :1558, 1566>

Bel ium

Paul Gan Deelan# :1555-1558, 1566>, 'ormer Prime Minister o' elgium 73eo Le'e*re :1567>, 'ormer Prime Minister o' elgium Leo 7in#emans :1580>, 'ormer Prime Minister o' elgium Eil'rie# Martens :1585-1551, 1553>, 'ormer Prime Minister o' elgium Aean-Lu( -e3aene :2004>, 'ormer Prime Minister o' elgium P3ili!!e Ma8sta#t :1556>, 'ormer elgian Minister o' $inan(e

4et'erlands

Aan-Peter al=enen#e :2008>, (urrent Prime Minister o' t3e /et3erlan#s, 2002 U !resent Ruu# Lu..ers :1583, 1551, 1552, 1554>, 'ormer Prime Minister o' t3e /et3erlan#s, 1582 U 1554 Eim Xo= :1553, 2003>, 'ormer Prime Minister o' t3e /et3erlan#s, 1554 U 2002 aren# ies3eu*el :1568>, 'ormer Prime Minister o' t3e /et3erlan#s, 1571 U 1573 Aelle Di2lstra :1566, 1575>, 'ormer Prime Minister o' t3e /et3erlan#s, 1566 U 1567 Laurens-Aan rin=3orst :1574, 1581>, 'ormer -ut(3 Minister o' $oreign A''airs Ma6 *an #er 1toel :1580>, 'ormer -ut(3 Minister o' $oreign A''airs, 1573 U 1577, 1581 U 1582

50 | P a g e

Ao)ias *an Aartsen :2005>, 'ormer -ut(3 Minister o' Agri(ulture, 1554 U 1558, 'ormer -ut(3 Minister o' $oreign A''airs, 1558 U 2002 Ma6ime Ger3agen :2006, 2008>, (urrent -ut(3 Minister o' $oreign A''airs, 2007 U !resent $ran= ?eems=er= :2007>, -ut(3 Minister o' $oreign 7ra#e $rans 7immermans :2008>, -ut(3 Minister o' Curo!ean A''airs Xlaas #e Gries :2003>, -ut(3 Mem.er o' Parliament I*o 1am=al#en :1563, 1566>, 'ormer Ma8or o' Amster#am ?arol# 9o##i2n :2008>, BC0 o' 7om7om

Ital2

Barlo A)eglio Biam!i :1587>, 'ormer Presi#ent o' t3e Italian Re!u.li(, 'ormer 9o*ernor o' t3e an(a #OItalia $ran(es(o Bossiga :1577>, 'ormer Presi#ent o' t3e Italian Re!u.li( Amintore $an'ani :1555, 1556, 1566>, 'ormer Italian Prime Minister Al(i#e #e 9as!eri :1554>, 'ormer Italian Prime Minister Blau#io Martelli, 'ormer Italian Minister o' Austi(e 9ianni -e Mi(3elis :1551>, 'ormer Italian Minister o' $oreign A''airs 7ommaso Pa#oa-1(3io!!a :1586, 1558, 1555, 2008>, 'ormer Italian Minister o' C(onom8 an# $inan(e Romano Pro#i :1teering Bommittee Mem.er o' il#er.erg in t3e 1580s>, 'ormer Italian Prime Minister an# 'ormer Presi#ent o' t3e Curo!ean Bommission Girginio Rognoni :1582, 1551>, 'ormer Italian Minister o' -e'ense Mariano Rumor :1566>, 'ormer Italian Prime Minister -omeni(o 1inis(al(o :1558>, 'ormer Italian Minister o' C(onom8 an# $inan(e 9iulio 7remonti :2000>, (urrent Italian Minister o' C(onom8 an# $inan(e Ealter Geltroni :1556>, 'ormer Ma8or o' Rome 9iorgio La Mal'a :1574, 1575>, 'ormer Mem.er o' Parliament 9ui#o Bolonna #i Paliano :1574>, 'ormer Italian !oliti(ian an# Curo!ean Bommissioner

$pain

Cs!eran)a Aguirre 9il #e ie#ma :1555, 2000>, !resi#ent o' Ma#ri# AoaWuin Almunia :1558, 2008>, Curo!ean Bommissioner 'or C(onomi( ] $inan(ial A''airs CnriWue ardn :1588>, 'ormer Presi#ent o' Curo!ean Parliament Aaime #e Bar*a2al 8 @rWui2o :1582, 1583, 1584, 1585, 1586, 1588, 1585, 1550, 1551, 1552, 1553, 1554, 1555, 1556, 1557, 1558>, BC0, $or# 1!ain, Cri(sson 1!ain an# an(o @rWui2o, Auan Luis Be.rien :1588, 1585, 1587, 1585, 1550, 1553, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005>, 'ormer #ire(tor o' ne;s!a!er Cl Pafs, BC0, 9ru!o Prisa 9uillermo #e la -e3esa :1585, 1553>, BC0, an(o Pastor 51 | P a g e

Barlos $erret 1alat :1553>, .an=er Manuel $raga Iri.arne :1577>, !oliti(ian, 'ormer 1e(retar8 9eneral, Alian)a Po!ular $eli!e 9on)ale) :1585>, 'ormer Prime Minister o' 1!ain :1582-1556> Lo8ola #e Pala(io :2005>, 'ormer Curo!ean Bommissioner 'or 7rans!ort Aesgs #e Polan(o :1585>, BC0, me#ia grou! PRI1A Aor#i Pu2ol :1551>, 'ormer !resi#ent o' Batalonia Ro#rigo Rato :1552, 1554>, 'ormer 1e(on# Gi(e Presi#ent an# Minister o' C(onom8 an# $inan(e, an# 'ormer Managing -ire(tor o' t3e International Monetar8 $un# C#uar#o 1erra Re6a(3 :2004>, 'ormer Minister o' -e'ense Matfas Ro#rfgue) In(iarte :1557, 1558, 1555, 2000, 2001-2008>, -e!ut8 BC0, 9ru!o 1antan#er Miguel o8er 1al*a#or :1585>, 'ormer $inan(e Minister o' 1!ain Miguel 1e.astien 9as(dn :2005>, 'ormer B3ie' C(onomi( A#*iser to t3e Prime Minister an# Minister o' In#ustr8 :2008-Q> /ar(fs 1erra :1550, 1551, 1552>, 'ormer Minister o' -e'ense, 'ormer Gi(e Presi#ent o' 1!ain, Aa*ier 1olana :1585, 1558, 2000>, 1e(retar8-9eneral o' t3e Boun(il o' t3e C@, 'ormer 1e(retar89eneral o' /A70 Pe#ro 1ol.es Mira :1555>, 1e(on# Gi(e Presi#ent an# Minister o' C(onom8 an# $inan(e $e#eri(o 7rillo-$igueroa Martfne)-Bon#e :1555>, 'ormer Minister o' -e'ense an# 'ormer !resi#ent o' /ational Parliament o' 1!ain Auan Antonio <ahe)- arnue*o :1583, 1586, 1587, 1588, 1585, 1550, 1556>, 1!anis3 Permanent Re!resentati*es to t3e @nite# /ations Cmilio #e <.arra 8 Blurru(a :1588, 1585>, 'ormer BC0, GA

Aose Luis Ro#rigue) Da!atero :2004>, Prime Minister o' 1!ain :2004-Q> Auan Barlos I #e or.dn 8 or.dn :1585>, Xing o' 1!ain Zueen 1o'fa #e 9re(ia :1585, 1550, 1551, 1552, 1555, 1556, 2000, 2003-2005>, Zueen o' 1!ain, ;i'e o' Auan Barlos I, Xing o' 1!ain

Portu al

$ran(is(o Pinto alsemio :1581, 1583, 1584, 1585, 1587, 1588, 1585, 1550, 1551, 1552, 1553, 1554, 1555-2008> ,[16\ 'ormer Prime Minister o' Portugal, 1581 U 1583 an# BC0 o' Im!resa me#ia grou! Antdnio 9uterres :1550, 2005>, 'ormer Prime Minister o' Portugal, (urrentl8 t3e @nite# /ations ?ig3 Bommissioner 'or Re'ugees Pe#ro 1antana Lo!es :2004>, 'ormer Prime Minister o' Portugal AosY 1d(rates :2004>, (urrent Prime Minister o' Portugal Aorge 1am!aio :1585, 1555>, 'ormer Presi#ent o' Portugal C#uar#o $erro Ro#rigues :2003>, 'ormer Lea#er o' t3e 1o(ialist Part8 Antdnio Bosta :2008>, (urrent Ma8or o' Lis.on 52 | P a g e

Rui Rio :2008>, (urrent Ma8or o' Porto Aose Pe#ro Aguiar- ran(o :2006>,[16\ Mem.er o' Parliament :P1-> Augusto 1antos 1il*a :2006>,[16\ Minister 'or Parliamentar8 A''airs Rui Ma(3ete :1585>, 'ormer -e!ut8 Prime Minister o' Portugal AoaWuim #o Amaral :1555>, Mem.er o' Parliament Manuel 1armento Ro#rigues :1566>

1reece

Xostas Xaramanlis :1558>, (urrent Prime Minister o' 9ree(e Bonstantine Mitsota=is :1553>, 'ormer Prime Minister o' 9ree(e 9eorgios Alogos=ou'is :2008>, (urrent Minister 'or C(onom8 an# $inan(e :9ree(e> -ora a=o8annis :2003>, (urrent Minister 'or $oreign A''airs :9ree(e>, 'ormer Ma8or o' At3ens Anna -iamanto!oulou :2008>, Mem.er o' Parliament in 9ree(e an# 'ormer C@ Bommissioner 9eorge An#reas Pa!an#reou :1558>, 'ormer Minister 'or $oreign A''airs :9ree(e>, Presi#ent o' t3e 1o(ialist International 9erasimos Arsenis :1554>, 'ormer Minister o' -e'ense o' 9ree(e 1te'anos Manos :1586, 1553, 2001>, 9ree= !oliti(ian An#reas An#riano!oulos :1588>, 'ormer Ma8or o' Piraeus

5ur-e2

1`le8man -emirel :1575>, 'ormer Prime Minister o' 7ur=e8 `lent C(e*it :1575>, 'ormer Prime Minister o' 7ur=e8 A#nan Men#eres :1556>, 'ormer Prime Minister o' 7ur=e8 Mesut <ilma) :1550>, 'ormer Prime Minister o' 7ur=e8 1elim 1ar!er :1566>, 'ormer Minister o' $oreign A''airs o' 7ur=e8 jsmail Bem :1585, 1558>, 'ormer Minister o' $oreign A''airs o' 7ur=e8 ?i=met ketin :1555, 2007>, 'ormer Minister o' $oreign A''airs an# 'ormer lea#er o' t3e Re!u.li(an Peo!leOs Part8 :B?P> Cmre 9anensa8 :1552, 1556, 2007>, 'ormer Minister o' $oreign A''airs o' 7ur=e8 Ali a.a(an :2003, 2004, 2007, 2008>, (urrent Minister o' $oreign A''airs o' 7ur=e8

$3eden

$re#ri= Rein'el#t :2006>, Prime Minister o' 1;e#en, 2006 U !resent Barl il#t[3\ :1552, 1553, 1556, 1557, 1555, 2000, 2006-2008>, 'ormer Prime Minister o' 1;e#en an# (urrent Minister 'or $oreign A''airs 0lo' Palme :1562, 1566, 1573, 1575, 1584>, 'ormer Prime Minister o' 1;e#en Per(8 arne*i= :1552, 1553, 1554, 1555, 1556, 1557, 1558, 1555, 2001>, usinessman Mona 1a3lin :1556>, B3airman o' t3e 1;e#is3 1o(ial -emo(rati( Part8, :In*ite# .8 Per(8 arne*i=> 53 | P a g e

73or.2arn $bll#in :1578>, 'ormer Prime Minister o' 1;e#en 7age Crlan#er :1562, 1566>, 'ormer Prime Minister o' 1;e#en Lei' Pagrots=8 :2001>, 'ormer 1;e#is3 Minister 'or C#u(ation, Resear(3 an# Bulture [1\ _ An#ers org :2007>, (urrent Minister 'or $inan(e o' 1;e#en ?er.ert 7ingsten :1554, 1555, 1566>, 'ormer B3ie' C#itor, -agens /83eter Martin Eal#enstram :1555>, In#ustrialist 2arn Lun#*all :1568, 1575, 1577-1580> :LM Cri(sson> Anna Lin#3 :2003>, 'ormer Minister 'or $oreign A''airs :1;e#en> 9aran Persson :2001>, 'ormer Prime Minister o' 1;e#en 9unnar 1trbng :1573>, 'ormer Minister 'or $inan(e o' 1;e#en Xrister Ei(=man :1573, 1574, 1575, 1577>, 'ormer Minister 'or $oreign A''airs :1;e#en> ?ans li6 :1585>, 'ormer Minister 'or $oreign A''airs :1;e#en> Mau# 0lo'sson :2008>, -e!ut8 Prime Minister o' 1;e#en

4or3a2

9ro ?arlem run#tlan# :1582, 1583>, 'ormer Prime Minister o' /or;a8 Xlre Eillo(3 :1566, 1568, 1582, 1587>, 'ormer Prime Minister o' /or;a8 7r8g*e ratteli :1577>, 'ormer Prime Minister o' /or;a8 Aens 1tolten.erg, :2002>, (urrent Prime Minister o' /or;a8 1i* Aensen :2006>, B3airman $rems=ritts!artiet Ao3ann 0la* Xoss :2006> ?al*ar# Lange :1564>, 'ormer Minister o' $oreign A''airs :/or;a8> 0le M8r*oll :1574>, 'ormer Minister o' $inan(e :/or;a8>, 'ormer Ma8or o' ergen 1*ein 92e#rem :2003>, B3airman o' /orges an= 1555 U !resent -ag'inn Gar*i= :1575>, 'ormer B3airman, Bentre Part8 :/or;a8>

Denmar

An#ers $og3 Rasmussen :2000>, (urrent Prime Minister o' -enmar= Mogens L8==eto't :1558>, 'ormer lea#er o' t3e 1o(ial -emo(rats o' -enmar= 7mger 1ei#en'a#en :1554, 1555, 1557, 1558, 1555>, e#itor-in-(3ie' o' -anis3 ne;s!a!er VPoliti=enH Ritt 2erregaar# :1551, 1555>, 'ormer -anis3 1e(retar8 o' C#u(ation, C@ Bommissioner an# (urrentl8 Ma8or o' Bo!en3agen An#ers Cl#ru! :2001-2007, 2008>, BC0, -anis3 0il an# 9as Bor!oration :-0/9>[citation needed\ $lemming Rose :2008>, e#itor, A8llan#s-Posten

54 | P a g e

Finland

Aaa==o Iloniemi :1584, 1585, 1586, 1587, 1588, 1585, 1550-1557> Il==a 1uominen :1588> Aatos Cr==o :1551> Aarl Xa3ler :1552-1554> @l' L, 1un#W*ist :1552> Ao3annes Xoroma :1553> Aorma 0llila :1554, 1557-2008>, 'ormer BC0 o' /o=ia Xrister A3lstram :1554> 9eorg C3rnroot3 :1554> 1ir==a ?bmblbinen :1554> Aaa==o I3amuotila :1554> Ma6 Aa=o.son :1575, 1554> 9er3ar# M, ?, Een#t :1554> Au==a ?arma2a :1555> 2arn Mattsson :1555> Pertti Goutilainen :1555> Aanne Gir==unen :1558, 2001> 0lli-Pe==a ?einonen :2001> B3risto''er 7a6ell :2002> 7ei2a ?, 7iili=ainen :2002-2007> 0lli Xi*inen :2003> 2arn E3alroos :2003> Paula Le3tomb=i :2004> Cr==i Lii=anen :1555, 2005> Matti Gan3ala :1555> Pentti Gartia :1555> Mi=ael Penti=binen :2005> Cero ?einbluoma :2006> 1i6ten Xor=man :2006> Atte Abbs=elbinen :2007> Xale*i 1orsa :1550>, 'ormer Prime Minister o' $inlan# Cs=o A3o :1554>, 'ormer Prime Minister o' $inlan# 55 | P a g e

Paa*o Li!!onen :1558, 2000, 2001, 2003, 2004>, 'ormer Prime Minister o' $inlan# Matti Gan3anen, (urrent Prime Minister o' $inlan# Martti A3tisaari :1554, 1555, 1556>, 'ormer Presi#ent o' $inlan# 1auli /iinista :1557>[3\, 'ormer Minister o' $inan(e :$inlan#>, 1!ea=er o' Parliament A8r=i Xatainen :2007>, (urrent Minister o' $inan(e :$inlan#>

Iceland

-a*fn 0##sson :1587, 1551, 1552, 1554, 1557, 1555>, 'ormer Prime Minister o' I(elan#, 1551-2004 9eir ?allgrfmsson :1573, 1575, 1577, 1578, 1575, 1580, 1581, 1582, 1584-1588, 1550>, 'ormer Prime Minister o' I(elan# 2arn 2arnason :1577, 1578, 1582-1585, 1588, 1585, 1550, 1551, 1553, 1555>, *i(e e#itor o' Morgun.lanin :1584 U 1551>, I(elan#i( Minister o' C#u(ation :1555 U 2002>, (urrent Minister 'or Austi(e an# C((lesiasti(al A''airs :sin(e 2003>

6ussia

Anatol8 B3u.ais :1558>, Russian !oliti(ian 9rigor8 Ale6e8e*i(3 <a*lins=8 :2004>, Russian !oliti(ian

$lo"a-ia

I*an Mi=loo :2005>, 'ormer -e!ut8 Prime Minister o' 1lo*a=ia

C!ec' 6epublic

Xarel 1(3;ar)en.erg :2008>, B)e(3 Minister o' $oreign A''airs Aipf Pe3e :2001>, -ire(tor, /e; <or= @ni*ersit8 in Prague_ 'ormer a#*isor to Presi#ent Ge(la* ?a*el Mi(3ael qanto*s=r :1555>, B3airman o' t3e Bommittee on $oreign A''airs, -e'ense an# 1e(urit8, B)e(3 1enate, !resentl8 B)e(3 Am.assa#or in Israel Xarel Xo*an#a :1558>, ?ea# o' Mission o' t3e B)e(3 Re!u.li( to /A70 an# t3e EC@, !resentl8 -e!ut8 -ire(tor 9eneral res!onsi.le 'or B$1P, Multilateral Relations an# /ort3 Ameri(a, Cast Asia, Australia, /e; Dealan#, CCA, C$7A

Poland

Aose!3 Retinger :1554-1560>, 'oun#er o' il#er.erg 9rou! ?anna 1u(3o(=a :1558>, 'irst ;oman Prime Minister o' Polan# An#r)e2 0le(3o;s=i :1554-1555, 2003>, 'ormer lea#er o' Bi*i( Plat'orm Ale=san#er X;asnie;s=i :2008>, 'ormer Presi#ent o' Polan#

7un ar2

Aenos Marton8i :2008>, 'ormer ?ungarian Minister o' $oreign A''airs, Pro'essor o' International 7ra#e La;, Partner, a=er ] M(Xen)ie 98org8 1uran8i :1556, 1557, 1555>, 'ormer Presi#ent, ?ungarian /ational an=

Israel

/atan 13arans=8 :2005>

56 | P a g e

Iran

Ma3moo# 1ariolg3alam :2006>

Ira8

A3me# B3ala.i :2006>

4e3 9ealand

73omas Bli'ton Ee.. :1555>

:0 Commissioners
4uropean Union :ommissioners ;#o #a)e attended include'

AoaWuin Almunia :1558, 2008>, Curo!ean Bommissioner 'or C(onomi( ] $inan(ial A''airs AosY Manuel arroso :1554, 2003>, (urrent Presi#ent o' t3e Curo!ean Bommission Ritt 2erregaar# :1551, 1555>, Lor# Ma8or o' Bo!en3agen an# 'ormer Curo!ean Bommissioner 'or Cn*ironment, /u(lear 1a'et8 an# Bi*il Prote(tion[5\ $re#eri= ol=estein :1556, 2003>,[17\ 'ormer Curo!ean Bommissioner Cmma onino :1558> Leon rittan :1552, 1558> ?ans *an #en roe= :1586, 1588, 1551, 1555>,[5\ 'ormer Curo!ean Bommissioner -a*i# 8rne :!oliti(ian> :2005>, 'ormer Curo!ean Bommissioner ?enning B3risto!3ersen :1575, 1582, 1583> ttienne -a*ignon :1574, 1577, 1578, 1580, 1583, 1584, 1585, 1586, 1587, 1588, 1585, 1550, 1551, 1552, 1554-2008>, il#er.erg (on'eren(e (3airman in 2005 Aa(Wues -elors :1552>, 'ormer Presi#ent o' t3e Curo!ean Bommission $ran) $is(3ler :2001>, 'ormer Curo!ean Bommissioner Ealter ?allstein :1555, 1558, 1566>, 'ormer Presi#ent o' t3e Curo!ean Bommission /eelie Xroes :2005 U 2008>, !resent Bommissioner 'or Bom!etition Pas(al Lam8 :2003>[17\ Cr==i Lii=anen :1555, 2005> $ran(o Maria Mal'atti :1564, 1566, 1574>, 'ormer Presi#ent o' t3e Curo!ean Bommission Peter Man#elson :1555[18\> 1i((o Mans3olt :1563, 1564, 1566>, 'ormer Presi#ent o' t3e Curo!ean Bommission Ro.ert Mar2olin :1566>, 'ormer Curo!ean Bommissioner B3arlie M(Bree*8 :2008>, Curo!ean Bommissioner Xarel Gan Miert :1553>, 'ormer Curo!ean Bommissioner Mario Monti :1583-1554, 1556, 1555, 2003[17\> ,'ormer an#^or !resent mem.er o' t3e il#er.erg 1teering Bommittee[5\ 57 | P a g e

$ran(ois-Sa*ier 0rtoli :1577>, 'ormer Presi#ent o' t3e Curo!ean Bommission $ili!!o Pan#ol'i :1585> Lor# Patten o' arnes :2007> An#ris Pie.algs :2006>, Curo!ean Bommissioner 'or Cnerg8 Romano Pro#i, 1teering Bommittee Mem.er o' il#er.erg in t3e 1580s 0lli Re3n :2007>, Curo!ean Bommissioner 'or Cnlargement Aean Re8 :1566>, 'ormer Presi#ent o' t3e Curo!ean Bommission Aa(Wues 1anter :1551>, 'ormer Presi#ent o' t3e Curo!ean Bommission ?enri 1imonet :1571, 1575, 1577, 1575, 1580, 1582>, 'ormer Gi(e B3airman o' t3e Curo!ean Bommission Aa*ier 1olana :1585, 1558, 2000>, ?ig3 Re!resentati*e 'or t3e Bommon $oreign an# 1e(urit8 Poli(8 :B$1P> an# t3e 1e(retar8-9eneral o' .ot3 t3e Boun(il o' t3e Curo!ean @nion :C@> an# t3e Eestern Curo!ean @nion :EC@> Pe#ro 1ol.es :1555> 9aston 73orn, 'ormer Presi#ent o' t3e Curo!ean Bommission 9`nter Ger3eugen :1555> Antdnio Gitorino :1556>

04, ;5<, 4(5< and ot'er International <r ani!ations

Aosette 13eeran :2007>, C6e(uti*e -ire(tor o' @nite# /ations Eorl# $oo# Programme Xurt Eal#3eim, 'ormer @nite# /ations 1e(retar8-9eneral Xemal -er*i" :2002>, (urrent @nite# /ations -e*elo!ment Program :@/-P> A#ministrator A# Mel=ert :1556>, (urrent @/-P Asso(iate A#ministrator 73or*al# 1tolten.erg :1573, 1582, 1554, 1555>, 'ormer @nite# /ations ?ig3 Bommissioner 'or Re'ugees Mu3amma# Da'rulla X3an :1555, 1566>, Pa=istani !oliti(ian, #i!lomat an# international 2urist Xnut Golle.u= :2008>, 01BC ?ig3 Bommissioner on /ational Minorities Cri( E8n#3am E3ite :1564, 1566>, 'ormer -ire(tor-9eneral o' t3e Eorl# 7ra#e 0rgani)ation Art3ur -un=el :1551>, 'ormer -ire(tor-9eneral o' t3e Eorl# 7ra#e 0rgani)ation Mi=e Moore :2000>, 'ormer -ire(tor-9eneral o' t3e Eorl# 7ra#e 0rgani)ation Renato Ruggiero :1586, 1587, 1550-1556>, 'ormer -ire(tor-9eneral o' t3e Eorl# 7ra#e 0rgani)ation Aaa! #e ?oo! 1(3e''er :2003, 2008>, (urrent 1e(retar8 9eneral o' /A70 9eorge Ro.ertson, aron Ro.ertson o' Port Cllen :1558>, 'ormer 1e(retar8 9eneral o' /A70[5\ Eill8 Blaes :1554, 1555, 2003>, 'ormer 1e(retar8 9eneral o' /A70 Man're# Earner :1582, 1585, 1550-1553>, 'ormer 1e(retar8 9eneral o' /A70

58 | P a g e

Aose!3 Luns :1564, 1566-1568, 1571, 1573-1575, 1577, 1578-1584>, 'ormer 1e(retar8 9eneral o' /A70 Manlio rosio :1565-1567>, 'ormer 1e(retar8 9eneral o' /A70 -ir= 1ti==er :1564, 1566>, 'ormer 1e(retar8 9eneral o' /A70 Paul-?enri 1!aa= :1563, 1566>, 'ormer 1e(retar8 9eneral o' /A70 ?astings Isma8, 1st aron Isma8 :1555>, 'ormer 1e(retar8 9eneral o' /A70

MilitarR

7eren(e Aire8 :1555, 1566>, Militar8 9o*ernor o' 7rieste Bolin 9u..ins :1555, 1557, 1558, 1563, 1564, 1566>, 3ea# o' t3e ritis3 10C[15\ ?ans 1!ei#el :1564, 1566>, 'ormer Eorl# Ear II an# Bol# Ear general

orporate
Financial institutions

?ermann Aose' A.s :1558, 1566>, 'ormer B3airman o' -euts(3e an= Aose' A(=ermann :2005, 2008>, BC0 o' -euts(3e an= Eil'ri# 1, aumgartner :1563-1568, 1571, 1574, 1575>, 'ormer 9o*ernor, anWue #e $ran(e en 1, ernan=e :2008>, (urrent B3airman o' t3e $e#eral Reser*e Mi(3el Bam#essus, 'ormer IM$ Managing -ire(tor 9ui#o Barli :1558, 1565, 1566, 1575, 1577, 1587>, 'ormer 9o*ernor o' t3e an(a #OItalia 7im Bollins :'inan(ier> :2003, 2008>, 'oun#er, B3ie' C6e(uti*e 0''i(er o' Ri!!le;oo# ?ol#ings LLB C, 9eral# Borrigan :1554>, 'ormer Presi#ent o' t3e $e#eral Reser*e an= o' /e; <or=, (urrent 9ol#man 1a(3s Managing -ire(tor Mario -rag3i :1554, 1555, 2004, 2008>, (urrent 9o*ernor o' t3e an(a #OItalia Eim -uisen.erg :1577, 1578-1583, 1586>, 'ormer Presi#ent o' t3e Curo!ean Bentral an= 0tmar Cmminger :1566>, 'ormer Presi#ent o' t3e -euts(3e un#es.an= 7imot38 $, 9eit3ner :2004, 2008>, (urrent Presi#ent o' t3e $e#eral Reser*e an= o' /e; <or= -ermot 9leeson :1555, 2008>, B3airman o' Allie# Iris3 an=s Alan 9reens!an :2002>, 'ormer B3airman o' t3e $e#eral Reser*e Al're# ?err3ausen :1578-1585, 1587, 1588>, 9erman .an=er, 'ormer B3airman o' -euts(3e an= Xennet3 Aa(o.s :2007, 2008>, -e!ut8 B3airman, La)ar# $rvres ] Bo, LLB Per Aa(o.sson :1557>, 'ormer IM$ Managing -ire(tor Aames A, Ao3nson :.usinessman> :1558, 2008>, Gi(e B3airman, Perseus, LLB Mer*8n A, Xing :2003>, (urrent 9o*ernor o' t3e an= 0' Cnglan# B8ril Xlein;ort :1566, 1571>, 'ormer B3airman, Xlein;ort enson 55 | P a g e

?ilmar Xo!!er :1551, 1552, 1554, 1555, 1558-2003, 2005>, 'ormer BC0 o' -euts(3e an= Ale6an#re Lam'aluss8 :1583, 1586, 1588, 1552>, 'ormer 9eneral Manager o' t3e an= 'or International 1ettlements 73omas 1, Lamont :1557>, 'ormer Gi(e B3airman, Morgan 9uarant8 7rust Aa(Wues #e Larosivre :1582>, 'ormer 9o*ernor o' t3e anWue #e $ran(e Rene Larre :1574>, 'ormer -ire(tor, an= 'or International 1ettlements Eilliam A M(-onoug3 :1557>[3\, 'ormer Presi#ent, $e#eral Reser*e an= o' /e; <or= 7om M(Xillo! :2008>, B3airman, 73e Ro8al an= o' 1(otlan# 9rou! Xarl 0tto Pa3l :1582, 1551>, 'ormer Presi#ent o' t3e -euts(3e un#es.an= A`rgen Ponto :1575>, 9erman .an=er, 'ormer B3airman o' -res#ner an= Ao3n $ran(is Pri#eau6 :1574>, 'ormer B3airman, /ational Eestminster an= Louis Rasmins=8 :1568>, 'ormer 9o*ernor o' t3e an= o' Bana#a Ro#rigo Rato :1552, 1554>, 'ormer IM$ Managing -ire(tor 9or#on Ri(3ar#son :1566, 1575>,[20\ 'ormer 9o*ernor o' t3e an= o' Cnglan# -a*i# Ro(=e'eller, BC0 o' B3ase Man3attan an= Ro.ert Roosa :1566>, 'ormer Partner, ro;n rot3ers ?arriman Cmma Rot3s(3il# :1555> 1ir C*el8n #e Rot3s(3il# :1583, 1558> 9u8 #e Rot3s(3il# :1574> Aa(o. Rot3s(3il#, 4t3 aron Rot3s(3il# L8nn $orester #e Rot3s(3il# :1558> Ru#ol' 1(3olten :1552, 1555-2001, 2003-2008>, BC0 o' 0esterrei(3is(3e Xontroll.an= Pierre-Paul 1(3;eit)er :1564, 1566>, 'ormer IM$ Managing -ire(tor 9eorge 1oros :1550, 1554, 1556, 2000, 2002> -ominiWue 1trauss-Xa3n :2000>, Managing -ire(tor o' t3e International Monetar8 $un# :IM$> an# mem.er o' t3e so(ial-#emo(rat 1o(ialist Part8 o' $ran(e 9eral# 73om!son :1574>, 'ormer B3airman, Xlein;ort enson Aean-Blau#e 7ri(3et :1555, 1555, 2008>, (urrent Presi#ent o' t3e Curo!ean Bentral an= Ant3on8 7u=e :1574>, 'ormer Presi#ent, ar(la8s an= Al'ons Ger!laetse :1550>, 'ormer 9o*ernor o' t3e /ational an= o' elgium Paul Gol(=er :1582, 1583, 1586, 1587, 1588, 1552, 1557>[3\, 'ormer B3airman o' t3e $e#eral Reser*e Mar(us Eallen.erg :1556, 1557>, (urrent B3airman o' 1=an#ina*is=a Cns=il#a an=en, 'ormer BC0 o' In*estor A

100 | P a g e

Aa(o. Eallen.erg :1558, 2008>, (urrent B3airman o' In*estor A , 'ormer B3airman o' 1=an#ina*is=a Cns=il#a an=en 1iegmun# Ear.urg :1566, 1577>, 'oun#er o' 1, 9, Ear.urg ] Bo, Cri( Ear.urg :1557>, 'oun#er o' Ear.urg Pin(us Aames Eol'enso3n :1585, 1587, 1588, 1585-1555, 2004, 2008>, 'ormer Presi#ent o' t3e Eorl# an= 9rou! Ealter Eriston :1564, 1566>, 'ormer B3airman, Biti.an=

Ma)or corporations

9io*anni Agnelli :1558, 1563, 1564, 1566-1568, 1573-1575, 1577, 1578, 1575, 1581, 1584, 1585, 1587-1558, 2000>, 'ormer BC0 o' $iat 0tto Eol'' *on Amerongen :1555, 1557, 1558, 1563, 1564, 1566-1568, 1571, 1573-1575, 15771580, 1582-2001>, BC0 o' 0tto Eol'' 9rou! :to#a8: Part o' 738ssenXru!!> -;a8ne An#reas :1582, 1583, 1584, 1585, 1587-1556>, B3airman an# BC0 o' Ar(3er -aniels Mi#lan# Per(8 arne*i= :1552-1556, 1557,[3\ 2001>, 'ormer BC0 o' A1CA An#ers 2arger# :1573, 1582>, 'ormer #e!ut8 BC0 o' 18#=ra't A Llo8# lan='ein :2007>, BC0 o' 9ol#man 1a(3s Ian remmer :2007>, Presi#ent o' Curasia 9rou! Lor# ro;ne o' Ma#ingle8 :1555, 1557,[3\ 2004>, B3ie' C6e(uti*e P 9er3ar# Bromme :2000>, 'ormer BC0 an# B3airman o' 738ssenXru!! Paul -esmarais :1582> Paul -esmarais, Ar, :2006, 2008>, B3airman an# (o-BC0 o' Po;er Bor!oration o' Bana#a Ao3n Cl=ann :2008>, *i(e (3airman o' $iat an# t3e Agnelli 9rou! in*estment (om!an8 I$IL Louis G, 9erstner :1554, 1557>, 'ormer B3airman o' I M, (urrent B3airman o' 73e Barl8le 9rou! Mauri(e R, 9reen.erg :1585-1551>, 'ormer B3airman an# BC0 o' Ameri(an International 9rou! ?, A, ?ein) II :1554>[8\, BC0 o' ?, A, ?ein) Bom!an8 Paul ?ermelin :2007>, BC0 o' Ba!gemini -aniel Aanssen :1571, 1573-1575, 1577, 1575, 1580, 1581, 1583, 1584, 1585, 1555>, 'ormer B3airman o' t3e C6e(uti*e Bommittee, 1ol*a8 :(om!an8>, 'ormer *i(e !resi#ent o' t3e .oar#, @nion B3imiWue elge, mem.er o' t3e Curo!ean Roun# 7a.le o' In#ustrialists, mem.er o' 7rilateral Bommission e6e(uti*e (ommittee Aames Ximse8 :2006>, (o-'oun#er, BC0, an# 'irst (3airman o' Ameri(a 0nline :A0L> An#re; Xnig3t :1578, 1580-1585, 1587-1556>, -ire(tor o' /e;s Bor!oration, 1551-!resent, BC0 o' /e;s International, 1500-1554, BC0 an# C#itor-in-B3ie' 73e -ail8 7elegra!3 9rou!, C#itor o' 73e C(onomist, 1574-1584 Xlaus Xlein'el# :2008>, BC0 o' 1iemens A9 Ra3mi XoN :1554>, 7ur=is3 .usiness t8(oon 101 | P a g e

I#ar Xreut)er :2007>, BC0 o' 1tore.ran# Braig Mun#ie :2008>, (3ie' resear(3 an# strateg8 o''i(er at Mi(roso't Cgil M8=le.ust :1557, 2006, 2008>, B3airman o' t3e oar# o' 1A1 9rou! 1ta*ros /iar(3os :1567, 1568>, 9ree= s3i!!ing t8(oon ?aral# /or*i= :2006>, 'ormer BC0 o' 1tatoil Aorma 0llila :1557,[3\ 2005, 2008>, B3airman o' Ro8al -ut(3 13ell an# /o=ia Bor!oration Ci*in# Reiten :2000>, 'ormer BC0 o' /ors= ?8#ro Cri( C, 1(3mi#t :2007, 2008>, B3airman an# B3ie' C6e(uti*e 0''i(er, 9oogle A`rgen C, 1(3rem!! :1554-1556, 1557,[3\ 1558, 1555, 2001-2005, 2006, 2007>, 'ormer BC0 o' -aimlerB3r8sler C==e3ar# 1(3ul) :2002, 2005, 2006>, BC0 o' 738ssenXru!! Peter 1ut3erlan# :1585-1556, 1557,[3\ 2005>, 'ormer B3airman o' P 1i#ne8 7aurel :2007>, B3airman an# B3ie' C6e(uti*e 0''i(er, Cli Lill8 Martin 7a8lor :1553-1556, 1557>,[3\ 'ormer BC0, ar(la8s Peter A, 73iel :2007, 2008>, Bo-$oun#er, Pa8Pal -aniel Gasella :1558, 1555, 2005, 2008>, B3airman an# BC0 o' /o*artis A`rgen Ee.er :2004>, B3airman o' Lu't3ansa Airline Xlaus Dum;in=el :2002-2006>, 'ormer BC0 o' -euts(3e Post A9

3niversitR, institute and other academic

?eat3er Munroe- lum :1557>, Prin(i!al an# Gi(e-B3an(ellor, M(9ill @ni*ersit8, Montreal, Bana#a Marie-AosYe Xra*is :1558, 1555, 2008>, 1enior $ello;, ?u#son Institute B, $re# ergsten :1571, 1574, 1584, 1557>[3\, Presi#ent, Peterson Institute Ealter Isaa(son :2004>, Presi#ent, As!en Institute ru(e Ma(Laur8 :1577>, 'ormer Presi#ent, roo=ings Institution Gi(tor ?al.ersta#t :1575, 1577, 1578-1555, 2008>, Pro'essor o' C(onomi(s, Lei#en @ni*ersit8, $ormer ?onorar8 1e(retar8 9eneral o' il#er.erg Meetings, /et3erlan#s Xlaus 1(3;a. :1555-1557>, 'oun#er o' t3e Eorl# C(onomi( $orum Lauren(e Parisot :2007>, ?ea# o' $ren(3 MC-C$ Mars3all M(Lu3an, Bana#ian Pro'essor o' Cnglis3 literature, literar8 (riti(, an# (ommuni(ations t3eorist Mi(3ael os=in :1551>, Pro'essor o' C(onomi(s an# 1enior $ello; at t3e ?oo*er Institution Eilliam Xristol :1555>, (o-'oun#er o' t3e Pro2e(t 'or t3e /e; Ameri(an Bentur8 :P/AB>, mem.er o' t3e Ameri(an Cnter!rise Institute, t3e Man3attan Institute an# t3e Ct3i(s an# Pu.li( Poli(8 Benter

102 | P a g e

9ra3am Allison :1570, 1571, 1574, 2007>, ?ar*ar# !oliti(al s(ientist an# lea#ing anal8st o' @,1, national se(urit8 an# #e'ense !oli(8 ;it3 a s!e(ial interest in nu(lear ;ea!ons an# terrorism C.er3ar# 1an#s(3nei#er :2004>, !oliti(al s(ientist, -ire(tor o' t3e Resear(3 Institute o' t3e -euts(3e 9esells(3a't '`r aus;brtige Politi=, e6!ert on B3ina $oua# A2ami :2006, 2008>, -ire(tor, Mi##le Cast 1tu#ies Program, 73e Paul ?, /it)e 1(3ool o' A#*an(e# International 1tu#ies, Ao3ns ?o!=ins @ni*ersit8 arnett Ru.in :2008>, -ire(tor o' 1tu#ies an# 1enior $ello;, Benter 'or International Boo!eration, /e; <or= @ni*ersit8 B3ester A, Bro(=er :2008>, Aames R, 1(3lesinger Pro'essor o' 1trategi( 1tu#ies Mart3a $ara3 :2008>, -ire(tor, Benter 'or Bogniti*e /euros(ien(e_ Ealter ?, Annen.erg Pro'essor in t3e /atural 1(ien(es, @ni*ersit8 o' Penns8l*ania Roger Martin :2008>, -ean, Rotman 1(3ool o' Management, @ni*ersit8 o' 7oronto Ae''re8 1a(3s :1550>, Pro'essor, ?ar*ar# @ni*ersit8 Ao3n Polan8i :1551>, Pro'essor o' B3emistr8, @ni*ersit8 o' 7oronto 9eral# L, Burtis :1550>, Pro'essor o' Politi(al 1(ien(e, Bolum.ia @ni*ersit8 Aurelio Pe((ei :1563, 1564, 1566-1568>, 'oun#er o' t3e Blu. o' Rome Lester 73uro; :1577>, Pro'essor o' C(onomi(s, Massa(3usetts Institute o' 7e(3nolog8, 1loan 1(3ool, 'ormer -ean, MI7 1loan 1(3ool o' Management Paul 1amuelson :1566, 1570>, Ameri(an C(onomist, Pro'essor o' C(onomi(s, Massa(3usetts Institute o' 7e(3nolog8 An#re; E, Bor#ier :1566, 1570>, 'ormer Presi#ent o' Bolum.ia @ni*ersit8 73eo#ore M, ?es.urg3 :1575>, 'ormer Presi#ent, /otre -ame @ni*ersit8 Paul M(Bra(=en :1575>, @ni*ersit8 o' Mi(3igan Mars3all 13ulman :1564, 1566> Xingman re;ster, Ar, :1566>, 'ormer Presi#ent, <ale @ni*ersit8 1tanle8 ?o''mann :1567> Ral' -a3ren#or' :1574, 1575, 1577>

Media

Mi(3ael arone :!un#it> :2007>, 2ournalist $re#eri(= 1, ee.e :1567>, 'ormer B3airman, Eas3ington Post Ao3n 9, ernan#er :2002>, 'ormer 3ea# o' t3e /or;egian national .roa#(aster /RX Lor# la(= o' Bross3ar.our :1581, 1583, 1585-1556, 1557>[3\,(elegraph B3airman 0s(ar ronner :2005-2007, 2008>, C#itor o' t3e Austrian ne;s!a!er -er 1tan#ar# Eilliam $, u(=le8, Ar, :1575, 1556>, 'oun#er o' 6ational Aevie) an# 'ormer 3ost o' 0iring 9ine ?u.ert ur#a :1557, 1558, 2001, 2003, 2005-2007>, 0;ner an# BC0 o' ?u.ert ur#a Me#ia 103 | P a g e

P3illi! Bra;le8 :2006>, 9lo.e an# Mail Pu.lis3er Mat3ias -a!'ner :2005-2007>, BC0 o' A6el 1!ringer A9, e#iting amongst ot3ers -ie Eelt an# il# ?e#le8 -ono*an :1566> Cst3er -8son :2007>, (ommentator on emerging #igital te(3nolog8 0s.orn Clliott :1571>, 'ormer C#itor in B3ie', /e;s;ee= Paul $inne8 :1577>, 'ormer Managing C#itor, usiness Eee= -onal# C, 9ra3am :1555, 2008>, B3airman o' t3e oar# o' 73e Eas3ington Post Bom!an8 Xat3arine 9ra3am, 'ormer Pu.lis3er an# B3airman o' 73e Eas3ington Post Bom!an8 ?enr8 9run;al# :1574>, 'ormer Managing C#itor, 7ime :maga)ine> Aose' Ao''e :1553, 2006>, Pu.lis3er o' -ie Deit Ru!ert Mur#o(3 :1582, 1588> B3ristine 0(=rent :1584, 2007, 2008>, 'ormer 'irst an(3or o' t3e 8!m ne;s on t3e Antenne 2 $ren(3 7G (3annel Ant3on8 0OReill8 :1583>, Iris3 me#ia t8(oon /orman Po#3oret) :1556>, C#itor, Bommentar8 9eorge 1te!3ano!oulos :1556, 1557[3\>, A B /e;sPs B3ie' Eas3ington Borres!on#ent, 3ost o' A BPs (his 4ee., senior !oliti(al a#*iser to t3e 1552 @,1, !resi#ential (am!aign o' ill Blinton an# 'ormer (ommuni(ations #ire(tor 'or Blinton, Art3ur ?a8s 1ul).erger :1556, 1557, 1566> B8rus L, 1ul).erger :1566, 1575> Art3ur 7a8lor :1577>, 'ormer Presi#ent, B 1 en A, Eatten.erg :1582> Mortimer Du(=erman :1554>, !u.lis3er^o;ner o' t3e 6e) Bor. @ail& 6e)s, (urrent C#itor-in-B3ie' o' 7.%. 6e)s C 4orld Aeport

=ournalists

Ale6an#re A#ler :2003>, $ren(3 (onser*ati*e 2ournalist Paul 9igot :1556, 2008>, C#itor o' t3e C#itorial Page o' (he 4all %treet Dournal 2003- !resent Martin Eol' :1555-2001, 2003-2006>, 0inancial (imes (olumnist Auan Luis Be.rien :1583, 1585, 1587-1550, 1553, 2008>, C6-#ire(tor o' 1l 2aEs 1!anis3 #ail8 ne;s!a!er an# BC0 o' PRI1A 9rou! Eill ?utton :1557>[5\ Peter Aennings :1555> 9eorge Eill :1578, 1581> B3arlie Rose :2002, 2008> $aree# Da=aria :2002, 2005> 104 | P a g e

An#rea Mit(3ell :2002> Lesle8 1ta3l :1585, 1557> 73omas L, $rie#man :1555, 2003> ill -, Mo8ers :1567, 1568, 1571, 1573> Aim ?oaglan# :1553, 1558, 1555, 2002> Aose!3 Xra't :1567> Aames Reston :1566> Ma6 $ran=el :1566> 7om Ei(=er :1568> Gen#eline A, ?, *on re#o; :2006-2008>, usiness Borres!on#ent 'or (he 1conomist A#rian -, Eool#ri#ge :2004-2008>, $oreign Borres!on#ent 'or (he 1conomist

8ther

9uest at t3e 2003 il#er.erg Meeting in(lu#e# Barlos M, Bolla)o_ 9uests at t3e 2004 il#er.erg Meeting in(lu#e# Melin#a 9ates, an# Mario -rag3i_ 9uests at t3e 2005 il#er.erg Meeting in(lu#e# Gernon Aor#an an# Mar= Earner an# ma8 also 3a*e in(lu#e#, a((or#ing to t3e 0inancial (imes o' Ma8 2, /atan 13arans=8 an# ernar# Xou(3ner_ 9uests at t3e 2006 il#er.erg Meeting in(lu#e# Gernon Aor#an, 9eorge Pata=i, Ri(3ar# Perle, -ennis Ross, an# !rominent Bana#ians Paul -esmarais, $ran= M(Xenna, ?eat3er Reisman an# 9lo.e an# Mail !u.lis3er P3illi! Bra;le8, 0t3er international guests in(lu#e# Ma3moo# 1ariolg3alam :Iran /ational @ni*ersit8>, 1i* Aensen, lea#er o' /or;egian !oliti(al !art8 $rems=ritts!artiet, Ao3ann 0la* Xoss, an# (3airman o' 1(an#ina*ian Airlines, Cgil M8=le.ust_

sursa' .i9i5edia

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter $a(e.oo=1 -igg Re##it 1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e e t3e 'irst to li=e t3is,

105 | P a g e

5ostat in SocietKJi Secrete 1E comentarii 4tic#ete' Bilderberg, clubul Bilderberg, conspiratii, controlul total, globalizare, Foua @rdine Mondiala, SocietKJi Secrete

2telian 8ctavian Andronic, fost ofiter 2I,, face dezv%luiri despre grupul Bilderberg
0(t 18

5ublicat de bKtKiosu

+ostul ofiter 9;2) 9telian Octa:ian 3ndronic) :orbeste despre ePistenta grupului *ilderberg n cadrul emisiunii H;H H3( cu ;on Cristoiu) 3ntena?

>n 19BG, Lnaintea de )izita o$icialK a lui :eauescu Ln @landa, Stelian @cta)ian Andronic, agent al ser)iciilor secrete, de in$ormaii e(terne, a primit ordin pentru a $ace $iele personale ale primului ministru, prinului Bernard, reginei @landei i a altor personalitKi% 0n calitatea sa de consul, prim secretar i e$ul seciei consulare Ln @landa, s-a Lntlnit Ln &ion cu un ziarist care i-a $urnizat in$ormaii cu pri)ire la grupul Bilderberg i $aptul cK prinul garoa$K (prinul Bernard al @landei" era unul dintre creatorii grupului secret Bilderberg% +ranscriptul discuiei' 2telian Andronic$ Atunci mi-a dat primele materiale re$eritor la grupul Bilderberg care a $ost creat Ln @landa% Bilderberg este de$apt numele #otelului unde a a)ut loc sedinta de constituire a acestui grup, aa, i, bineeles i materiale pentru cK grupul se Lntlnete Ln $iecare an% Ion ristoiu$ Se Lntlnete i acumaU 2telian Andronic$ Da sigur, ultima a $ost Ln :anada, Lntlnirea grupului% Deci se Lntlnete Ln $iecare an i grupul concentreazK pe cele mai in$luente personalitKi din lume% Ion ristoiu$ i de unde tim noi ci suntU 2telian Andronic$ :am 1!!-1G! sunt% Ion ristoiu$ 1!!] :am cine ar $iUDin care $ace parte i Benard
106 | P a g e

2telian Andronic$ 2issinger, Bernard] a murit Bernard% Dar a rKmas $iicK-sa, reginele, adicK sunt un $el de titular sunt e$ii casei regale olandeze% Ion ristoiu$ g%%%h 4 secretU Se dK Ln presK cK se LntlneteU 2telian Andronic$ Ultimele Lntlniri s-au dat Ln presK, dar numai atat% Ion ristoiu$ Am Lneles, s-au Lntlnit i au bKut o bere% g%%%h g%%%h Ion ristoiu$ Am re)enit, un dialog, un tai$as cu domnul consilier Stelian @cta)ian Andronic, domnia sa a lucrat ! de ani Ln ser)iciile secrete ale Romniei% RKmKsesem la momentul cnd lucra la ,aga, la ambasadK Ln calitate de prim secretar, aia era acoperirea, de$apt lucra la direcia de in$ormaii e(terne i rKmKsesem, ne po)esteai cK Lnainte de a )eni :eausecu Ln @landa, d)s% ai descoperit ce)a despre un grup, grupul de la Bilderberg din care $Kceau parte o sutK de personalitKi, spunei cK $uncioneazK i acuma% :e e cu grupul acesta, ce )rea el de la] 2telian Andronic$ Deci grupul a $ost Ln$iinat Ln 19C , unul din creatorii grupului a $ost i prinul Bernard, el s-a $Kcut, de unde i-a luat i numele, ,otelul Bilderberg, dintr-un orKel din @landa% :on$orm celor declarate la prima edintK de cKtre prinul Bernard scopul acestui grup a $ost creearea unui gu)ern mondial i crearea unei armate mondiale% Ulterior, la aceste deziderate s-a mai adKugat creeare unei religii noi de tipul Fe; Age i grupul a continuat sK $unctioneze i ultima edintK dupK cte tiu eu a $ost Ln :anada% &a grup participK personalitKi din Lntreaga lume, deosebit de in$lunete i unul din cei care a constituit grupul declara cK sarcinile lui (a grupului" este acela de a di$uza la conducerile lumii, adicK la gu)erne i la preidenii, pKrerile grupului Ln legKturK cu di$eritele probleme importante ale lumii% De e(emplu la una din Lntlnirile care a a)ut loc Ln perioada BE cnd :eausecu a )izitat @landa, a $ost discutarea problemei crizei petroliere declanate Ln aceea perioadK, i #otKrrea ca grupul sK se ocupe cu preluarea Ln gestionare a acestor rezer)e petroliere internaionale% De atunci a Lnceput] 2telian Andronic$ Spuneam mai Lnainte cK Lnainte de sosirea lui :eausecu a trebuit sK $ac nite $ie% 0n aceste $ie personale, a trebuit sK )orbesc despre prinul Bernard, am )orbit numai partea o$icialK] De ceU 5entru cK eu comunicasem prin telegramK anterior centralei date pri)itor la grupul Bilderberg% De acasK a )enit o apreciere Ln sensul cK e o in$ormaie documentarK i nu prezintK interes deosebit% 5e mine m-a supKrat c#estia asta% Fu tia nimeni, dar pentru ei nu era deosebitK i atuncea, Ln $ia $KcutK prinului Bernard, n-am trecut alte preocupKri ale prinului despre grup i despre altele% Dar totui Ln momentul cnd prinul a sosit Ln @landa, deci Ln seara )izitei, Ln seara sosirii eu i-am pregKtit o notK pe douK pagini Ln legKturK cu grupul, rolul prinului i aa mai departe pentru cK se Lntlnete cu prinul, Ln mod normal e obligaia mea sK Li spun cK uite totui ce e cK] nu e o c#estie din asta cnd spui cK )rei sK creezi un gu)ern mondial, nu e o treabK c#iar de] Ion ristoiu$ Da, corect, i era un lucru $oarte important% 2telian Andronic$ i atuncia am )orbit cu generalul care era ang#iotantul preedintului i i-am dat Lntru-n plic Lnc#is nota $KcutK de mine% 0n $iecare zi eu prezentam un buletin in$ormati) pentru :eausecu, Ln sensul cK Li prezentam toatea comentariile care se $Kceau Ln legKtura cu )izita lui i modul Ln care a $ost primit i aa mai departe, Ln toate cercurile diplomatice g%%%h i atuncia i-am dat generalului i am spus' TDK-o te rog preedintelui pentru cK e o c#estie interesantK7% A luat-o, i-a dat-o i a doua zi cnd m-am dus sK-i prezint buletinul a zis' TUite nota Lnapoi7, dar zice' T$ii atent, to)arKul a ordonat sK distrugi nota i toate materialele care le ai Ln legKturK cu treaba asta%7 Ion ristoiu$ Dar de ceU

107 | P a g e

2telian Andronic$ 5Ki nu a spus nimeni, nici astKzi nu mi-a spus% Aa, i eu m-am dus acasK, am desc#is nota i culmea, pe notK era un A pus pe partea stngK cu un creion colorat i subliniat de $iecare datK Bilderberg i Bernard, Bilderberg i Bernard% Asta era o c#estie di$eritK pentru cK buletinele in$ormati)e pe care i le prezentam, le primeam Lnapoi $KrK nici un $el de notK% Aa, am distrus documentele] Ion ristoiu$ Asta LnseamnK cK citise] 2telian Andonic$ 5Ki categoric cK a citit] LnsK nu mi-am e(plicat i nu Lmi e(plic nici astKzi, dei am $Kcut unele presupuneri, de ce mi-a spus sK distrug materialele% :ulmea e cK ulterior m-am Lntlnit cu generalul pe culoarele ministerului, ne-am recunoscut unul pe altul, am dat mna i el zice gsemnul de duce degetul la buzeh adicK Ttaci din gurK7% Ion ristoiu$ :redei cK grupul a a)ut )reo legKturK cu +rgo)iteU 2telian Andronic$ Fu tiu, nu bag mna nici aa, nici aa%

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter $a(e.oo= -igg Re##it 1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e 0ne .logger li=es t3is,

5ostat in ser)icii secrete, SocietKJi Secrete G comentarii 4tic#ete' Bilderberg, clubul Bilderberg, conspiratii, controlul total, Dez)aluiri, globalizare, grupul Bilderberg, Foua @rdine Mondiala, SocietKJi Secrete

4ista oficiala a participantilor la intrunirea lubului Bilderberg din 5667

0(t 18

5ublicat de bKtKiosu

108 | P a g e

B>&D4RB4R? M44+>F? 6:#antill-, Airginia, USA7 C-D 1une G!!D :URR4F+ &>S+ @= 5AR+>:>5AF+S ,onorar- :#airman B4& 6Da)ignon, 4tienne7 6Aice :#airman, Suez-+ractebel7 D4U 6Ac9ermann, 1ose$7 6:#airman o$ t#e Management Board and t#e ?roup 4(ecuti)e :ommittee, Deutsc#e Ban9 A?7 :AF 6Adams, 1o#n7 Associate Deput- Minister o$ Fational De$ence and :#ie$ o$ t#e :ommunications Securit- 4stablis#ment :anada USA 6A/ami, =ouad7 6Director, Middle 4ast Studies 5rogram, +#e 5aul ,% Fitze Sc#ool o$ Ad)anced >nternational Studies, +#e 1o#ns ,op9ins Uni)ersit-7 USA 6Ale(ander, 2eit# B%7 6Director, Fational Securit- Agenc-7 >F+ 6Almunia, 1oa_uln 7 6:ommissioner, 4uropean :ommission7 ?R: 6Alogos9ou$is, ?eorge7 Minister o$ 4conom- and =inance USA 6Altman, Roger :%7 6:#airman, 4)ercore 5artners >nc%7 +UR 6Babacan, Ali 7 Minister o$ =oreign A$$airs F&D 6Bal9enende, 1an 5eter7 5rime Minister 5R+ 6Balsemmo, =rancisco 5into7 6:#airman and :4@, >M5R4SA, S%?%5%S%* =ormer 5rime Minister7 =RA 6Ba)erez, Ficolas7 65artner, ?ibson, Dunn ` :rutc#er &&57 >+A 6Bernabn, =ranco7 6:4@, +elecom >talia Spa7 32A BBernanCe, Ben 2.; B hairman, Board of 9overnors, Federal Reserve 2Rstem; S.4 6Bildt, :arl7 Minister o$ =oreign A$$airs =>F 6Blo$ield, Antti 7 6Senior 4ditorial .riter, ,elsingin Sanomat7 DF2 6Bosse, Stine7 6:4@, +r-gAesta7 :AF 6Brodie, >an 7 6:#ie$ o$ Sta$$, 5rime MinisterMs @$$ice7 AU+ 6Bronner, @scar7 65ublis#er and 4ditor, Der Standard7 =RA 6:astries, ,enri de 7 6:#airman o$ t#e Management Board and :4@, A3A7 4S5 6:ebripn, 1uan &uis7 6:4@, 5R>SA7 :AF 6:lar9, 4dmund7 65resident and :4@, +D Ban9 =inancial ?roup7 ?BR 6:lar9e, 2ennet#7 Member o$ 5arliament F@R 6:lemet, 2ristin7 6Managing Director, :i)ita7 USA 6:ollins, +imot#- :%7 6Senior Managing Director and :4@, Ripple;ood ,oldings, &&:7 =RA 6:ollomb, Bertrand7 6,onorar- :#airman, &a$arge7 5R+ 6:osta, Antqnio7 Ma-or o$ &isbon USA 6:roc9er, :#ester A%7 1ames R% Sc#lesinger 5ro$essor o$ Strategic Studies USA 6Dasc#le, +#omas A%7 =ormer US Senator and Senate Ma/orit- &eader :AF 6Desmarais, 1r%, 5aul 7 6:#airman and co-:4@, 5o;er :orporation o$ :anada7 ?R: 6Diamantopoulou, Anna7 Member o$ 5arliament USA 6Donilon, +#omas 4%7 65artner, @MMel)en- ` M-ers7 >+A 6Drag#i, Mario7 6?o)ernor, Banca dM>talia7 AU+ 64derer, Brigitte7 6:4@, Siemens A? rsterreic#7 :AF 64d;ards, F% Murra- 7 6Aice :#airman, :andian Fatural Resources &imited7 DF2 64ldrup, Anders 7 65resident, D@F? A8S7 >+A 64l9ann, 1o#n7 6Aice :#airman, =iat S%p%A%7 USA 6=ara#, Mart#a 1%7 6Director, :enter $or :ogniti)e Feuroscience* .alter ,% Annenberg 5ro$essor in t#e Fatural Sciences, Uni)ersit- o$ 5enns-l)ania7 USA 6=eldstein, Martin S%7 65resident and :4@, Fational Bureau o$ 4conomic Researc#7 D4U 6=isc#er, 1osc#9a7 =ormer Minister o$ =oreign A$$airs USA 6=ord, 1r%, ,arold 4%7 6Aice :#airman, Merill &-nc# ` :o%, >nc%7 :,4 6=orstmoser, 5eter7 65ro$essor $or :i)il, :orporation and :apital Mar9ets &a;, Uni)ersit- o$ Hsric#7
105 | P a g e

>R& 6?allag#er, 5aul 7 Attorne- ?eneral USA 6?eit#ner, +imot#- =% 7 65resident and :4@, =ederal Reser)e Ban9 o$ Fe; [or97 USA 6?igot, 5aul 7 64ditorial 5age 4ditor, +#e .all Street 1ournal7 >R& 6?leeson, Dermot 7 6:#airman, A>B ?roup7 F&D 6?oddi/n, ,arold7 6:4@, +om+om7 +UR 6?Sgss, He-nep 7 61ournalist* =ounder, 4urActi)%com%tr7 32A B9raham, #onald ,.; B hairman and ,8, 'he Washington +ost ompanR; F&D 6,alberstadt, Aictor7 65ro$essor o$ 4conomics, &eiden Uni)ersit-* =ormer ,onorar- Secretar- ?eneral o$ Bilderberg Meetings7 USA 6,olbroo9e, Ric#ard :% 7 6Aice :#airman, 5erseus, &&:7 =>F 6,on9apo#/a, Seppo7 6Member o$ t#e Board, Ban9 o$ =inland7 >F+ 6,oop Sc#e$$er, 1aap ?% de7 6Secretar- ?eneral, FA+@7 USA 6,ubbard, Allan B%7 6:#airman, 4 ` A >ndustries, >nc%7 B4& 6,u-g#ebaert, 1an7 6:#airman o$ t#e Board o$ Directors, 2B: ?roup7 D4U 6>sc#inger, .ol$gang7 =ormer Ambassador to t#e U2 and US USA 61acobs, 2ennet#7 6Deput- :#airman, ,ead o$ &azard U%S%, &azard =rnres ` :o% &&:7 32A BGohnson, Games A.; B:ice hairman, +erseus, 44 ; D8bamaPs man tasCed Mith selecting his running mateE S.4 61o#nstone, +om 7 65resident and :4@, AB S2=7 USA 61ordan, 1r%, Aernon 4%7 6Senior Managing Director, &azard =rnres ` :o% &&:7 =RA 61ou-et, 1ean-5ierre 7 Minister o$ 4uropean A$$airs ?BR 62err, 1o#n 7 6Member, ,ouse o$ &ords* Deput- :#airman, Ro-al Dutc# S#ell plc%7 32A BSissinger, <enrR A.; B hairman, Sissinger Associates, Inc.; D4U 62laeden, 4c9art )on7 6=oreign 5olic- Spo9esman, :DU8:SU7 USA 62lein$eld, 2laus7 65resident and :@@, Alcoa7 +UR 62oj, Musta$a 7 6:#airman, 2oj ,olding A%S%7 =RA 62odmani, Bassma7 6Director, Arab Re$orm >nitiati)e7 USA 62ra)is, ,enr- R%7 6=ounding 5artner, 2o#lberg 2ra)is Roberts ` :o%7 USA 62ra)is, Marie-1oste7 6Senior =ello;, ,udson >nstitute, >nc%7 >F+ 62roes, Feelie 7 6:ommissioner, 4uropean :ommission7 5@& 62;asnie;s9i, Ale9sander 7 =ormer 5resident AU+ 6&eitner, .ol$gang7 6:4@, Andritz A?7 4S5 6&eqn ?ross, Bernardino7 6Secretar- ?eneral, @$$ice o$ t#e 5rime Minister7 >F+ 6Mandelson, 5eter7 6:ommissioner, 4uropean :ommission7 =RA 6Margerie, :#ristop#e de7 6:4@, +otal7 :AF 6Martin, Roger7 6Dean, 1osep# &% Rotman Sc#ool o$ Management, Uni)ersit- o$ +oronto7 ,UF 6Marton-i, 1pnos7 65ro$essor o$ >nternational +rade &a;* 5artner, Ba9er ` Mc2enzie* =ormer Minister o$ =oreign A$$airs7 USA 6Mat#e;s, 1essica +% 7 65resident, :arnegie 4ndo;ment $or >nternational 5eace7 >F+ 6Mc:ree)-, :#arlie 7 6:ommissioner, 4uropean :ommission7 USA 6McDonoug#, .illiam 1%7 6Aice :#airman and Special Ad)isor to t#e :#airman, Merrill &-nc# ` :o%, >nc%7 :AF 6Mc2enna, =ran97 6Deput- :#air, +D Ban9 =inancial ?roup7 ?BR 6Mc2illop, +om 7 6:#airman, +#e Ro-al Ban9 o$ Scotland ?roup7 =RA 6Montbrial, +#ierr- de7 65resident, =renc# >nstitute $or >nternational Relations7 >+A 6Monti, Mario7 65resident, Uni)ersita :ommerciale &uigi Bocconi7 USA 6Mundie, :raig 1% 7 6:#ie$ Researc# and Strateg- @$$icer, Microso$t :orporation7 F@R 6M-9lebust, 4gil7 6=ormer :#airman o$ t#e Board o$ Directors SAS, Fors9 ,-dro ASA7 D4U 6Fass, Matt#ias7 6Deput- 4ditor, Die Heit7 F&D 6Fet#erlands, ,%M% t#e Zueen o$ t#e7 =RA 6@c9rent, :#ristine7 6:4@, =renc# tele)ision and radio ;orld ser)ice7 =>F 6@llila, 1orma7 6:#airman, Ro-al Dutc# S#ell plc7 S.4 6@lo$sson, Maud 7 Minister o$ 4nterprise and 4nerg-* Deput- 5rime Minister
110 | P a g e

F&D 6@range, ,%R%,% t#e 5rince o$7 ?BR 6@sborne, ?eorge7 S#ado; :#ancellor o$ t#e 4(c#e_uer +UR 6rztra9, =ai97 Member o$ 5arliament >+A 65adoa-Sc#ioppa, +ommaso 7 =ormer Minister o$ =inance* 5resident o$ Fotre 4urope ?R: 65apa#elas, Ale(is7 61ournalist, 2at#imerini7 ?R: 65apale(opoulos, Dimitris7 6:4@, +itan :ement :o% S%A%7 USA 65aulson, 1r%, ,enr- M%7 Secretar- o$ t#e +reasurUSA 65earl, =ran9 ,%7 6:#airman and :4@, 5erseus, &&:7 32A B+erle, Richard !.; BResident FelloM, American ,nterprise Institute for +ublic +olicR Research; =RA 65trol, =ranjois7 Deput- ?eneral Secretar- in c#arge o$ 4conomic A$$airs D4U 65ert#es, Aol9er7 6Director, Sti$tung .issensc#a$t und 5oliti97 B4& 65#ilippe, ,%R%,% 5rince7 :AF 65ric#ard, 1% Robert S%7 65resident and :4@, +orstar :orporation7 :AF 6Reisman, ,eat#er M%7 6:#air and :4@, >ndigo Boo9s ` Music >nc%7 32A BRice, ondoleezza; 2ecretarR of 2tate 5R+ 6Rio, Rui 7 Ma-or o$ 5orto 32A BRocCefeller, #avid ; BFormer hairman, hase Manhattan BanC; 4S5 6Rodriguez >nciarte, Matias7 64(ecuti)e Aice :#airman, ?rupo Santander7 USA 6Rose, :#arlie7 65roducer, Rose :ommunications7 DF2 6Rose, =lemming7 64ditor, 1-llands 5osten7 USA 6Ross, Dennis B%7 6:ounselor and Hiegler Distinguis#ed =ello;, +#e .as#ington >nstitute $or Fear 4ast 5olic-7 USA 6Rubin, Barnett R%7 6Director o$ Studies and Senior =ello;, :enter $or >nternational :ooperation, Fe; [or9 Uni)ersit-7 +UR 6Sa#en9, =erit 7 6:#airman, Dogus ,olding A%S%7 32A B2anford, MarC; 9overnor of 2outh arolina USA 6Sc#midt, 4ric7 6:#airman o$ t#e 4(ecuti)e :ommittee and :4@, ?oogle7 AU+ 6Sc#olten, Rudol$ 7 6Member o$ t#e Board o$ 4(ecuti)e Directors, @esterreic#isc#e 2ontrollban9 A?7 DF2 6Sc#ur, =ritz ,% 7 =ritz Sc#ur ?ruppen :H4 6Sc#;arzenberg, 2arel 7 Minister o$ =oreign A$$airs USA 6Sebelius, 2at#leen7 ?o)ernor o$ 2ansas USA 6S#ultz, ?eorge 5%7 6+#omas .% and Susan B% =ord Distinguis#ed =ello;, ,oo)er >nstitution, Stan$ord Uni)ersit-7 4S5 6Spain, ,%M% t#e Zueen o$7 :,4 6Spillmann, Mar9us7 64ditor-in-:#ie$ and ,ead Managing Board, Feue Hsrc#er Heitung A?7 USA 6Summers, &a;rence ,%7 6:#arles .% 4liot 5ro$essor, ,ar)ard Uni)ersit-7 ?BR 6+a-lor, 1% Martin7 6:#airman, S-ngenta >nternational A?7 USA 6+#iel, 5eter A%7 65resident, :larium :apital Management, &&:7 F&D 6+immermans, =rans 7 Minister o$ 4uropean A$$airs RUS 6+renin, Dmitri A%7 6Deput- Director and Senior Associate, :arnegie Mosco; :enter7 >F+ 6+ric#et, 1ean-:laude7 65resident, 4uropean :entral Ban97 USA 6Aa9il, Sanam7 6Assistant 5ro$essor o$ Middle 4ast Studies, +#e 5aul ,% Fitze Sc#ool o$ Ad)anced >nternational Studies, 1o#ns ,op9ins Uni)ersit-7 =RA 6Aalls, Manuel 7 Member o$ 5arliament ?R: 6Aar)itsiotis, +#omas7 6:o-=ounder and 5resident, A c @ :ommunication7 :,4 6Aasella, Daniel &%7 6:#airman and :4@, Fo)artis A?7 =>F 6Au-r-nen, Raimo7 6Director, +#e =innis# >nstitute o$ >nternational A$$airs7 =RA 6Atdrine, ,ubert7 ,ubert Atdrine :onseil F@R 6Aollebae9, 2nut7 6,ig# :ommissioner on Fational Minorities, @S:47 S.4 6.allenberg, 1acob7 6:#airman, >n)estor AB7 USA 6.eber, 1% Ain7 6:4@, :lar9 ` .einstoc97 USA 6.ol$enso#n, 1ames D% 7 6:#airman, .ol$enso#n ` :ompan-, &&:7
111 | P a g e

32A BWolfoMitz, +aul ; B:isiting 2cholar, American ,nterprise Institute for +ublic +olicR Research; >F+ 6Hoellic9, Robert B% 7 65resident, +#e .orld Ban9 ?roup7 Rapporteurs ?BR 6Bredo;, Aendeline )on7 6Business :orrespondent, +#e 4conomist7 ?BR 6.ooldridge, Adrian D%7 6=oreign :orrespondent, +#e 4conomist7 AU+ Austria ,UF ,ungarB4& Belgium >F+ >nternational :,4 S;itzerland >R& >reland :AF :anada >+A >tal:H4 :zec# Republic F@R For;aD4U ?erman- F&D Fet#erlands DF2 Denmar9 5R+ 5ortugal 4S5 Spain 5@& 5oland =RA =rance RUS Russia =>F =inland S.4 S;eden ?BR ?reat Britain +UR +ur9e?R: ?reece USA United States o$ America sursa' 5rison 5lanet Despre lista celorlalti participanti de la intrunirile din anii trecuti, cititi aici%

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter $a(e.oo= -igg Re##it 1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e e t3e 'irst to li=e t3is,

5ostat in SocietKJi Secrete E comentarii 4tic#ete' Bilderberg, clubul Bilderberg, conspiratii, controlul total, globalizare, Foua @rdine Mondiala, SocietKJi Secrete

2ocietatile secrete si bacnota de 0 dolar american

0(t 11 112 | P a g e

5ublicat de bKtKiosu Fu putine sunt sursele de pe >nternet si din mass-media care )orbesc tot mai des despre asa-zisa conspiratie mondiala si di)ersele organizatii secrete care stapanesc din umbra lumea% Acest articol nu-si propune sa $aca o analiza a ade)arului teoriei conspirationiste, ci doreste mai degraba sa aduca la lumina simbolurile prezente pe bancnota de 1 dolar american, $oarte multe la numar si e)idente pentru cei care dispun de o minima atentie% Fu am mai mentionat bibliogra$ia articolului, pentru ca >nternet-ul este plin de asemenea in$ormatii, nici nu ne arogam )reun drept de autor asupra in$ormatiilor scrise aici, meritul nostru este doar de a pune intr-o $orma unitara in$ormatiile prezente atat de des% Marele sigiliu al Statelor Unite are doua $ete% 5rima $ata poarta motto-ul = pluribus unum (1E litere" si prezinta un 6)ultur7 (in realitate un p#oeni(" purtand in g#eare un manunc#i de 1E sageti, respecti) o ramura de maslin cu 1E $runze si 1E $ructe, a)and deasupra capului 1E stele, aran/ate deloc intamplator, c#iar in $orma celebrei 5eceti a lui Solomon% 5iramida cu 1E ni)eluri, inscriptiile latinesti Annuit coeptis (1E litere" si +ovus ordo seclorum si oc#iul 6atot)azator7 apar pe 6re)ers7% >ntalnim ast$el o prima ciudatenie < si anume cele doua $ete ale sigiliului% Sigiliul este pe post de stampila, $olosit pentru a autenti$ica anumite documente, de ce este ne)oie de un re)ers al unei stampileU >n realitate, ambele $ete ale Marelui Sigiliu, $iecare continand anumite simboluri, au e(istat inca din perioada :ongreselor :ontinentale < primele 6gu)erne7 americane, alcatuite din reprezentanti ai coloniilor% >n anul 1BBN adoptarea $ormala a Declaratiei de >ndependenta s-a $acut de catre un grup de CN de semnatari, dintre care CG erau membri declarati ai $rancmasoneriei% (De alt$el toti cei 1C generali de )ar$ ai lui .as#ington erau masoni, C dintre ei c#iar mari maestri% >storicul mason Mac9e- pretinde ca .as#ington insusi era mare maestru al lo/ei Airginia"% &a cate)a ore dupa adoptarea Declaratiei de >ndependenta, un comitet alcatuit din Ben/amin =ran9lin (mason din 1BE1", +#omas 1e$$erson si 1o#n Adams s-a intrunit pentru a concepe Marele Sigiliu% :ei trei au in)itat pe 5ierre 4ugnne < artist sa li se alature% :ongresul :ontinental nu a aprobat insa sigiliul realizat de acestia% :a urmare, in anul 1BDG, :ongresul i-a desemnat pe .illiam Barton, o autoritate in materie de simboluri si #eraldica si pe :#arles +#ompson, secretar al congresului, sa $inalizeze acest demers% Ast$el s-a nascut dublul Sigiliu al Statelor Unite $olosit si in prezent% 5rimele sc#ite ale re)ersului sigiliului american contineau piramida masonica neterminata, a)and motto-ul "eo favente perennis (?ratia nepieritoare a lui Dumnezeu"% 4le au $ost respinse de catre primul comitet pentru stabilirea sigiliului (desemnat in 1BBN", precum si de cel de-al doilea% Abia in 1DBG, piramida neterminata a $ost completata cu oc#iul 65ro)identei7, plasat deasupra ei% 5ana in 19E au aparut bancnote de 1 dolar care nu a)eau imprimat re)ersul sigiliului% Acesta a ramas necunoscut publicului larg american pana in 19EC, cand 5resedintele =ran9lin Roose)elt a cerut +rezoreriei sa tipareasca pe bancnota de 1 dolar si $ata si re)ersul sigiliului conceput cu 1C! de ani inainte% 5rima )arianta a bancnotei a)ea 6)ulturul7 in stanga si piramida in dreapta% Roose)elt a cerut mutarea in stanga a piramidei% @ remarca interesanta este ca in actualul sigiliu american, oc#iul din )ar$ul piramidei este un oc#i stang% >n simbolismul uni)ersal, @c#iul 5ro)identei di)ine este cel drept% Merita sa amintim aici celebra e(presie 60anul este ochiul dracului6%

113 | P a g e

Bancnota americana de 1 dolar este un socant e(emplu de simbolism masonic% 5e $ata ei este imprimat portretul lui .as#ington, unul dintre principalii re)olutionari masoni care au contribuit la $ondarea Statelor Unite% >n dreapta portretului lui .as#ington, se obser)a emblema +rezoreriei, care inglobeaza simbolurile masonice ale ec#erului, c#eii si balantei si 1E stele dispuse pe ec#er, dupa cum se obser)a in imaginea de mai /os% >n pri)inta re)ersului bancnotei, el are in$atisarea de mai sus abia dupa 19EC din )remea marelui cra# bursier% Sigiliul american, cu cele doua $ete ale sale, este intesat de simboluri masonice, in centrul lui a$landu-se ideea-$orta de uni$icare% Desigur, neintamplator, cu)antul 6one7 (unu" se repeta de N ori% >F ?@D .4 +RUS+ se a$la in centrul re)ersului bancnotei, deasupra cu)antului @F4%

De la baza catre )ar$, treptele piramidei masonice corespund urmatoarei ierar#ii' umanistii, $rancmasonii $ara sort, lo/ile albastre, cluburile $rancmasonice mascate (Rotar-, &ions, etc", ritul [or9, ritul scotian 1-EE, comunismul, Marele @rient, BMnai Brit#, :lubul celor C!! , :lubul celor EE, :onsiliul celor 1E (grupare secreta condusa de clanul Rot#sc#ild", pe cea mai inalta treapta $iind situata :asa Rot#sc#ild% M:D::&33A> este numarul roman ce reprezinta 1BBN% Anul 1BBN reprezinta $ormal anul in care s-a adoptat Declaratia de >ndependenta, insa printre altele reprezinta si anul $ondarii lo/ei $rancmasonice denumita 6>lluminati7 de catre Adam .eis#aupt (1 mai 1BBN"% @ alta semni$icatie a anului 1BBN, reprezinta construirea +urnului Babel mentionat in Biblie, daca s-ar lua ca anul ! < anul nasterii lui Adam%
114 | P a g e

Motto-ul +ovus ,rdo $eclorum a $ost creat de catre :#arles +#ompson, in iunie 1BDG% 4l a $olosit, se pare, un )ers din 4neida lui Airgiliu, 'a!nus ab inte!ro seclorum nascitur ordo (6la nastere mareata si reinnoita ordine a )eacurilor7", in care Sibila (pro$eteasa" din :umae pre)estea noua era de pace adusa de :ristos% @ alegere interesanta, am spune noi, care corelata cu oc#iul stang 6atot)azator7 ne poate pune pe ganduri% =iloso$ia masonica a$irma ca omul 6neinitiat7 se a$la intr-o stare animalica, grosiera% 5rea putin luminat sau c#iar lipsit de 6lumina7 spirituala pe ca o o$era, se zice, doctrinele masonice, el poate $i asemuit cu o piatra imper$ecta, necioplita si nesle$uita% >n sc#imb, omul 6initiat7 este educat, so$isticat, disciplinat si culti)at% 4l tinde catre 6per$ectiunea spirituala7 si poate $i asemuit cu o caramida, cu o piatra cioplita, sle$uita% 5iramida masonica este construita e(clusi) din pietre sle$uite, alese cu meticulozitate de asa zisii 6zidari7, care e(amineaza cu atentie de$ectele pietrelor si le resping pe cele 6imper$ecte7% +eoria conspirationista a$irma ca zidarii (6pietrele per$ecte7" sunt masonii de rang inalt si uneltele lor, iar proiectul lor consta in 6innoirea7 si re$ormarea (-erestroiAa sau TiAAun ,lam" intregii lumi% Ast$el, pentru a construi o Foua @rdine Mondiala, ei trebuie mai intai sa o distruga pe cea )ec#e, con$orm de)izei lor' ,rdo Ab 6hao (5rin #aos la ordine" a$irma aceeasi teorie conspirationista% :elalalt motto < Annuit coeptis, inseamna 6inceputul a $ost incu)iintat7, $raza re$erindu-se, printre altele, la reusita intreprinderii conspirati)e de punere a bazelor statului masonic american% Sub indrumarea lui ,a-m Salomon si a lui Ben/amin =ran9lin, a $ost introdus in Marele Sigiliu al Statelor Unite simbolul oc#iului 6atot)azator7, in interiorul pietrei ung#iulare din care emana raze solare% Multi au presupus ca oc#iul este cel al lui @siris, zeul-soare al 4giptului antic sau al $iului sau, ,orus% Acest lucru este in parte ade)arat, dar lucrurile nu se opresc aici% >ata ce nota in aceasta directie Albert 5i9e, $ost Su)eran Mare :omandor' 6$oarele P este ,chiul Atotva.ator al Mojilor noastre. B...C $teaua $tralucitoare 8*'arele Arhitect, completam noi/9 a fost recunoscuta ca emblema a ,mniscientei, a ,chiului Atotva.ator, care in vi.iunea anticilor era $oarele6% Ade)arata identitate a Marelui Ar#itect este deg#izata sub o multime de deg#izari si subter$ugii% 4l este, pretind masonii < 6Soarele7, 6,iram Abi$$7, cel care poarta un 6Fume >ne$abil7, 64in Sop#7, 6Marele Ar#itect al Uni)ersului7, 6Abaddon7, 6Ma#abone7, 61a#bu#lun7% >n ceea ce-l pri)este pe ,a-m Salomon < un e)reu din 5olonia, pana recent, putine manuale de istorie ii pomeneau numele% =rancmasonii il numesc insa, cu mandrie < $inantatorul Re)olutiei Americane% Se zice ca ar $i $ost agentul clanului Rot#sc#ild in America% >n onoarea lui s-a ridicat si o statuie, la 5#iladelp#ia% =ata sigiliului repeta prin di)erse elemente moti)ul numarului 1E% Ast$el, pe ea apare un p#oeni( care poarta in g#earele piciorului stang 1E sageti, in g#earele piciorului drept o ramura de maslin cu 1E $runze si 1E $ructe, iar in cioc inscriptia 4 puribus unum, a)and 1E litere% Deasupra p#oeni(ului, 1E pentagrame $ormeaza 5ecetea lui Solomon% Aripa dreapta a p#oeni(ului are EG pene mari, iar cea stanga EE, corelate cu ultimele grade ale Ritului [or9% >n simbolismul uni)ersal, p#oeni(ul reprezinta moartea si renasterea ciclica a naturii si a lumii, in general% Asocierea sa cu aparitia atat de $ortata a numarului 1E (simbol al mortii si al distrugerii" este o alta tema la care merita sa ne gandim% Fumarul 1E mai simbolizeaza si cele 1E grade ale ritului [or9% Motto-ul ce apare aici < = pluribus unum (Dintre mai multi < unul singur, sau alt$el spus < Unul singur
115 | P a g e

deasupra tuturor" ne poate duce la ideea de uni$icare $ortata (prin prezenta sagetilor" a tuturor gu)ernelor, sistemelor monetare si religiilor, prin crearea unui stat unic, condus de un singur om, idee care este dealt$el intens amintita de asa-zisa teorie conspirationista% 4(trem de semni$icati) este $aptul ca, suprapunand peste triung#iul ce incadreaza piramida un triung#i identic, orientat in)ers, )ar$urile acestora indica literele A, S, M, @, F din logo-urile latine% ASM@F este con$orm legendei, o entitate ce pazeste +emplul lui Solomon, iar prin anagramare, rezulta cu)antul MAS@F%

Re)enind la paragra$ul despre ASM@F, dacK modul de gKsire al acestor litere poate pKrea e(agerat (deOi marca/ul cu roOu reprezintK bine-cunoscuta Stea a lui Da)id", putem atunci sK luKm Ln consideraJie un alt mod de obJinere al aceloraOi litere < prin suprapunerea peste imagine a celebrului simbol masonic < ec#erul Oi compasul% Se pot $ace niOte speculaJii legate de re)ersul sigiliului, peste care suprapunndu-se aceleaOi $orme, apar cu)intele R&A+@ (6R7 de pe aripa dreaptK (Rig#t ;ing", 6&7 de pe stnga (4e$t", 6A7 de pe sKgeJi (Arro;s", 6+7 de pe penele cozii ('ail" si 6@7 de pe ramurK de mKslin (8li)e""% DacK ar $i sK aplicKm acelaOi algoritm prin care am obJinut MAS@F din ASM@F, )om obJine AR&+@ din R&A+@% 5utem crea din aceastK rKdKcinK Arlington sau :#arleston, douK oraOe americane, Oi mai departe, puteam lega de ele anumite e)enimente, locaJii, dar de/a ne depKrtKm prea mult de subiectul articolului nostru% Amintim totuOi cK Ln oraOul :#arleston (situat la EEv latitudine nordicK (gradul EE $iind cel mai Lnalt grad Ln masonerie" < a $ost Ln$iinJatK prima lo/a masonicK de rit scoJian din America de Ford% Un alt simbol $ascinant prin semni$icaJiile sale Oi care scapK uOor )ederii este o bu$niJK pe $aJa bancnotei% 5oate pKrea amuzant, insK conotaJiile acestui simbol sunt ct se poate de serioase% Ast$el, bu$niJa este asociatK Ln mod tradiJional att cu LnJelepciunea, ct Oi cu moartea% Unii ar putea spune cK cele douK noJiuni se Lmpletesc una cu alta% =iecare din noi cunoaOte $KrK LndoialK )ec#ea zicalK cK atunci cnd o bu$nitK se stabileOte pe lngK o casK, aduce moartea unei persoane din respecti)a locuintK% 0n mitologia greacK, bu$niJa este simbolul Atenei% 4(istK c#iar Oi o monedK reprezentnd-o pe zeiJa Atena pe a)ers, iar pe re)ers < o bu$nitK% Atena a)ea patru atribute principale' LnJelepciunea (simbolizatK de bu$nitK", mKestria Ln arta rKzboiului (simbolizatK de un scut", castitatea Oi mKestria Ln arta meOteOugurilor%

116 | P a g e

0n mitologia sumerianK LnsK, zeiJa morJii era reprezentatK ca o $emeie goalK $lancatK de douK bu$niJe% Se poate $ace o corelare cu &ilit#, )ec#ea zeitK ebraicK, o entitate demoniacK, identi$icatK cu aceastK pasKre% Am putea spune $oarte multe despre &ilit#, ne )om limita LnsK doar la $aptul cK Ln tradiJia 9abalei, ea este menJionatK ca $iind prima soJie a lui Adam, de sorginte angelicK, decKzutK LnsK Lntre timp, de)enitK demon, care iOi putea sc#imba Ln$KJiOarea la )ointK% >nteresant este $aptul cK deOi mai peste tot se a$irmK cK picioarele sale sunt ca cele ale pasarilor, Ln reprezentKrile sale ele sunt clar picioare de reptilK% Fe oprim aici cu comentariile legate de &ilit#, deOi am mai putea scrie Ln continuare multe lucruri interesante despre ea% 5oate cea mai interesantK paralelK legatK de simbolul bu$niJei de pe bancnota de un dolar o reprezintK asocierea ei cu Bo#emian ?roo)e% 5entru cei care LncK nu se simt su$icienJi de intrigaJi de in$ormaJiile prezentate pnK acum, Bo#emian ?roo)e este un club masonic, ai cKrui membri se Lntlnesc o datK pe an Lntr-o asa zisK )acantK la Bo#emian ?ro)e < o pKdure din nordul statului :arolina (locul de unde se trage si numele clubului"% >n imaginea din stnga este simbolul clubului < o bu$nitK stilizatK% &a intrarea Ln tabKra ce se organizeazK Ln respecti)a locaJie este o a)ertizare pentru cei care nu-Oi au locul acolo < o bu$nitK Ln /urul cKreia sunt scrise cu)intele s#a9espeariene' 6.ea)ing spiders come not #ere7 g1h% Amintim] doar aOa ca $apt di)ers cK din acest grup $ac parte preOedintele ?eorge .% Bus#, )ice-presedintele Dic9 :#ene-, ,enr- 2issinger, :olin 5o;ell, sau Ronald Reagan, ?eorge Bus#, etc% :lubul numKrK Ln total apro(imati) GB!! de membri, toJi < bKrbaJi, o ade)KratK elitK de pe Lntreg globul pKmntesc% DeOi mKsurile de securitate sunt e(treme, nici un ziarist nea)nd )oie sK participe la respecti)ul e)eniment, se spune ca in)itaJii participK printre altele la un ritual ocult Ln care se )enereazK o bu$nitK giganticK din piatrK g1hgGhgEh care ar reprezenta pe Moloc#% SK re)enim insK la bancnota de un dolar, despre care dacK nici panK acum nu suntem con)insi de comple(a ei simbolisticK masonicK, am pKstrat pentru $inal argumentul $orte < si anume < $igura lui ?eorge .as#ington de pe respecti)a bancnotK% ?eorge .as#ington, primul presedinte al Statelor Unite intre anii 1BD9-1B9B a $ost un mason al ritului scotian, apartenenta sa la masonerie $iind recunoscutK de cKtre toate organizatiile masonice internationale, iar $igura sa este amintitK cu mandrie de cKtre masoni% 4(istK numeroase monumente dedicate lui ?eorge .as#ington, este c#iar si un stat care ii poarta numele, el $iind cel mai omagiat presedinte al Statelor Unite% De departe cel mai impunKtor monument dedicat acestuia este obeliscul .as#ington Monument g hgCh din .as#ington D:, o constructie inaltK de CCC picioare si C%18D inci, a)and lKtimea laturilor de la baza de CC picioare 1%18G inci% Fu )om mai )orbi despre obeliscuri sau despre semni$icatia numarului C, )om mai adKuga doar ca in Ale(andria, Airginia e(istK ?eorge .as#ington Masonic Fational Memorial gNhgBh% :lKdirea apartine unei lo/e masonice < &o/a GG Ale(andria, aceeasi lo/a in care a acti)at si .as#ington (mare maestru din 1BDD"% Aceasta clKdire este singura clKdire masonicK spri/initK si intretinutK de CG mari lo/e ale Statelor Unite% :lKdirea mai adKposteste de asemenea si colectia lo/ei Ale(andria care contine in cea mai mare parte obiectele masonice apartinand 6$ratelui7 .as#ington% Sursa' ;;;%colectzii%ro

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter 117 | P a g e

$a(e.oo=5 -igg Re##it 1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e e t3e 'irst to li=e t3is,

5ostat in anti-crestinism, SocietKJi Secrete 1N comentarii 4tic#ete' 1I, conspiratii, Masoneria, Foua @rdine Mondiala, simboluri masonice

ontinuarea singurului interviu cu 9ino 2andri, secretarul +rioriei 2ionului

0(t 8

5ublicat de bKtKiosu D ontinuarea articolului Singurul inter)iu cu ?ino Sandri, secretarul 5rioriei Sionului E Secretarul 5rioratului Sionului, ?ino Sandri, a acordat un singur inter)iu in cei sase ani de cand ocupa aceasta $unctie, lui 1ean-5atric9 5ourtal, in septembrie G!!E% Sandri este asteptat la Bucuresti la $inele acestei saptamani, )izita acestuia $iind in)aluita in mare mister% :#iar si inter)iul din G!!E are unele unde de contro)ersa% :ei care l-au cunoscut pe ?ino Sandri spun ca este un persona/ misterios, care ar $i pasionat de subiecte oculte, ceea ce il $ace potri)it pentru $unctia de secretar al 5rioratului Sionului, o organizatie $acuta celebra de cartea 6:odul lui Da Ainci7 scrisa de Dan Bro;n% 155' @ mare parte a lucrarii lui ?erard de Snde s-a bazat pe copii ale pergamentelor pe care le-ar $i gasit Sauninre la Rennes-le-:#ateau% :u toate acestea, stim ca aceste pergamente au $ost duse de dl De :#erise(nota lui 155 < noi stiam ca pergamentele au $ost realizate de De :#erise-, care a copiat pergamentele% Sandri il contrazice direct pe 5lantard aici% De :#erise- ar $i putut scrie pergamentele din moment ce nu stia sa le desci$reze corect% Daca 5rioratul Sionului a amestecat pergamentele, de ce este $iecare interpretare a lui Bergere $ara interes] Ade)arul este probabil ca au a/uns la aceste pergamente, dar nu stiu care este semni$icatia mesa/ului si nu )or ca lumea sa stie sau ca nu controleaza totul% 4le au $ost $ie date publicitatii din greseala sau altcine)a le-a rezol)at pentru ei%" ?S' Abatele Sauninre a descoperit pergamentele in biserica Sainte Madeleine din Rennes-le-:#ateau, continutul lor nu are nici o legatura cu documentele publicate% &a $el si in cazul celor descoperite ulterior% Subiectul po)estirii lui ?erard de Snde este clar% +otul incepe in 1DDD cu descoperirea misterioaselor pergamente codi$icate si decodi$icarea a carei c#ei este gra)ata pe un mormant acorda acces la comoara% Aceasta nu inseamna nimic pentru dumnea)oastraU :at despre $aimoasele documente publicate si analizate de catre ?erard de Snde, aparitia lor este in conte(tul pe care tocmai l-am aratat% Fu erau destinate publicului larg% Documentele erau $olosite ca spri/in in sc#imbul de mesa/e% Fu au nici o legatura cu comoara% +otusi, in alta parte, te(tele autentice sunt gra)ate in piatra%
118 | P a g e

155' Dl De :#erise- si dl 5lantard au $ost prieteni mult timp% 5oate cine)a crede ca sc#itarea pergamentelor este rodul imaginatiei lor sau ei au luat ca punct de reper documentele e(istenteU ?S' Scuzati-ma pentru $aptul ca ma repet, sc#itarea acestor documente a $olosit la )remea respecti)a unui scop precis% 4ste, in continuare, problema distragerii atentiei pentru a prote/a alte documente% Asa cum stiti, din 19CN, o serie de publicatii di$uzate sub di)erse pseudonime au $ost puse in circulatie% Suntem in mi/locul unei ade)arate campanii in /urul unui persona/ sau companii care actioneaza pe terenul ocult% Aceasta sc#imbare nu implica e(istenta unui cerc restrans% 5atruzeci de ani dupa, aceste documente au de)enit neinteresante% 4ste putin amuzant sa spui ca un 6dispensar7 instalat la Rennes-le-:#ateau produce o cantitate de documente la $el ca documentele atribuite abatelui Abatiei Boudet sau Abatiei Bigou% Din pacate, autorii implicati in istoria Rennes sunt )ictime ale escroc#eriei in care 5rioratul Sionului nu are nici o implicare% 155' +imp indelungat, dl 5lantard a sustinut ideea ca este descendent al Mtro)ingienilor% De ce, dupa aceea, a sustinut contrariulU ?S' 4ste o c#eie care poate lumina multe aspecte% Aceasta istorie nu trebuie luata literar, ci l-a sedus pe ?erard de Snde, $ascinat de nobilitatea pe care se bazeaza toata nu)ela sa 6:ursa $abuloasa7 si de mitul regelui ascuns% 4l speculeaza punerea in scena a misteriosului 6Marc#iz de B7 a carui incredere o obtine% 5iesa se e(tinde, dupa ce marc#izul B mentine o corespondenta cu 6cercetatori7 care $olosesc cu intentie o #artie $rumoasa de scris decorata cu un blazon necunoscutR :ine se ascunde in spatele acestui aristocrat enigmatic care are multe legaturi in RaznsU >n)estigatia noastra a determinat ca a $ost o legatura intre marc#izul B si autorul brosurii intitulate 6@ comoara Mtro)ingiana la Rennes le c#teau7% Acesta din urma, de nationalitate belgiana, a)ea obiceiul, in timpul sederii sale la 5aris, sa mearga sub numele dMAntoine lM4rmite la ,wtel du Mont dM@r (#otelul Muntele de Aur", strada Mont dM@r nr 19, 5aris, arondismentul 1B% Din 1E pana pe 1B mai 19NN, el a ocupat camera nr% G acolo, iar din D pana pe 19 iunie a aceluiasi an, camera nr% 1% 4l si-a depozitat lucrarea la Biblioteca Fationala si a primit codul D &/ 9 9CEB% Alta publicatie este $olosita ca re$erire la ?erard de Snde' 6Dosarele secrete ale lui ,enri &obineau7 de catre 5#ilippe +uscan de 5lantier% 5otri)it lui ?erard de Snde, acest nume este necunoscut la aceasta adresa si 5#ilippe +oscan de 5lantier traieste la Bodrum in +urcia% 5e 11 aprilie 19NB, acest tanar pro$esor de $iloso$ie este arestat de catre brigada antidrog pentru posesia de &SD in timp ce se a$la la resedinta prietenei sale Anne-Marie Rossi, pe strada Montebello nr% 1B din 5aris% 5olitistii erau destul de bine in$ormati% 6@m cinstit7, 5#ilippe +oscan de 5lantier nu si-a denuntat $urnizorul% Marile cotidiane ale )remii au publicat in$ormatii despre acest caz% ?erard de Snde era un cititor $idel al marelor ziare pariziene si nu putea sa nu stie aceste $apte% sursa' ?ardianul 5e aceeasi tema' @culta isi in$ige tot mai tare coltii in Romania' :apul 5rioratului din Sion )ine la Bucuresti

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter $a(e.oo= -igg Re##it 1tum.le@!on

115 | P a g e

,i-e t'is+
Li=e e t3e 'irst to li=e t3is,

5ostat in anti-crestinism, Anti-romnism, SocietKJi Secrete Un comentariu 4tic#ete' anti-crestinism, Anti-romnism, :a)alerii +emplieri, conspiratii, 4uropa anti-creOtinK, Masoneria, Foua @rdine Mondiala, @culta, 5rioratul de Sion, SocietKJi Secrete

2ingurul interviu cu 9ino 2andri, secretarul +rioriei 2ionului

0(t 8

5ublicat de bKtKiosu Secretarul 5rioriei Sionului, ?ino Sandri, a acordat un singur inter)iu in cei sase ani de cond ocupa aceasta $unctie, lui 1ean-5atric9 5ourtal, in septembrie G!!E% Sandri este asteptat la Bucuresti la $inele acestei saptamoni, )izita acestuia $iind in)aluita in mare mister% :#iar si inter)iul din G!!E are unele unde de contro)ersa% :ei care l-au cunoscut pe ?ino Sandri spun ca este un persona/ misterios, care ar $i pasionat de subiecte oculte, ceea ce il $ace potri)it pentru $unctia de secretar al 5rioriei Sionului, o organizatie $acuta celebra de cartea 6:odul lui Da Ainci7 scrisa de Dan Bro;n% 1ean-5atric9 5ourtal (155"' D-le Sandri, de cat timp sunteti membru al 5rioriei Sionului si cum ati de)enit membruU ?ino Sandri (?S"' M-am alaturat 5rioriei in 19BB, $iind recomandat de 5ierre 5lantard de Saint-:lair% 155' Ati $ost apropiat de 5lantard mult timp% >l stiati de cand era Mare Maestru al 5rioriei Sionului% :are erau obiecti)ele lui 5lantard pentru 5rioria Sionului cand conduceaU ?S' Baza este constanta si permanenta, conectata de traditia uni)ersala, cu toate acestea $ormele e(terne pot )aria% Sion, de $apt, inseamna ramura sau origine% Apartine tuturor celor care au primit responsabilitatea unei actiuni directe cat de bine posibil% @biecti)ele sale nu sunt nici politice, nici $inanciare% 155' 5lantard a $ost documentaristul lui De Snde pentru cate)a lucrari ale acestui autor% :um a $ost conceputa aceasta colaborareU ?S' 5e la 19N!, ?erard de Snde, care in mod norocos l-a intalnit pe Roger &#omo-, a publicat un articol de rasunet intr-un saptamanal de mare circulatie% Atunci s-a considerat a $i demn de a intra in contact cu 5ierre 5lantard de Saint-:lair% >ntai s-a dus la Aulna--sous-Bois, la ideea lui 5ierre 1ou#et, si apoi a $ost urmat de altii] ?erard de Snde a primit atunci un dosar care continea material pentru doua dintre cartile sale' 6+emplierii sunt printre noi7 si 6Aurul din Rennes7% 5otri)it contractului semnat cu editurile 1ulliard, drepturile sunt impartite intre ?erard de Snde cu ECQ si 5ierre 5lantard de Saint-:lair cu NCQ% (]" ?erard de Snde a pus capat ulterior acestei colaborari si a lucrat cu tineri colaboratori, ca pro$esorul parizian 1ean &uc :#aumeil, cu care a scris o carte intitulata 6:#eia celor doua enigme7% Mi se pare ca 1ean-&uc :#aumeil este autorul care a pretins ca a publicat in e(clusi)itate $otogra$ii ale comorii de la Rennes-le-:#ateau pastrata in 4l)etia% Dar a luat atitudine in pri)inta comorii de la 5ietroasa, e(pusa la 5aris (n%r%, la 4(pozitia Uni)ersala din 1DNB", do)edita ca $alsa%

120 | P a g e

155' 5lantard a $ost implicat in lucrarea autorilor englezi ai 64nigmei S$inte < Sangele S$ant si S$antul ?raal7% :olaborarea cu autorii a condus spre istoria 5rioriei Sionului% S-a dorit dez)aluirea 5rioriei publicului larg, si daca da, cu ce scopU ?S' >n general, 5rioria nu se adreseaza publicului larg, dar este necesar sa actioneze intr-un mod subtil% De aceea sunt perioade alternati)e in care 5rioria a $ost contestata si altele in care s-a )orbit mai putin% >n 19CC, 5ierre 5lantard de Saint-:lair a decis sa distraga atentia de la subiect% >n 19BB, cand am pus mana pe o lucrare intitulata 6:omoara +riung#iului de Aur7, am discutat cu el despre brosurile di$uzate si semnate cu di)erse nume sub pseudonim (&obineau, Blancassal]"% Ar trebui spus ca acolo si-a desc#is o a$acere si dl :orbu, care a a)ut un #otel cu restaurant% D 8!'I!3AR, o vom afla maineE 2andri a acceptat imediat interviul 1ean-5atric9 5ourtal, autorul inter)iului, este un responsabil comercial care si-a consacrat mai multi ani din )iata dezlegarii misterelor de la Rennes-le-:#teau% A a)ut si un site de internet, cu mare succes, dedicat acestui subiect contro)ersat% Ulterior, 5ourtal a lansat si un DAD intitulat 6:odul lui Da Ainci' anc#eta asupra )eritabilelor mistere ale unui bestseller7% 64ra in )ara lui G!!E cond ne-am intolnit7, isi aminteste 5ourtal intre)ederea cu ?ino Sandri% 6>deea unei intre)ederi ne-a )enit dupa o scrisoare pe mai multe teme trimisa 5rioriei Sionului la $inele anului G!!G% &a cote)a luni au $ost stabilite primele contacte% =oarte rapid, domnul Sandri a acceptat ideea unui inter)iu care urma sa $ie publicat pe site-ul Rennes-le-:#oteau7, spune 5ourtal% 3n vechi adept al lui +ierre +lantard 6?ino Sandri este membru al 5rioriei Sionului de multi ani de zile% Un apropiat al lui 5ierre 5lantard, el este unul dintre membrii cercului select de lideri ai 5rioriei Sionului% ?ino Sandri a raspuns tuturor intrebarilor si a o$erit si e(plicatii suplimentare pe intelegerea tuturor7, precizeaza 5ourtal% sursa' ?ardianul 5e aceeasi tema' :ontinuarea singurului inter)iu cu ?ino Sandri, secretarul 5rioriei Sionului @culta isi in$ige tot mai tare coltii in Romania' :apul 5rioratului din Sion )ine la Bucuresti

$pune *i altora despre acest articol+

Print Cmail 7;itter $a(e.oo=1 -igg Re##it 1tum.le@!on

,i-e t'is+
Li=e 121 | P a g e

e t3e 'irst to li=e t3is,

5ostat in anti-crestinism, Anti-romnism, 4uropa anti-creOtinK, SocietKJi Secrete G comentarii 4tic#ete' anti-crestinism, Anti-romnism, :a)alerii +emplieri, conspiratii, 4uropa anti-creOtinK, Masoneria, Foua @rdine Mondiala, @culta, 5rioratul de Sion, SocietKJi Secrete

:iitoarea criza financiara = Heitgeist partea a ?.a

0(t 7

5ublicat de bKtKiosu Un documentar despre coruptul $undament al $inantelor, despre credit ca metoda de trans$ormare a oamenilor in scla)i, despre istoricul crizelor $inanciare si despre scenariul )iitoarei crize $inanciare, semn al lo)iturii de stat masonice planetare, prin care se doreste disparitia totala a banilor de #artie si inrobirea intregii populatii a lumii% De-a lungul secolului trecut mai multe ast$el de 6crize7 au $ost pro)ocate prin manipularea burselor si a masei monetare% 4lemente din acest scenariu se regasesc si in 65rotocoalele secrete ale maeOtrilor $rancmasoni7 un document care descrie $oarte bine e)enimente curente sau ale secolului trecut, si constituie planurile dominKrii Lntregii lumi, Lntocmite de conducKtorii $rancmasoneriei mondiale cu ocazia marelui congres secret $rancmasonic de la Basel, 4l)eJia, care a a)ut loc Ln anul 1D9B%
/CE E0RL- E0R-CR - -0B@MC/7ARC w

4oua ordine mondiala financiara - (65IC<,

Noua ordine mondiala financiara (5)

de 3ndre, (? arshall 1esearch 3ssociate Centre for 1esearch on (lobalization Canada <ebsite: http:QQ,,,?globalresearch?ca

ontreal)

VArticol e-tras din !e-us Magazine, Anul :I, !umarul 0@ Dianuarie . martie 5606EW #rept raspuns la criza economica actuala, s.au accelerat planurile de creare a unei noi ordini mondiale la nivel financiar, de stabilire a unei banci centrale mondiale si a unor monede regionale si chiar si a introducerii unei monede unice la nivel international #rumul spre o moneda internationala si un guvern mondial #upa summitul 956 din 5661 Dde la 4ondra n.edE, au fost anuntate planuri de implementare a unei noi monede globale care sa inlocuiasca rolul pe care dolarul american il are la ora actuala. +unctul 01 al comunicatului lansat de 956 la sfarsitul summitului mentioneaza$ OAm fost de acord sa sprijinim o alocatie generala 2#R care va injecta 5K6 de miliarde de dolari in economia mondiala si va creste
122 | P a g e

fondurile disponibile la nivel mondial.B 2#R sau 2pecial #raMing Rights reprezinta Oo moneda de hartie sintetica emisa de Fondul Monetar International DFMIEB. Asa cum a raportat si publicatia din Marea Britanie 'elegraph$ O4iderii 956 au activat puterea FMI pentru a crea bani si a utiliza o politica monetara neconventionalaB. Realizand acest lucru, ei de fapt introduc o moneda internationala, care este in afara controlului oricarui stat suveran. Fanii teoriei conspirationiste vor indragi acest lucru.B0 Articolul continua afirmand$ O4a ora actuala e-ista o moneda internationala in asteptare. In timp, 2#R, probabil ca va evolua intr.un loc de stationare pentru pachetele de actiuni straine ale bancilor centrale, conduse de Banca +opulara a hineiB. Mai incolo se afirma$ Ocrearea unui onsiliu de 2tabilitate Financiara pare a fi primul pas inspre un regulator financiar mondialB, sau, cu alte cuvinte, a unei banci centrale mondiale. ,ste important sa aruncam o privire mai atenta la aceste OsolutiiB care sunt propuse si implementate in mijlocul crizei financiare mondiale. Acestea nu sunt sugestii noi, deoarece au facut parte de mult timp din planurile elitelor mondiale. 8ricum, in mijlocul crizei economice actuale, elitele si.au accelerat planurile de OforjareB a unei !oi 8rdini Mondiale la nivel financiar. ,ste important sa facem referire la fundalul pe care se desfasoara aceste OsolutiiB propuse si impuse si sa vedem ce efecte vor avea ele asupra 2istemului Monetar International D2MIE si asupra economiei politice mondiale luata ca un intreg. 3n nou acord Bretton Woods In octombrie 5667, 9ordon BroMn, prim minstru al Marii Britanii, a declarat ca Otrebuie sa avem un nou acord Bretton Woods = construind astfel o noua arhitectura financiara internationala pentru anii care vor veniB. A continuat spunand$ Otrebuie sa reformam sistemul financiar international in jurul principiilor stabilite$ transparenta, integritate, responsabilitate, o buna administrare si cooperare intre graniteB. 3n articol din 'elegraph preciza ca 9ordon BroMn si.ar dori Osa vada FMI.ul reformat pentru a deveni o Ybanca centrala mondialaZ care sa monitorizeze indeaproape sistemul economic international si sistemul financiarB.5 In 0A octombrie 5667, primul ministru 9ordon BroMn a declarat in Washington +ost$ O2aptamana aceasta, liderii europeni se intalnesc pentru a propune principiile calauzitoare pe care credem ca ar trebui sa fie pusa temelia acestui nou acord Bretton Woods$ transparenta, tranzactii bancare rezonabile, responsabilitate, integritate si guvernare globala. Am fost de acord ca este necesara luarea unor decizii urgente care sa implementeze aceste principii, pentru a e-tirpa astfel iresponsabilele si de multe ori ascunsele creditari ce se afla in inima problemelor noastre. +entru a face acest lucru, avem nevoie de o supraveghere a institutiilor financiare, folosirea unor standarde comune la nivel international pentru contabilizare si regularizare, o abordare mai responsabila a remuneratiei e-ecutivului care sa recompenseze munca grea, efortul si spiritul intreprinzator dar nu asumarea unor riscuri iresponsabile si de reinnoirea institutiilor internationale pentru a le transforma in niste sisteme de avertizare eficiente pentru economia lumii.B? Daccentuarea apartine autoruluiE 4a inceputul lunii octombrie 5667, s.a raportat ca Ola intalnirea din aceasta saptamana din Washington # a bancherilor din intreaga lume, din cadrul unei conferinte FMI = Banca Mondiala, in care se va discuta criza actuala, marea intrebare care trebuie pusa este daca este sau nu timpul sa se puna bazele unei OpolitistB economic mondial, pentru a se asigura astfel ca un crash financiar ca cel din 5667 nu se va mai repeta niciodata.B Mai mult de atat, Oorice organizatie care are puterea de a supraveghea economia mondiala va trebui sa includa reprezentanti ai tuturor natiunilor importante = un fel de O!atiunile 3niteB care sa reglementeze economiaB. 3n fost guvernator al Bancii Angliei a sugerat ca Oeste posibil ca raspunsul sa se afle deja in fata noastra, sub forma Bancii Internationale de Reglementare DBanC for International 2ettlements = BI2E. O+roblema este ca nu are dinti. FMI.ul are tendinta de a.si e-prima avertismentele referitoare la problemele economice intr.un limbaj foarte diplomatic, insa BI2 este mult mai independenta si mult mai bine plasata pentru a se confrunta cu toate acestea, daca i se va da puterea de a face asa ceva.B@
3paritia monedelor regionale

123 | P a g e

Ce 5 ianuarie 5!!!) Uniunea 2uropeana a stabilit ca euro sa fie moneda sa locala? Kesi euro a crescut ca si importanta in ultimii ani) nu :a de:eni unica moneda de schimb din lume? 2Pista cereri si tendinte de stabilire a altor monede de schimb regionale) in di:erse zone ale lumii? ;n "##@) +oreign 3ffairs) publicatia Consiliului de 1elatii 2Pterne a publicat un articol numit: 79farsitul monedelor nationaleD in care discuta inconstanta pietelor monetare internationale) afirmand ca au fost propuse solutii 7realeD care sa se adreseze crizelor monetare succesi:e? 3utorul a adresat urmatoarea intrebare: 7???oare restaurarea su:eranitatii gu:ernelor :a pune oare capat instabilitatii financiareFD 3 raspuns afirmand ca: 73ceasta este o diagnosticare gresita) periculoasa??? Cursul corect nu este reintoarcerea la un trecut mitic de su:eranitate monetara) in care gu:ernele controlau interesele locale si ratele de schimb) ignorand restul lumii? (u:ernele trebuie sa renunte la notiunea fatala ca natiunea le cere sa fabrice si sa controleze banii folositi pe teritoriul lor? onedele nationale si piata mondiala pur si simplu nu se pot imbinaR impreuna ele duc la aparitia unei crize monetare si a unei tensiuni geopolitice mortale? Centru o globalizare lipsita de pericole) tarile trebuie sa abandoneze nationalismul monetar si sa desfiinteze monedele nedorite) sursa multor dintre instabilitatile din ziua de azi?D 3utorul a ePplicat: 7Nationalismul monetar este pur si simplu incompatibil cu globalizarea? ;ntotdeauna a fost asa) chiar daca acest lucru a de:enit :izibil doar din 5!@#) cand toate gu:ernele lumii au facut ca monedele lor de schimb sa de:ina in mod intrinsec fara :aloareD? 3utorul a continuat: 7Kin moment ce dez:oltarea economica nu mai este posibila in afara procesului de globalizare) tarile ar trebui sa abandoneze nationalismul monetar? (u:ernele ar trebui sa inlocuiasca monedele nationale cu dolarul sau cu euro) sau) in cazul 3siei) sa colaboreze pentru a crea o noua moneda multinationala) :alabila pe o zona comparabila ca si dimensiune si din punct de :edere economic?D/ Ia modul esential) conform autorului) solutia consta in monedele regionale? Conform raportului *loomberg) in octombrie "##$ 72,ald No,otn') membru al consiliului *anci Centrale 2uropene a declarat ca este in dez:oltare un sistem monetar mondial Stri-polarT) care :a functiona intre 3sia) 2uropa si 9U3 si ca este sceptic ca :a putea fi :reodata rein:iata pozitia centrala a dolaruluiD?> Uniunea Natiunilor 9ud 3mericane *aza 7Uniunii Natiunilor 9ud 3mericaneD (UN93) a fost pusa pe data de "6 mai "##$) cartierul general urmand a fi in 2cuador) Carlamentul 9ud 3merican fiind in *oli:ia si *anca 9udului in Jenezuela? **C-ul a raportat ca: 7Iiderii celor 5" natiuni 9ud 3mericane au format un corp regional care are ca scop sporirea integrarii economice si politice in regiune??? embrii UN93 sunt 3rgentina) *oli:ia) *razilia) Chile) Columbia) 2cuador) (uiana) Caraguai) Ceru) 9urinam) Uruguai si Jenezuela?D@ Ia o saptamana dupa anuntarea infiintarii Uniunii) s-a anuntat ca: 7Cresedintele *raziliei Iuiz ;nNcio Iula da 9il:a a afirmat ca??? natiunile 9ud 3mericane :or cauta o moneda de schimb comuna ca parte a eforturilor de integrare regionala???D 3 mai afirmat ca: 7Jom proceda astfel incat) in :iitor) sa a:em o banca centrala comuna si o moneda comunaD?$ Consiliul de Cooperare din (olf si moneda regionala ;n "##/) Consiliul de Cooperare din (olf (CC()) un bloc regional de comert stabilit intre *ahrain) Lu,eit) Oman) Uatar) 3rabia 9audita si 2miratele 3rabe Unite a anuntat ca si-a propus crearea unui monede de schimb comune pana in "#5#? 9-a raportat: 7Un CC( unit din punct de :edere economic si eficient este in mod clar o propunere mult mai interesanta pentru companiile mari) decat niste economii indi:iduale) in special tinand cont de impedimentele specifice regiunii? Kin acest moti: relatiile comerciale din interiorul CC( au constituit un punct central in ultima :remeD? ai mult de atat) s-a declarat ca 7directia naturala spre care se merge in cadrul acestei orientari catre o mai mare integrare este introducerea unei monede comune) pentru a facilita astfel si mai mult comertul dintre tari?D 9-a anuntat ca 7bancherii din regiune au fost de acord sa caute sa realizeze uniunea monetara intr-o maniera similara cu cea din 2uropa?D! 124 | P a g e

;n iunie "##$ s-a aflat ca 7bancherii din (olful 3rabic au fost de acord sa creeze anul :iitor nucleul unei banci centrale unite) intr-un nou pas inspre uniunea monetara) dar au precizat ca o noua moneda comuna nu :a intra in circulatie pana in anul "#5#) data ce fusese deBa anterior fiPata pentru acest pas?D5# ;n "##" s-a anuntat ca 7statele din (olf s-au consultat cu *anca Centrala 2uropeana pentru programul lor de unificare monetaraD? ;n februarie "##$) Oman a anuntat ca nu se :a alatura unificarii monetare? ;n noiembrie "##$) s-a raportat ca: 7conform proiectului final al uniunii monetare) banca centrala a (olfului :a fi independenta in raport cu gu:ernele statelor membreD?55 ;n martie "##!) s-a raportat ca: 7CC( nu ar trebui sa se grabeasca in formarea unei monede unice) deoarece statele membre trebuie sa elaboreze cadrul necesar pentru o banca centrala regionala) a declarat gu:ernatorul *ancii Centrale a 3rabiei 9audite???D? 3l 0aser a fost citat spunand: 7;-au trebuit Uniunii 2uropene =/ de ani pentru a pune la punct o moneda unica? Nu ar trebui sa ne grabimD? ;n "##$) odata cu criza financiara) au aparut noi probleme pentru initiati:a CC(: 7Cresiunea i-a facut anul trecut pe membrii CC( sa-si micsoreze cursul de schimb fiPat pe masura ce inflatia a crescut peste 5#V in cinci sau sase tari? &oate statele membre cu ePceptia Lu,eitului si-au fiPat cursul :alutar dupa cel al dolarului si tind sa urmeze U9 +ederal 1eser:e atunci cand isi fiPeaza rata dobanzii?D5" Uniunea onetara 3siatica ;n 5!!@) ;nstitutul *roo.ings a discutat posibilitatea unei Uniuni onetare 2st-3siatice) afirmand: 7;ntrebarea care se pune in secolul WW; este daca se :or forma blocuri monetare similare in 3sia de 2st (si in 2misfera Jestica)? Cu dolarul) 'en-ul si moneda europeana unica 7plutindD una impotri:a celeilalte) economiile mai mici) deschise) :or fi tentate sa se conecteze la una dintre acestea trei? 7Kar aceasta conePiune :a fi posibila doar daca :a fi acompaniata de schimbari radicale in aranBamentele institutionale) cum ar fi cele care sunt luate in considerare de Uniunea 2uropeana? 2Ptinderea mobilitatii capitalului si democratizarea politica :or face tot mai dificila fiParea ratelor de schimb :alutare intr-un mod unilateral? 3cest proces :a necesita cooperarea internationala si o cooperare eficienta :a necesita luarea unor masuri asemanatoare cu unificarea monetara?D56 ;n "##5) un articol online din 3sia &imes a analizat un discurs tinut de economistul 1obert 3? undell in cadrul Uni:ersitatii Chulalong.orn din *ang.o. : 7 S3N392 plus trei (cei zece membrii ai 3sociatiei Natiunilor 3siatice 9ud-2stice plus China) 0aponia si Coreea) ar trebui sa se uite la Uniunea 2uropeana ca la un model pentru o mai apropiata integrare a politicii monetare) a comertului si e:entual) o integrare a monedeiT) a afirmat undellD5= Ce data de > mai "##/) site-ul 3sociatiei Natiunilor 3siatice 9ud-2stice a anuntat: 7China) 0aponia) Coreea de 9ud si cei zece membrii ai 3N392 au fost de acord sa isi ePtinda reteaua de schimburi :alutare bilaterale in ceea ce ar putea de:eni un potential +ond onetar 3siatic??? Oficialii celor 56 natiuni care s-au intalnit la conferinta anuala de la ;stanbul a *ancii 3siatice de Kez:oltare (*3K) pareau hotarati sa transforme :ariatele acorduri bilaterale intr-un fel de acord multilateral) desi nici unul dintre oficiali nu l-ar numi in mod direct +ondul onetar 3siaticD?5/ ;n august "##/) +ederal 1eser:e *an. din 9an +rancisco a publicat un raport cu pri:ire la perspecti:a unei Uniuni onetare 2st % 3siatice) afirmand ca 3sia de 2st satisface criteriile necesare pentru a pune bazele unei uniuni monetare? 9e precizeaza insa ca) in comparatie cu initiati:a europeana) 7realizarea oricarui aranBament monetar) inclusi: acela al unei monede unice) este mult mai greu de realizat in 3sia de 2stD? ai incolo se mentioneaza: 7;n 2uropa) o uniune monetara a fost posibila deoarece a fost parte a unui proces mai larg de integrare politicaD? 9e precizeaza de asemenea ca: 73parent nu ePista o dorinta de integrare politica in 3sia de 2st) in parte din cauza marilor diferente care ePista intre tari) in termeni de sistem politic) cultura si istorie? Krept rezultat al istoriei lor indi:iduale) tarile din 3sia de 2st sunt destul de griBulii in ceea ce pri:este su:eranitatea lorD? O alta problema maBora) asa cum a fost prezentata in publicatia 9an +rancisco +ed) este ca 125 | P a g e

7gu:ernele din 3sia de 2st par a fi mult mai suspicioase in ceea ce pri:este puternicele institutii supranationaleD si astfel) 7in 3sia de 2st) preocuparile legate de su:eranitate au facut ca gu:ernele sa fie so:aitoare in ceea ce pri:este delegarea autoritatii unor institutii supranationale) cel putin pana in prezentD? 3ceasta ePplica de ce) in opozitie cu pasii realizati in 2uropa in directia crearii unei uniuni monetare) 7nu s-a reusit realizarea la scara larga a :reunui acord de libera comercializare intre tarile cele mai mari din regiune) 0aponia) Coreea) &ai,an si ChinaD? O alta problema este ca: 73sia de 2st nu pare a a:ea un candidat clar pentru o moneda interna de referinta care sa fie utilizata pentru un aranBament de cooperare in pri:inta cursului :alutar? Cele mai de succes monede de circulatie au fost create 7pe spateleD monedele deBa ePistente) stabilindu-se astfel certitudinea con:ertibilitatii ei si astfel realizandu-se legatura cu noulD? 1aportul concluzioneaza: 7???stabilizarea cursului :alutar si integrarea monetara sunt putin probabile in :iitorul apropiat? Cu toate acestea) 3sia de 2st se integreaza prin intermediul schimburilor comerciale) chiar daca nu se pune un accent prea mare pe acordurile formale de liberalizare a comertului? ai mult decat atat) ePista do:ezi a unei cooperari financiare crescute in regiune) incluzand aici dez:oltarea unor aranBamente regionale pentru a furniza lichiditati pe perioada crizelor prin intermediul unor operatiuni s,ap :alutare bilaterale) a unei supra:egheri a economiei regionale si a dez:oltarii unor legaturi stranse intre pietele comerciale din regiuneD? ;n final se mentioneaza: 79-ar putea de asemenea ca 3sia de 2st sa a:anseze pe aceeasi cale (ca si 2uropa)) la inceput prin niste acorduri mai leBere) pentru a se stabiliza monedele de schimb) urmate mai apoi de niste acorduri mai stranse si culminand in cele din urma cu adoptarea unei ancore comune % si apoi) dupa aceasta) poate chiar a unui dolar al 3siei de 2stD? ;n "##@) 3+C a raportat ca: 7;n 3sia ar putea fi necesar sa fie puse bazele unui fond monetar asiatic) daca e sa faca fata unor socuri financiare similare cu cele care au zguduit regiunea cu 5# ani in urmaD si ca 7:iitoarea integrare financiara asiatica este cel mai bun antidot pentru :iitoarele crize financiare asiaticeD5@ ;n septembrie "##@) +orbes a anuntat ca: 7O uniune monetara 2st-3siatica intarita de 0aponia este posibila) dar in regiune lipseste :ointa politica de a realiza asa ce:a) a afirmat *anca 3siatica de Kez:oltare (*3K)D? Cradumna 1ana) un economist *3K a afirmat ca 7pare posibila stabilirea unei uniuni monetare in 2stul 3siei % in special intre ;ndonezia) 0aponia) Coreea de 9ud) alaezia) +ilipine) 9ingapore si &hailanda?D Un alt studiu realizat de (aneshan <ignaraBa de la *3K si Uni:ersitatea 0ohns Gop.ins pretinde ca: 7in 3sia ePista un puternic potential economic pentru o integrare monetara) desi baza politica a unui astfel de acord nu este inca realizabilaD? ;n plus) ei au mai afirmat ca o integrare reala la ni:ele comerciale 7:a intari in realitate ne:oia unei uniuni monetare in 3sia) intr-un mod similar cu cel Bucat de integrarea reala a di:erselor sectoare in 2uropaD? Conform raportului) 7Cradumna 1ana a afirmat ca drumul catre o uniune monetara a 3siei ar putea merge inainte pe directii multiple si cu :iteze multiple) a:and drept scop o zona asiatica caracterizata printr-o liberalizare a comertuluiD5$ ;n aprilie "##$) Winhua a raportat ca 7gu:ernatori ai bancilor si ministrii de finante ai 3N392 s-au intalnit in orasul Ka Nang din Jietnam) pentru a discuta probleme legate de integrarea financiara si monetara si cooperarea din regiuneD?5! Uniunea onetara 3fricana Ia ora actuala) in 3frica ePista mai multe initiati:e diferite de uniune monetara cat si uniunile monetare ePistente deBa pe continent? Una dintre aceste initiati:e este 7proiectul de uniune monetara al Comunitatii 2conomice a 9tatelor din 3frica de Jest (C293J)) care este un grup regional format din 5/ tari din 3frica de Jest?"# Crintre membrii acestora se numara cei ai unei uniuni monetare deBa ePistente in regiune) Uniunea onetara si 2conomica a 3fricii de Jest (U 23J)? C293J consta din *enin) *ur.ina +aso) CXte dY;:oire) (uinea) (uinea *issau) ali) Niger) 9enegal) 9iera Ieone) &ogo) Capul Jerde) Iiberia) 126 | P a g e

(hana) (ambia si Nigeria? Uniunea 3fricana (U3) a fost fondata in "##" si este o organizatie intergu:ernamentala formata din /6 de state africane? ;n "##6 ;nstitutul *roo.ings a realizat un studiu"5 despre integrarea economica a 3fricii? ;n aceasta se afirma: 73frica) la fel ca si alte regiuni ale lumii) tinteste spre crearea unei monede comune? KeBa ePista proiecte pentru realizarea unor uniuni monetare regionale iar procesul de licitare pentru o e:entuala banca centrala a 3fricii este pe cale sa inceapa?D Ke asemenea se afirma: 7 oneda comuna era de asemenea un obiecti: al Organizatiei pentru Unitatea 3fricana si pentru Comunitatea 2conomica 3fricana) predecesorii U3D? 9e mai mentioneaza de asemenea ca: 7&ratatul de la 3buBa din 5!!5 ce a pus bazele Comunitatii 2conomice 3fricane) a schitat sase stagii pentru atingerea unei zone monetare unice pentru 3frica) care erau programate sa fie infaptuite pana in "##$? ;n stadiile initiale) cooperarea regionala si integrarea din interiorul 3fricii trebuie sa fie intarita si acest lucru ar putea implica realizarea unor uniuni monetare regionale? 9tadiul final implica intemeierea unei *anci Centrale 3fricane (*C3)) crearea unei monede africane unice si a unei Uniuni onetare si 2conomice 3fricaneD? 9tudiul mentioneaza in continuare ca *anca Centrala 3fricana 7nu :a fi creata pana in "#"# (dar)) procesul de licitatie pentru locatia ei este posibil insa sa inceapa curandDR cu toate acestea) 7ePista planuri de creare a unor uniuni monetare regionale :ariate) care :or forma probabil blocurile de constructie pentru *anca Centrala 3fricana si pentru moneda unicaD? ;n august "##$) site-ul all3frica?com a anuntat ca 7gu:ernatorii bancilor centrale africane au con:enit sa discute in cadrul unei intalniri probleme legate de crearea a trei institutii financiare % Uniuni 3fricane (U3)D ca urmare a 7rezolutiei U3 ce a stabilit crearea +ondului onetar 3frican (+ 3)) *ancii Centrale 3fricane (*C3) si a *ancii 3fricane de ;n:estitii (*3;)D? (u:ernatorii 7au fost de acord ca atunci cand :a fi deBa intemeiata) *C3 sa administreze doar moneda unica a 3fricii) constituind autoritatea monetara a continentuluiD?"" ;n martie "##!) s-a raportat ca 7luna aceasta (martie) Uniunea 3fricana :a semna un memorandum de intelegere cu Nigeria cu pri:ire la infiintarea unei banci continentale centraleD si ca 7 aP,ell .,ezalamba) Comisarul Uniunii 3fricane a declarat reporterilor ca aceasta institutie :a fi localizata in 3buBa) capitala Nigeriei)D? ;n continuare) 7ca un pas intermediar in crearea bancii) corpul pan-african :a pune bazele unui ;nstitut onetar 3frican in urmatorii trei ani) a declarat el la o intalnire a economistilor africaniD si a fost citat spunand ca 7am fost de acord sa lucram cu 3sociatia (u:ernatorilor *ancilor Centrale 3fricane pentru a institui o comisie tehnica unita care sa lucreze la pregatirea unei strategii comuneD"6 <ebsite-ul inisterului 3facerilor 2Pterne al Leniei a raportat ca: 7Comisarul Uniunii 3fricane pe probleme economice) dr? aP,ell .,ezalamba si-a ePprimat optimismul in pri:inta adoptarii unei monede unice in 3fricaD si ca 7principala tema discutata la intalnirea comisiei U3 din Lenia a fost 7crearea unei singure monede africane: ce abordare optima trebuie adoptata pentru a accelera procesul de creare a unei monede unice continentaleD"= Uniunea onetara Nord 3mericana si 3mero ;n ianuarie "##$ am scris un articol in care am analizat miscarea ce militeaza inspre crearea unei monede unice Nord 3mericane) probabil purtand numele de amero (:ezi: 3ndre, (? arshall) North 3merican onetar' ;ntegration: Gere Comes the 3mero) (lobal 1esearch) "# ianuarie "##$)? Joi reda pe scurt informatiile prezentate in acel articol? ;n 5!!!) ;nstitutul +raser) un important si foarte influent institut canadian a publicat un raport realizat de profesorul de economie Gerbert (rubel) intitulat: 7&he Case for the 3mero: &he 2conomics and Colitics of a North 3merican onetar' UnionD? ;n acesta se mentiona ca 7planul pentru Uniunea onetara Nord 3mericana prezentat in acest studiu este conceput astfel incat sa includa Canada) 9tatele Unite si ePiculD si ca 7*anca Centrala Nord 3mericana) la fel ca si *anca Centrala 2uropeana) :a a:ea o constitutie care o :a face responsabila doar pentru mentinerea stabilitatii pretuluiD?"/ 2l a remarcat: 7???su:eranitatea nu este infinit :alabila? eritul renuntarii la anumite aspecte ale su:eranitatii trebuie sa fie determinat in functie de castigurile aduse de un astfel de sacrificiu??? 2ste 127 | P a g e

important de obser:at ca) in practica) Canada a renuntat la su:eranitatea sa economica in multe zone) cea mai importanta dintre acestea implicand Organizatia ondiala a Comertului (inainte (3&&)) 3cordul Nord 3merican de Comert Iiber cat si +ondul onetar ;nternational si *anca ondialaD?"> Ke asemenea) in 5!!!) ;nstitutul C?K? Go,e) unul dintre cele mai importante institute din Canada) a realizat un raport numit 7+rom +iPing to onetar' Union: Options for North 3merican Currenc' ;ntegrationD? ;n acest document este consemnat: 7Cea mai simpla modalitate de a aborda conceptul de U N3 (Uniunea onetara Nord 3mericana) este de a o :edea ca echi:alentul Nord 3merican al Uniunii onetare 2uropene (U 2)) si) prin ePtensie) la fel si cu euroD"@ ;n continuare se mentioneaza: 72ste clar faptul ca U N3 :a insemna sfarsitul su:eranitatii in politica monetara canadiana? 9i mai mult) :a insemna abandonarea unei rate de inflatie 7fabricataD in Canada pentru o rata 9U3 sau U N3D?"$ ;n mai "##@) Ka:id Kodge) gu:ernatorul *ancii Canadei (banca centrala a Canadei) a afirmat ca 73merica de Nord s-ar putea sa imbratiseze intr-o zi conceptul unei singure monede de schimb) ePact ca si euroD? 9-a raportat ca 7unii au numit moneda unica Nord 3mericana ameroD? 1aspunzand la niste intrebari dupa terminarea discursului sau) Kodge a afirmat ca o singura moneda de schimb este 7posibilaD?"! ;n noiembrie "##@) unul dintre cei mai mari miliardari canadieni) 9tephen 0arislo,s.') de asemenea membru al consiliului ;nstitutului C?K? Go,e) a declarat unui comitet parlamentar canadian: 7Canada ar trebui sa isi inlocuiasca dolarul cu o moneda Nord 3mericana) sau sa o stabilizeze dupa moneda americana) pentru a e:ita :ariatiile pe care le-a ePperimentat rata de schimb a dolarului canadian D? 3 adaugat: 7Cred ca ar trebui sa incepem sa ne gandim serios la un model de moneda de schimb continentala) ePact ca in 2uropaD?6# +ostului presedinte al ePicului) Jicente +oP % cand a aparut in "##@ la emisiunea Iarr' Ling Ii:e de pe canalul de tele:iziune CNN) % i s-a pus o intrebare in legatura cu posibilitatea unei monede comune pentru 3merica Iatina) la care a raspuns astfel: 7Ce termen lung) foarte lung? Ceea ce eu si presedintele *ush am propus) este 3IC3) care este o uniune comerciala pentru toate 3mericile? 9i totul mergea bine pana cand a :enit Gogo Cha:ez? 2l a decis sa se izoleze? 3 decis sa combata ideea) sa o distruga??? 7 Iarr' Ling a intrebat apoi: 7Ja fi ca un euro dolar) nuFD +oP a raspuns: 72i bine) aceasta :a fi ce:a pe termen foarte lung? Cred ca primul pas :a fi realizarea unui acord comercial? 9i apoi) pasul urmator :a fi o noua :iziune) ePact cum incercam sa facem cu N3+&3?D65 ;n ianuarie "##$) Gerbert (rubel) cel care a conceput termenul de amero in cadrul raportului ;nstitutului +raser) a scris un articol pentru +inancial Cost) in care a recomandat fiParea dolarului canadian la dolarul american) la o rata de schimb fiPa) desi a admis ca ePista probleme inerente in aceasta directie) cum ar fi de ePemplu faptul ca U9 +ederal 1eser:e :a controla astfel interesele canadiene? 3 adaugat: 7???ePista o solutie in pri:inta acestei lipse de incredere? ;n 2uropa) aceasta problema s-a rezol:at prin crearea monedei euro si sfarsitul formal al capacitatii bancilor nationale centrale de a mai fiPa rate de interes? Crearea intr-un mod analog a monedei amero nu este posibila fara cooperarea putin probabila a 9tatelor Unite? 3ceasta face ca problema credibilitatii sa fie rezol:ata prin crearea unilaterala a unei comisii care se :a ocupa cu cursul :alutar) care :a a:ea griBa ca dezechilibrele internationale a balantei de plati sa duca la schimbari in rezer:a financiara a Canadei si in rata dobanzii) pana cand dezechilibrele sunt eliminate) toate acestea fara :reo actiune din partea *ancii Canadei sau ca urmare a :reunei inter:entii a politicienilor? 3r fi de dorit crearea simultana a unei astfel de comisii si a unui nou dolar canadian e:aluat la egalitate cu dolarul americanD?6" ;n ianuarie "##!) ar.et <atch) o publicatie online a <all 9treet 0ournal) a discutat posibilitatea unei inflatii galopante a dolarului american si apoi a declarat in pri:inta posibilitatii crearii amero: 7Kesi este dificil de imaginat) intuiti: are sensD? 7Capacitatea de a combina resursele naturale canadiene) ingeniozitatea americana si forta ieftina de munca din ePic :a permite 3mericii de Nord sa concureze mai bine pe o scara globalaD? 3utorul a mai mentionat: 7daca miscarea politica de frunte :a determina si mai multe datorii) in loc 128 | P a g e

sa permita ca economiile si datoriile sa se alinieze) trebuie sa luam in considerare posibilitatea declansarii unui soc la ni:elul sistemului?D 2l a adaugat: 7Kaca aceasta dinamica se :a incheia % si nu am nici o certitudine ca asa :a fi % balanta globala a puterilor se :a fragmenta in patru regiuni primare: 3merica de Nord) 2uropa) 3sia si 2stul iBlociu? ;ntr-un astfel de scenariu) ramificatiile se :or manifesta prin intermediul unor tulburari sociale si conflicte geopolitice?D66 ChoeniP % o moneda globala ;n 5!$$) in publicatia &he 2conomist a aparut un articol numit (et 1ead' for the ChoeniP)6= in care se consemna: 76# de ani de acum incolo) americanii) Baponezii) europenii si oameni din multe alte tari bogate si unele relati: sarace) cand :or merge la cumparaturi :or plati probabil cu aceeasi moneda? Creturile nu :or fi in dolari) 'eni) ci) hai sa spunem) in phoeniP? ChoeniP :a fi fa:orizat de catre companii si de catre cumparatori deoarece :a fi mult mai con:enabil decat monedele nationale din zilele noastre) care atunci :or parea o demodata sursa de dezechilibre pentru :iata economica a secolului WWD? ;n articol se afirma de asemenea: 7prabusirea financiara (din 5!$@) a facut gu:ernele sa inteleaga ca amagirea cooperarii politice poate fi mai rea decat nimic si ca pana ce o reala cooperare nu este posibila (pana cand gu:ernele nu abandoneaza o parte macar din su:eranitatea economica) :iitoarele incercari de stabilizare a cursului :alutar nu :or fi prea eficienteD? Uimitor) articolul mentioneaza: 7probabil :or fi necesare mai multe rasturnari ale ratei de schimb) cate:a crash-uri financiare si probabil inca una sau doua crize economice pana ce politicienii :or fi dispusi sa isi indrepte pri:irea in aceasta directie? 3cest lucru indica spre o sec:enta de criza urmata de o rezol:are de mantuiala) urmata de alta criza) care se :a intinde mult dincolo de anul "#5$ % cu doua ePceptii? Ce masura ce timpul trece) pagubele cauzate de instabilitatea monetara :or fi din ce in ce mai mari si aceleasi tendinte care :or determina aceste lucruri :or face ca utopia uniunii monetare sa fie realizabila?D ;n continuare articolul precizeaza: 7Hona phoeniP :a impune constrangeri destul de stranse gu:ernelor nationale? 7Nu :a ePista de ePemplu) o politica monetara nationala? 9tocul mondial de phoeniP :a fi fiPat de catre o noua banca centrala) probabil rezultata din + ;? 1ata mondiala a inflatiei % si deci) in anumite limite) rata de inflatie a fiecarei natiuni % :a fi in mainile acesteia? +iecare tara se poate folosi de taPe si de banii publici pentru a compensa di:erse caderi temporare) dar pentru a-si finanta deficitul bugetar :a trebui mai degraba sa imprumute bani decat sa tipareascaD? 3utorul admite: 73ceasta inseamna o mare pierdere din punctul de :edere al su:eranitatii economice) dar tendintele care fac conceptul phoeniP atat de atragator oricum :or diminua acea su:eranitate? Chiar si intr-o lume cu rate de schimb mai mult sau mai putin oscilante) gu:ernele siau :azut independenta politica 7amenintataD de catre o lume ePterioara) neprietenoasaD? 3rticolul a concluzionat: 7moneda ChoeniP probabil :a incepe ca un coc.tail de monede nationale) ePact cum este astazi 9pecial Kra,ing 1ight? ;n timp insa) :aloarea sa impotri:a monedelor nationale nu :a mai conta) deoarece oamenii o :or prefera deoarece este mai con:enabila si mai stabilaD? ;n final se afirma: 7ganditi-:a ca probabil moneda ChoeniP :a intra pe piata in Burul anului "#5$ si uratii bun :enit cand se :a petrece acest lucruD? 1ecomandari pentru o moneda globala ;n 5!!$) ; + 9ur:e' a pus in discutie un discurs tinut de 0ames &obin) un important economist american) in care a argumentat ca: 7o solutie :iabila la preturile oscilante ar putea fi introducerea unei monede internationale uniceD? Ulterior a adaugat ca mai ePista: 7inca o mare ne:oie??? de creditori ca ultima resursaD?6/ ;n 5!!!) economista 0ud' 9helton s-a adresat in fata la Gouse of 1epresentati:es Committee on *an.ing and +inancial 9er:ices din 9U3? 2a a afirmat6>: 7Continua ePpansiune a liberalizarii comertului) integrarea tot mai mare a pietelor financiare si aparitia comertului electronic) toate 125 | P a g e

acestea creeaza ne:oia unui standard monetar international % o unitate globala de calculD? 9helton a ePplicat: 7Uniunile monetare regionale par a fi urmatorul pas in e:olutia inspre un fel de ordine monetara internationala? 2uropa a adoptat deBa o moneda unica? 3sia s-ar putea sa se organizeze intr-un bloc monetar regional pentru a fi proteBata impotri:a asalturilor speculati:e ale monedelor indi:iduale ale natiunilor mai slabe? Numeroase tari din 3merica Iatina iau deBa in considerare di:erse aranBamente monetare pentru a se izola de 7infectiaD financiara si a e:ita consecintele economice ale de:alorizariiD? 7O importanta intrebare este daca acest proces de e:olutie monetara :a fi directionat inteligent sau daca :a fi pur si simplu condus de e:enimente? ;n opinia mea) conducerea politica poate Buca un rol decisi: in construirea unui sistem monetar mai ordonat si mai rational decat abordarea complet libera de la ora actuala in pri:inta relatiilor de schimb :alutarD? Ulterior a adaugat: 73sa cum am :azut deBa si in 2uropa) sec:enta de dez:oltare este: (5) construirea unei piete comune) si (") stabilirea unei monede unice? ;ntr-ade:ar) pana nu ai o moneda unica) nu ai cu ade:arat o piata comuna eficientaD? 9helton a concluzionat: 7;deal ar fi ca fiecare natiune sa doreasca sa isi con:erteasca moneda nationala la o rata fiPa intr-o rezer:a uni:ersala de capital? 73cest lucru :a crea automat o uniune monetara globala bazata pe o unitate comuna de calcul? Cealalta cale catre o ordine monetara stabila este a crea cu greu un drum spre o moneda comuna ancorata de un capital cu o :aloarea intrinseca? ;n timp ce impulsul actual spre dolarizare ar trebui incuraBat) in special in cazul Canadei si a ePicului) in final stabilitatea ordinii monetare internationale nu ar trebui sa se bazeze pe o singura natiuneD Caul Jolc.er) fost gu:ernator al +ederal 1eser:e *oard) 9U3) a afirmat in ianuarie "###: 7Kaca e sa a:em cu ade:arat o economie globala) atunci o moneda internationala unica are sensD? 2l a fost citat intr-un discurs tinut pe data de 5$ septembrie "### de 9ir..a GZmZlZinen) membru in comitetul ePecuti: al *ancii Centrale 2uropene) care a afirmat: 79-ar putea sa aiba dreptate) s-ar putea ca intr-o zi sa a:em o singura moneda internationala? Coate ca integrarea europeana poate fi :azuta) la fel ca orice integrare regionala) ca un pas inspre o situatie ideala) aceea a unei lumi pe deplin integrate? Kaca si cand aceasta lume :a :edea lumina zilei) este imposibil de spus? Oricum) ceea ce pot spune este ca aceasta :iziune pare imposibila in prezent) la fel cum a parut si ideea unei uniuni monetare europene acum /# de ani) cand a inceput procesul de integrare europeana?D6@ ;n noiembrie "###) + ; a organizat o conferinta internationala si a publicat un scurt raport intitulat: 7O singura lume) o singura moneda: menire sau iluzieFD6@ in care se mentiona: 73sa cum se obser:a tot mai clar) lumea se di:ide in mod gradat in cate:a blocuri monetare regionale) ePtensia logica a acestei tendinte reiese ca o posibilitate teoretica: aceea a unei unice monede internationale? Kaca atat de multe tari :ad beneficiile rezultate de pe urma integrarii monetare) oare o integrare monetara mondiala nu ar maPimiza aceste beneficiiFD? Conform raportului: 7blocul dolarului) deBa spriBinit de puterea economiei americane) a fost ePtins prin intermediul dolarizarii si a pacturilor regionale de comert liberD? 7*locul euro reprezinta o uniune economica care este proiectata sa de:ina o uniune politica deplina) cu toate sansele de a se ePtinde in 2uropa centrala si de 2st? Un bloc al 'enului s-ar putea sa se nasca din propunerile curente de cooperare monetara asiatica? O uniune monetara s-ar putea sa apara intre membrii ercosur din 3merica Iatina) in Burul 3fricii de 9ud deBa ePista o zona monetara geografica si o fuziune a dolarului australian cu cel neo-zeelandez este un subiect discutat de foarte mult timp in OceaniaD? 1aportul continua: 73celeasi randamente economice si imperati:e fizice care imping impreuna monedele regionale ePista probabil si la urmatorul ni:el % la cel global??? 2conomiile mai mici si mai :ulnerabile % acelea pe care comunitatea internationala nu incearca suficient sa le aBute % :or a:ea cel mai mult de castigat din siguranta si stabilitatea care :a acompania introducerea unei monede uniceD &ineti minte faptul ca acest document este emis de catre + ;) astfel ca recomandarile care sustin ei ca ar 7aButaD tarile mai mici si mai :ulnerabile) ar trebui inghitite impreuna cu un dram de sare) sau mai bine zis cu un sac??? 2conomistul 1obert 3? undell face de mult timp apel la o moneda internationala unica? Ce site-ul 130 | P a g e

sau) el afirma ca crearea unei monede globale este 7un proiect ce :a restitui sistemului monetar international o mult dorita coerenta) :a oferi +ondului onetar ;nternational capacitatea de a promo:a stabilitatea si de a fi un catalizator pentru armonia internationalaD 2l afirma: 7beneficiile unei monede globale ar fi enorme? Creturile din intreaga lume :or fi ePprimate in aceasi unitate si :or fi mentinute egale in di:ersele parti ale globului? ;n afara de tarife si controale) comertul dintre tari se :a desfasura la fel de usor precum se desfasoara acum intre statele 9U3D?6! Continuare in editia urmatoare??? Kespre autor: 3ndre, (? arshall este cercetator asociat la Centrul de Cercetare asupra (lobalizarii) (Centre for 1esearch on (lobalization)) din ontreal) Canada (C1()? ;n prezent el studiaza economia politica si istoria la Uni:ersitatea 9imon +raser) *ritish Columbia) Canada? <ebsite: http:QQ,,,?globalresearch?ca &O

Nota editorului: Katorita spatiului limitat) nu au putut fi publicate notele de final care insotesc acest articol? 2le sunt disponibile la adresa de internet: http:QQtin'url?comQd@zutg ?

Noua ordine mondiala financiara (")

de 3ndre, (? arshall 1esearch 3ssociate Centre for 1esearch on (lobalization Canada <ebsite: http:QQ,,,?globalresearch?ca

ontreal)

VArticol e-tras din !e-us Magazine, Anul :I, !umarul 0K Diunie . iulie 5606EW 'endinta actuala de instituire a unui guvern mondial, impreuna cu o banca centrala globala si o moneda unica, va conduce la un declin al democratiei si o crestere a totalitarismului. !oi cereri pentru o moneda globala In data de 0> martie 5661, Itar.'ass a raportat$ ORusia a afirmat ca la summit.ul 956 de la 4ondra, din luna aprilie, ar trebui sa se inceapa stabilirea unui sistem de gestionare a procesului de globalizare si ca va e-amina posibilitatea crearii unei monede de rezerva supra.nationale sau o moneda de Ysuper. rezervaZ... care va fi emisa de institutiile financiare internationale.B Rusia a afirmat ca Opare oportun sa se reconsidere rolul FMI in acest proces si, de asemenea, sa se determine posibilitatea luarii unor masuri care sa permita ca 2#R D2pecial #raMing RightsE sa devina o moneda de super.rezerva, recunoscuta de catre comunitatea mondialaB.@6 4a 5? martie 5661, publicatia Financial 'imes a raportat ca banca centrala a hinei Oa propus inlocuirea dolarului 23A ca moneda de rezerva internationala cu un nou sistem global controlat de catre Fondul Monetar International.B 2copul ar fi
131 | P a g e

ca moneda mondiala de rezerva sa fie Oindependenta de natiunile individualeB si sa fie Ocapabila sa ramana stabila pe termen lung, eliminand astfel deficientele inerente cauzate de utilizarea monedelor nationaleB. ,conomistul.sef al hinei a declarat pentru <2B $ OAcesta este un indiciu care arata ca, la ora actuala, hina fiind cel mai mare detinator de active financiare in dolari 23A, este preocupata de potentialul risc inflationist al emiterii de monede fara acoperire de catre 32 Federal ReserveB. +otrivit articolului, guvernatorul Bancii +opulare a hinei Oa sugerat e-tinderea rolului 2#R, care au fost introduse de catre FMI in 01>1 pentru a sprijini regimul fi- al cursului de schimb stabilit de Bretton Woods, dar a devenit mai putin relevant odata cu prabusirea lui in 01A6.B Raportul a declarat$ OAstazi, valoarea 2#R se bazeaza pe un grup de patru valute, dolarul american, Renul, euro si lira sterlina, acestea fiind folosite in mare masura ca factor de referinta de catre FMI si de alte organizatii internationale. +ropunerea hinei va e-tinde acest grup de valute Dce formeaza baza evaluarii 2#RE la toate economiile majore si va infiinta un sistem de decontare intre 2#R si alte monede, pentru a putea fi utilizate in comertul international si tranzactiile financiare. 2tatele vor incredinta FMI.ului o parte din rezervele lor de 2#R, pentru a.i gestiona in mod colectiv, in numele lor, iar apoi 2#R va inlocui treptat monedele de rezerva e-istente.B@0 4a 5K martie, 'imothR 9eithner, secretarul 'rezoreriei si fostul presedinte al Federal Reserve BanC din !eM LorC, a tinut un discurs la onsiliul pentru Relatii ,-terne. and i s.a cerut opinia in legatura cu propunerea chineza pentru o moneda mondiala de rezerva, 9eithner a raspuns$ O!u am citit propunerea guvernatorului. Acesta este un bancher distins, remarcabil, grijuliu si foarte atent la fiecare problema. #ar, asa cum am inteles eu, propunerea sa este conceputa pentru a spori utilizarea 2#R ale FMI. !oi suntem foarte deschisi la aceasta sugestie. #ar ar trebui sa va ganditi la ea, ca mai degraba la ceva evolutiv, ce se va cladi pe arhitecturile curente... decat ceva care se ne impinga spre o uniune monetara mondiala.B@5 D2ublinierea ne apartineE. +e data de 51 martie s.a raportat ca O9rupul de ,conomisti al !atiunilor 3nite a propus o noua moneda mondiala de rezerva, care ar putea inlocui sistemul american bazat pe dolar, sistem folosit timp de decenii de catre bancile internationaleB si ca Oo moneda de rezerva administrata in mod independent ar putea sa opereze fara conflictele generate de dolarul american si sa pastreze mai stabile preturile marfurilor de larg consumB.@? Intr.un articol din publicatia ,conomic 'imes, din data de ? aprilie, se afirma$ O4umea nu este inca pregatita pentru o moneda internationala de rezerva, dar este gata sa inceapa procesul de trecerea la o astfel de moneda.B@@ 3n alt articol din ,conomic 'imes, din data de ? aprilie, incepea proclamand ca Olumea are nevoie cu siguranta de o moneda internationalaB. In plus, se afirma$ O#aca nu este acceptat dolarul, in absenta unei alte alternative, sistemul international de plati poate intra intr.o stare de inghet, situata in afara controlului autoritatilor monetare, conducand economia mondiala intr.o OMare #epresie;. +entru a se evita o astfel de calamitate, comunitatea internationala ar trebui sa reinvie imediat ideea Ocontului de substitutie;, discutata in 01A0, conform careia detinatorii oficiali de dolari isi pot depozita dolarii intr. un cont special la FMI, valorile depozitelor fiind e-primate intr.o moneda internationala, cum ar fi 2#RB.@K +e langa temerile provocate de un dolar aflat in scadere si ca urmare a discutiilor deschise despre o noua moneda globala, reporterii Bloomberg au scris pe data ? aprilie$ ORolul dolarului Dca moneda de rezervaE nu va fi amenintat de o e-pansiune de noua ori a unitatii de evaluare a Fondului Monetar International, potrivit 3B2 A9, I!9 9rup, !: si itigroup Inc.B #upa reuniunea 956 de la 4ondra s.a raportat$ O9rupul celor 56 de lideri a fost de acord ca agentia sa ridice 5K6 miliarde [ prin emiterea de 2pecial #raMing Rights sau 2#R, moneda artificiala pe care FMI o utilizeaza printre natiunile membre. #e asemenea, au convenit sa depuna K66 miliarde [ in inima razboinica a FMI.ului.B@> u alte cuvinte, marile institutii financiare globale isi dau silinta sa salveze dolarul, pentru a nu se precipita o criza, astfel incat sa poata continua in liniste cu planurile de introducere a unei noi monede globale. rearea unei banci mondiale centrale
132 | P a g e

In 0117, GeffreR 9arten a scris un articol pentru publicatia !eM LorC 'imes din data de 5? septembrie, pledand pentru un Fed global. 9arten a fost decan al 2colii de Management de la Lale si a fost subsecretar in administratia linton. ,l a servit in onsiliului privind +olitica ,conomica Internationala de la asa Alba sub administratia !i-on si a facut parte din personalul secretarului de stat <enrR Sissinger si Rrus :ance, din administratiile Ford si arter. 9arten a fost #irector la 4ehman Brothers si este membru al onsiliului pentru Relatii ,-terne. In articolul sau, el a declarat$ O...de.a lungul timpului, 2tatele 3nite au infiintat institutii centrale cruciale = 2ecurities and ,-change ommission D01??E, Federal #eposit Insurance orporation D01?@E si cea mai importanta, Federal Reserve D010?E. Aceste organizatii au fost create pentru a face capitalismul functional, pentru a preveni ciclurile distructive din domeniul afacerilor si a modera mana invizibila a lui Adam 2mith.B ,l a e-plicat apoi$ OAceasta este ceea ce trebuie sa se petreaca acum la scara globala. 4umea are nevoie de o institutie care sa tina o mana pe carma economica atunci cand marile devin furtunoase. Are nevoie de o banca centrala globala.B O#aca incercam pur si simplu sa coordonam cele mai puternice banci centrale din lume, Fed si noua Banca entrala ,uropeana de e-emplu, nu vom reusi...B O,ste putin probabil sa se materializeze o colaborare eficienta intre ministerele de finante si trezoreriile. Aceste agentii sunt responsabile pentru legislatura votata iar politicienii din tarile industrializate sunt mai preocupati de evenimentele interne decat de stabilitatea internationala.B O2ingura cale de scapare este data de constituirea unei banci centrale independente, care sa aiba responsabilitatea de a mentine stabilitatea financiara globala. !imeni altcineva nu poate face ceea ce este necesar$ sa injecteze mai multi bani in sistem pentru a impulsiona cresterea economica, sa reduca datoriile mari ale pietelor emergente si sa supravegheze operatiunile institutiilor financiare subrede. 8 banca centrala globala ar putea oferi mai multe fonduri economiei mondiale, atunci cand aceasta pierde rapid teren...B In continuare, el a afirmat$ O8 astfel de banca ar juca rolul de supraveghetor pentru banci si alte institutii financiare de pretutindeni, oferind anumite standarde uniforme pentru imprumuturi prudente, in locuri precum hina si Me-ic. u toate acestea, regulamentele nu trebuie sa fie prea aspre...B 9arten a continuat$ O,-ista doua moduri prin care o banca centrala globala ar putea fi finantata. Ar putea avea linii de credit de la toate bancile centrale, bazandu.se pe ele in vremurile dificile si rambursandu.le apoi, atunci cand piata isi revine. 8 alta varianta = desigur mai dificil de pus in practica = ar putea fi finantata printr.o ta-a modesta, pusa pe toate schimburile comerciale, colectata de la punctul de import, sau printr.un impozit pus pe anumite tranzactii financiare globale.B Interesant, 9arten a declarat$ O3n lucru care nu este acceptabil ar fi ca banca sa fie la mila legislatiilor orientate pe termen scurt.B In esenta, aceasta nu va fi raspunzatoare in fata oamenilor din intreaga lume. Apoi, el a intrebat$ OFata de cine ar fi raspunzatoare o banca centrala globala "BA raspuns$ O#aca ar fi reglementata numai de tehnocrati ar fi prea puternica, desi trebuie sa fie condusa de cei mai buni dintre acestia. 8 posibilitate ar fi de a lega noua banca de un grup e-tins de sapte = poate un 9.0K Vsau, in conte-tul de astazi 956W care ar include tarile 9.A, plus membrii in rotatie precum Me-ic, Brazilia, Africa de 2ud, +olonia, India, hina si oreea de 2ud.B ,l a mai afirmat ca nu ar trebui sa e-iste o Ofoarte stransa colaborareB intre o banca mondiala si Fed. A adaugat$ OBanca mondiala nu ar functiona in 2tatele 3nite si nu ar putea sa treaca peste deciziile bancii noastre centrale. #ar ar putea furniza ingredientul care lipseste la nivel international = finantarea de urgenta pentru nevoia mare de lichiditati de pe pietele emergente. ,a nu ar afecta ratele americane de credit ipotecar, dar ar putea ajuta la cresterea profitabilitatii companiilor americane multinationale prin crearea unui mediu de afaceri sanatos la nivel mondial.B In 5667, GeffreR 9arten a scris un articol@7, publicat in Financial 'imes pe data de 5K septembrie, in care a declarat$ O hiar daca masiva operatiune de salvare financiara din 23A reuseste, ar trebui sa fie urmata de ceva chiar mult mai amplu, de stabilirea unei Autoritati Monetare 9lobale D9lobal Monetar AuthoritR . 9MAE pentru a supraveghea pietele care au devenit fara granite.B ,l a subliniat O...necesitatea aparitiei unei noi Autoritati Monetare 9lobale. Aceasta ar da tonul pentru pietele de capital intr.un mod care nu s. ar opune unei functii de supraveghere publica cu norme de interventie si ar reveni la acumularea de capital, care este de fapt obiectivul cresterii economice si dezvoltarii, mai degraba decat de a realiza comert de dragul comertuluiB. Mai mult, el a declarat$ O8 9MA ar fi un reasigurator sau un decontator pentru anumite obligatii detinute de bancile centrale. 2.ar putea atunci e-amina activitatile de reglementare ale autoritatilor nationale cu mai multa asprime decat a facut.o FMI.ul si se va
133 | P a g e

supraveghea punerea in aplicare a unui numar limitat de reglementari globale. 9MA va monitoriza riscurile globale si va stabili un sistem eficient de avertizare rapida, ce va suna alarma intr.un mod mult mai ferm decat a facut.o BI2.B Mai mult, el a afirmat$ Ocele mai mari companii financiare globale vor trebui sa se inregistreze la 9MA si sa fie supuse monitorizarii sale, sau sa fie trecute pe lista neagra. Aceasta include societati comerciale si banci, dar, de asemenea, si fonduri suverane, gigantice fonduri speculative si firme de capital privat.B ,l a recomandat$ O onducerea 9MA ar trebui sa includa bancherii centrali nu doar din 23A, Marea Britanie, zona euro si Gaponia, dar, de asemenea, si din hina, Arabia 2audita si Brazilia. Aceasta ar fi finantata prin contributii obligatorii provenite de la fiecare tara capabila de asa ceva si din prime de tipul celor de asigurare, de la companiile financiare globale = listate public, aflate in proprietatea guvernului sau private.B 4a 0> octombrie 5667, Gohn MacC, ,8 la Morgan 2tanleR a declarat$ Os.ar putea sa fie necesara o coordonarea internationala continua pentru a debloca pe deplin pietele de credit si pentru a rezolva criza financiara, poate chiar prin formarea unui nou organism la nivel mondial pentru a supraveghea intregul procesB@1 Intr.un articol din !eMsMeeC postat pe 5K octombrie 5667, GeffreR 9arten a declarat ca Oliderii ar trebui sa inceapa sa puna bazele unei banci centrale globaleB. ,l a adaugat$ OA e-istat un moment in care Federal Reserve a jucat acest rol, supraveghind moneda la nivel global in calitate de institutie financiara principala a celei mai puternice economii la nivel mondial. Insa odata cu cresterea pietelor de capital, cu ridicarea unor monede precum euro, cu aparitia unor jucatori puternici precum hina, cu stramutarea bogatiei inspre Asia si 9olful +ersic si, desigur, cu problemele profunde ale economiei americane, Fed.ul nu mai are capacitatea de a conduce singur.B ,l a e-plicat criteriile si operatiunile unei banci centrale mondiale, spunand$ OAr putea fi autoritatea de reglementare a marilor institutii financiare globale, cum ar fi itigroup sau #eutsche BanC, ale caror activitati trec dincolo de frontiere... Ar putea actiona ca o instanta de faliment atunci cand marile banci la nivel mondial, ce opereaza in mai multe tari, trebuie sa fie restructurate. Ar putea supraveghea nu doar marile banci comerciale, cum ar fi Mitsubishi 3FG, dar si sistemul financiar YalternativZ care s.a dezvoltat in ultimii ani, constand din fonduri speculative, grupuri cu capital privat si fonduri suverane = toate care sunt acum in mod substantial nereglementate.B Mai mult, aceasta Oar putea avea o influenta asupra ratelor de schimb cheie si ar putea conduce de e-emplu un nou sistem monetar de realiniere a dolarului si a Renului, deoarece una dintre primele sale misiuni ar fi sa faca fata marilor dezechilibre financiare care atarna ca o sabie asupra economiei mondialeB. ,l a postulat$ O8 banca centrala globala nu ar elimina necesitatea e-istentei Federal Reserve sau a altor banci centrale nationale, care vor avea in continuare responsabilitatea cea mai mare pentru politicile de reglementare rezonabile si pentru stabilitatea monetara din tarile lor. #ar ar avea o influenta mare asupra acestora atunci cand vor trebui urmate politici care sunt compatibile cu cresterea economica si stabilitatea financiara globala. #e e-emplu, ar colabora cu tarile.cheie pentru a coordona mai bine programele nationale de stimulare atunci cand lumea intra intr.o recesiune, asa cum se intampla acum, astfel incat impactul cumulat al diverselor eforturi nationale sa nu duca la o inflatie globala. Aceasta reprezinta o mare amenintare, deoarece pretutindeni cheltuielile guvernamentale devin e-cesive.B 4a 06 ianuarie 5661, s.a raportatK0 ca Oo solutie clara pentru a evita o revenire a acestor probleme ar fi infiintarea unei Ybanci centrale globaleZ = atata timp cat FMI.ul si Banca Mondiala se afla in imposibilitatea de a preveni colapsul financiarB. #r. William 8verholt, cercetator principal la <arvard SennedR 2chool si anterior la Institutul RA!#, a declarat intr.un interviu$ O+entru a evita o noua criza, trebuie sa putem gestiona lichiditatile de la nivel mondial. 'eoretic, acest lucru ar putea fi realizat prin infiintarea unui tip de banca centrala globala, prin crearea unei monede globale sau prin acceptarea globala a unui set de reguli cu sanctiuni si un mecanism de solutionare a litigiilor.B 9uillermo alvo, profesor de economie internationala si afaceri publice la 3niversitatea olumbia, a scris un articolK5 pentru publicatia :o-, publicat pe 5? martie 5661. alvo a lucrat ca economist sef la Inter.American #evelopment BanC si a fost consilier in cadrul departamentului de cercetare al FMI. In prezent el este cercetator asociat la Biroul !ational de ercetari ,conomice D!B,RE si presedinte al Asociatiei Internationale ,conomice. alvo a scris$ Odisponibilitatea creditelor nu este asigurata prin regulamente financiare mai stricte. #e fapt, acest lucru poate fi contraproductiv daca nu este insotit de
134 | P a g e

stabilirea unui creditor de ultima instanta D484RE care sa inmoaie radical severitatea unei crizei financiare prin acordarea de linii de credit la momentul potrivit. Acesta a fost si motivul pentru care in secolul 56 au fost infiintate bancile centrale sau regionale, responsabile de un subansamblu al pietei de capital. A devenit acum evident faptul ca domeniul de actiune al bancilor centrale e-istente este foarte limitat si ca lumea nu are nici o institutie care sa indeplineasca acest rol, atat de necesar la nivel mondial. FMI.ul se indreapta in aceasta directie, dar este inca prea mic si prea limitat pentru a face acest lucru in mod adecvat.B alvo a mai declarat ca Osubiectul regulamentului financiar ar trebui sa fie discutat impreuna cu problema unui creditor mondial de ultima instantaB. Mai mult decat atat, el a afirmat ca Oinstitutiile financiare internationale trebuie sa aiba mai multa putere, pentru a ajuta economiile emergente in perioada de rascumparare a datoriilorB.

O 7noua ordine mondialaD in domeniul bancar Kupa colapsul companiei *ear 9tearns) intr-un raport al 1euters din 5@ martie "##$ se afirma (pe baza un document eliberat de firma de cercetare Credit9ights): 7dupa ce 0C organ Chase [ Co a declarat ca cumpara *ear 9tearns) ar putea urma o si mai mare consolidare a industriei si noi achizitii?8 ai mult) 1euters a raportat: 7;n cazul unor consolidari :iitoare) printre potentiali cumparatori identificati de catre Credit9ights se numara: 0C organChase) <ells +argo) U9 *ancorp) (oldman 9achs si *an. of 3merica???D/6 Ia ! iunie "##$) &imoth' (eithner) in calitate de sef al +ederal 1eser:e *an. din Ne, -or.) a scris un articol pentru +inancial &imes ca urmare a participarii sale la Conferinta *ilderberg din "##$? ;nainte de publicarea acestuia) &imoth' (eithner a scris/= 7bancile si bancile de in:estitii) a caror sanatate este cruciala pentru sistemul financiar global ar trebui sa opereze sub un cadru de reglementare unificatD? Ke asemenea) el a scris ca U9 +ederal 1eser:e ar trebui sa Boace un rol central 7in acest nou cadru de reglementare) lucrand in stransa colaborare cu autoritatile de supra:eghere din 9U3 si din intreaga lume? Ia data de > noiembrie "##$) &he National) o importanta publicatie din 2miratele 3rabe Unite) a publicat un articol despre magnatul Ka:id 1othschild) care calatorea cu premierul britanic (ordon *ro,n) in cadrul unei :izite in Orientul iBlociu) desi nu facea parte din 7grupul oficialD care il insotea pe *ro,n? ;n articol se afirma: 7*aronul 1othschild impartaseste parerea maBoritatii oamenilor) ca ePista o noua ordine mondiala? ;n opinia sa) bancile :or reduce gradul de indatorare si :a ePista o noua forma de gu:ernare globala?D// Ia "= februarie "##!) &imes Online a publicat un articol cu titlul 7Noua ordine a lumii in sectorul bancar este necesara ???D ;n articol (care a fost scris de ichael Iaffert') presedintele ;nternational 1etail *an.ing Council) se afirma: 7este din ce in ce mai e:ident ca lumea are ne:oie de un sistem bancar nou si ca acesta nu ar trebui sa fie prea asemanator cu cel care a reusit sa esueze intr-un mod atat de spectaculosD/> Kesigur ca cei care modeleaza acest nou sistem bancar sunt campionii :echiului sistem bancar? 9olutiile care :or urma sunt pur si simplu ePtensii ale sistemului actual) doar accelerate datorita necesitatilor generate de actuala criza? Nasterea unui gu:ern global ;ntr-un articol aparut in publicatia +inancial Cost (din " aprilie "##!) se mentiona: 7Ia ora actuala ePista pericolul ca lumea se se indreapte inspre o moneda de rezer:a Ssuper su:eranaT) proiectata de grupuri de ePperti precum SComisia ONU de ePpertiT condusa de laureatul premiului Nobel economistul 0oseph 9tiglitz) insa atunci :om renunta la posibilitatea aparitiei in mod spontan a unei armonii financiare) pentru a lasa locul unei ordini planificate centralizate si politizarii banilor? O astfel de schimbare de regim ar pune in pericol nu numai :aloarea :iitoare a banilor) dar si libertatea si prosperitatea noastra?D/@ ;n publicatia &oronto 9tar din data de 6 aprilie se mentiona: 7O caracteristica incomoda a Noii Ordini 135 | P a g e

ondiale poate fi faptul ca lacunele din :enitul mondial se :or amplifica) deoarece noile puteri precum China) ;ndia si *razilia) ii pri:esc pe cei aflati sub ni:elul lor) ca pe niste potentiali ri:ali???D 3utorul a mai afirmat: 7Crin urmare) Noua Ordine ondiala nu :a fi neaparat mai buna decat cea :eche??? Ce este sigur insa) este ca afacerile globale :or fi considerabil diferite de acum inainte?D/$ ;n data de 5 aprilie) 1obert Hoellic.) presedintele *ancii ondiale) a afirmat: 7Kaca liderii sunt seriosi in pri:inta crearii de noi responsabilitati globale sau de gu:ernare) atunci ar trebui sa inceapa prin modernizarea multilateralismului) imputernicind O C) + ; si *anca ondiala astfel incat sa poata monitoriza politicile nationale?D/! Ka:id 1oth.opf) un cercetator de la Carnegie 2ndo,ment for ;nternational Ceace) membru al Consiliului pentru 1elatii 2Pterne) fost subsecretar adBunct pentru comertul international in administratia Clinton) adBunct si fost director general al Lissinger 3ssociates) ;nc) a scris recent o carte intitulata: 9uperclass: &he (lobal Co,er 2lite and the <orld &he' are a.ing? Cand a discutat despre rolul si agenda 7superclasei globaleD) el a scris: 7intr-o lume caracterizata prin miscari si amenintari globale ce nu isi prezinta pasapoartele la frontierele nationale) nu mai este posibil ca un stat-natiune) care actioneaza indi:idual) sa isi indeplineasca partea sa de contract socialD?># 2l a continuat: 7???chiar si organizatiile internationale si aliantele pe care le a:em astazi) asa cum sunt ele) imperfecte) ar fi parut imposibile pana de curand) in special succesul Uniunii 2uropene % un stat unitar) democratic) de dimensiunea ;ndiei? 2:olutia si realizarile unor astfel de entitati) in ciuda tuturor obstacolelor intalnite) arata ca nu este :orba despre niste cazuri izolate) ci despre o tendinta generala) ce se indreapta in directia a ceea ce &enn'son a numit 7Carlamentul Omului sau legea uni:ersalaD? 2l a afirmat ca 7 acest progres :a continuaD) dar :a fi dificil) pentru ca 7submineaza multe structuri ale puterii locale si nationale si concepte culturale care au fundatii adanc infipte in piatra de temelie a ci:ilizatiei umane) precum notiunea de su:eranitateD?>5 ;n continuare) el a scris ca 7mecanismele unei gu:ernarii globale sunt mult mai posibil de infaptuit in mediul de astaziD si ca aceste mecanisme 7sunt adesea creati:e) :enind cu solutii temporare la problemele urgente) care nu pot astepta pana ce lumea :a imbratisa o idee si mai mare si mai contro:ersata) precum aceea a unui ade:arat gu:ern mondialD?>" ;n data de $ decembrie "##$) +inancial &imes a publicat un articol>6 scris de (ideon 1achman) fost participant la intalnirile *ilderberg? 2l a scris: 7Centru prima data in :iata mea cred ca formarea unui gu:ern mondial este plauzibila?D 2l a continuat: 7Un (u:ern ondial ar implica mult mai mult decat cooperarea intre natiuni? 3r fi o entitate cu caracteristici similare unui stat) sustinuta de un corp legislati:? Uniunea 2uropeana a stabilit deBa un gu:ern continental pentru "@ de natiuni) care ar putea fi un model? U2 are o Curte 9uprema) o moneda) mii de pagini de drept) un ser:iciu ci:il si capacitatea de a disloca forte militare?D 1achman a intrebat apoi daca modelul european 7s-ar putea ePtinde la ni:el mondialD si a afirmat ca ePista trei moti:e pentru care crede ca acest lucru ar fi posibil? ;n primul rand) a afirmat el) 7este tot mai clar faptul ca problemele cele mai dificile cu care se confrunta gu:ernele nationale au un caracter international: incalzirea globala) o criza financiara globala si un 7razboi global impotri:a terorismuluiD? ;n al doilea rand) el a afirmat ca 7acest lucru sar putea realizaD) in mare parte ca urmare a re:olutiei din domeniul transportului si a comunicatiilor) care au facut ca 7lumea sa de:ina mai micaD? ;n al treilea rand) acest lucru este posibil printr-o trezire) 7o schimbare in atmosfera politicaD pe masura ce 7crizele financiara si schimbarile climatice imping gu:ernele nationale in directia unor solutii globale) chiar si in tari precum China si 9U3) care in mod traditional isi proteBeaza cu putere su:eranitatea nationalaD? 2l l-a citat pe 0ac\ues 3ttali) un consilier al presedintelui +rantei) Nicolas 9ar.oz') care a afirmat ca 7gu:ernarea globala este doar un eufemism pentru un gu:ern globalD si ca 7criza financiara internationala se datoreaza faptului ca a:em piete financiare globale insa nu a:em o legislatie mondialaD? Cu toate acestea) 1achman a declarat ca 7orice presiune indreptata inspre o Sgu:ernare globalaT ???:a fi un proces lent si durerosD? Ulterior el a declarat ca una dintre problemele cu care ne confruntam la ora actuala) poate fi ilustrata prin intermediul unui ePemplu pro:enit din Uniunea 2uropeana) care 7a suferit o serie de infrangeri umilitoare in referendumuri) atunci cand a fost necesar ca planurile pentru o Suniune tot mai 136 | P a g e

stransaT sa fie aprobate de catre electorat?D 2l a continuat) afirmand: 7;n general) Uniunea 2uropeana a progresat cel mai rapid atunci cand chestiunile cu o influenta mai mare au fost con:enite de catre tehnocrati si politicieni % si apoi aprobate fara trimitere directa la alegatori? (u:ernarea internationala tinde sa fie eficienta numai atunci cand este anti-democratica?D (9ublinierea ne apartine)? ;n noiembrie "##$) U9 National ;ntelligence Council (N;C)) centrul comunitatii de informatii din 9U3 pentru 7gandire strategica pe termen mediu si lungD) a lansat un raport>= ce a fost realizat in colaborare cu numeroase thin.-tan.-uri) firme de consultanta) institutii academice si sute de ePperti) printre care si Consiliul 3tlantic al 9tatelor Unite) Centrul <ilson) 13NK Corporation) *roo.ings ;nstitution) 3merican 2nterprise ;nstitute) &ePas 3 [ Uni:ersit') Consiliul pentru 1elatii 2Pterne si Chatham Gouse din Iondra? 1aportul) intitulat 7&endinte (lobale "#"/: O lume transformataD) schiteaza tendintele politice economice globale actuale pe care lumea le-ar putea urma pana in anul "#"/? ;n ceea ce pri:este criza financiara) se afirma ca rezol:area acesteia 7:a necesita eforturi pe termen lung de stabilire a unui nou sistem internationalD?>/ 9e sugereaza ca) pe masura ce 7modelulD de dez:oltare al Chinei de:ine tot mai atracti:) ar putea ePista un declin in democratizarea economiilor emergente) a 7regimurilor autoritare neperformanteD si a 7democratiilor slabe) frustrate de ani de slabe performante economiceD? ai mult) dolarul :a inceta sa mai fie moneda de rezer:a mondiala) deoarece probabil :a ePista o tendinta de 7indepartare de acestaD?>> 9e afirma ca dolarul :a de:eni 7un fel de moneda principala intre alte monede egale cu el) pana in "#"/D si ca 7acest fenomen ar putea sa apara brusc) in urma unei crize) fie treptat) odata cu reechilibrarea la ni:el mondial?D>@ 1aportul intra in amanunte cu pri:ire la construirea unui nou sistem international) declarand: 7Cana in "#"/) statele-natiuni nu :or mai fii singurii actorii de pe scena mondiala si Ssistemul internationalT se :a fi transformat deBa) pentru a se potri:i cu noua realitate? Kar transformare :a fi incompleta si neuniforma?D ai mult) 7???este putin probabil sa aiba loc o apropiere globala) unitara) cuprinzatoare) fata de conceptul unei gu:ernarii globale? &endintele actuale sugereaza ca in anul "#"/) gu:ernarea globala :a fi un mozaic de suprapuneri) format de multe ori din eforturi fragmentate) ad-hoc) cu coalitii mereu in schimbare) constituite din natiunile membre) organizatiilor internationale) miscarilor sociale) ON(-urile) fundatiile filantropice si di:erse companii?D 72ste putin probabil ca cele mai multe dintre problemele transnationale presante (incluzand aici: schimbarile climatice) reglementarea pietelor financiare globalizate) migratia) statele falimentare) retelele criminale) etc?) sa fie rezol:ate in mod eficient prin actiunile indi:iduale ale statelor-natiuni? Ne:oia unei gu:ernari eficiente la ni:el mondial :a creste mai repede decat :iteza cu care pot sa raspunda mecanismele ePistente?D>$ 1aportul abordeaza si tema regionalismului) declarand: 7;n cazul in care se :a produce o mai mare integrare in 3sia) aceasta ar putea umple golul lasat de o ordine internationala slabita) multilaterala) dar ar putea de asemenea submina si mai mult aceasta ordine? Kupa criza financiara din 3sia din 5!!@) au inceput sa prinda radacini o multime de societati pan-asiatice % cea mai semnificati:a fiind 3923N ] 6? Kesi putini ar argumenta ca un omolog asiatic al U2 este un rezultat probabil) chiar pana in "#"/) daca anul 5!!@ este luat ca punct de plecare) atunci fara indoiala ca 3sia a e:oluat mai rapid in ultimii zece ani decat s-a dez:oltat integrarea europeana in primele ei decenii?D ai departe in raport se afirma: 7in urmatorii 5/ ani este foarte posibila o e:olutie inspre un grup de :alute asiatice) daca nu chiar inspre o unitate monetara asiatica) care sa reprezinte o a treia rezer:aD? ;n continuare se precizeaza: 7regionalismul din 3sia :a a:ea implicatii globale) e:entual declansand sau consolidand tendinta catre trei grupuri comerciale si financiare care ar putea de:eni c:asi-grupari (3merica de Nord) 2uropa si 3sia de 2st)D? 3ceste grupari 7:or a:ea implicatii pentru capacitatea de a putea infaptui in :iitor (la ni:el mondial) acordurile Organizatiei ondiale a Comertului si grupurile regionale ar putea concura in stabilirea standardelor pentru produsele trans-regionale) pentru ;&) biotehnologie) nanotehnologie) drepturi de proprietate intelectuala) precum si alte produse ale 7noii economiD?>! Ke mare importanta este si subiectul democratizarii? 1aportul afirma ca 7este posibil ca inaintarea sa incetineasca si globalizarea :a face ca multe tari recent democratizate sa fie supuse unor 137 | P a g e

presiuni sociale si economice crescute) care ar putea submina institutiile liberaleD? 3ceasta in mare masura deoarece 7performantele economice mai bune a multor gu:erne autoritare ar putea semana indoieli in randurile unora) in legatura cu teoria ca democratia este cea mai buna forma de gu:ernareD? 3utorii raportului afirma: 79ondaBele pe care le-am consultat indica faptul ca cei din 2stul 3siei pun un accent mai mare pe un bun management) inclusi: pe cresterea standardului de :iata ^sic_) decat pe democratie?D ;n continuare) raportul afirma: 7chiar si in multe democratii bine stabilite) anchetele arata ePistenta unor frustrari in crestere in legatura cu modul actual de functionare a sistemelor democratice de gu:ernare si a unor contro:erse in randul elitelor in legatura cu capacitatea gu:ernelor democratice de a intreprinde actiunile necesare pentru a se ocupa rapid si eficient de numarul tot mai mare de pro:ocari transnationale?D@# Concluzie ;n :iitor) economia politica globala :a a:ansa inspre un sistem global de gu:ernare) sau un gu:ern mondial) cu o banca centrala mondiala si o moneda globala? 3ceste e:olutii sunt de natura sa se materializeze in :iitor si ca urmare a unui declin al democratiei din intreaga lume? Crin urmare ne :om confrunta cu o crestere a autoritarismului? Cractic suntem martorii crearii unei Noi Ordini ondiale) compusa dintr-o structura gu:ernamentala globala totalitarista? Ke fapt) insasi notiunea de moneda globala si banca centrala globala este autoritara prin insasi natura sa) deoarece elimina orice posibilitate de supra:eghere si responsabilitate) doar unu grup mic) interconectat) al elitelor internationale) putand ePercita o astfel de functie? 3sa cum a ePplicat Carroll Uuigle' in monumentala sa lucrare: &raged' and Gope: 7Cuterile capitalismului financiar au a:ut un alt obiecti: de atins) nici mai mult nici mai putin decat sa creeze un sistem mondial pri:at de control financiar) capabil sa domine sistemul politic al fiecarei tari si economia intregii lumi? 3cest sistem trebuia sa fie controlat intr-o maniera feudalista de catre bancile centrale ale lumii) ce :or actiona intr-o deplina armonie) ca urmare a acordurilor secrete incheiate in cadrul frec:entelor sedinte secrete si a conferintelor? Jarful sistemului trebuia sa fie *an. for ;nternational 9ettlements din *asel) 2l:etia) o banca pri:ata detinuta si controlata de catre bancile centrale din intreaga lume) care si ele in sine erau societati pri:ate?D@5 ;ntr-ade:ar) actualele 7solutiiD propuse pentru rezol:area crizei financiare globale aduc beneficii celor care au cauzat criza) in detrimentul celor care :or suferi cel mai mult de pe urma ei: clasa miBlocie aflata pe cale de disparitie si oamenii saraci din intreaga lume) datori si deposedati de bunurile lor? 9olutiile propuse pentru rezol:area crizei reprezinta manifestarile si actualizarea scopurilor elitei globale si prin urmare) reprezinta conditiile cel mai putin fa:orabile pentru marea maBoritate a oamenilor din intreaga lume? 2ste absolut necesar ca oamenii din intreaga lume sa se impotri:easca acestor 7solutiiD si sa intre intr-o noua era) intr-o 7Noua Ordine ondiala8) o Ordine ondiala a oamenilorR in care solutiile se :or afla in gu:ernarea locala si economiile locale) astfel incat oamenii sa aiba un rol mai mare in determinarea :iitorului si a structurii propriei economii politice si deci a propriei lor societati? Cu aceasta alternati:a a unor economii politice localizate) coroborata cu o populatie globala fara precedent si cu democratizarea internationala a comunicarii prin ;nternet) a:em miBloacele si posibilitatea de a construi cele mai di:erse structuri culturale si sociale pe care le-a cunoscut :reodata umanitatea? 1aspunsul consta in internalizarea puterii umane si a destinului si intr-o respingere a ePteriorizarii puterii si destinului uman inspre o autoritate situata la ni:el mondial) la care doar cati:a au acces? 3 internaliza puterea omului si destinul inseamna a implini darul mintii umane) care are capacitatea de a se angaBa intr-o gandire situata dincolo de aspectele materiale) cum ar fi cele care tin de hrana si adapost? +iecare indi:id poseda in sine insusi capacitatea de a gandi critic despre sine insusi si despre propria lui :iata? 3cum este momentul de a utiliza aceasta capacitate) cu scopul de a internaliza conceptele si intrebarile referitoare la puterea si destinul omului? Ke ce suntem aiciF ;nspre ce ne indreptamF ;nspre ce ar trebui sa ne indreptamF Cum putem aBungem acoloF Cresupusele raspunsuri la aceste intrebari ne sunt oferite de catre o elita globala care se teme de repercusiunile ce ar aparea daca toti oamenii din intreaga lume ar incepe sa raspunda la aceste intrebari) fiecare pentru sine insusi? Nu 138 | P a g e

stiu raspunsurile la aceste intrebari) dar stiu ca raspunsurile se afla in mintea si spiritul uman) care mereu au depasit si :or continua sa depaseasca cele mai mari pro:ocari cu care s-a confruntat umanitatea pana in prezent si) fara indoiala) :or triumfa asupra Noii Ordini ondiale? Kespre autor: 3ndre, (? arshall este cercetator asociat la Centrul de Cercetare asupra (lobalizarii) (Centre for 1esearch on (lobalization)) din ontreal) Canada (C1()? ;n prezent el studiaza economia politica si istoria la Uni:ersitatea 9imon +raser) *ritish Columbia) Canada? <ebsite: http:QQ,,,?globalresearch?ca Nota editorului: Katorita spatiului limitat) nu au putut fi publicate notele de final care insotesc acest articol? 2le sunt disponibile la adresa de internet: http:QQ,,,?globalresearch?caQ indeP?phpFcontePt`:a[aid`56#@#? x -es!re s(la*ia mo#erna A!elul -r Rat3 (+tre !o!orul german yi !o!oarele Curo!ei, erlin 13 03 2012 z

$f>r*itul srciei ?
Poste# on 17^07^2012

SursK' #ttp'88antiiluzii%blogspot%ro8G!118!N8s$arsitu] >n)itat la peste GC de $esti)aluri cinematogra$ice, de la debutul sKu din sKptKmna criticii, a prestigiosului =esti)al de =ilm de la :annes, din mai G!!9, +#e 4nd o$ 5o)ert-, o coproducJie :inema &ibre Studio Oi Robert Sc#al9enbac# =oundation, Ln regia lui 5#ilippe Diaz, este un documentar e(traordinar, narat de cunoscutul actor Martin S#een, care ridicK LndrKzneJ 6co)orul lumii ci)ilizate7, re)elnd cronologic, prin ade)Kruri usturKtoare, $aptele murdare ce au condus la actuala stare economicK mondialK, dominatK de inec#itate Oi de sKrKcie% =ilmat Ln ma#alalele A$ricii Oi cartierele sKrace ale Americii &atine, documentarul se bazeazK pe mKrturiile a doi laureaJi Fobel, Ln economie, Amart-a Sen Oi 1osep# Stiglitz (ce se distanJeazK surprinzKtor de 6crezul7 economic capitalist", ale unor celebri scriitori ca Susan ?eorge, 4ric +oussaint, 1o#n 5er9ins, :#almers 1o#nson, pro$esori uni)ersitari ca .illiam 4asterl- Oi Mic#ael .atts, o$iciali gu)ernamentali, ca )icepreOedintele Boli)iei, Al)aro ?arcia &inera Oi lideri ai miOcKrilor sociale din Brazilia, Aenezuela, 2en-a Oi +anzania%

135 | P a g e

:e a$lKm din $ilm U Un truism dureros, poate, cK sKrKcia globalK nu a apKrut LntmplKtor, peste noapte% 0ncetKJenitK Ln JKrile europene, dupK sute de ani de nedreptKJi ale unor societKJi scla)agiste sau $eudale, a $ost e(portatK Oi legitimatK Ln Lntreaga lume, Lncepnd cam de la 1 9G, prin cuceriri militare, scla)ie Oi colonizare, ce au condus, ulterior, la con$iscarea terenurilor Oi a resurselor naturale ale JKrilor g#inioniste, a$late Ln calea plKgii numitK intoleranJK creOtinK Oi capitalism incipient, menitK sK masc#eze prin idealuri religioase, lKcomia neostoitK a $amiliilor nobiliare, conducKtoare ale marilor puteri coloniale europene, cKrora li se alKturK Oi noua minune masonicK, statul conglomerat, SUA, LmpreunK cu imperialii /aponezi% Actualmente, aceastK stare de $apt persistK, e$ectele ei agra)ndu-se clipK de clipK, datoritK datoriilor $inanciare statale in/uste, politicilor 6neoliberale7 sau 6neocapitaliste7, de comerJ Oi impozitare sau, mult mai simplu spus, prin gri/a naJiunilor bogate, de a pro$ita sngeros de JKrile sKrace, Ln curs de dez)oltare, ale lumii a treia%

140 | P a g e

5utem oare elimina sKrKcia, generatoare a unui genocid Ln $iecare minut, prin moartea implacabilK a G %!!! dintre sKracii lumii, Ln cadrul actualului sistem economic U Mai gndiJi-)K R SK nu uitKm, atunci cnd occidentalii ne cer sK le respectKm stilul Oi standardul ridicat de )iaJK Oi sK ne LncadrKm Lntr-o ordine mondialK de/a constituitK, cK a)em de-a $ace, de $apt, cu urmaOii unor criminali Ln masK, ce Oi-au clKdit bunKstarea prin tl#Krii Oi crime inimaginabile, Ln ultimii C!! de ani de colonialism Oi c#iar dacK scla)ia a $ost abolitK, pe #rtie, Ln secolul trecut, aOa cum am demonstrat Oi prin alte documentare postate pe blog, realitatea este cK, Lntre N! Oi D! de milioane de oameni din lume, dupK estimKri modeste aO spune eu, trKiesc Ln condiJii scla)agiste, Ln JKri din care Oi azi are loc un proces, pe care unul dintre spaniolii inter)ie)aJi, Ll denumeOte cu eu$emismul ne)ino)at 6trans$er de resurse7, Ln locul realului 6/a$ nesimJit7% 0mi aduc aminte Oocul resimJit, copil $iind, cnd, prin romanele Lntunecate ale lui :#arles Dic9ens, am intrat prima datK Ln contact cu sistemul /udiciar draconic al Angliei )ictoriene, a$latK Ln plinK 6re)oluJie industrialK7 Oi Ln plin capitalism, care pedepsea cu moartea cel mai mKrunt $urt, $iindcK dintotdeauna, /e$uitorii criminali nu au admis concurenJa, sub nici o $ormK% 5utem a$irma cK nimic nu s-a sc#imbat Ln esenJK, Ln lume, $iindcK, Ln )ec#ile practici coloniale, )om recunoaOte cu uOurinJK tot ceea ce s-a Lntmplat la noi, Lncepnd din 199!% Realitatea ec#i)alenJei capitalism < colonialism, este mai e)identK astKzi ca oricnd, pentru un sistem care nu poate supra)ieJui dect prin tl#Krie, nu prin e(ploatarea ec#itabilK a bogKJiilor naturale ale lumii sau a muncii umane, nee(istnd un sistem mai absurd indi)idualist dect capitalismul < aOa cum constata trist un mare gnditor ca 4mil :ioran < care promo)eazK izolarea, egoismul, ruperea de orice )alori sociale comune < eradicarea proprietKJii pri)ate, $iind concluzia la care a/ung toJi gnditorii, ce LncearcK sK descopere o soluJie pentru de$ectele societKJii capitaliste, ce condamnK la dispariJie, cei peste D!! de milioane de malnutriJi ai lumii%
141 | P a g e

=ostul student Ln $ilozo$ia artei Oi politicK de la Sorbona, 5#ilippe Diaz, regizorul $ilmului, LOi aminteOte' 6:nd am $ost contactat, de un membru al consiliului de administraJie al =undaJiei Robert Sc#al9enbac#, care m-a Lntrebat dacK sunt interesat sK $acem un $ilm despre sKrKcie, cte)a LntrebKri mi-au rKsKrit in minte, prima $iind' Ar putea $i, un $ilm, despre ce)a mai mult dect sKrKcie, care sK poatK e(plica ade)Kratele ei cauze U DupK cte)a luni de cercetKri Oi documentare Oi cte)a propuneri, $undaJia a acceptat sK-mi dea mnK liberK, pentru a $ace un $ilm care sK e(plice cauzele reale, istorice Oi politice, ale sKrKciei lumii, $KrK nici un $el de limitare% 0ntr-un $inal, Jelul $ilmului a de)enit sc#imbarea obiectului dezbaterii, de la esKrKcia e o ruOineM la esKrKcia e(istK dintr-un anume moti)M%7

:are ar $i putut $i acest moti) U 0n primul rnd mane)rele politico-$inanciare, ale actualelor mari puteri ale lumii, prin care, datoriile locale ale $ostelor puteri coloniale, au $ost trans$erate ilegal, noilor gu)erne $ormate Ln JKrile ce Oi-au cOtigat independenJa politicK, Ln ultimele douK secole, ce au $ost ast$el obligate sK plKteascK, $ostelor metropole, datoriile anga/ate de acestea% 6Bene$iciile7 politicilor demente ale cKmKtarilor lumii, =M> Oi Banca MondialK, au condus, Ln scurt timp, din 19B! Oi pnK Ln prezent, la triplarea numKrului celor a$ectaJi de $oamete, pe plan mondial% 0n iulie 19 , pro$itnd de degringolada pro)ocatK de con$lagraJia mondialK, regizatK tot de ei, BE! de delegaJi ai naJiunilor aliate, semneazK odiosul Acord de la Bretton .oods, $i(nd un set de reguli, instituJii Oi proceduri, ce urmau sK 6regleze7 sistemul monetar internaJional (graba cu care a $ost organizatK aceastK con$erinJK spunnd multe despre ade)Kratul scop al .. >>", plani$icatorii Ln$iinJnd =ondul Monetar >nternaJional Oi Banca >nternaJionalK pentru ReconstrucJie Oi Dez)oltare, ca principale instrumente de lucru, ce au de)enit operaJionale din 19 C, dupK ce, un numKr su$icient de JKri, au rati$icat acordul% :#emat sK garanteze solidaritatea monetarK mondialK, dar sK Oi rKspundK de disciplina $inanciarK comunK, =M> are ca $uncJie principalK declaratK 6asigurarea con)ertibilitKJii monedelor, stabilitKJii sc#imburilor Oi

142 | P a g e

distribuirea de a/utoare, sub $ormK de lic#iditKJi, di$eritelor state membre7%

DeOi numKrK 1 ! de membri actualmente, Ln structura =M>, SUA, are GEQ din )oturi, dispun de drept de )eto Oi de o ma/oritate de $apt, care le permit sK nu supunK la )ot, dect ceea ce )or sK admitK% Banca MondialK < la origine, Banca >nternaJionalK pentru ReconstrucJie Oi Dez)oltare < are ca principalK raJiune de a $i, a/utorarea reconstrucJiei JKrilor membre Oi $a)orizarea dez)oltKrii lor economice, acJiunea ei Lnscriindu-se Lntr-o perspecti)K pe termen mai lung dect cel al =M>% 0n realitate, LnsK, scopul ei este identic' sK asigure cu rKbdarea $ermK a unui pKian/en $inanciar, trecerea economiilor naJionale la economia mondializatK de piaJK 6liber-sc#imbistK7, dominatK de .as#ington% 0n 19N!, pentru a 6uOura munca7 BKncii Mondiale, s-au Ln$iinJat douK organizaJii satelit, AsociaJia >nternaJionalK de Dez)oltare Oi Societatea =inanciarK >nternaJionalK, denumiri ce acoperK structuri nebuloase de $urnizori de $onduri care, la adKpost de orice control democratic, $ac legea Ln ne$ericitele JKri cKrora le $urnizeazK capital% :ele douK componente de bazK ale ideologiei americane < cea religioasK Oi cea economicK < se regKsesc Ln ortodo(ia )e#iculatK de cele douK instituJii, materializnd cetatea idealK mondialK, Ln care prin gri/a SUA, )a $i asigurat accesul la putere al burg#eziei comerciale de inspiraJie 6neoliberalK7% Mecanismele de alienare, bine probate Ln timp, ale celor doi monOtri $inanciari, se con$ormeazK, Ln linii mari urmKtoarei sc#eme' 1% :nd o JarK Ln curs de dez)oltare este adusK Ln situaJia de a solicita un credit < printr-un mi/loc necinstit sau altul < i se e(pediazK 6e(perJi7 (a se citi asasini economici, dupK de$iniJia unui iniJiat, 1o#n 5er9ins", ce reprezintK interesele amor$elor instituJii creditoare% G% 5roiectele elaborate, deOi )ariazK Ln detalii, con$orm unor anumite constrngeri speci$ice, o$erK o structurK generalK identicK, aceasta $iind condiJia obligatorie a acceptKrii lor% 65lanurile de a/ustare structuralK7 care rezultK, stabilesc de la bun Lnceput un anumit numKr de etape prealabile, pentru un potenJial Lmprumut' a% liberalizarea preJurilor* b% de)alorizarea monedei naJionale* c% blocarea, respecti) diminuarea salariilor* d% reducerea, Ln consecinJK, a c#eltuielilor publice, Ln )ederea reducerii de$icitului e(tern* e% pri)atizarea marilor grupuri publice (bKnci, companii de transport, companii industriale O%a%m%d%"* $% desc#iderea graniJelor pentru concurenJa internaJionalK* g% specializarea Lntr-un numKr limitat de producJii, pentru e(port%
143 | P a g e

:itite cum trebuie, toate aceste e(igenJe LOi dez)Kluie, din plin, caracterul neocolonialist, de dez)oltare a unei organizKri sociale bipolare accentuate, ce agra)eazK consecinJele /a$ului mondial organizat de =M> Oi BM, a)nd pretutindeni e$ectele similare, cKrora le )eJi $i martori Ln documentar Oi pe care le simJiJi pe propria piele, Lntr-o JarK trKdatK de un prim-ministru cop--paste, peste o naJiune de nKuci, numai buni de condus spre dezastru%

+(n% &n 5667, noi rom(nii, poate mai puteam dormi lini*ti)i, &nc%, dup% 07 ani de ho)ii economice, desf%*urate de aceea*i indivizi, sub diverse coloraturi politice &n*el%toare, dar dac% nici aceast% fals% criz% economic%, ce ne.a lovit at(t de grav &n ultimii patru ani, nu ne va face s% realiz%m c% apar)inem unei comunit%)i planetare e-trem de mici, totu*i, ale c%rei tare ne afecteaz% deopotriv% pe to)i, c% sistemul economic capitalist este o mare minciun%, lipsit% de orice viitor, pe termen scurt *i lung, atunci suntem condamna)i, &n grup, la nefiin)%. C!Q din populaJia Romniei este condamnatK la moarte prin Ln$ometare, pro#ibirea asistenJei medicale pentru sKraci% 5ri)atizarea abuzi)K, mass-media pri)atK, partidele politice au distrus )iaJa a peste 9 milioane de romni a$laJi la limita sKrKciei(Oomeri,dezocupaJi,pensionari"% @ crudK statisticK con$irmatK ca urmare a recensKmntul din G!11 trans$ormK o presupunere Lntr-un $apt dureros de concret'e(terminarea romnilor -xGE%G de milioane Ln 19D9 -x1D%N milioane Ln G!11( %N milioane dintre cetKJenii Romniei au dispKrut din in)entar" -x1N milioane Ln G!GC -xD milioane Ln G!C!R Un genocid tacit $a)orizat de cei a$laJi la conducerea Romniei din 19D9 pnK Ln prezent] DacK nu ai unde sK lucrezi, nu ai bani Oi te LmbolnK)eOti] eOti condamnat la moarte]Suntem peste 9 milioane de condamnaJi la e(terminare care ar trebui sK ne recucerim dreptul la )iaJK] Dar pnK LJi dai ultima su$lare poJi LncK alege] Mai bine sK mori luptnd dect plngndRRR

5entru a )iziona documentarul subtitrat )K recomand urmKtorul lin9' #ttp'88;;;%trilulilu%ro8)ideopolitica8s$arsit] #ttp'88;;;%-outube%com8;atc#U)Yp9t@31r1)@Z

$accsi"?s ;eblo

+ersonalitati si organizatii$ BR,''8! W88#2

144 | P a g e

Poste# in an(a Internationala !entru re(onstru(tie si #e)*oltare, RC770/ E00-1, $MI, 9@GCR/ M0/-IAL, 9@GCR/@L M0/-IAL, /0@A 0R-I/C M0/-IALA .8 sa((si* on martie 5, 2005

>n timpul primelor trei saptamani ale lunii iulie 19 , la Bretton .oods, Fe; ,amps#ire, SUA, BE! de delegati ai tuturor celor de natiuni aliate s-au intrunit la Mount .as#ington ,otel pentru United Fations Monetar- and =inancial :on$erence ceea ce in mod curent se cunoaste de atunci a $i con$erinta BR,''8! W88#2% :u aceasta ocazie s-au pus bazele >nternational Ban9 $or Reconstruction and De)elopment (>BRD" (acum parte a .orld Ban9 ?roup" si >nternational Monetar- =und (=M>", organizatii ce au de)enit operationale din 19 C% Ast$el, a $ost impusa pentru $iecare stat aceeasi politica monetara% Sistemul a intrat insa in colaps in 19B1 cand SUA a renuntat unilateral la con)ertibilitatea dolarului in aur, de)enind de atunci o #artie tiparita% Se cu)ine cu aceasta ocazie sa amintim cate)a detalii despre artizanul acestei miscari, o $oarte puternica curea de transmisie dintre 4&>+4 si marionetele de rang inalt' +aul Adolph :olcCer (19GB -", hairman of the Federal Reserve, sub 1imm- :arter si Ronald Reagan% onsilier economic al lui BaracC 8bama in timpul campaniei electorale, numit apoi de noul presedinte in $runtea ,conomic RecoverR AdvisorR Board% De asemenea a mai $ost director o$ $inancial al U%S% 'reasurR Department, unde a /ucat un rol determinant pentru decizia de suspendare a gold con)ertibilit- in 19B1% Aice president si director o$ planning la hase Manhattan BanC DRocCefellerE% :#airman al bancii de in)estitii G. Rothschild, .ol$enso#n ` :o% (1ames D% .ol$enso#n )a de)eni mai tarziu presedinte al World BanC" :#airman o$ t#e Board o$ +rustees al ?roup o$ +#irt-% &-a a/utat pe #avid RocCefeller in crearea in 19BE a 'rilateral ommission% @ lunga asociere cu RocCefeller familR, $iind inclusi) members#ip al +rust :ommittee al RocCefeller 9roup, Inc. % Membru 83! I4 8! F8R,I9! R,4A'I8!2 D FR E% Membru Bohemian 9rove% =ondata in la s$arsitul secolului 19, Bohemian 9rove este o adunatura de 6elite6 ce practica ritualuri pagane% Au ca simbol bu$nita si practica cermonialul 6:remation o$ :are7 in care simulaza aducerea de /ert$e umane (copii" dia)olului, prin incinerare% >ntregul ritual seamana izbitor cu ceea ce stim despre inc#inarea la Moloc#, tipul de cult atat de urat de Dumnezeu in care din pacate cazusera inca din )ec#ime multi israelieni ce aduceau /er$e proprii copii% &ista membrilor o gasiti la' +ersonalitati si organizatii $ B8<,MIA! 9R8:, 5roblema nu este doar ca s-a renuntat la con)ertibilitatea in aur ci si ca cu cati)a ani inaintea inceperii o$iciale a megacrizei in care a intrat actualmente planeta, toate tarile Tdemocrate7 au )andut mare parte din rezer)ele lor in aur catre bancile sau urmaselor celor ce au creat Federal Reserve% Restul aurului l-au imprumutat in aceeasi directie% :ititi )a rog si articolul' 98R#8! BR8W!, vanzarea rezervei de aur, !83A 8R#I!, M8!#IA4A si discutia cu BaracC 8bama despre Bglobal neM deal; >n secolul 19 si inceputul secolului G!, pretiosul metal galben a /ucat un rol c#eie in tranzactiile monetare internationale, creandu-se gold standard, la care insa au renuntat pana la urma toate gu)ernele, $iind inlocuit cu asa numitul $iat currenc-% :ititi )a rog si' +ersonalitati si organizatii$ A'4A!'I <AR',R
145 | P a g e

+ersonalitati si organizatii$ A'4A!'I

<AR',R

5osted in al doilea razboi mondial, A+&AF+>: :,AR+4R, BAF:A M@FD>A&A, =M>, =ran9lin D% Roose)elt, ?UA4RF M@FD>A&, ?UA4RFU& M@FD>A&, F@UA @RD>F4 M@FD>A&A, @FU, .inston :#urc#ill b- saccsi) on martie C, G!!9 *ceasta adevarata fundatie pentru majoritatea tratatelor si organizatiilor internationale $inclusiv 9atiunile 8nite si cele financiare& de dupa cel de al doilea razboi mondial a fost sc(itata cu ocazia *tlantic 7onference $nume de cod Riviera& la care au participat presedintele .8* 'ran@lin D. -oosevelt si premierul britanic Hinston 7(urc(ill $ambii masoni& insotiti de consilierii lor apropriati. Documentul final a fost redactat la 4D august 45D4, intr un moment in care 23A inca nu intrase in raz%oi. Interesant este ca in cadrul sau se specifica necesitatea unei I noi ordini mondiale<. Gficial se spune ca documentul a fost semnat de cele doua personalitati insa in toate copiile acestuia ce s au pastrat pana in ziua de azi, semnaturile lor nu figureaza. Gricum, nu conteaza prea mult, conducatorii statelor Idemocrate< nefiind decat marionete de rang inalt alte !LI>!LG-. (alt6er Rat6enau, 2D decembrie 4524, Hiener 'reie 0resse, ; Trei sute de oameni foarte apropiati intre ei ghideaza mereu destinele economice ale continentelor si tot ei decid cine le sunt succesorii ;

0entru a intelege mai bine conte)tul general si cum se incadreaza Atlantic 46arter in marele puzzle, sa trecem in revista cateva detalii a doi importanti consilieri ai presedintelui .8*, puternice curele de transmisie intre adevaratii stapani si papusile de la 7asa *lba, 'ernard !annes 'aruc6 $4:F3 J 45EC&, evreu. In 4546 il influenteaza pe presedintele HoodroK Hilson sa recunoasca oficial crearea 7-!*-!* =E;ERA5 RE2ER>E. Dupa ce si a parasit afacerile a devenit eminenta cenusie sfatuitoare a presedintilor HoodroK Hilson si 'ran@lin D. -oosevelt pe probleme economice $aparea in momentele importante generate de implicarile .8* in cele doua razboaie mondiale& . In timpul primului razboi mondial a fost presedinte Har Industries ?oard $cunoscut ca tarul industriei americane&, jucand un rol principal in efortul industrial de razboi avantajand enorm 32 2teel. L a secondat pe HoodroK Hilson +ersailles 0eace 7onference. Aembru ?rain >rust. In timpul celui de al doilea razboi mondial, a fost consultant economic al presedintelui 'ran@lin D. -oosevelt. -eprezentantul .8* 45DE la 8nited 9ations *tomic !nergL 7ommission . In timpul primului razboi mondial ii cere lui 4larence ;illon sa fie assistant c(airman al aceluiasi Har Industries ?oard. 7e inseamna insa '!D!-*L -!.!-+!% In 453F ?aco% 2c6iff declara intr un discurs la 9eK Mor@ ca fara o %anca centrala care sa aiba un control adecvat, tara va aluneca inspre cele mai severe crize din istorie.

146 | P a g e

Dupa criza artificiala din 453F, IrezolvataI de ?. P. !or"an, in 453: congresul il insarcineaza pe Nelson (. Aldric6 cu descoperirea cauzelor si cu cautarea solutiilor pentru prevenirea crizelor N *cesta , dupa o vizita la greii din finante banci europeni $ Rot6sc6ilds si prietenii&, in noiembrie 4543 la Oe@Lll Island 7lub, se intalneste cu Paul (ar%ur" $Pu(n, Loeb Q 7o.&, 'ran@ *. +anderlip $din partea 9ational 7itL ?an@ of 9eK Mor@&, RenrL 0. Davison $din partea companiilor ?. P. !or"an&, 7(arles D. 9orton $din partea 'irst 9ational ?an@ of 9eK Mor@&, ?enjamin .trong $reprezentant ?. P. !or"an&,in cel mai mare secret posibil, si pun bazele =ederal Reserve, in conformitate cu intelegerea prealabila Aldric6 , (ar%ur", ?P !or"an, Roc@efeller. .ecretul era necesar deoarece opinia publica nu ar fi acceptat o Ibanca nationalaI creata de banci private. De abia in 4546 este recunoscuta oficial de catre HoodroK Hilson, influentat fiind de 'ernard !annes 'aruc6. 7ititi va rog si articolul, =E;ERA5 RE2ER>E A Rot6sc6ild , Roc@efeller , 5azard , (ar%ur" , 5e6man , Bu6n 5oe% , Coldman 2ac6s ?

>oate cuvintele scrise cu rosu si subliniate reprezinta (iperlin@ uri. .ubliniez ca pentru o mai buna intelegere este necesar sa le cititi pe toate. *m vazut mai sus ca 'aruc6 a jucat un rol principal in efortul industrial de razboi avantajand enorm 32 2teel. 7e este insa cu acest colos industrial% ?. P. !or"an, cel implicat si in crearea =ederal Reserve, a format acest imens trust al otelului in 4534, din fabricile pe care le ac(izitionase de la 4arne"ie. Iata cateva detalii despre personaj, ?o6n Pierpont !or"an $4:6FJ 4546&, un adevarat gigant in banci J finante, industrie. La inceputul secolului al XX lea, jurnalistii de inalta clasa, precum Lincoln .teffens si Ida >arbell, observau pentru prima data faptul ca America nu mai era condusa de politicieni, ci de marii oameni de afaceri. . a nascut intr o familie bogata J o familie de banc(eri importanti J si si a inceput cariera in business ul tatalui sau, la varsta de 45 ani. Dupa -azboiul 7ivil, Aorgan a inceput sa investeasca in caile ferate si curand conducea industria transporturilor. !l nu construia noi drumuri, ci le consolida pe cele cu probleme financiare, proces denumit Imorganizare<. 0rogramul sau era compatibil cu cele ale marilor corporatii, care doreau sa inlature competitia prin formarea trusturilor si monopolurilor. ?o6n ;. Roc@efeller a creat cel mai mare monopol J 2tandard 9il 4ompanD J care a adus ordine in industria petroliera, in care la momentul respectiv, predomina (aosul. 7u e)ceptia lui AndreE 4arne"ie, nici un alt capitalist din tara, nu detinea atunci banii necesari pentru a forma astfel de trusturi uriase. *sa ca marii capitalisti ajungeau, in cele din urma, la ?.P. !or"an si alti banc(eri e)traordinari de pe Hall .treet. *cesta a fost inceputul marii crize corporative din 9eK Mor@. 7apitalisti puternici, precum 0(ilip *rmour J Iregele< industriei alimentare pe atunci J si 7ollis Runtington J Iregele< industriei transporturilor s au mutat in 9eK Mor@ in 4:53 pentru a fi aproape de marile case de investitii, precum !or"an F 4o., 5e6man 'rot6ers, si Bu6n F 5oe%. 0ana in 4:5C, 9eK Mor@ ajunsese sediul principal al corporatiilor din .8*. *proape jumatate din milionarii americani locuiau in metropola 9eK Mor@. !or"an controla cartelul Hall .treet, considerat in perioada respectiva $asa cum este si astazi& Icea mai mare putere financiara din istorie<. La inceputul anilor 4533, in culmea puterii sale, !or"an domina 433 de corporatii cu active de peste 22 miliarde 8.D.
147 | P a g e

3N !#5AR; #N A4EEA >RE!E E4G#>A5A 43 APR9H#!:#> )*7 !#5#AR;E AI# . Deci vorbim de apro)imativ D233 de miliarde N * avut relatii stranse de afaceri cu Nelson (. Aldric6 si familia (ar%ur". * doua puternica curea de transmisie a fost , GenrD 5eEis 2timson $4:EF J 45C3&, .ecretarL of Har, guvernator general in 'ilipine si secretar de stat. 7unoscut pentru efortul sau in al doilea razboi mondial, coordonand recrutarea celor 42 milioane de soldati, directionarea celor 63 de procente din industrie spre campurile de lupta, construirea si decizia lansarii %om%elor atomice . L a supervizat direct pe generalul Leslie /roves, seful Aan(attan 0roject. 7ititi va rog si articolul, '9!'A A:9!#4A , o afacere a elitei E>RE#E2:# ? Aembru 2@ull and 'ones. * fost influentat decisiv in activitate de Eli6u Root, pe care l a avut ca model . * continuat activitatea aceluia de reorganizare a armatei. 0recizez ca Eli6u Root a fost membru fondator 4ouncil on =orei"n Relations si primul ei c(airman. 7u zece zile inaintea atacului japonez de la 0earl Rarbor si a notat in jurnal celebra acum discutie de la intalnirea cu presedintele -oosevelt, I cum putem sa-i manevram pe japonezi in pozitia in care sa traga primul foc, dar fara prea mare pericol pentru noi?I Aembru marcant 493N4#5 9N =9RE#CN RE5A:#9N2 . 7e reprezinta acest 7'-% 493N4#5 9N =9RE#CN RE5A:#9N2 a fost creat in 4524, primul ei director fiind Paul (ar%ur". 7ei care au stapanit consiliul inca de la inceput sunt Roc@efeller familD, la infiintarea lui prin ?o6n ;. Roc@efeller, ?r. care l a si finantat enorm. 'inantarile au continuat prin Roc@efeller 'rot6ers =und . In 45D5 ;avid Roc@efeller devine cel mai tanar director al 7ouncil on 'oreign -elations, pe care de atunci il stapaneste. * initiat si pregatit figuri importante ale politicii internationale americane, >G>I obligatoriu membri ai consiliului. 0rintre ultimii, 7ondoleezza -ice si vice presidintele ;ic@ 46eneD. In crearea sa au avut interes si cei de la Aorgan. 7onsiliul publica bilunarul Foreign Affairs . !li(u -oot, cel ce fusese primul presedinte al 7ouncil on 'oreign -elations spunea despre publicatie ca este un g(id pentru opinia publica. 7onsiliul este strans legat de ;avid Roc@efeller 2tudies Pro"ram. Oosep( Praft fost membru 7'- si >rilateral 7ommission spune despre consiliu ca este 0oKer !lite, condus de oameni cu interese si viziuni similare ce creaza evenimente de pe pozitii invulnerabile aflate in spatele Iscenei I.

148 | P a g e

46ester (ard, *miral si fost judecator n Aarina Ailitara .8*, membru n 7'- timp de 4C ani spunea , I Scopul principal al CFR este slabirea suveranitatii SUA si a independentei nationale si supunerea ei unui guvern unic mondial. I Detalii despre membrii marcanti gasiti in articolul , 493N4#5 9N =9RE#CN RE5A:#9N2 0 istoric si detalii despre mem%ri Dupa cum se poate lesne observa, iar ne intalnim cu aceleasi nume de 0*08.*-I. .i din nefericire pentru planeta aceasta, aceeasi ii intalnim si la rubrica finantatorilor partidului si ai regimului nazist. 7ititi va rog, caci este e)trem de important, articolul, NAI#2!35 J partea - K & finantatorii si sustinatorii national$socialismului Dupa Atlantic 46arter, in scurt timp aceste finantari au incetat N >erifiantul adevar acesta este, !LI>!L! au ajutat la accederea la putere a nazistilor, caci aveau nevoie de declansarea celui de al doilea razboi mondial folosit ca criza majora pentru instaurarea unei noi etape in edificarea /8+!-98L8I AG9DI*L, anume 9atiunile 8nite $au avut atata tupeu incat insasi cladirea sediului se afla pe o donatie Roc@efeller&. De asemenea, pentru crearea instrumentelor financiare, ?anca Aondiala si 'AI. Insa cel mai ticalos motiv a fost folosirea c(estiunii evreiesti ca zid concentric protector, caci dupa (olocaust nimeni nu mai indraznea sa zica ceva de !LI>!L! evreiesti caci automat era acuzat de anti semitism. Dr. Na6um Coldman , $4:5D 45:2& , presedinte al Horld Sionist Grganization , avertiza in 45C: la Horld OeKis( 7onference in /eneva , ;Un declin al puternicului curent anti-semitism sincer , ar putea constiutui un nou pericol pentru supravietuirea evreiasca . isparitia anti-semitismului va avea efecte foarte negative asupra activitatii noastre;

3M !, F3RA BA! I4,, A#,:ARA'II +A'R8!I AI 43MII

G9 >un G!11 Scrie un comentariu b- ?abriela Dobrescu in :@FS5>RA+>A BAF:ARA, :@FS5>RA+>A F.@, >S+@R>4 S> R4A&>+A+4 ; , bine ca poporul sa nu inteleaga cum functioneaza sistemul nostru bancar si monetar, pentru ca daca acest lucru s.ar intampa cred ca ar incepe o revolutie maine dimineata.; <,!RI F8R# = 07>? = 01@A M@++@' 6#aca furi o gaina esti un hot #aca furi milioane esti un politic #aca furi miliarde esti un bancher; :red ca nu e(ista persoana care sa nu se intrebe de ce trecem in acesti ani printr-o criza economica acum cand progresul a atins culmi de nebanuit si de ce muncim in $iecare zi mai mult $ara ca banii sa ne a/unga% Foi santem saraci dar e(ista o institutie care c#iar in perioadele de crisa cand ar $i normal ca nici ea sa nu $untioneze prea bine, )edem cu mirare ca ea continua sa e(iste si sa in$loreasca% Aceasta institutie se
145 | P a g e

c#iama' BAF:A% Bancile in ziua de azi sant ca un mira/, un mira/ dintre cele mai puternice care au e(istat pe pamant% Banii au aparut din necesitatea de a simplifica schimburile de marfuri, inlocuind sc#imburile in natura sau sc#imburile de mar$a% Aceste monede erano batute de regi sau imparati direct in aur, argint sau alte metale semipretioase. 4le reprezentau o valoare atat prin ele insisi cat si prin faptul ca reprezentau valoarea marfii vandute. >n $elul acesta au aparut primele banci private care adaposteau aurul si obiectele pretioase ale clientilor. 4le dadeau in sc#imb persoanelor o #artie unde )enea mentionata )aloarea sau obiectul depus in banca% Acesta a ramas mecanismul de functionare al bancilor pentru diversi ani, unde banii aveau o valoare in aur. De e(emplu' dolarul% 5ana in anul 19EE pe oricare din banconotele de un dolar se putea citi' convertibila in aur% De asemenea este important de stiut ca inca de atunci bancile erau controlate de persoane pri)ate% Banca centrala americana este o banca pri)ata% Banca nationala a romaniei in vremea lui eausescu era o banca de stat care producea banii pentru poporul roman si care erau ai poporului roman. Banii sant sangele care dau )iata tuturor institutiilor noastre% >ntrebarea este' cine creaza banii, in ce baza ii creaza, ce este debitul public, cine este cel care trebuie sa plateasca acest debit% Aceste intrebari sant ignorate de cea mai mare parte a populatiei% Din ne$ericire economia si procesele sale te#nice apar #aotice iar scurgerea de stiri in domeniul economic impreuna cu gra$ice, procenta/e si sigle neintelese sant o optima ascunzatoare a ade)arului% Realitatea este ca compe(itatea asociata cu sistemul $inanciar este doar o masca proiectata sa ascunda unul din organismele cele mai paralizzante pe care umanitatea le.a cunoscut. :e este atunci Banca Fationala a RomanieiU ,ste o banca care face parte din sistemul european de banci centrale si poseda o cota din cota bancii centrale europene% ,ste ca o filiala a bancii centrale europene pe teritoriul Romaniei autorizata sa bata moneda si sa o imprumute. Aceste banci nationale se descriu ca Binstitut de drept public.; >n acest caz public nu inseamna statal, public inseamna ca cotele de participare ale bancii sant deschise publicului% :ine are in mana aceste coteU Aceste cote apartin participantilor la capitalul bancii% Acestia isi aleg singuri un consiliu superior care indica in consiliul de ministri pe cine doresc ca gu)ernator al bancii in acest fel obtinand cote de proprietari, administratii si pot sa obtina controlul asupra propriei banci. Bancile nationale nu pot fi controlate de catre parlament, au doar obligatia de a transmite o simpla documentatie a acti)itatii pe care au depus-o% #eci bancile nationale nu sant institutii statale ci private. :a e-pun cateva caracteristici ale B!R din site.ul celei mai mari enciclopedii a lumii WiCipedia$ BBanca !aional% a Rom(niei DB!RE, este banca central% a Rom(niei, o instituie public% independent%, singura autorizat% i resposabil% de emiterea bancnotelor i monedelor valabile pe teritoriul Rom(niei. 5rincipalele atribuii ale BFR sunt'

elaborarea i aplicarea politicii monetare i a politicii de curs de sc#imb* autorizarea, reglementarea i supra)eg#erea prudenialK a instituiilor de credit, promo)area i monitorizarea bunei $uncionKri a sistemelor de plKi pentru asigurarea stabilitKii $inanciare* emiterea bancnotelor i a monedelor ca mijloace legale de plat% pe teritoriul Rom(nieiF stabilirea regimului valutar i supravegherea respect%rii acestuiaF administrarea rezervelor internaionale ale Rom(niei.

+otodatK, BFR sprijin% politica economic% general% a statului, $KrK pre/udicierea Lndeplinirii obiecti)ului sKu $undamental pri)ind asigurarea i meninerea stabilitKii preurilor%
150 | P a g e

/n &ndeplinirea atribuiilor, B!R i membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instruciuni de la autorit%ile publice sau de la orice alt% instituie sau autoritate.; Mai privatizata de atat nu se poate. ,ste o institutie independenta nu o institutie care apartine statului si poporului ci o institutie care 2+RIGI!A politica economica a statului, adica o institutie privata. In alte cuvinte nu tipareste bani pe care ii da statului. ,a tipareste bani pe care ii imprumuta statului cu dibanda si la valoarea cifrei care este scrisa pe bancnota asa cum fac toate institutiile private. @ data banca batea moneda in $unctie de rezer)a de aur pe care o a)ea, dar s-a intamplat ce)a din moment ce toata lumea are economia in dolari. Aceasta se datoreaza $aptului ca dupa razboi =4D (banca centrala americana" a batut moneda fara sa aiba valoarea sa in aur, pe care a raspandit-o in toata lumea, in acest $el disparand sigla' Bconvertibil in aur; care a fost inlocuita cu sigla Bmoneda curs legal;, ceea ce nu reprezinta )aloarea sa in aur% Ba mai mult in anii 01A0 Richard !i-on, o data cu incheierea acordului Bretton Woods, a declarat ca banii nu mai sant convertibili in aur, in acest $el nici o banca din lume nu mai poseda rezer)e in aur% Uitati-)a in /ur% Mai e(ista unde)a ca)ourile unde se tinea o data aurulU Fu% Acum au in casa doar ce incaseaza zilnic iar daca )rei sa scoti o suma mai mare trebuie sa anunti cu o zi inainte% De ceU 5entru ca acesti bani nu e-ista, deci bancile nu au bani% Fu sant in banci nici macar banii )ostrii pe care i-ati depus% Da)id >c9e spunea intrun inter)iu ca daca in aceeasi zi la aceeasi ora toata lumea s-ar duce sa isi scoata banii din banca, bancile ar inc#ide intr-o ora si ar declara $alimentul%,ste legal deci sa te intrebi$ daca nu in baza aurului in baza cui vin tipariti acesti bani" Raspunsul ni-l da cartea bancii americane intitolata'7Mecanica Monedei Moderne7 care e(plica modul in care se tipareste moneda in America si in toate bancile centrale ale lumii I! R,H,R:A FRA 'I8!A'A. :eea ce se e(plica asa' un gu)ern decide ca are ne)oie de moneda, de bani% Feputand sa creeze direct acesti bani tipareste banconote din bucati de #artie pe care le chiama titluri de debit public pentru o )aloare, sa zicem de 1!%!!! de euro% Banca nationala care poate sa aleaga cine pote sa participe la licitatia cu )anzare a titlurilor, achizitioneaza de fapt debitul de stat. Si ce $ace de $aptU 'ipareste bani in )aloare de 1!%!!! de euro cu care cumpara titlurile de stat, adica este un schimb intre stat si o banca gestionata de privati. #eci titlurile de stat au fost schimbate de stat in contul unei banci private care emite moneda in contul Bancii entrale% :#iar daca pare absurd acest proces, nici o moneda nu ar putea $i creata $ara el% >n acest $el cei 1!%!!! de euro au fost creati dar nu ca moneda fizica, ci electronic, fara hartie. >n acest $el doar 06I din moneda care circula este costituita din hartie, iar restul de 16I e-ista doar in arhivele informatice. 'itlurile de tezaur sant pentru ei doar un debit, adica banca nationala imprumuta statul cu acesti bani utilizand ca garantie doar promisiunea ca acesti bani vor fi restituiti % >n acest $el debitul este creat din nimic, iar gu)ernul promite sa-l restitue% ?u)ernul adica statul trebuie sa restituie suma care sechiama #,BI' +3B4I , adica bani pe care trebuie sa.i platim noi% Deci debitor si creditor al acestor bani este banca nationala% 8 banca gestionata de privati. Acum vom vedea cum se creaza datorii din nimic% Deci cei 1!%!!! de euro au sosit si se pun in contul unei banci commerciale% Bazandu-se pe regulile rezer)ei $ractionare, acei bani de)in instantaneu parte din rezer)a acelei banci ca de alt$el toate tipurile de depozite% Din acesta ci$ra 06I adica 0.ooo de euro devine in con$ormitate cu normele din cartea 7 Mecanica Monedei Moderne7 rezerva acelei banci% :eilalti 9%!!! de euro )or $i imprumutati la di)erse persoane% Deci in continuarie din cei 9%!!! de euro 1!Q )or constitui rezer)a bancii iar restul de D%1!! )or $i imprumutati% 5rocesul poate merge la in$init iar ci$rele castigate sant de domeniul miliardelor%:u alte cu)inte in orice depozit bancar circa 16I din bani se pot crea din nimic. Acest mod de a $ace bani )ine creat de sistemul rezerva fractionara. Deci in base a ceea ce am zis pana acum cine ii da valoare acestei monede inesistente" Banii care e-ista% Deci aceasta moneda ine-istenta sustrage valoarea monedei e-istente pentru ca orice marire a sursei de bani corespunde unei mariri a cererii si o$ertei de ser)icii% >n $unctie de cerere se obtine ec#ilibru, daca
151 | P a g e

preturile cresc se reduce puterea de cumparare a intregii monede in circulatie% Acest proces se chiama I!F4A'I,. Banca tipareste bani si ii imprumuta% Foi nu stim unde sta ade)arul% Fu stim ce e un debit nu stim ce e un credit, iar in banci nu e(ista nimic, nici macar economiile oamenilor% Astazi banii nasc din nimic, apasand tastele unui compiuter% Aceasta este inflatie si putem a/unge sa mergem sa cumparam tigari cu roaba plina de bani% 5oate sa se intampre oricand in orice loc% Inflatia nu pote fi combatuta pentru ca sistemul rezervei fractionare este inflationist% Acesta este moti)ul pentru care puterea de ac#izitie al monedei de)ine mereu mai mica% 5returile la produsele de baza cresc in timp ce puterea de cumparare se micsoreaza, iar bancile chiama acest proces inflatie ca si cand dar $i ce)a natural, in timp ce ele tiparesc alti bani care ne fac mai saraci% +u muncesti mai mult dar nu ai nimic% and o banca bate moneda in realitate creaza debit pentru care ea este creditor% 5entru ca unicul mod ca sa creezi moneda este un imprumut. In sistemul nostru$ baniiJdebit sant acelasi lucru pentru ca BA!II 2A!' 3! #,BI'. 6#aca nu ar e-ista debitul sistemului nostru monetar moneta nu ar e-ista %7 Marriner 4ccles gu)ernator al =4D 19 1 Dar mai este un element de care nu am )orbit si este propriu acest element cel care dez)aluie sistemul de frauda pe care se bazeaza acest sistem bancar$ #8BA!#A. :and gu)ernul sau o persona se imprumuta la banca, imprumutul trebuie restituit impreuna cu un interes% Deci toti banii pe care banca ii imprumuta se intorc inapoi la ea impreuna cu o ta-a de dobanda% =iti atenti' bancile creaza bani si ii imprumuta dar in nici un caz nu creaza bani cu care sa se plateasca dobanzile. Aazut dintr-o pozitie globala, bancile creaza din nimic un capital care reprezinta banii care sant in circulatie, il dau cu imprumut asteptand ca acei bani sa se intoarca inapoi la ei mai multi, mariti de ta(a pentru dobanda% #ar atunci unde sant banii care servesc sa se acopere dobanzile aplicate capitalului" In nici o parte, nu e-ista% :apitalul lor se mareste, iar banii sant mai putini generand ast$el in$latia care este prezenta tot timpul in economie si care cere mereu alti bani ca sa acopere deficitul cauzat de nevoia de a plati interese. Acest lucru inseamna ca insolventele si falimentele fac parte din sistem si vor ramane mereu in societatea noastra% 5roprietatile oamenilor de)in ale bancilor in momentul in care nu se poate plati imprumutul% Acest lucru este de neconceput pentru ca ele iau lucruri care e-ista, lucruri facute , pentru niste bani, nefacuti, ine-istenti, fabricati apasand cateva taste de compiuterF dar si pentru ca cantitatea de bani pe care banca ii cere nu a fost nici macar tiparita. Acesta este 2I9!8RA99I8 BA! AR. #ar acest signoraggio ce scop areU 4ste simplu sa ne dam seama ca nu sant banii cei care sa ii intereseze pe acesti domni care au organizat cel mai mare furt planeter, pentru ca )orbim de persoane care nu au ne)oie de a se imbogati din moment ce controleaza banii incepand cu $abricarea lor% Un debit prin natura sa )ine restituit% Atunci ce interes ar avea acesti domni ai bancilor de a primi inapoi munti de hartie fara valoareU Si daca nu am putea sa plati ce ne-ar putea cere in sc#imbU Deci, din realitatea $apteleor, ne dam seama ca acest sistem practicat de toate bancile lumii este in realitate sistemul modern de sclavie% ?anditi-)aR :e $ac oamenii cand au imprumuturiU >si cauta un loc de munca ca sa poata plati debitul% Dar daca banii se creaza numai cu a/utorul imprumuturilor cum poate fi societatea libera de debit" !u poate, acesta este punctul% 4ste $rica de a ramane $ara propriul patrimoniu cea care ne insoteste in lupta de a tine pasul, pe care debitul si in$latiea ni le impune din cauza acestui sistem% +oate acestea combinate cu lipsa monedei cauzate de plata intereselor care nu vor putea niciodata sa fie platite ne tine sclavi, legati de salariu, in linie ca si cum am $ugi in interiorul unei roti cu miloane de alti oameni ajutiand sa intarim un imperiu de care beneficiaza doar o elita situata in varful piramidei% Deci cand ziua a a/uns la s$arsit' pentru cine lucrezi de faptU +entru banci% Banii se creaza din nimic de catre banci si acolo trebuie sa a/unga% 2ant ei adevaratii patroni ai lumii impreuna cu multinazionalele care le sustin si cu guvernele care le permit.
152 | P a g e

!u fi fericit ca nu ai imprumut in banca pentru ca gresesti. #atorita debitului public pe care nu l.ai facut tu, nu ai chieltuit tu acei bani si nu ai beneficiat tu de ei, '3 trebuie sa platesti. 'u platesti oamenii di toate institutiile care se chiama de stat de la politie, jandarmerie, fisc, medici, medicamente compensate de stat s.a.m.d. 'u muncesti doar ca sa platesti cevea ce nu ti.a apartinut niciodata. 2tatul face datorii cheltuind banii fara nici o socoteala pentru a sta ei mai bineF fericiti ca acei bani ai sa fii tu cel care ii vei da inapoi, nu ei. #aca banca era a statului, batea moneda si crea un patrimoniu, #AR 3M !3 ,2', creaza saracie. um" 2implu. a sa creezi bani iti trebuie o ordinara foaie de hartie pe care tu scrii de cat veri sa fie acea banconota, de 06, 066 euro.. si care costa la final 6,6A centi de euro. and banca este a statului, a poporului, statul ia aceste bilete la valoarea lor reala cre este o,66A centi din banca, cum facea eausescu. and banca este privata, iti da banii la valoarea care este scrisa pe banconota adica 06, 066, K66 euro, iar diferenta de valoare este beneficiul ei. #eci daca tie iti da 066 euro, ea castiga 11.6? euro la acea singura bucata de hartie. #ar mai e ceva. and ii dai hartia inapoi ii dai 066 de euro plus ta-a de interese, de dobanda. #eci iata inca un mod de a castiga. #aca ta-a e de 5,K I primeste inapoi 065,K euro. >n )ec#iul sistem de scla)ie era obligatoriu ca fiecare persona sa aiba o casuta si mancare in timp ce acest furt modern care in romaneste nu are corespondenta cu nici un termen lingvistic pentru ca nimeni nu vrea sa se stie ca B!R este o banca privata si datorita carui moti) poporul a ajuns la limita saraciei se chiama in italiana signoraggio bancario% Acest sistem in ziua de astazi obliga persoanele sa se descurce asa cum pot, in cea mai totala singuratate si disperare% ,ste unul dintre cele mai ingenioase sisteme de furt pentru manipularea sociala din toate cate au fost create. Atasez in continuarie video din care v.am facut acesta traducere. In Italia sant cu sutele iar subiectul vine tratat de televiziune si de parlament, admitand adevarul despre signoraggio bancar si admite ca B!I a trebuit sa plateasca oamenilor care au cerut daune pentru aceasta frauda care dureaza de sute de ani. Al doilea video confirma totul. conte(tY:EG ce!EUD@4gs+o5Ds9&,>n#FG!/Zo::,bZFD.);A AU+@R' ?ABR>4&A D@BR4S:U

$pre un Bretton ;oods ll ?

5ublicat in Fo) G, G!!9 in Fe;s
&ot mai multe :oci cu multa autoritate politica si economica in spatiul international cer o reanalizare a principiilor emanate de celebrele acorduri din 5!==? Ce sanse a:em ca in anii urmatori sa asistam la un *retton <oods llF

:el putin trei premise pe care s-au bazat, in 19 Bretton .oods (o mica localitate din Fe; ,amps#ire, SUA" au disparut astazi%

, acordurile de la

153 | P a g e

+rima$ dolarul american ca Bancora; monetara sigura. >nainte de 5rimul Razboi Mondial $unctiona ?old-e(c#ange Standard (?eS" < nici o tara care adera la acord nu putea bate moneda decit in limita stocului de aur de care dispunea% =rancul $rancez, $rancul belgian sau leul romanesc erau de$initi ca 6n7 grame de aur $in% De aceea moneda de G! de lei romanesti sau G! de $ranci $rancezi, de pilda (celebri cocosei, de la cocosul galic batut de re)ers" erau la $el, adica a)eau acelasi continut de aur% Dupa con$lagratia s-a renuntat o )reme la acest standard < e$ortul de razboi sleise trezoreriile < si banii de #irtie au in)adat piata $ara nici un soi de discernamint% Inflatia a maturat totul, mai ales in 9ermania si Austria Dmarile invinseE pina la onferinta de 9enova, din 0155, cind s.a revenit la 9e2.

>n 19 circa G8E din rezer)ele globale ale lumii erau la =ort 2no(, in SUA, ca urmare a platilor de razboi% Dolarul era realmente o reduta monetara de nepatruns% :alcularea preturilor internationale in dolari era, asadar, pe deplin /usti$icata% >mperiul Britanic sau Republica =ranceza, desi printre marii in)ingatori, a)eau imense probleme economice iar posesiunile lor de peste mari isi incepea lunga lor lupta pentru independenta (cu toate consecintele inclusi) in plan economic ce au decurs de-aici", 6miracolul /aponez7 era la o distanta de doua decenii iar URSS a)ea o economie plani$icata% 4a inceputul anilor PA6, dupa primul soc al petrolului, in timpul Administratiei !i-on, America renunta la definirea in aur a dolarului, adica taie ancora consacrata international la Bretton .oods% De atunci au e(istat mereu )oci care au atras atentia asupra acestui aspect sintetizat de o celebra zicere a unui presedinte al =4D < 6dolarul este moneda noastra si problema )oastra7% [enul /aponez sau marca germana au miriit la portretul lui ?eorge .as#ington, s-a )orbit despre un 6cos monetar7, dar nu s-a intimplat nimic concret% Reamintim ca la Bretton .oods marele economist britanic 1o#n M% 2e-nes ceruse introducerea unei monede internationale, propunere care nu a $ost adoptata% A doua$ Fondul Monetar International si 9rupul Bancii Mondiale Dnascute cu acel prilejE pot asigura monitorizare\interventia asupra economiei internationale. Astazi =M>`.B? reprezinta doua birocratii bolna)e de artrita, tentati)ele succesi)e ale anilor M9! de a le re$orma do)edindu-se in )an% +ot mai lipsite nu doar de re$le(e rapide si spirit proiecti), dar c#iar si de bani, aceste institutii au gestionat bilbiit marile crize ale anilor nouazeci si doua mii < criza me(icana, $ebra galbena din Asia de sud-est, guturaiul rusesc din 199D, criza din +urcia, actuala criza globala% Acesti batrinei in bastoane sunt pusi sa arbitreze meciuri care se desfasoara cu viteza luminii. Au e(istat proiecte ambitioase de a le spori credibilitatea, capacitatea de analiza si aceea de prognoza, insa, in linii mari, nu s-a sc#imbat nimic din anii M !% @r, economia globala de astazi este la mii de ani distanta < meta$oric )orbind < de aceea de la $inele celei dea doua con$lagratii mondiale% &umea s-a sc#imbat radical, ele mai deloc% +rebuie sa )orbim despre A&+4 institutii, despre o re$orma radicala a celor e(istente, despre re)izuirea modului de lucruU 5arerile sunt dramatic impartite%

154 | P a g e

A treia$ intre economia financiara si economia Breala; Dproductia de bunuri si servicii cu valoare adaugata certa si realaE s.a cascat o periculoasa prapastie, prapastie care nu e(ista la momentul Bretton .oods dar care in$luenteaza in mod decisi) circuitele $inanciare ale lumii de astazi% Aceasta prapastie este una din cauzele $undamentale ale crizei globale de astazi (poate cea mai importanta" si a lipsit din ingredientele asa-numitei Marii :rize din MG9-MEE% A)em in circuitele $inanciare miliarde de dolari care nu au nici un soi de acoperire in economia reala, nici macar un cui sau o piesa de mobilier% Banii nu au acoperire doar in aur, dar nici macar in mar$uri cu pret )ariabil% Fu au acoperire in nimic, de $apt% Baietii in camasi albe care isi agita bratele in ringurile bursiere par jucatori la un imens joc de MonopolR, unde se pierd si se cistiga bunuri fictive si bani desenati pe hirtie de ziar. Fumai ca este un /oc cu niste consecinte de)astatoare atunci cind scapa, dintr-un moti) sau altul, de sub control, asa cum s-a intimplat la $inele anului G!!B (inca traim criza care a urmat"% Actuala criza nu este un accident ne$ericit% ,ste urmarea aproape naturala a bulelor care se sparg tot mai rapid in economia globala, economie care a de)enit o cupa de sampanie inca de la $inele anilor MD!% @ asemenea economie < )orbim de o realitate, nu de o proiectie )irtuala < nu e(ista in 19 (este ca si cum am compara un ceas electronic cu o pendula din secolul al 3Alll-lea"% Fe oprim aici in sublinierea di$erentelor $undamentale intre realitatea economica post.. ll si aceea de astazi% Ascensiunea :#inei si a 6/aguarilor7 Americii latine, re)enirea la economia de piata a Rusiei, introducerea monedei euro in spatiul european sunt alte )ariabile importante in sistemul global care ne-ar $ace sa credem ca un Bretton .oods ll ar $i destul de di$erit de Bretton .oods l% Atit in pri)inta $ortei 6/ucatorilor7 cit si in aceea a rezultatelor% Analiza de ,ugen 8vidiu hirovici
9ursa: loom.i)

:a recomandam$

Moartea *isului e(onomi( ameri(an

A(tuala (ri)+ 'inan(iar+ interna%ional+ era &n 'ormare #e mult+ *reme, iar istoria sugerea)+ (+ !erioa#a #e re'a(ere *a 'i lung+ "i #ureroas+, similar+ (u (ea #intre anii 1514 "i 1545, -u,,,

B4n# *or ieyi la i*eal+ s(3eletele #in #ula!urile .+n(ilorK

Inelul grena#ei a 'ost s(os !e neayte!tate, &ns+ #e-ai(i &n(olo nimeni nu mai ytie (e se *a &nt4m!la, /e *a e6!lo#a ea &n 'a{+K @rmea)+ un *al #e e6e(ut+ri siliteK 1au #ansul !e s4rm+ al .an,,,

Bri)a e(onomi(a (ere s(3im.area strategiilor #e a'a(eri

In tim!ul (ri)elor e(onomi(e, (om!aniile isi !ot trans'orma (u in#ra)neala !o)itia (om!etiti*a, !ro'itan# #e noile o!ortunitati (are re)ulta #in s(3im.arile #ramati(e ale !eisa2ului (om!etit,,,

155 | P a g e

an=@nite# U (el mai mare 'aliment .an(ar #in 2005

an=@nite# $inan(ial Bor!, (re#itorul (u se#iul in $lori#a, a'lat in #i'i(ultate 'inan(iara, a 'ost in(3is asta)i #e autoritatile 'e#erale #e reglementare, iar a(ti*ele sale au 'ost *an#ute ,,,

1!ania intra in ran#ul tarilor Vsi'onateH #e masurile #e austeriate

0!o)itia #in 1!ania re'u)a sa s!ri2ine masurile #e re#u(ere a #e'i(itului .ugetar #e(retate #e gu*ernul so(ialist al lui Aose Luis Ro#rigue) Da!atero, (are ia in (al(ul si o ma2orare #e i,,,

@iaa *i epoca Pre*edintelui 6ic'ard 4iAon

7itlul este o !ara'ra)+ a titlului 'ilmului |Gia%a "i e!o(a 2u#e(+torului Ro8 ean|, !ersona2 real "i at4t #e #i'erit &n 'ilm 'a%+ #e realitate, Paul /e;man 'a(e un rol genial, C '+(ut &n 72, &n !lin+ e!o(+ /i6on, Lumea "i-l a#u(e aminte !e Ri(3ar# /i6on (a 'iin# singurul Pre"e#inte ameri(an (are "i-a #at #emisia, &"i a#u(e aminte #oar #e a'a(erea Eatergate, #e !remiul Pulit)er luat #e o. Eoo#;ar# "i Barl ernstein, !o*este #es(ris+, roman%at .ine&n%eles, &n F(o"i oamenii 2reedinteluiF, Pre"e#intele Ri(3ar# /i6on a a*ut (ea mai mare in'luen%+ asu!ra lumii #intre to%i !re"e#in%ii ameri(ani #e #u!+ r+).oi, la (on(uren%+ (u Ronal# Reagan, 1+ &n(er(+m s+ #o*e#im a(east+ aser%iune, Pentru asta tre.uie s+ 'a(em, (a #e o.i(ei, ni%i(+ istorie, Bom!ensa%iile (erute 9ermaniei #u!+ Primul R+).oi Mon#ial au (on#us la 3i!erin'la%ia #in 9ermania, (+#erea Re!u.li(ii #e la Eeimar "i as(ensiunea lui ?itler, -u!+ (el #e-al -oilea R+).oi Mon#ial, !entru a e*ita re!etarea istoriei, (3iar &nainte #e s'4r"itul r+).oiului (4"tig+torii r+).oiului, mai !u%in @R11, au semnat a(or#ul #e la retton Eoo#s, Atun(i au a!+rut $MI "i an(a Mon#ial+, #ar, mai im!ortant, un sistem monetar interna%ional, Ratele #e s(3im. &ntre #i'eritele mone#e erau 'i6e &n limita a 1}, "i, mai im!ortant, #olarul a #e*enit mone#a |#e re'erin%+|, sau #e re)er*+, #olarul era (on*erti.il &n aur la o rat+ #e 35 #e #olari un(ia, !osesorii #e #olari !uteau s+ (ear+ aur &n s(3im.ul #olarilor, 7otul a 'ost 'rumos !4n+ (4n# (ealalt+ !arte a (4"tig+torilor r+).oiului, @R11 "i alia%ii, au #orit s+-"i e6tin#+ aria #e in'luen%+, Pun(tul (entral a 'ost r+).oiul #in Gietnam, |Bontainment #o(trine| a 'ost r+s!unsul 1@A #at !oliti(ii e6!ansioniste a @R11, Pre"e#intele Ao3nson, urma"ul lui Xenne#8 "i !re#e(esorul lui /i6on a es(ala#at im!li(area @1 &n r+).oi 'olosin#u-se #e containment doctrine, -ar, (a ori(e r+).oi, "i r+).oiul #in Gietnam a (erut sume enorme #e .ani, Bei (are (re# (+ li.ertatea se o.%ine u"or s+ !ri*eas(+ 'ilmul, !entru (ine s-au .+tut ameri(anii atun(iK Bu (ura2, -e'i(itul .ugetar al @1 a (res(ut, Pre"e#intele Ao3nson, ales (a urma" al lui Xenne#8, a !us &n !ra(ti(+ |R+).oiul &m!otri*a s+r+(iei|, |'oo#-stam!|, Me#i(ai#, Me#i(are, La a(estea se a#aug+ (3eltuielile !entru !rogramul A!ollo, 1imultan (u r+).oiul #in Gietnam a a*ut lo( "i !ea=-oil !entru @1, un#e*a &ntre 1565 "i 1570, *4r'ul !ro#u(%iei #e !etrol, Cra &n(e!utul im!orturilor !etroliere !entru @1, Pe !lan e6tern Ra).oiul #e 6 )ile &ntre Israel "i %+rile ara.e, a(estea #in urm+ s!ri2inite #e @R11, !uneau !resiune asu!ra surselor #e !etrol ameri(ane, Bam a(easta era atmos'era intr+rii &n s(en+ (a !re"e#inte a lui Ri(3ar# /i6on la &n(e!utul anului 1565 #in !artea Parti#ului Re!u.li(an, !rima (am!anie !re)i#en%ial+ o !ier#use &n 1560 &n 'a%a lui Xenne#8, In'luen%at #e ?enr8 Xissinger, !rimul lu(ru !e (are l-a '+(ut a 'ost s+ &n(er(e o a!ro!iere #e .lo(ul (omunist, Ai(i intr+ "i Beau"es(u &n e(ua%ie, 0 alt+ !o*este, #e"i ne in'luen%ea)+ mult e un su.ie(t minor, Pe !lan e6tern a #etensionat rela%iile (u (omuni"tii, *i)ite &n B3ina "i Rusia, "i a retras tru!ele #in Gietnam, &n 1573 r+m+seser+ #oar *oluntari, Ln 1575, #u!+ #emisia lui /i6on, @1 au !ier#ut r+).oiul, Pier#erea r+).oiului a a*ut o in'luen%+ ma2or+ asu!ra Ameri(ii, urmele a(estei traume se mani'est+ "i a)i, 156 | P a g e

Mult mai #ramati(e, !entru &ntreaga lume, au 'ost m+surile e(onomi(e !e (are le-a luat /i6on, 0 e6!li(a%ie a situa%iei e(onomi(e a @1 &nainte #e *enirea lui /i6on g+si%i ai(i, iar ai(i e o s(urt+ istorie a e*olu%iei e(onomiei ameri(ane #u!+ r+).oi,

-e'i(itul (omer(ial, imaginea #e mai sus, #e'i(itul .ugetar, in'la%ia "i li!sa #e &n(re#ere &n 9u*ernul @1 au (on#us la (ererea s(3im.+rii re)er*elor Cl*e%iei "i, mai ales, $ran%ei #e #olari &n aur, La s'4r"itul anului 1570 #olarul mai era a(o!erit #oar 22} &n aur, la &n(e!utul anului era 55}, 9ermania, #e 'ri(a in'lan%iei, a !+r+sit sistemul retton Eoo#s urmat+ #e Cl*e%ia, Ln 15 august 1571, /i6on a anun%at s'4r"itul (on*erti.ilit+%ii #olarului &n aur "i, im!li(it, s'4r"itul tratatului #e la retton Eoo#s, Mone#ele 'lu(tuau li.er unele 'a%+ #e altele, -ar a(%iunile lui /i6on nu s-au limitat la eliminarea aurului "i la eli.erarea im!rimantelor, Pentru (+ #olarul a r+mas mone#a #e re)er*+, Mi ne &ntoar(em la !ea= oil,

157 | P a g e

Ln 1573 Pre"e#intele /i6on, a'lat la (el #a-al #oilea man#at, l-a (on*ins !e Regele $aisal al Ara.iei 1au#ite s+ !retin#+ #oar #olari !entru !etrolul e6!ortat, iar #olarii o.%inu%i s+ 'ie in*esti%i &n #atoriile 9u*ernului 1tatelor @nite, @1 se o.ligau s+ a!ere Ara.ia 1au#it+, P4n+ &n 1575 to%i mem.ri 0PCB a#eraser+ la 'olosirea #olarului (a mone#+ uni(+ &n (omer%ul (u !etrol, Ba un 'a!t, nu to(mai #i*ers, &n 1572 a!+ruse |Limits to 9ro;t3|, o *i)iune (ata(lismi(+ asu!ra lumii .a)at+ !e terminarea resurselor, #e la !etrol la a!+, 1-ar !utea (a !e l4ng+ *i)iunea (ata(lismi(+ s+ 'ie si real+, alt+ !o*este, Bert este (+ #olarul era a(o!erit #e (omer%ul (u !etrol "i s!ri2init #e armata ameri(an+, -e ai(i numele !etro#olari, 1tatele @nite erau, !ra(ti(, !osesorii &ntregului !etrol mon#ial, #olarii ti!+ri%i, '+r+ a(o!erire &n nimi(, (um!+rau energia ne(esar+ mersului lumii &nainte, Prin interme#iul #olarului lumea tre(ea #e la sta.ilitatea aurului la e'emeritatea energiei, Mai r+m4n #e s!us ultimele (u*inte ale lui /i6on #in !o)i%ia #e Pre"e#inte, 1istemul !us la (ale #e /i6on la &n(e!utul anilor 70 a re)istat mai mult #e(4t retton Eoo#s, A(um &n(e!e s+ se #estrame, P1 /u (ontea)+ (e "tii, #oar (e !o%i #o*e#i, Bre# (+ am 'ost #estul #e (on*ing+tor asu!ra in'luen%ei lui /i6on asu!ra lumii,

5# comentarii:
~te'an A, s!unea,,,

De adus aminte ca inainte de a declara s$irsitul con)ertibilitatii dolarului cu aur , administratia Fi(on de/a tiparise cam 9! miliarde dolari $ara acoperire % :um se spune , Xprima editieX a banilor din pi( % +ot ce a urmat ulterior si pina azi e doar cresterea acestui XbulgarX initial care cu trecerea anilor a crescut prin rostogolire si um$lare de)enind planetar , colosal si rami$icat in toate sectoarele % Fu se mai tine cont de cite ori Xeditile de baniX au $ost reeditate si bineinteles , corectate % >n sus % Acum e ce)a obisnuit sa citim de tipariri de bani de mii de miliarde de dolari % Si U4 recupereaza puternic terenul pierdut in acest domeniu%@ricum e s$irsitul unui model de capitalism care pentru a ramine in$luent planetar era bazat pe ser)icii $inanciare , datorii si le)iere $inanciare dar mai putin pe realizarea de produse tangibile % :ine )or $i Xpatronii lumiiX peste C! de ani U
4 'e.ruarie 2012, 22:27

7uram.ar s!unea,,,

5entru a ramine in$luent planetar, pe linga ser)icii si le)iere $inanciare mai este ne)oie neaparat si de o $lotila imbatabila de porta)ioane, care sa controleze ma/oritatea zonelor de e(tractie cit si totalitatea cailor de transport ale petrolului
4 'e.ruarie 2012, 23:06

~te'an A, s!unea,,,

158 | P a g e

Mister +urambar '" $lota aia si tot ce inseamna putere militara a unei natiuni are ne)oie de G-ua elemente strict nationale % 1- :reiere in stare sa poiecteze , realizeze, intretina si sa $oloseasca Xbi/uteriile X militare % G- Banii % '" Al E-lea element e in general, (nu obligatoriu "strain %Din a$ara granitelor tarii % Respecti) materiile prime , energia de baza numita petrol pentru a putea realiza punctul 1 dar si pentru a autoasigura punctul E % Deci , puterea militara mondiala e pusa in pericol de pierderea puterii economice si $inanciare % Aceste E XputeriX sint strins legate intre ele % Un $el de )ase comunicante in care cresterea ni)elului unui X)asX duce la scaderea ni)elului in celelalte % :am de pe )remea romanilor e tot asa %
4 'e.ruarie 2012, 23:20

Anonim s!unea,,,

Si cu riscul ca odata ce nu-i mai platesc su$icient pe te#nicienii, marinarii si soldatii a$erenti problemele e(istente sa creasca e(ponential ( si accelerat " %%% '(
5 'e.ruarie 2012, 22:35

Iulian s!unea,,,

=elicitariRRR Un articol e(celent ce ar trebui promo)at cum)a%%% c#iar si in 5iata Uni)ersitatiiR

6 'e.ruarie 2012, 21:25

ale6'ormi#a.ilii,org s!unea,,,

X0n 19BE 5reOedintele Fi(on, a$lat la cel da-al doilea mandat, l-a con)ins pe Regele =aisal al Arabiei Saudite sK pretindK doar dolari pentru petrolul e(portat, iar dolarii obJinuJi sK $ie in)estiJi Ln datoriile ?u)ernului Statelor Unite, US se obligau sK apere Arabia SauditK% 5nK Ln 19BC toJi membri @54: aderaserK la $olosirea dolarului ca monedK unicK Ln comerJul cu petrol%X% +reaba a stat un pic alt$el (sau cel putin eu stiu po)estea alt$el"% Secretul se numeste' Saudi Aramco% >nitial $irma americana 1!!Q (Standard @il, +e(aco, Mobil" cu concesiuni de e(plorare% >n momentul in care americanii au spri/init >sraelul in razboiul din 19BE, arabii au declarat ca )or nationaliza compania si au inceput sa acumuleze actiuni% Americanii (2issinger a negociat toata treaba" i-au lasat pe arabi sa nationalizeze resursele de petrol (printr-o preluare mai mult sau mai putin ostila in prima $aza, ulterior controlata" cu conditia ca sa deruleze contractele cu petrol in dolari- iar dolarii rezultati sa $ie in)estiti in bonduri americane%
8 'e.ruarie 2012, 00:20

-an 1elaru s!unea,,,

5ai asta inseamna ca i-au con)ins '-"

155 | P a g e

8 'e.ruarie 2012, 08:26

ale6'ormi#a.ilii,org s!unea,,,

4u nu imi aduc aminte de XUS se obligau sK apere Arabia SauditKX%%%de-aia am zis doar Xun picX alt$el%
10 'e.ruarie 2012, 16:35

-an 1elaru s!unea,,,

+#e U%S% +reasur-, under 1ac9 Bennett, t#e man ;#o #ad #elped steer Fi(onMs $ate$ul August 19B1 dollar polic-, #ad establis#ed a secret accord ;it# t#e Saudi Arabian Monetar- Agenc-, SAMA, $i nalized in a =ebruar- 19BC memo $rom U%S% Assistant +reasurSecretar- 1ac9 =% Bennett to Secretar- o$ State 2issinger% Under t#e terms o$ t#e agreement, a sizeable part o$ t#e #uge ne; Saudi oil re)enue ;ind$all ;as to be in)ested in $i nancing t#e U%S% go)ernment de$icits% A centur- o$ ;ar - .illiam 4ngda#l
11 'e.ruarie 2012, 10:41

ale6'ormi#a.ilii,org s!unea,,,

5artea $inanciara e clara% Mie mi-e mai putin clara partea militara% Sunt niste nuante acolo, iar SUA nu s-a obligat sa apere Arabia Saudita%
12 'e.ruarie 2012, 03:25

Foua @rdine MondialK < &umea LncotroU de 4milia 2are)a 'otto; QTot ce avem nevoie este o cri. major, iar na iunile vor accepta +oua ,rdine 'ondial./ : "avid 4ocAefeller, ntr-un discurs din 1J septembrie FEER la un dineu al ambasadorilor ,+)

:onducKtorii lumii LncearcK sK con)ingK Lntreaga umanitate cK singura soluJie Ln stabilirea Oi menJinerea TpKcii mondiale7 este crearea Foii @rdini Mondiale, prin uni$icarea tuturor superputerilor lumii% 0n realitate, Foua @rdine MondialK LnseamnK planuri masi)e de reducere a populaJiei, s$rOitul democraJiei Oi distrugerea su)eranitKJii naJiunilor% DacK aceste sc#imbKri ar $i anunJate desc#is, ar genera aproape sigur
160 | P a g e

proteste masi)e Oi )iolente la scarK mondialK% De aceea, planurile conducKtorilor din umbrK sunt pKstrate secrete Oi implementate gradat% 5opulaJia este masi) dezin$ormatK prin mass-media% Utilizarea puternicelor grupuri de presiune Oi a a)anta/elor $inanciare pentru coruperea politicienilor, $olosirea unei reJele de acti)iOti poziJionaJi strategic Oi utilizarea mi/loacelor de in$ormare corporatiste pentru muOamalizarea ade)Krului Oi rKspndirea propagandei, do)edesc cK pregKtirile pentru Lntreaga operaJiune au necesitat mult timp Oi plani$icare% &ipsa opoziJiei substanJiale Ln interiorul sistemului do)edeOte, de asemenea, prezenJa unei reJele de colaboratori bene)oli care au in$iltrat sistemul Oi presteazK Tmunca murdarK7 pentru aOa-zisK 4litK mondialK% Deseori este greu de crezut cK elitele au reuOit sK-Oi e(tindK puterea peste att de multe posturi de control, peste spectrul combinat al economicului, politicului Oi )ieJii sociale% 5oate aici LOi au originile scepticismul Oi sintagma Tteoria conspiraJiei7% Din ne$ericire, $aptul cK toate sc#imbKrile se LndreaptK Lntr-o singurK direcJie e(clude posibilitatea unei coincidenJe% @portunismul Oi con$ormismul sunt larg rKspndite Lntr-o societate care continuK sK se elibereze de orice restricJie, inclusi) de )alorile morale% Foua @rdine MondialK nu mai este astKzi un concept )ag $ormulat% 0n plinK crizK economicK, Foua @rdine MondialK de)ine sub oc#ii noOtri o realitate care, treptat, prinde contur% AK prezentKm Ln acest articol $apte con$irmate istoric, declaraJii publice% 5oate cK Ln urmK cu 1! ani o minte scepticK ar mai $i putut categorisi aceste ade)Kruri drept Tteorii ale conspiraJiei7% Dar astKzi, cnd liderii mondiali )orbesc pe $aJK despre moneda unicK, gu)ernul mondial, statul unic supranaJional, armata unicK mondialK, nu putem dect sK ne plecKm Ln $aJa e)idenJei' planul conducKtorilor $rancmasoni din umbrK este instaurarea Foii @rdini Mondiale% 8biectivul nostru = o nou% ordine mondial% Mi#ail ?orbacio) a $ost primul lider mondial care a )orbit Ln mod public despre To nouK ordine mondialK7% 0n discursul rostit Ln $aJa AdunKrii ?enerale a @rganizaJiei FaJiunilor Unite (@FU" Ln B decembrie 19DD, preOedintele Uniunii So)ietice a $Kcut aceastK declaraJie pro$eticK' Q6ontinuarea pro!resului !lobal este posibil numai printr-o ajun!ere la un consens universal n ac iunile ntreprinse n vederea constituirii +oii ,rdini 'ondiale./ 0n acelaOi discurs, ?orbacio) dKdea glas idealului masonic pe care Ll slu/ea' Q(dealul nostru este o comunitate mondial de state, ba.ate pe domnia le!ii, state care s-i subordone.e activit ile de politic extern le!ii interna ionale./ ?eorge Bus# Senior 8foto9 a demonstrat cK este un ser)itor dedicat al acestei T$rKJii7, el $iind primul care a $Kcut din acest plan al Foii @rdini Mondiale principalul sKu obiecti)% 0n discursul din 11 septembrie 199!, susJinut Lntr-o sesiune a :ongresului american, ?eorge Bus# rostea pro$etic' Q"in mijlocul acestor timpuri tulburi, obiectivul nostru : o nou ordine mondial : poate sa apar... Ast.i acea lume nou se chiuie s se nasc, o lume mult diferit de cea pe care o cunoatem./ +ot atunci, Lnainte de plecarea sa la ,elsin9i pentru a discuta despre criza ?ol$ului 5ersic cu preOedintele so)ietic ?orbacio), preOedintele ?eorge Bus# Oia e(primat speranJa ca Qba.ele crerii unei noi ordini mondiale s fie puse la SelsinAi/ sub patrona/ul FaJiunilor Unite% &a con$erinJa de presK ce a urmat Lntlnirii celor doi, preOedintele Bus# a declarat optimist' Qdac na iunile lumii continu s colabore.e, vom ae.a piatra de temelie a unei ordini interna ionale care va aduce mai mult pace dect am cunoscut pn acum/. 0ntr-un alt discurs din 1N ianuarie 1991, $ostul preOedinte american se re$erea la o FouK @rdine MondialK Ln care Qdomnia le!ii s !uverne.e na iunile/, iar T,r!ani.a ia +a iunilor )nite, devenit credibil, s-i foloseasc rolul su de men inere a pcii cu scopul de a mplini promisiunea i vi.iunea fondatorilor +a iunilor )nite/% Boutros Boutros-?#ali, Secretar ?eneral al @FU Lntre 199G Oi 199N, Ln raportul sKu T@ agendK pentru pace7 (iunie 199G" a$irma $KrK niciun ec#i)oc' QTimpul suveranit ii absolute i exclusive a trecut./ Aceasta deOi articolul G, SecJia B a :artei FaJiunilor Unite interzice inter)enJia @FU Ln Tchestiuni care in n mod esen ial de jurisdic ia intern a fiecrui stat7% onsens sau cucerire" De-a lungul timpului multe personalitKJi politice, care au /ucat roluri c#eie Ln istorie, au $Kcut declaraJii despre Foua @rdine MondialK%
161 | P a g e

4d;ard Mandell ,ouse (1DCD-19ED", cunoscut drept :olonelul ,ouse, unul dintre cei mai puternici oameni ai politicii americane, susJine Lntr-un discurs din 1C decembrie 19GG ideea unui gu)ern mondial, idee pe care o actualizeazK Ln re)ista =oreign A$$airs' Qadevrata problem este ast.i cea a unui !uvern mondial/% 4d;ard Mandell ,ouse a $ost consilierul personal al preOedinJilor .oodro; .ilson Oi =ran9lin D% Roose)elt, apropiat al dinastiei bancare Morgan Oi al puternicelor $amilii $inanciare europene% Se credea despre el cK este reprezentat al consorJiul Rot#sc#ild% Sub in$luenJa sa, preOedintele .ilson a acceptat proiectele de introducere a ta(ei pe )enit, precum Oi crearea Rezer)ei =ederale% 4d;ard Mandell ,ouse este cel care reorganizeazK >nstitutul de A$aceri >nternaJionale sub numele de :onsiliul pentru RelaJii 4(terne (:R4" < :ouncil o$ =oreign Relations (:=R"% @ altK $igurK c#eie Ln o$ensi)a Foii @rdini Mondiale este 1ames 5aul .arburg, membru al :lubului Bilderberg, consilier al lui Roose)elt, $iul lui 5aul .arburg < autor al =ederal Reser)e Act < Oi nepot al lui Ma( .arburg < $inanJatorul lui ,itler% 0n 1B $ebruarie 19 9, acesta declara' Tmarea problem a timpului nostru nu este dac putem crea o lume unitar, ci dac aceast lume poate fi creat prin mijloace panice. Vom avea un !uvern mondial, indiferent c vrem sau nu. -roblema este doar dac acest !uvern va fi instaurat prin consens sau prin cucerire/. lanul RocCefeller 0n $ilele istoriei Americii, numele $amiliei Roc9e$eller este omniprezent% Roc9e$eller acti)eazK Ln domeniul petrolului (Standard @il :ompan-, astKzi 4((on Mobil, a a)ut multK )reme monopol asupra acestei pieJe", Ln cel bancar, dar are Oi numeroase $undaJii, deJine uriaOe clKdiri Ln Fe; [or9 Oi c#iar o uni)ersitate% 1o#n D% Roc9e$eller (1DE919EB", $ost gu)ernator al Airginiei de Aest, senator SUA, este considerat a $i cel mai bogat om al tuturor timpurilor% Acesta a donat importante sume de bani pentru constituirea :onsiliului RelaJiilor 4(terne (:R4"% UrmaOul sKu, Da)id Roc9e$eller 8foto9, a de)enit Ln 19 9 cel mai tnKr director pe care l-a a)ut )reodatK :R4 Oi a a/uns apoi, la scurtK )reme, preOedinte al acestei organizaJii globaliste% 0n prezent este preOedinte onori$ic% :#ester .ard, amiral Oi $ost /udecKtor Ln Marina MilitarK SUA, membru Ln :R4 timp de 1C ani a$irma' Qscopul principal al 64= este slbirea suveranit ii $)A i a independen ei na ionale i supunerea ei unui !uvern unic mondial/. Felson Roc9e$eller (19!D-19B9" a $ost gu)ernator al statului Fe; [or9 (19C9-19BE" Oi apoi cel de al 1-lea )icepreOedinte al SUA (19B -19BB", Ln timpul mandatului preOedintelui ?erald =ord% 0ntr-un articol intitulat T@ c#emare la construirea unei Foi @rdini Mondiale7, publicat Ln Fe; [or9 +imes Ln $ebruarie 19NG, acesta a$irma' Q+a iunile )nite nu au fost i nu sunt capabile s aduc o +ou ,rdine 'ondial, cerut de evenimentele actuale. =ste necesar ca $)A s preia conducerea tuturor popoarelor i s pun n practic conceptele i aspira iile de suveranitate na ional printr-o vi.iune federal./ 0n acelaOi an, Ln articolul TAiitorul $ederalismului7, Felson Roc9e$eller subliniazK cK e)enimentele curente cer instalarea Foii @rdini Mondiale% :itKm' Q=xist o febr a na ionalismului... ns statul-na iune este tot mai pu in capabil s-i ndeplineasc sarcinile politice interna ionale./ 0n timpul campaniei electorale prezidenJiale din 19ND, Felson Roc9e$eller pledeazK' Qca preedinte a face toate eforturile pentru instaurarea +oii ,rdini 'ondiale/. 0n 19B , con$orm unui raport Associated 5ress, acesta rea$irmK cK )a lupta pentru crearea unei Foi @rdini Mondiale% 4umea se teme de necunoscut Felson Roc9e$eller a $ost susJinut Oi consiliat de un alt persona/ c#eie' masonul ,enr- Al$red 2issinger, participant la ritualurile satanice de la Bo#emian ?ro)e, membru S#riner% 0n prezent acesta este membru Ln conducerea celor trei mari organizaJii globaliste care reprezintK Foua @rdine MondialK' :onsiliul pentru RelaJii 4(terne, ?rupul Bilderberg Oi :omisia +rilateralK% 2issinger a $ost secretar de stat al SUA Ln timpul lui Ric#ard Fi(on Oi al lui ?erald =ord, consilier pe probleme de securitate naJionalK, implicat Ln rKzboiul din Aietnam Oi Ln bombardarea :ambogiei de cKtre SUA% 4l a condus
162 | P a g e

toate acJiunile militare americane Oi ale :>A Ln Lntreaga lume Ln perioada 19N9-19BB% ,enr- 2issinger 8foto9 declara la con$erinJa grupului Bilderberg din 4)ian, =ranJa, Ln 1991' QA.i, America ar fi scandali.at dac trupele ,+) ar intra n Mos An!eles pentru a restabili ordinea 8referindu-se la protestele din FEEF9. 'ine : ea ne va mul umiT Asta este cu att mai evident dac li s-ar spune c exist o amenin are extern, o inva.ie extraterestr sau de ordin terorist, fie ea real sau doar declarat, care ar amenin a existen a Americii. 7n acest fel, toate popoarele lumii ne vor ru!a s i scpam de aceast nenorocire. Toate lumea se teme de necunoscut. 6nd le vom pune pe tapet acest scenariu, drepturile omului vor fi cedate de bunvoie n favoarea !arantrii bunstrii i a si!uran ei de ctre 5uvernul 'ondial./ 0n iulie 199E, ,enr- 2issinger scria Ln &os Angeles +imes despre FA=+A (+ratatul de :omerJ &iber din America de Ford"' Q6eea ce 6on!resul va avea n fa nu va fi doar o conven ional n ele!ere comercial, ci chiar arhitectura unui nou sistem interna ional, primul pas n instaurarea +oii ,rdini 'ondiale./ 0n 19DC, Ln sKptKmnalul ,uman 4)ents din .as#ington, Forman :ousins, preOedinte de onoare al ?rupului Bilderberg, spunea' Q5uvernul mondial apare. =ste inevitabil. +iciun ar!ument favorabil sau nefavorabil nu poate schimba acest fapt./ +re*edin)ii americani ai !oii 8rdini Mondiale Robert 2enned- Oi Ric#ard Fi(on nu ies din tiparul Foii @rdini Mondiale% T6u to ii vom fi judeca i dup msura efortului de a contribui la construirea +oii ,rdini 'ondiale,/ susJinea Robert 2enned- Ln 19NB% Q"e.voltarea unei !ndiri coerente a re!iunii Asiei este reflectat n dispo.i ia de a considera problemele n termeni re!ionali i de a trece apoi la necesit ile de de.voltare a unei +oi ,rdini 'ondiale,/ declara Ric#ard Fi(on, Ln octombrie 19NB% 0n 19BG, Ln timpul unei )izite Ln :#ina a preOedintelui Fi(on Oi a Lntlnirii cu premierul c#inez :#ou 4n-lai, Fi(ton Lnc#inK un toast pentru Qsperan a pe care fiecare dintre noi o nutrete de a construi o +ou ,rdine 'ondial/. 0n 19ND, Ric#ard ?ardner, $ost asistent delegat al Secretariatului de Stat spune' Q$fritul d trcoale suveranit ii na ionale, erodnd-o frm cu frm, provocndu-ne mai puternic s furim o ordine mondial./ 0n articolul T?reul drum spre @rdinea MondialK7, apKrut Ln 19B Ln =oreign A$$airs, ?ardner a declarat' T-e scurt, casa ordinii mondiale va trebui construit de la temelie spre vrf i nu invers. Va prea asemeni unei mari, explo.ive, .!omotoase confu.ii, pentru a folosi faimoasa descriere a realit ii, exprimat de <illiam >ames, dar un ocol dat suveranit ii na ionale, erodnd-o bucat cu bucat, va reali.a mult mai mult dect nvechitul asalt frontal./ 0n acelaOi registru se Lnscriu Oi declaraJiile lui ?eorge SoroO $Kcute la =orumul 4conomic de la Da)os, 4l)eJia, din GB ianuarie 199C' QMumea are nevoie de o +ou ,rdine 'ondial i v averti.e. c urmea. o perioad de puternic de.ordine n ntrea!a lume./ Q-n n 1212 va exista un !uvern mondial unic/, susJine Ra2ur-;ell, Ln 1999% Ric#ard ?ardner era un apropiat al lui Hbignie; Brzezins9i 8foto9, cel care LmpreunK cu Da)id Roc9e$eller a $ondat :omisia +rilateralK, Lmplinind ast$el directi)a stabilitK Ln cadrul Lntlnirii ?rupului Bilderberg din 19BG% Brzezins9i, un Tpro$et7 sclipitor al idealismului unei lumi unite, a $ost pro$esor la Uni)ersitatea :olumbia Oi este autor al ctor)a cKrJi ce au ser)it drept Tg#iduri Ln materie de politicK7 pentru :omisia +rilateralK% Brzezins9i a ocupat $uncJia de prim director e(ecuti) al :omisiei, din momentul debutului acesteia Ln 19BE pnK la s$rOitul anului 19BN, cnd a $ost numit asistent prezidenJial Ln probleme de Securitate FaJionalK de cKtre preOedintele 1imm- :arter% 0n ianuarie 19BB, :omisia +rilateralK a a)ut Lntlnirea plenarK anualK Ln +o9-o, 1aponia% :arter Oi Brzezins9i nu au putut participa, $iind ocupaJi cu procesul de reorganizare la :asa AlbK% :u toate acestea au trimis scrisori personale adunKrii, scrisori ce au $ost republicate de +rialogue, re)ista o$icialK a :omisiei% >atK un $ragment din scrisoarea lui :arter' 67mprtim neliniti comune n ceea ce privete economia, politica i securitatea, n!rijorri ce fac lo!ic urmrirea unei crescnde cooperri i n ele!eri. Ii aceast cooperare este esen ial, nu numai celor trei re!iuni ale noastre, ci i n procesul !lobal de ob inere a unei mult mai
163 | P a g e

juste i echitabile ordini mondiale./ AceeaOi idee o subliniazK Oi Brzezins9i' Q4mn convins c, n chestiunile arhitecturale impresionante de ast.i, colaborarea re!iunilor noastre este de o necesitate extrem. Aceast colaborare trebuie s fie dedicat lefuirii unei mult mai juste i echitabile ordini mondiale. Aceasta va necesita un proces prelun!it, dar cred c putem privi nainte cu ncredere i putem fi mndri de contribu ia pe care 6omisia o aduce./ 0ntr-o declaraJie mai recentK, Brzezins9i a$irmK' Qre!ionali.area se desfoar conform planului 6omisiei Trilaterale, avnd ca scop conver!en a !radat a =stului i Vestului ctre un 5uvern )nic 'ondial. $uveranitatea na ional nu mai este un concept viabil/. :omisia +rilateralK, care reuneOte lideri din 4uropa occidentalK, America de Ford Oi 1aponia se )rea o TagenJie particularK7 cu scopul declarat la Ln$iinJare, Ln 19BE, de a realiza o cooperare Lntre cele trei regiuni Qn cadrul unei noi ordini mondiale/% #espre globalism 0n 1C decembrie 19DB, senatorul american 1esse ,elms, unul dintre cei mai cunoscuJi politicieni de dreapta din Statele Unite, care a $Kcut parte din Senatul SUA timp de E! de ani, a tras un semnal de alarmK% :ele a$irmate de el Ln discursul sKu au $ost probate Ln scurt timp' Q, examinare atent a ceea ce se petrece n spatele uilor nchise arat c !rupuri de interese de pe ln! "epartamentul de $tat, "epartamentul de 6omer , marile centre bancare, marile re ele mass-media, universit i, industria filmului, mari funda ii nonprofit, ac ionea. mpreun cu stpnii de la %remlin n slujba a ceea ce unii numesc +oua ,rdine 'ondial. ,r!ani.a ii private precum 6onsiliul pentru 4ela ii =xterne, 6omisia Trilateral, 5rupul 0ilderber!, etc. sunt puse s rspndeasc i s coordone.e planurile n vederea reali.rii aa-numitei +oi ,rdini 'ondiale B...C Ast.i ideolo!ia acestor !rupuri se numete !lobalism B...C "in punctul de vedere !lobalist, statele i !rani ele na ionale nu mai contea.. &ilo.ofiile i principiile politice par s devin o chestiune relativ. 6hiar i constitu iile devin irelevante n exercitarea puterii. 5lobalismul consider c activit ile for elor financiare i industriale trebuie s fie orientate spre transpunerea n via a proiectului unei sin!ure societ i !lobale. Aceasta se va reali.a n principal prin conver!en a sistemelor american i sovietic. $in!urul lucru care contea. cu adevrat pentru aceste !rupuri este ob inerea de profituri maxime, profituri re.ultate dintr-o practic pe care eu o numesc capitalism financiar, un sistem ba.at pe doi mari piloni; ndatorarea rilor i politica de monopol. Acesta nu este capitalismul real, este drumul spre concentrarea monopolist a activit ii economice i spre sclavie politic/. Ideologie FKscut la mi/locul secolului trecut, capitalismul $inanciar internaJional a $ost dintotdeauna dedicat conceptului de Teconomie globalK7, controlatK din marile centre $inanciare% 0ntr-o monumentalK T>storie a lumii din timpurile noastre7, de peste 1E!! de pagini, intitulatK T+ragedie Oi speranJK7, apKrutK Ln 19NN < :arroll Zuigle-, pro$esor la Uni)ersitatea din ?eorgeto;n, analizeazK modul Oi mi/loacele prin care Tcon$reria $inanciara internaJionalK7 Oi-a propus LncK din 191 Qnici mai mult nici mai pu in dect s cree.e un sistem mondial de control financiar n mini private, n stare s domine sistemul politic al fiecrei ri i ntrea!a economie mondial/. MKrturiile lui :arroll Zuigle-, care a $ost pro$esorul preOedintelui american Bill :linton la Uni)ersitatea ?eorgeto;n, de)enind mentorul sKu, sunt cu att mai importante, cu ct Zuiglea$irmK cK el LnsuOi $ace parte din cercurile de putere care controleazK $inanJele mondiale' Q6unosc opera iunile acestei re ele, deoarece am studiat-o timp de 12 de ani i chiar mi-a fost permis timp de doi ani, la nceputul anilor H2, s i studie. documentele i nre!istrrile secrete. $unt de acord cu marea majoritate a scopurilor sale i am fost, pe parcursul vie ii mele, un apropiat al acesteia precum i al instrumentelor sale de ac iune./ >atK cte)a dintre a$irmaJiile sale' Q-uterea capitalismului financiar va avea un rol transcedental, care este nici mai mult, nici mai pu in dect crearea unui sistem de control financiar mondial n proprietate privat, capabil s domine sistemul politic al fiecrei ri i economia lumii, ca pe un ntre!/. Marile $amilii de banc#eri americani Oi europeni, precum Rot#sc#ild, Morgan, .arburg /oacK de asemenea un important rol Ln planul Foii @rdini Mondiale% DupK :arroll Zuigle- aceOtia au creat Qun sin!ur sistem
164 | P a g e

financiar la scar mondial care manipulea. cantitatea i fluxurile de capital aa nct sunt capabili s influen e.e, sau chiar s controle.e !uvernele, pe de o parte, i industriile, pe de alt parte./ 0ntr-o carte despre Sistemul =ederal de Rezer)e al Statelor Unite, T:reatura din >nsula 1e9-ll7, autorul american 4d;ard ?ri$$in a$irmK' Q=xpresii cum ar fi mecanisme de coordonare monetar, ordinea economic mondial modern, conver!en a valorilor politice, sau noua ordine mondial nu au un n eles foarte concret. =le i sun plcut i nevinovat omului de rnd. Totui, pentru cei care cunosc dedesubturile, ele sunt expresii codificate, care au un n eles specific; nlturarea suveranit ii na ionale i crearea !uvernului mondial./ AceeaOi idee o regKsim Oi la ,% ?% .ells, socialist $abian, care a$irmK Ln cartea sa T:onspiraJia la )edere7' QMumea politic trebuie s slbeasc, s ncorpore.e sau s nlture !uvernele existente. Va fi o reli!ie mondial, ntrea!a popula ie a lumii va deveni o nou comunitate uman./ 5rimul proiect modern al unei $ederaJii mondiale apare Ln timpul perioadei de declin a imperialismului colonial european (1DD -191 "% 4l aparJine lui :ecil R#odes, unul dintre cei mai bogaJi Oi in$luenJi oameni politici ai >mperiului Britanic din acea perioadK% R#odes Oi un grup de prieteni au pus bazele unei societKJi secrete, care LOi propunea e(tinderea >mperiului Britanic Oi organizarea lui Lntr-un sistem $ederal mondial, garant al pKcii lumii% Membrii grupului sperau sK atragK Statele Unite Ln )iitoarea ordine mondialK, ba c#iar sK trans$orme .as#ingtonul Ln capitala plKnuitei $ederaJii imperiale% Societatea secretK a lui :ecil R#odes a $ost treptat internaJionalizatK, ieOind Tla luminK7 printr-o reJea de in$luente T?rupuri ale Mesei Rotunde7% 0n 1919, grupul din Anglia a Ln$iinJat Ro-al >nstitute o$ >nternational A$$airs (R>>A", a cKrei ramurK americanK a $ost Oi este :R4% Q-e aceast ba./ < precizeazK :arroll Zuigle- < Qs-a de.voltat n secolul UU o structur de putere ntre Mondra i +e? @orA a crei influen s-a rsfrnt puternic n viata universitar, presa i politica extern./ :arroll Zuigle-, )orbind despre puterea colosalK a unui anumit grup de banc#eri, a$irma' Q$copul acestui !rup de bancheri este acela de a crea un sistem mondial care s depun controlul financiar al acestei lumi n care trim, n mna ctorva indivi.i. =i doresc de asemenea s domine economia mondial i sistemul politic al fiecrei ri. Aceast +ou ,rdine se dorete a fi controlat n manier feudal, prin intermediul bncilor centrale ale lumii i prin tratate secrete. Aceast re ea care este una cu 5rupurile 'esei 4otunde, nu are nicio aversiune de a colabora destul de des cu diferite !rupuri, chiar comuniste./ 4iga !a)iunilor, FMI, Banca Mondial%, 8!3 Un alt proiect de gu)ernare mondialK a $ost introdus sub para)anul &igii FaJiunii, Ln$iinJatK la 5aris, pe data de GD aprilie 1919% 5reOedintele american .oodro; .ilson, promotorul entuziast al &igii, n-a putut LnsK con)inge Senatul american de multiplele aOa-zise a)anta/e pe care le prezenta c#ipurile pentru Statele Unite un organism suprastatal internaJional% Spre dezamKgirea lui .ilson Oi a cercurilor mondialiste (Ln special cele $inanJate de Andre; :arnegie", Statele Unite nu s-au alKturat &igii, ceea ce a trans$ormat-o Lntr-o organizaJie Tde muca)a7% :el ce Li )a succeda lui .ilson la preOedinJia Americii, republicanul .arren ?% ,arding )a pune punctul pe i' Tun super!uvern mondial este mpotriva a tot ceea ce noi consideram demn de admirat, el nu poate primi ncuviin area 4epublicii noastre/. TAni#ilarea7 &igii FaJiunilor de cKtre Senatul american i-a adus pe promotorii gu)ernului mondial cu picioarele pe pKmnt% 4i au LnJeles cK omenirea nu era pregKtitK sK accepte dintr-o datK o con$ederaJie mondialK% 5entru atingerea obiecti)ului $inal nu putea $i urmatK dect o strategie gradualK a Tmicilor paOi7 < simbolul socialiOtilor $abiani este broasca JestoasK% 0ncK din 19E9, unii dintre ar#itecJii americani ai )iitoarei @rganizaJii a FaJiunilor Unite (mulJi dintre ei membri :R4", reuniJi Ln in$luenta :omisie de Studiu a @rganizKrii 5Kcii (:S@5", propuneau stabilirea unui numKr de sisteme regionale < Statele Unite ale 4uropei, un Sistem asiatic, Oi o Uniune 5an AmericanK, reunite Lntr-o
165 | P a g e

con$ederaJie mondialK% Q=ste necesar < apreciau membrii comisiei < s recunoatem inadecvarea statului na ional n actualele condi ii de interdependen economic i culturalV n consecin , lumea este pus n fa a a dou alternative; un imperiu a la Sitler sau o federa ie mondial, sin!ura compatibil cu democra ia./ 0ncK un pas Ln direcJia implementKrii Foii @rdini Mondiale a $ost acordul Bretton .oods, adoptat Ln iulie 19 pentru a reconstrui sistemul economic internaJional dupK al Doilea RKzboi Mondial% 4l stabilea un sistem de management monetar, dictnd regulile pentru sc#imburile comerciale Oi $inanciare Lntre JKrile industrializate% AOa au $ost create =ondul Monetar >nternaJional Oi Banca MondialK, ca organisme menite Ts !arante.e stabilitatea financiar i creterea economic la nivel interna ional7% T5KrinJii lor $ondatori7 sunt 1o#n Ma-nard 2e-nes, un proeminent economist englez, adept al ideilor socialiste $abiane, Oi americanul ,arr- De(ter .#ite, care era secretar ad/unct al +rezoreriei americane, dar care s-a do)edit ulterior a $i spion so)ietic% De la bun Lnceput, cele douK instituJii au strnit reacJii critice% S-a in)ocat argumentul cK, pe lngK obiecti)ul o$icial, cele douK organizaJii a)eau Oi o misiune TinternaJionalistK7' Q=xistau, fr ndoial, i alte ra iuni pentru care comunitii au primit cu entu.iasm nfiin area &'( i a 0ncii 'ondiale/ < a$irmK 4d;ard ?ri$$in Ln T:reatura din 1e9-ll >sland7 < Qn ciuda faptului c )niunea $ovietic nu s-a alturat or!ani.a iilor. $copul lor era s cree.e o moned mondial, o banc central mondial i un mecanism de control al economiilor tuturor na iunilor. 7n acest scop, $tatele )nite urmau s cede.e, n mod necesar, po.i ia lor dominant. "e fapt, ar fi trebuit reduse doar la o parte din ntre!ul colectiv. , situa ie care se potrivea de minune cu planul sovietic./ Aran/amentul de la Bretton .oods mulJumea att marile carteluri bancare, ct Oi pe politicieni, Lntruct urma sK anuleze $olosirea aurului ca baza a sc#imburilor )alutare internaJionale% 0n /oc intrK, din 19 C, @rganizaJia FaJiunilor Unite% Semni$icati) este $aptul cK sediul @FU din Fe; [or9 a $ost construit pe un teren donat de Da)id Roc9e$eller% Despre @FU am mai )orbit Ln acest articol, Ln conte(tul declaraJiilor $Kcute de Bus#, ?orbacio) Oi Boutros Boutros?#ali% Bill linton *i !oua 8rdine Mondial% 0n 199E, Foua @rdine MondialK a $ost recunoscutK public drept un principal obiecti) naJional de cKtre socialdemocratul Bill :linton% 5reOedintele :linton a $ost bursier R#odes* este $rancmason, membru al :omisiei +rilaterale Oi membru al :R4% De asemenea, a participat la Lntlnirile grupului $rancmasonic Bilderberg, care au loc Ln $iecare an, cnd Lntr-o JarK, cnd Ln alta% :e LnseamnK cK Bill :linton a $ost bursier R#odesU :ecil R#odes, $inanJat de banc#erii Rot#sc#ild, a stors o a)ere din minele de aur Oi diamante din A$rica de Sud% A a)ut toatK )iaJa douK dorinJe' sK-Oi mKreascK a)erea Oi sK sub/uge toate naJiunile lumii Lntr-o singurK mare colonie a )orbitorilor limbii engleze% 5rin testament, el a Ln$iinJat o bursK pentru tinerii )orbitori de limba englezK, care sK se dedice realizKrii dorinJei lui% Un bursier R#odes este un ostaO care luptK pentru realizarea gu)ernului $rancmasonic mondial% Q"intre cei FJW1 de bursieri 4hodes americani pn n FEKJ/, scrie 4ene <urmser, QRJF au ocupat posturi nalte n nv mnt 8JF dintre ei au fost preedin i la diverse universit i9, FFJ au ocupat posturi n !uvernV W2 au ocupat posturi n pres i la radio i FR au fost efii altor funda ii./ Att ?eorge Bus#, ct Oi Bill :linton, aparJin aceluiaOi ordin secret masonic Oi ast$el probabil cK au manipulat sc#imbarea preOedintelui% Bus# participa de $apt la o campanie politicK Ln )ederea pierderii preOedinJiei% ?lobaliOtii au considerat cK este perioada cea mai $a)orabilK democraJiei' prin manipulare, sistemul democratic a instalat un lider mondial, socialist Fe; Age, care mai deJinea Oi o putere c#arismaticK Ln genul lui 1o#n =% 2enned- Oi care era cu totul la dispoziJia lor% 0n timpul gu)ernKrii lui Bill :linton, socialiOtii Foii @rdini Mondiale au ieOit din anonimat, intrnd Ln lumina re$lectoarelor Ln parlamentul Statelor Unite% Q-ractic ne redefinim ideile neschimbate dup care ne-am !hidat de la nceput,/ declara preOedintele Bill :linton% +rebuie doar sK ne uitKm la metodele politice ale lui :linton cu pri)ire la strategia economicK a c#eltuielilor Oi ta(elor, pentru a realiza cK libertatea Oi
166 | P a g e

independenJa erau obiecti)ele care se doreau a $i minimalizate, dacK nu c#iar distruse% 0n cei mai simpli termeni, administraJia :linton se reducea la trans$erul < de inspiraJie socialistK < de a)ere precum Oi la un gu)ern $ederal care controla a$acerile americane, sKnKtatea, educaJia% 5entru acest gu)ern $ederal, T$amilia americanK7 era o a$acere ca oricare alta pe care dorea sK o controleze% AcJiunile lui :linton demonstreazK cK el a intenJionat mai mult dect o reLnnoire sau o re$ormK' el a dorit de $apt sK creeze o nouK societate controlatK de un gu)ern socialist mare% AdministraJia Bus# continuK cu srg munca de implementare a Foii @rdini Mondiale% Doar $runzKrind ziarele de azi remarcKm $olosirea intensK a sintagmei TFoua @rdine MondialK7% :riza economicK este $undalul pe care importanJi oameni politici, ce se a$lK Ln poziJii strategice, ies la rampK cu declaraJii despre planurile elitei' +imot#- ?eit#ner, preOedintele BKncii =ederale din Fe; [or9, cere implementarea unui organism unic de control al bKncilor de pe Lntreaga planetK% 1e$$re- ?arten, membru :R4, solicitK crearea AutoritKJii Monetare ?lobale, de $apt o dictaturK $inanciarK globalK% Ficolas Sar9oz-, preOedintele =ranJei cere un Tgu)ern $inanciar mondial7% Subiectul este e(trem de )ast Oi acest articol este departe de a $i e(#austi)% >nternetul o$erK sute de mii de pagini de in$ormaJii despre planurile elitei, despre $rancmasonerie Oi Foua @rdine MondialK% +ot mai multe $ilme, realizate de oameni cura/oOi, demascK planurile diabolice ale celor care ne conduc din umbrK% (AK recomandKm cKlduros sK )izionaJi, dacK nu aJi $Kcut-o de/a, documentarul lui Ale( 1ones, 1oc =inal" Foua @rdine MondialK nu este o po)estire $antasticK, $uturistK, speculati)K, pro$eticK, ci o realitate a lumii Ln care trKim% Mecanismele Oi prg#iile istoriei au $ost modi$icate Oi iatK cK un /oc Monopoll- la scarK $oarte mare a $ost /ucat' cu bani reali, cu sc#imburi de proprietKJi reale, iar Ln)ingKtorii Oi Ln)inOii sunt la $el de reali% iti)i *i$ Dictatura $inanciarK, soluJia dictatK de grupul Bilderberg pentru rezol)area crizei actuale =eudalism%%%:apitalism%%% Foua @rdine MondialK Rogaesoteric octombrie 5667 Dictatura $inanciarK, soluJia dictatK de grupul Bilderberg pentru rezol)area crizei actuale um se &ncearc% realizarea Dcu banii no*triE a unei etape cheie de pe agenda !oii 8rdini Mondiale de Angela Ang#el Oi Mi#ai Aasilescu Motto;QVom vorbi acum succint despre pro!ramul nostru financiar pe care special l-am pstrat pentru sfrit, ca fiind punctul cel mai !reu care totodat este culminant i hotrtor al planurilor noastre de acaparare a puterii asupra ntre!ului pmnt. 6ri.ele economice au fost i vor fi deseori provocate cu abilitate chiar de noi cu scopul de a retra!e 8n.n. pentru noi9 bani din circula ie./ - Al UU-lea protocol secret francmasonic 5rimul-ministru al Marii Britanii, preOedintele =ranJei Oi alJi LnalJi o$iciali internaJionali cer instaurarea unei dictaturi $inanciare pentru a rezol)a actuala crizK economicK% De data aceasta, Oi cei mai sceptici )or trebui sK recunoascK e)idenJa' actuala crizK $inanciarK este $olositK de cei care urmKresc sK conducK aceastK planetK, pentru a instaura Foua @rdine MondialK% SoluJia de creare a unei autoritKJi $inanciar-bancare unice, la care s-a a/uns c#ipurile dupK mai multe Lntlniri ale liderilor mondiali, a $ost de $apt decisK la Lntlnirea Bilderberg din iunie G!!D% Scenariul prin care s-a a/uns aici nu este nici pe departe unul nou' el a mai $ost utilizat Ln 1D1C, Ln 19!B, Ln
167 | P a g e

19G9, Ln 19 Oi Ln 19B1 sub acelaOi prete(t' asigurarea stabilitKJii Oi creOterii economice% De $iecare datK a urmat LnsK o nouK crizK, Oi mai amplK, Oi mai gra)K, care a mKrit tot mai mult puterea gu)ernului $inanciar din umbrK% 1 iunie 5667 = 'imothR 9eithner, pre*edintele B%ncii Federale din !eM LorC, cere implementarea unui organism unic de control al b%ncilor de pe &ntreaga planet% &a Lntlnirea Bilderberg de anul acesta au participat $oarte multe persoane c#eie din sistemul bancar Oi $inanciar' +imot#- ?eit#ner (preOedintele BKncii =ederale din Fe; [or9", Ben Bernan9e (preOedintele =ederal Reser)e", ,enr- 5aulson (Secretarul +rezoreriei SUA", 1ean-:laude +ric#et (preOedintele BKncii :entrale 4uropene", Robert Hoellic9 (preOedintele BKncii Mondiale"% Unii autori care au a)ut cura/ul sK $acK dez)Kluiri despre conspiraJia mondialK au a)ertizat atunci (Ln iunie G!!D" cK scopul Lntlnirii Bilderberg de anul acesta este discutarea modalitKJii de implementare a gu)ernului unic mondial utiliznd o crizK $inanciarK% Fici nu se Lnc#eiase bine Lntlnirea Bilderberg (des$KOuratK la .as#ington Lntre C Oi D iunie G!!D" cK +imot#- ?eit#ner se plngea Ln =inancial +imes de gra)ele probleme $inanciare create de actualul sistem% TAina7, spunea el, To poartK e(istenJa bKncilor centrale, iar problema se )a rezol)a doar prin instaurarea unui unic organism, care sK controleze Lntregul sistem bancar% >nstituJiile care /oacK un rol central pe pieJele monetare Oi de capital, incluznd aici principalele bKnci acti)e la ni)el global, dar Oi bKncile de in)estiJii, au ne)oie sK opereze sub tutela unui cadru unic, care sK o$ere o mai puternicK supra)eg#ere consolidatK% 5entru cK principala sa responsabilitate este asigurarea stabilitKJii Lntregului (R" sistem $inanciar, =ederal Reser)e )a trebui sK /oace un rol central Ln stabilirea acestui cadru, colabornd strns cu super)izorii din SUA Oi alte JKri% A)em ne)oie de o mai bunK capacitate de a rKspunde la crize%7 Sistemul bKncilor centrale sau naJionale a $ost LnsK creat tot de cei care acum )or (numai aparent" sK Ll distrugK (dar Ln realitate, )or sK Ll e(tindK"% 5rima din aceastK serie a $ost =ederal Reser)e din SUA% @ bancK centralK are puterea de a emite bani pentru o LntreagK naJiune Oi, prin acest mecanism, controleazK rata dobnzilor, rezer)ele de monedK Oi stabileOte, retrKgnd sau lansnd bani lic#izi pe piaJK, )aloarea monedei naJionale% @ bancK centralK poate da bani cu Lmprumut gu)ernului, LnsK e)ident cK $ace aceasta Ln sc#imbul unei dobnzi% =ederal Reser)e, ca bancK centralK a SUA, este singurul organism care poate produce dolari% Scriitorul 5eter +% .#itte a a)ut curiozitatea sK Ll Lntrebe, Lntr-un documentar di$uzat de Fational ?eograp#ic, pe un Lnalt o$icial al =ederal Reser)e, de unde )in dolarii% >atK ce a rKspuns acesta T5Ki, noi creKm dolarii% Sunt bani care nu au e(istat Lnainte%7 T4(istK )reo limitK la astaU7 l-a Lntrebat .#itte% TFu, niciuna, doar /udecata sKnKtoasK Oi conOtiinJa celor din =ederal Reser)e%7 Atunci cnd dK cu Lmprumut dolarii produOi ast$el, =ederal Reser)e cere o dobndK, care intrK buzunarul celor care o conduc Oi determinK o creOtere a cantitKJii de bani pe care aceOtia o pot apoi din nou Lmprumuta% 4 un cerc )icios $KrK s$rOit, iar la ora actualK nu e(istK niciun alt mecanism mai ingenios Oi mai diabolic de LmbogKJire% 0n lKcomia Oi inconOtienJa lor, cei care l-au creat LOi doresc acum sK Ll e(tindK la ni)el planetar% 5K septembrie = GeffreR 9arten, membru R,, cere crearea Autorit%)ii Monetare 9lobale D9lobal MonetarR AuthoritR, 9MAE 1e$$re- ?arten, membru :R4 (:onsiliul RelaJiilor 4(terne, :ouncil o$ =oreign Relations" a participat Oi el la Lntlnirea Bilderberg Oi LOi aduce aportul la punerea Ln aplicare a celor decise de acest gu)ern mondial din umbrK% 0ntr-un articol din =inancial +imes a)nd ca titlu TA)em ne)oie de o nouK Autoritate MonetarK ?lobalK7 (.e need a ne; ?lobal Monetar- Aut#orit-" anunJK cK omenirea se con$runtK cu o crizK globalK, care cere soluJii globale%
168 | P a g e

>atK ce scrie el Ln =inancial +imes' T:#iar dacK operaJiunea de pompare masi)K de $onduri din partea statului are succes, ea )a trebui sK $ie urmatK de o soluJie pe termen lung' instaurarea unei AutoritKJi ?lobale Monetare% .as#ingtonul recunoaOte cK aceastK crizK a de)enit globalK% ,an9 5aulson, secretarul +rezoriei americane solicitK imperios naJiunilor lumii sK LOi stabileascK propriile programe de sal)are% BKncile centrale au Lnceput de/a sK realizeze acJiuni sincronizate de in/ectare de $onduri Ln pieJele de capital (n%n% la acel moment, JKrile europene LncK nu luaserK o$icial aceastK decizie, dar ordinul $usese de/a dat Oi liderii europeni se )or con$orma conOtiincioOi la scurtK )reme"% Aceasta ar trebui sK ducK la un rKspuns internaJional coerent, menit nu doar sK stingK $ocarele create, ci Oi sK reconstruiascK Oi sK menJinK pieJele de capital pe termen lung% Aparatul instituJional actual nu este capabil sK $acK pre)iziuni% Sistemul $inanciar e)olueazK% =M> este nerele)ant Ln aceastK crizK, iar ?B nu are nicio legitimitate Lntr-o lume Ln care :#ina, Brazilia Oi alte JKri au de)enit /ucKtori importanJi% =ederal Reser)e este mult prea solicitatK ca sK acJioneze ca o bancK centralK globalK% Acest )id de autoritate este periculos pentru toatK lumea% America depinde de intrKrile masi)e de capital strKin (Ln )aloare brutK de E miliarde de dolari pe zi", iar acestea )or creOte Ln mod sigur Ln anii ce )or urma% .all Street Oi .as#ington nu )or $i capabile sK $acK $aJK, $KrK o strnsK cooperare cu alte pieJe% 5e lngK aceasta, dimensiunile internaJionale ale $inanJelor sunt dincolo de orice imaginaJie% Acti)ele globale au crescut de la 1G%!!! de miliarde de dolari Ln 19D! la aproape G!!%!!! de miliarde de dolari Ln G!!B% @ cantitate Ln continuK creOtere din acest capital se a$lK acum Ln Asia Oi Ln zona ?ol$ului, nu Ln SUA sau Ln 4uropa% +oate aceste considerente indicK necesitatea unei noi AutoritKJi Monetare ?lobale (?MA"% ?MA )a super)iza la snge acti)itKJile autoritKJilor naJionale, mai acerb dect =M>-ul Oi )a controla implementarea unor reglementKri globale% Aa monitoriza riscurile globale Oi )a instaura un sistem de a)ertizare mai e$icient% Aa acJiona ca o :urte de /udecatK a $alimentelor pentru companiile globale de o anumitK mKrime% :ele mai mari companii $inanciare globale )or trebui sK se Lnregistreze la ?MA Oi )or $i obligate sK se supunK monitorizKrii acestuia% DacK nu se )or con$orma, )or $i trecute pe lista neagrK% Aici )or $i incluse bKncile, companiile comerciale, $ondurile de protecJie Lmpotri)a riscurilor (#edge $onds", agenJiile de rating, dar Oi $ondurile naJionale de sKnKtate% :omitetul de conducere al ?MA )a include banc#eri din SUA, Marea Britanie, Uniunea 4uropeanK, 1aponia, :#ina, Arabia SauditK Oi Brazilia% Aa $i $inanJat prin contribuJii obligatorii de $iecare JarK care se )a anga/a la aceasta Oi de prime de tip asigurare plKtite de companiile $inanciare globale, publice sau pri)ate%7 :eea ce 1e$$re- ?arten descrie Ln articolul sKu este de $apt o dictaturK $inanciarK globalK% Pi nu este doar o teorie, ci un plan care Lncepe sK $ie pus Ln aplicare% 0? octombrie = 9ordon BroMn, primul ministru al Marii Britanii cere Oo nou% arhitectur% financiar% mondial% pentru o er% global%; TUneori este ne)oie de o crizK, pentru ca oamenii sK accepte, cK ceea ce era de mult e)ident Oi ar $i trebuit $Kcut LncK de mulJi ani nu mai poate $i amnat acum,7 spune ?ordon Bro;n Lntr-un discurs% T+rebuie sK creKm o nouK ar#itecturK $inanciarK internaJionalK pentru o erK globalK% +rebuie sK a)em un nou sistem Bretton .oods, sK construim o nouK ar#itecturK $inanciarK internaJionalK pentru anii ce )or urma%7 Acordul Bretton .oods a $ost adoptat Ln iulie 19 pentru a reconstrui sistemul economic internaJional dupK al Doilea RKzboi Mondial% 4l stabilea un sistem de management monetar, dictnd regulile pentru sc#imburile comerciale Oi $inanciare Lntre JKrile industrializate% AOa au $ost create =ondul Monetar >nternaJional Oi Banca MondialK, ca organisme menite TsK garanteze stabilitatea $inanciarK Oi creOterea economicK la ni)el internaJional7 (adicK e(act acelaOi prete(t care este ser)it Oi astKzi"%
165 | P a g e

T=ondatorii Bretton .oods au stabilit reguli pentru o lume Ln care circulaJia capitalului era limitatK,7 continuK ?ordon Bro;n% TFoi trebuie sK stabilim noi reguli, pentru o lume Ln care circulaJia capitalului este globalK%7 0n acelaOi discurs, ?ordon Bro;n comparK sarcina actualilor lideri mondiali cu acJiunile lui .inston :#urc#ill (premierul Marii Britanii" Oi ale lui =ran9lin Delano Roose)elt (preOedintele SUA" de la acea )reme% T:#iar Oi Ln toiul bKtKliei7, a spus el, Tei se gndeau tot la cadrul general care )a $i necesar dupK rKzboi% :ooperarea internaJionalK este singura cale pentru ca Ln economia globalK sK nu se mai repete problemele pe care le-am )Kzut cu toJii Ln timpul actualei crize%7 0K octombrie = !icolas 2arCozR, pre*edintele Fran)ei cere un Oguvern financiar mondial; Ficolas Sar9oz- este un alt persona/ c#eie Ln acest /oc% >nstaurat Ln $runtea =ranJei cu spri/inul masoneriei Oi al :>A-ului (este de notorietate $aptul cK Ln spatele sKu se a$lK Alain Bauer, $ost Mare Maestru al Marelui @rient al =ranJei Oi agent :>A", Sar9oz- conduce acum grupul liderilor europeni% Deloc LntmplKtor, =ranJa se a$lK acum la preOedenJia :omisiei 4uropene, e(act Ln perioada deznodKmntului actualei crize $inanciare% Fici nu se putea om mai potri)it pentru a aduce JKrile 4uropei la linia trasatK de Bilderberg% &a ultima Lntlnire care a a)ut loc pe 1C octombrie la Bru(elles cu liderii JKrilor membre U4, Ficolas Sar9oz- a )orbit de un gu)ern $inanciar mondial' Tpropun ca, la $inalul acestui :onsiliu, sK )enim cu un mesa/ unitar% 0n acest spirit am propus un summit internaJional pnK la $inalul acestui an, de pre$erinJK la Fe; [or9, acolo unde a Lnceput totul, pentru re$ondarea sistemului $inanciar internaJional% Doresc ca, Ln ceea ce pri)eOte acest subiect, noi, europenii, sK $im deplin uniJi% :riza actualK este criza prea-multului% +rebuie sK re$ondKm sistemul, iar aceastK re$undamentare trebuie sK $ie globalK% Ficio instituJie $inanciarK nu trebuie sK scape reglementKrii Oi supra)eg#erii%7 Sistemul nu trebuie re$ondat, ci trebuie pur Oi simplu sK se renunJe la el cu totul, Lntruct s-a do)edit de/a cK este pKgubos pentru omenire Oi ine$icient Ln a asigura mult r)nita stabilitate economicK% 0nsK Sar9oz- nu $ace dect sK LOi /oace rolul' el trebuie sK determine toate JKrile a$late sub tutela U4 sK se con$ormeze la linia trasatK de Bilderberg% TSuntem LncrezKtori cK lucrnd LmpreunK )om depKOi pro)ocKrile actuale Oi )om reinstaura stabilitatea economiilor noastre Oi prosperitatea,7 a $ost primul mesa/ al ?D la Lnceputul lui octombrie G!!D% 5rin gri/a lui Sar9oz-, Oe$ii de stat Oi de gu)ern din cele GB de state membre ale U4 au cntat pe 1C octombrie, $KrK sK crteascK, acelaOi re$ren Oi au subscris la ruOinoasa soluJie de a aloca miliarde de euro din banii statelor pe care Li conduc pentru a Tsal)a7 bKncile (Ln realitate pentru a $inanJa noul gu)ern $inanciar mondial"% 5rincipalul consilier economic al preOedintelui Sar9oz-, =ranjois 5erol, a e(plicat presei cK Tpentru a rKspunde crizei $inanciare, cea mai gra)K de dupK cea din anii ME!, trebuie sK lucrKm Ln trei direcJii% Acest nou Bretton .oods )a implica Ln primul rnd un sistem de reglementare $inanciarK bazat pe controlul tuturor agenJilor $inanciari, a $ondurilor de protecJie Lmpotri)a riscurilor (#edge $onds", a agenJiilor de rating Oi a bKncilor%7 AcelaOi lucru Ll spunea Oi 1e$$re- ?arten% Al doilea punct propus de =ranJa (Jinnd cont de cele de mai sus, este e)ident cK =ranJa nu $ace dect sK reproducK papagaliceOte ideile trasate de Bilderberg" este Tcrearea unui gu)ern economic mondial, care sK nu $ie redus la ?D, pentru cK din acesta nu $ac parte douK dintre JKrile cele mai populate din lume, :#ina Oi >ndia, Oi nici Brazilia, Me(ic sau )reo JarK a$ricanK%7 5nK aici nicio noutate% Pi al treilea punct' T>nstituirea unui sistem de cooperare monetarK Lntre marile state, pentru cK unul dintre moti)ele actualei crize Ll constituie
170 | P a g e

dereglKrile monetare din anii y9! Oi de la Lnceputul anilor G!!!, care au determinat Statele Unite, :#ina Oi 4uropa, $iecare pentru sine, sK elaboreze o politicK di$eritK7% :oncluzia acestei mascaradeU 0n urma summitului de la Bru(elles, liderii U4 au $Kcut presiuni asupra .as#ington-ului pentru ca acesta sK re$ormeze rapid Oi Ln pro$unzime sistemul $inanciar actual% >ar .as#ington-ul a $ost e(trem de mulJumit sK subscrie planului care $usese lansat c#iar de el, ca instrument docil al Bilderberg% Istoria se repet% sub acela*i slogan$ O8rdo ab chao; Dla ordine prin haosE +oate cele de mai sus nu sunt altce)a dect repetarea pas cu pas a unei )ec#i strategii, care a mai $ost utilizatK de cte)a ori de-a lungul istoriei, cu aceleaOi consecinJe dezastruoase pentru omenire% De $iecare datK scenariul a $ost identic' s-a creat o situaJie de crizK, s-a o$erit o soluJie, c#ipurile pentru a menJine stabilitatea Oi apoi au $ost implementate mKsuri care au creat un Oi mai mare control din partea aOa-zisei elite mondiale% :onspiraJioniOtii numesc aceastK strategie Tdialectica #egelianK a tezei-antitezei Oi sintezei7% Masonii o numesc T@rdo ab c#ao7 (la ordine prin #aos sau mai bine spus la Foua @rdine MondialK prin #aos"% Au instaurat-o c#iar ca de)izK a celui mai Lnalt grad din Ritul ScoJian, gradul EE% 0n 1D1C, Fat#an Rot#sc#ild a preluat controlul asupra economiei europene, pro)ocnd o cKdere a bursei din &ondra% 0n acel moment, 4uropa era sKtulK de rKzboi, iar )iitorul Lntregului continent depindea de deznodKmntul bKtKliei de la .aterloo% DacK armata lui Fapoleon ieOea )ictorioasK, >mperiul $rancez urma sK deJinK puterea asupra 4uropei% DacK, din contrK, cOtiga armata coaliJiei anglo-pruso-olandeze, condusK de ducele de .ellington, a/ungea Anglia Lntr-o poziJie de putere% @ricum Rot#sc#ild nu a)ea nimic de pierdut, Lntruct $inanJase ambele tabere% DupK cum se Otie, bKtKlia de la .aterloo a a)ut ca rezultat Ln$rngerea lui Fapoleon% :el care a $inanJat reconstrucJia 4uropei Oi stabilizarea sistemului economic dupK rKzboaiele napoleoniene a $ost Rot#sc#ild% =ondurile din care el a Lmprumutat naJiunilor 4uropei, Lndatorndu-le, au pro)enit dintr-o LnOelKciune celebrK% Utiliznd reJeaua sa de spioni, Fat#an Rot#sc#ild a a$lat Lnaintea celorlalJi englezi care era rezultatul importantei bKtKlii de la .aterloo% &e-a transmis agenJilor sKi de la bursK sK )ndK puternic acJiuni, lucru care i-a determinat pe ceilalJi sK creadK cK el Otie ce)a Oi cK ducele de .ellington a pierdut bKtKlia de la .aterloo% +oatK lumea a intrat Ln panicK, grKbindu-se sK scape de acJiunile britanice T$KrK )aloare7, pentru a-Oi sal)a mKcar o parte din a)eri% DupK cte)a ore, bursa din &ondra se prKbuOise total% :nd a sosit Otirea o$icialK cK .ellington cOtigase de $apt bKtKlia de la .aterloo, era de/a prea trziu% Rot#sc#ild cumpKrase cea mai mare parte din piaJK pe o sumK de nimic% 0n cte)a secunde, acJiunile britanice au crescut peste )aloarea lor iniJialK Oi iatK cum peste noapte, a)erea de/a $abuloasK a lui Rot#sc#ild s-a multiplicat de G! de ori% Din aceOti bani, clanul Rot#sc#ild a dat apoi Lmprumuturi (e)ident cu dobnzile de rigoare" JKrilor europene, att de dornice sK se re$acK dupK lunga perioadK de rKzboi ($inanJatK tot de Rot#sc#ild" Oi sK a/ungK la%%% stabilitate economicK% +ot stabilitatea economicK a $ost in)ocatK Oi pentru a /usti$ica crearea =ederal Reser)e% 5rima bancK supranaJionalK din lume a apKrut Ln urma unei $alse crize $inanciare, declanOate de un alt membru al elitei, banc#erul 1% 5% Morgan% 0n 19!B, 1% 5% Morgan a Lnceput sK rKspndeascK z)onul cK bKncile au di$icultKJi Oi nu )or mai putea $ace rambursKri% :a Oi Ln e(emplul anterior cu Fat#an Rot#sc#ild, acest z)on a cKpKtat credibilitate pentru cK )enea de la o persoanK despre care se presupunea cK Otie ce spune% S-a creat panicK, toatK lumea s-a Lng#esuit sK LOi retragK depozitele din bKnci, lucru ce a dus la $alimente Ln lanJ (aproape C !! de bKnci au dispKrut atunci"% Apoi :ongresul american a demarat o anc#etK pentru a stabili care este cauza acestui dezastru Oi cum poate $i el e)itat% :omisia LnsKrcinatK cu aceastK misiune era condusK de senatorul Felson Aldric#% Acesta
171 | P a g e

era liderul partidei republicane din Senat, dar Oi trezorier al lo/ii masonice din R#ode >sland Oi omul banc#erilor (de alt$el a)ea sK de)inK membru al clanului Roc9e$$eler, $iica sa Abb- ?reene Aldric# cKsKtorindu-se cu 1o#n D% Roc9e$eller 1r%"% Aldric# a propus ca soluJie Tsal)atoare7 crearea unei BKnci :entrale care sK )eg#eze pentru ca dezastrul din 19!B sK nu se mai repete niciodatK% >storia a arKtat cK el s-a mai repetat de atunci de mai multe ori% 0n 191!, =ederal Reser)e Act a $ost semnat iniJial, nu de legislatorii americani aOa cum era $iresc, ci de banc#eri, Ln cadrul unei Lntlniri secrete, organizate Ln casa lui 1%5% Morgan din 1e9-ll >sland% Apoi documentul i-a $ost dat lui Aldric# care l-a prezentat :ongresului% >niJial nu a a)ut sorJi de izbndK, dar Ln 191E, cnd .oodro; .ilson a de)enit preOedinte al SUA, a $ost aprobat% 0n sc#imbul susJinerii $inanciare Oi politice Ln alegeri, .ilson le promisese banc#erilor cK, odatK a/uns preOedinte, )a aproba $KrK sK clipeascK constituirea =ederal Reser)e% :u douK zile Lnainte de :rKciun, cnd o mare parte din membrii :ongresului american nu erau prezenJi, =ederal Reser)e Act a $ost trans$ormat Ln lege, $iind aprobat de :ongres Oi de preOedintele SUA% DupK mulJi ani, .oodro; .ilson scria cu regret' TFaJiunea americanK este controlatK de sistemul de credit% Sistemul de credit este unul pri)at, creOterea naJiunii Oi toate acti)itKJile noastre sunt Ln minile a doar cJi)a oameni, care nu $ac altce)a dect sK controleze Oi sK distrugK libertatea economicK% Am a/uns sK $im una din cele mai prost gu)ernate, cele mai complet controlate Oi mai dominate gu)erne din lumea ci)ilizatK% Fu a)em un gu)ern cu opinie liberK, mnat de propriile con)ingeri, ci un gu)ern aser)it opiniei Oi supus presiunilor unui mic grup de oameni care Ll controleazK%7 Senatorul &ouis Mc=adden spunea Ln 19EG Ln :ongresul american' T5rin constituirea =ederal Reser)e a $ost construit un sistem bancar mondial% Un superstat, controlat de banc#erii internaJionali care acJioneazK LmpreunK pentru a trans$orma lumea Ln scla)ul lor% =ederal Reser)e a uzurpat gu)ernul% 7 5ublicului i s-a spus atunci cK =ederal Reser)e este soluJia idealK Oi unicK pentru a menJine stabilitatea economicK% (SunK cunoscut, nu-i aOaU" StrKzile Oi ziarele erau pline de a$iOe Ln care americanilor li se arKta cum in$laJia, Ooma/ul Oi criza economicK sunt de acum de domeniul trecutului, datoritK apariJiei =ederal Reser)e% A urmat LnsK marea crizK economicK din 19G9 (+#e great depression", care a predat SUA cu totul Ln minile banc#erilor% 0n 19 a $ost implementat sistemului Bretton .oods pentru a restabili economia dupK al Doilea RKzboi Mondial (o altK crizK generatK cu $inanJarea aceloraOi banc#eri"% :u acest prile/ au apKrut alte instituJii $inanciare de genul =ederal Reser)e, dar pe scarK mai e(tinsK' =ondul Monetar >nternaJional Oi Banca MondialK% 0n 19B1, =ederal Reser)e a oprit con)ertibilitatea dolarului Ln aur, producnd o nouK crizK pe piaJK, care a trans$ormat dolarul american Ln principala monedK de sc#imb (mai ales pentru comerJul cu petrol" a planetei% De $iecare datK s-a in)ocat ne)oia de stabilitate economicK% &ista utilizKrii acestui scenariu este lungK Oi se Lnc#eie (sperKm" cu actuala crizK $inanciarK, orc#estratK de aceeaOi banc#eri din umbrK prin intermediul organizaJiilor lor' =ederal Reser)e, Banca MondialK, =M> Oi bKncile centrale (naJionale" ale celor mai mari puteri ale lumii% Aplicnd cu scrupulozitate scenariul cunoscut, acestea au creat acum panica necesarK acceptKrii unei noi autoritKJi $inanciare, unice la ni)el mondial, conduse de acelaOi grup restrns care )rea sK domine Lntreaga planetK% 9uvernan)ii din umbr% construiesc Banca 3nic% 9lobal% cu banii no*tri :ontribuabil Y termen generic (din seria consumator, cap de locuitor etc%" utilizat pentru a desemna $iinJa umanK plKtitoare de ta(e Oi impozite% +ermenul se opune celui de $ranc-mason ($rancYliber, utilizat de-a lungul istoriei pentru a-i desemna pe cei care erau scutiJi de ta(e, impozite, dKri"% &iderii celor mai bogate JKri ale lumii au anunJat de curnd cK unica rezol)are a crizei $inanciare actuale este sK pompeze bani publici Ln instituJiile a$late Ln pericol de $aliment% Banii publici sunt dupK cum se Otie, banii colectaJi de la contribuabili prin
172 | P a g e

sistemul de impozite Oi ta(e, pentru a susJine instituJiile de stat, menite sK le o$ere cetKJenilor ser)icii publice Oi sK )eg#eze la respectarea intereselor lor% 5e 1 octombrie, premierul britanic ?ordon Bro;n a Jinut poporului englez un discurs att de patetic Oi #ilar, pentru a /usti$ica aceastK ruOinoasK decizie, Lnct meritK sK $ie reprodus' TDupK cum OtiJi, Marea Britanie are o puternicK tradiJie $inanciarK% Am $ost pionierii sistemului bancar de azi care este construit pe Lncredere% Fu este ne)oie sK spun nimKnui de aici cK sistemul nostru bancar /oacK un rol central Ln tot ceea ce $acem ca naJiune% PtiJi mai bine dect oricine altcine)a cK bKncile nu sunt doar entitKJi economice, ele se Lmpletesc intim c#iar cu )ieJile noastre, sunt )itale pentru cei ce )or sK $acK economii, pentru cei care au credite ipotecare, pentru a$aceri Oi pentru $amilii% :eea ce spun acum nu este ce)a abstract% 4ste )orba despre ceea ce )or discuta mamele Oi taJii Ln seara aceasta, stnd pe canapea Ln su$ragerie, imediat ce copiii s-au dus la culcare% 5entru cK dacK problemele din America Li $ac pe oameni sK se Lntrebe dacK mai pot obJine )reun credit ipotecar, Otim cK trKim )remuri de e(cepJie% 0n ast$el de )remuri, pieJele normale LnceteazK sK mai lucreze% Fu putem sK Li lKsKm pe oameni $KrK apKrare, pe cont propriu% SK lKsKm lucrurile la )oia LntmplKrii ar $i o negare a responsabilitKJii% 4ste e(act unul dintre acele momente Ln care oamenii pri)esc spre gu)ernele lor pentru ca ele sK le dea o direcJie% Pi dupK cum am spus acum cte)a zile, noi nu )om $ugi de responsabilitate%7 T?u)ernul nostru unic Oi absolut nu )a uita atunci sK pozeze cu multK abilitate Ln rolul sKu de pKrinte Oi apKrKtor,7 spune cel de-al 33-lea protocol masonic% :e au $Kcut deci aceOti apKrKtori att de )a/nici ai intereselor cetKJenilor Oi $amililorU Au decis sK aloce din $onduri publice miliarde de euro care a/ung direct Ln buzunarele banc#erilor internaJionali% ?ermania a aprobat de/a B! de miliarde de euro, =ranJa )orbeOte de E!! de miliarde de euro, Anglia de C!! de miliarde de lire sterline (ec#i)alentul a NEN miliarde de euro", SUA de B!! de miliarde de dolari% :el puJin, dupK Lntlnirea ?B, comunicatul de presK dat cKtre poporul american nu a $ost att de ipocrit ca discursul premierului britanic ?ordon Bro;n% Americanii au spus pe Oleau cK miliardele pompate Ln megacorporaJiile $inanciare au ca scop TsK redea Lncrederea Ln bKnci pentru ca acestea sK poatK acorda Ln continuare Lmprumuturi populaJiei Oi societKJilor comerciale7% TFe anga/Km sK continuKm sK conlucrKm pentru a stabiliza pieJele $inanciare Oi pentru a restabili $lu(ul de creditare, ca sK $ie susJinutK creOterea economicK mondialK,7 se aratK Ln comunicatul +rezoreriei americane dat Ln numele ?B% +ot mai mulJi analiOti economici au dez)Kluit LnsK cK de $apt creOterea economicK din ultimele decenii este o mare pKcKlealK% Realitatea este cK att indi)izii, ct Oi JKrile sunt datori )nduJi bKncilor internaJionale% Auzind concluziile ?B, americanii au $ost Ln culmea $ericirii cK LOi )or putea plKti creditele pe care le au de/a Oi cK pot $ace Ln continuare altele% +ristK imagine a stadiului Ln care au $ost aduse $iinJele umaneR :e om cu capul pe umeri ar accepta sK dea cui)a bani, dacK ar Otii cK acela )a utiliza banii sKi pentru a-l Lmprumuta tot pe el, cerndu-i Ln plus o grasK dobndK Oi $Kcndu-l dator pe )iaJKU ,pilog 4ste posibil ca toate aceste detalii $inanciare sK-i oboseascK pe unii cititori% Din pKcate, gu)ernul mondial nea obiOnuit sK lKsKm c#estiunile economice Oi $inanciare, att de complicate, pe seama Te(perJilor7 (care sunt instruiJi sK gndeascK Oi sK acJioneze numai Ln interesul Telitei7 mondiale, $iind niOte instrumente ale gu)ernului din umbrK"% 5entru cei pe care detaliile Li ostenesc (mai ales pentru a-i con)inge de importanJa acestora" )K o$erim urmKtoarea po)estioarK cu tlc (culeasK de pe >nternet", care rezumK pe LnJelesul tuturor ce este Ln neregulK cu actuala crizK $inanciarK, cum a $ost ea creatK de gu)ernul din umbrK Oi cum singurii care au de pierdut de pe urma ei nu sunt nici instituJiile $inanciare a$late Ln aOa-zis $aliment, nici Banca MondialK, nici preOedinJii Oi miniOtrii care $ac /ocurile lor, ci $iecare dintre noi% 0ntr-un sKtuc de cmpie, a )enit un in)estitor LnsoJit de secretarul lui% A bKtut la prima poartK LntlnitK Ln cale Oi i-a spus proprietarului' TUite, eu sunt colecJionar de broscuJe
173 | P a g e

()erziR"% DacK Lmi aduci o broscuJK, am sK LJi dau pe ea 1! euro% ^Kranul a $ugit repede la balta din spatele casei Oi a luat o broscuJK% >-a dat-o in)estitorului Oi a Lncasat cei 1! euro% Apoi le-a po)estit )ecinilor ce a$acere bunK a $Kcut el% A doua zi, $iecare JKran s-a dus la in)estitor cu cte o broscuJK, pe care a )ndut-o cu 1! euro% DupK cte)a zile, in)estitorul le-a spus sKtenilor' TAKd cK a$acerea merge% De azi, pentru $iecare broscuJK am sK )K plKtesc cte G! de euro%7 ^Kranii, bucuroOi ne)oie mare, au dat $uga la baltK, au cules cte broscuJe au putut Oi i le-au predat in)estitorului, primind $iecare cte G! de euro pe bucatK% DupK alte cte)a zile, acesta s-a Lntors acasK la el Oi l-a lKsat pe secretarul sKu sK mai adune broscuJe LncK douK sKptKmni% 0nainte de a pleca, le-a spus' TDragii mei, sunt ne)oit sK mK Lntorc urgent la mine acasK ca sK mK ocup de a$aceri% AK promit LnsK cK la Lntoarcere, am sK cumpKr de la )oi broscuJele cu N! de euro bucata%7 Pi a plecat, Ln uralele sKtenilor% A doua zi, secretarul in)estitorului i-a adunat pe sKtenii Oi le-a Jinut urmKtorul discurs' T=raJilor, m-am gndit la o a$acere pentru )oi% Pe$ul meu se )a Lntoarce peste douK sKptKmni Oi )K )a plKti cte N! pe euro de broscuJK% Daca )reJi, eu )K pot )inde Lnapoi broscuJele pe care mi le-aJi dat, pentru EC de euro bucata, iar )oi le )eJi )inde cu N! Oi )eJi cOtiga ast$el cte GC de euro% 5ro$itul )ostru )a $i $rumuOel Oi $KrK niciun e$ort% :e spuneJiU7 SKtenii s-au adunat la s$at Oi au decis cK o aOa a$acere nu mai prind ei curnd% Au pus mnK de la mnK, s-au Lmprumutat care pe unde a putut Oi au cumpKrat broscuJele Lnapoi cu EC de euro bucata% Secretarul in)estitorului a luat banii Oi s-a $Kcut ne)Kzut% >ar sKtenii au rKmas cu broscuJele, cu banii daJi Oi cu datorii la creditori% iti)i *i$ =eudalism%%%:apitalism%%% Foua @rdine MondialKR Dedesubturile trecutului $inanciar al Statelor Unite Bilderberg G!!B < Fe LndreptKm cKtre >mperiul MondialU Rogaesoteric 56 octombrie 5667 Dedesubturile trecutului $inanciar al Statelor Unite onspira)iile *i crimele care au pus temeliile b%ncilor americane de Daniel 5etrescu Motto% Q6nd un 5uvern este dependent de banii bancherilor, acetia sunt cei care controlea. de fapt ara, i nu conductorii 5uvernului, pentru c atunci mna care d este deasupra minii care primete, iar cei care finan ea. nu sunt patrio i i nu au bun cuviin ./ : Fapoleon Bonaparte 0n Mani$estul 5artidului :omunist, 2arl Mar( a$irma cK Tbanii joac cel mai important rol n determinarea cursului istoriei%7 :lanul Rot#sc#ild Oi-a dat repede seama cK atunci cnd controlezi banii, controlezi, de $apt, totul% Ast$el, dupK unele tentati)e de a se lansa Ln politicK, ei s-au reorientat asupra dobndirii controlului asupra structurilor $inanciare mondiale%
174 | P a g e

e nu spun manualele de istorie despre revolu)ia american% &a /umKtatea secolului al 3A>>>-lea, coloniile americane erau $oarte prospere, datoritK $aptului cK LOi emiteau proprii bani% 0ntr-o epocK Ln care sc#imburile comerciale se $Kceau doar Ln monede de aur Oi argint, care a)eau )aloare prin LnsuOi materialul din care erau $Kcute, acesta era un imens a)anta/% ApariJia bancnotelor coloniale (denumirea lor originalK era colonial scrip" punea bazele unui nou tip de sistem $inanciar, perpetuat pnK astKzi, Oi bazat pe ceea ce Ln limba englezK se numeOte Tfiat currencX7 (monedK a cKrei )aloare este datK printr-o #otKrre o$icialK < $iat"% Bancnotele coloniale erau niOte simple $oi de #rtie, care nu a)eau nicio acoperire Ln aur sau argint% Aaloarea lor era stabilitK de cel care le emitea, independent de standardul recunoscut de bKncile engleze% 0n plus, nu era ne)oie sK se plKteascK )reo dobndK, din moment ce erau bani creaJi din nimic, nu luaJi cu Lmprumut% FemulJumit cK lucrurile Li scapK de sub control, 5arlamentul britanic a emis, Ln 1BN , o lege (:urrenc- Act", menitK sK Lmpiedice coloniile americane sK mai emitK bani de #rtie, sub orice $ormK ar $i ei% :ontrar a ceea ce ne Ln)aJK manualele de istorie, re)oluJia americanK nu a izbucnit din cauza celebrei T+ea 5art-7 din Boston, cnd coloniOtii au dat $oc unui )as englezesc, $iind nemulJumiJi de impozitele prea mari pe ceai, impuse de Marea Britanie% >atK ce spunea Ben/amin =ran9lin' T4evolu ia a avut loc deoarece era prosperit ii financiare luase sfrit. 6oloniile ar fi fost dispuse s accepte taxa pe ceai i pe alte mrfuri, dac nu ar fi fost aruncate n srcie, din cau.a presiunilor exercitate de bancherii en!le.i asupra -arlamentului. (nterdic iile monetare au provocat n rndul oamenilor din colonii o puternic ur fa de An!lia i de aceea a i.bucnit revolu ia%7 Bani f%r% acoperire &n aur 5rintre primele mKsuri luate imediat dupK declararea independenJei Statelor Unite ale Americii, au $ost cele legate de emiterea de bani% :onstituJia americanK din 1BDB dKdea ast$el :ongresului puterea de Ta bate moned i de a-i stabili valoarea (Art% 1, :ap% D"%7 Marea Britanie Lncercase sK distrugK Oi sK controleze circulaJia monetarK din coloniile americane, Ln primul rnd pentru a nu pierde monopolul $inanciar pe care Ll deJinea, prin simplul $apt cK utilizase pnK atunci acelaOi sistem% :ongresul american a LnJeles LnsK rapid cK tipKrirea unor bancnote $KrK acoperire Ln aur Oi argint duce la creOterea in$laJiei% 0n anul 1BBC, au $ost tipKrite Oi apoi distribuite bancnote pentru $inanJarea rKzboiului cu englezii% :oloniile au promo)at legi prin care solicitau cetKJenilor sK accepte aceste mKsuri ca $iind legale% 5entru cK banii au $ost tipKriJi $KrK sK aibK acoperire Ln aur sau argint, a crescut in$laJia% &a s$rOitul rKzboiului, un dolar de argint )alora ct C!! de dolari de #rtie% Atunci s-au $Kcut unele modi$icKri Ln :onstituJie' T+iciun stat nu trebuie s ncheie vreun tratat sau vreo alian i nici nu trebuie s intre n vreo confedera ieV nu trebuie s cede.e n fa a represaliilor, s bat moned, s emit credite, s ofere altceva n afar de monede de ar!int sau de aur pentru plata datoriilor, s aprobe vreo hotrre de abro!are a unor drepturi, a unor le!i ex post facto, a unor le!i care primejduiesc respectarea contractelor sau s acorde titluri de noble e%7 onstituirea B%ncii entrale a Americii Ale(ander ,amilton, iluminist Oi agent al banc#erilor europeni, a emigrat Ln anul 1BBG Ln SUA, unde s-a cKsKtorit cu $iica generalului 5#ilip Sc#u-ler, una din cele mai in$luente persoane din Fe; [or9%
175 | P a g e

0n 1BD9, ,amilton a $ost numit Secretar al +rezoreriei americane% 0mpreunK cu Robert Morris, el a con)ins noul :ongres sK punK bazele BKncii Americii de Ford, aOa cum e(ista Banca Angliei Ln Marea Britanie% 0n acea perioadK, America a)ea o datorie e(ternK de 1G%!!! de dolari (bani LmprumutaJi de la Spania, =ranJa, @landa Oi ?ermania" Oi o datorie internK de G%!!! de dolari% 0n 1B9!, ,amilton, care spri/inea ideea unui sistem bancar centralizat, a Lndemnat :ongresul sK creeze o companie pri)atK, care sK aibK responsabilitatea e(clusi)K de a tipKri bani% 5lanul sKu era de a crea un sistem bancar centralizat, cu sediul Ln 5#iladelp#ia Oi sucursale plasate Ln cele mai importante oraOe% Aici urmau sK $ie depozitate $ondurile gu)ernamentale Oi ta(ele colectate de la populaJie% AceastK BancK a Statelor Unite a a)ut iniJial un capital de 1! milioane de dolari, dintre care patru cincimi aparJineau unor in)estitori particulari, iar o cincime ?u)ernului% Banca Statelor Unite era administratK de un preOedinte Oi de un comitet $ormat din GC de directori, dintre care G! aleOi de cKtre acJionari, iar cinci numiJi de ?u)ern% 5ractic, ea se a$la sub control pri)at% +uterea de a crea bani J puterea de a conduce guvernele >deea unui sistem bancar centralizat nu era nouK% 4a Li aparJinea lui .illiam 5aterson Oi era aplicatK Ln Marea Britanie LncK din 1N91% Aici, o singurK companie pri)atK a)ea dreptul sK emitK poliJe plKtibile la cerere (adicK tot bani de #rtie", ceea ce contra)enea politicii de siguranJK a Lmprumuturilor bancare% Una din primele tranzacJii ale acestei companii $usese acordarea unui Lmprumut Ln )aloare de 1,G milioane de lire sterline, cu o dobndK de DQ, regelui .illiam de @range al Angliei, pentru a $inanJa rKzboiul Lmpotri)a =ranJei% .illiam 5aterson a spus cu acest prile/' T0anca are avantajul de a ncasa dobnd pe bani crea i din nimic%7 0n aceeaOi ordine de idei, Reginald Mc2enna, ministru de $inanJe al Marii Britanii, a)ea sK spunK GE! de ani mai trziu' T0ncile pot, i chiar creea. bani, iar cei care controlea. creditul unei na iuni, conduc politica !uvernelor i in n minile lor destinul oamenilor%7 >ntenJiile elitiste Oi scopurile reale, pentru care ,amilton milita Ln $a)oarea sistemului bancar centralizat, au ieOit la i)ealK atunci cnd el a a$irmat cK Ttoate comunit ile se mpart n cei pu ini i cei mul i. -rima cate!orie i repre.int pe cei bo!a i i nscu i n familiile bune, iar cea de-a doua cate!orie este format din marea mas de oameni. ,amenii sunt !l!ioi i schimbtori, rar se ntmpl ca ei s judece sin!uri sau s descopere adevrul%7 0n 1B91, +#omas 1e$$erson (cel de-al treilea preOedinte al SUA" a spus' T-entru a ne pstra independen a, nu trebuie s le permitem conductorilor notri s ne mpovre.e continuu cu datorii. "ac acceptm asemenea datorii, vom fi taxa i pentru mncare i butur, pentru nevoile noastre i pentru confortul nostru, pentru munc i pentru distrac ii. "ac putem mpiedica 5uvernul s risipeasc munca oamenilor, sub pretextul c le pas de ei, atunci acetia 8oamenii9 vor fi ferici i%7 OInstitu)iile bancare sunt mult mai periculoase pentru libertatea noastr% dec(t armatele; = 'homas Gefferson :#iar dacK +#omas 1e$$erson Oi 1ames Madison (care mai trziu a de)enit cel de-al patrulea preOedinte al Americii" s-au opus acestui proiect, el a $ost totuOi aprobat de :ongres, pe GC $ebruarie 1B91% 0mpreunK cu Aaron Burr, Ale(ander ,amilton a $ondat Ln Fe; [or9 compania Man#attan :o%, care a de)enit o instituJie bancarK e(trem de prosperK% 0n 19CC aceasta se )a uni cu Banca lui Roc9e$eller, 4ocAefellerYs 6hase 0anA, de unde )a rezulta 6hase 'anhattan 0anA% 0n 1D!1, cnd +#omas 1e$$erson a de)enit preOedinte, el s-a opus e(istenJei instituJiei bancare, considernd-o Lmpotri)a :onstituJiei, LnsK cu ocazia primei reLnnoiri a legilor decizia lui a $ost anulatK% Fat#an Rot#sc#ild, preOedintele BKncii Angliei, a LnJeles )aloarea potenJialului Americii Oi a acordat Lmprumuturi ctor)a state, de)enind ast$el banc#erul o$icial al ?u)ernului Statelor Unite%

176 | P a g e

5entru cK $usese cel care spri/inise Banca AmericanK, Rot#sc#ild i-a a)ertizat' T"ac nu se adopt le!i de acceptare a sistemului bancar centrali.at, $tatele )nite se vor tre.i ntr-un r.boi de.astruos./ Apoi a ordonat trupelor engleze Qs le dea o lec ie americanilor neruina i i s-i readuc la statutul de colonie%7 Aceasta a adKugat la rKzboiul din 1D1G, un al doilea rKzboi cu Anglia, care a dus la creOterea datoriilor e(terne ale SUA la 1GB de milioane de dolari% 0n ianuarie 1D1C, +#omas 1e$$erson Li scria lui 1ames Monroe (care mai trziu a de)enit cel de-al cinci lea preOedinte al SUA"' T"omina ia pe care institu iile bancare o exercit asupra min ilor cet enilor notri trebuie s fie nlturat, altfel ne va sfrma%7 0n 1D1N, 1e$$erson i-a scris lui 1o#n +-ler (care a de)enit apoi al zecelea preOedinte al SUA"' T"ac poporul american va permite vreodat bncilor particulare s controle.e emiterea de bani, mai nti prin infla ie i apoi prin defla ie, atunci bncile i corpora iile care se vor de.volta peste tot i vor deposeda pe oameni de toate propriet ile, pn cnd urmaii acestora vor constata c nu mai au adpost pe pmntul pe care strmoii lor l-au stpnit cndva. =u cred c institu iile bancare sunt mult mai periculoase pentru libertatea noastr dect armatele. "reptul de emitere a banilor ar trebui s fie luat de la bnci i restituit 5uvernului, cruia i apar ine de drept%7 Banca entral%, puterea din spatele puterii 0n mai 1D1N, preOedintele 1ames Madison a semnat o lege care permitea crearea unei BKnci a Statelor Unite% >n$laJia, datoriile Lmpo)KrKtoare Oi lipsa unei instituJii de Lncasare a ta(elor au $ost doar cte)a din moti)ele aduse Ln spri/inul luKrii acestei decizii% Foul proiect de lege a permis administrarea situaJiilor economice pentru LncK G! de ani, creOterea rezer)ei de capital la EC de milioane de dolari, autorizarea creKrii de $iliale bancare Oi emiterea bancnotelor cu )aloare minimK de cinci dolari% Foua bancK a)ea acum puterea de Ta controla Lntreaga structurK $iscalK a JKrii7% Aceasta a $ost condusK de cKtre iluminaJii masoni, prin intermediul banc#erilor internaJionali Tde primK clasK7 1o#n 1acob Astor, Step#en ?irard Oi Da)id 5aris# (agentul )ienez al clanului Rot#sc#ild"% 0n 1D19, instituJia bancarK a $ost declaratK constituJionalK de cKtre 1o#n Mars#all de la :urtea SupremK de 1ustiJie (care era mason", care a a$irmat cK :ongresul deJine puterea secretK de a crea bKnci% @amenii au Lnceput sK )adK ast$el ct de multK putere deJine de $apt instituJia bancarK, moti) pentru care, la alegerile prezidenJiale din 1DGD, )oturile s-au Lndreptat cu precKdere spre candidatul Andre; 1ac9son, a cKrui de)izK era' T&KsaJi oamenii sK conducK7% 1ac9son a a$irmat cK Tntruct 6on!resul are dreptul prin 6onstitu ie s emit bancnote, atunci 6on!resul este cel care trebuie s fac acest lucru i nu alte persoane sau ntreprinderi crora le este transmis acest drept%7 1ac9son spunea despre controlul e(ercitat de sistemul bancar centralizat cK Tacesta va fi de inut de doar c iva oameni, n detrimentul celor mul i, n primul rnd prin controlul asupra muncii i asupra cti!ului poporului%7 0n timpul campaniei prezidenJiale din 1DGD, 1ac9son a a$irmat Lntr-un discurs susJinut Ln $aJa unui grup de banc#eri' T$unte i o cloac de vipere. (nten ione. s v nvin! i cu ajutorul lui "umne.eu cel atotputernic, voi reui%7 4l a mai spus cK Tdac oamenii ar n ele!e marea nedreptate pe care o reali.ea. sistemele bancare centrali.ate, ar porni imediat o revolu ie%7 1ac9son susJinea cK dacK Banca )a continua sK controleze Tcircula ia monetar, s ncase.e banii publici i s in sub puterea ei mii de oameni, atunci situa ia va deveni foarte !rav%7

177 | P a g e

DupK administrarea greOitK a BKncii de cKtre primul preOedinte al acesteia, care era primul ministru al Marinei militare, cKpitanul .illiam 1ones, Banca a $ost ne)oitK sK $acK Lmprumuturi Oi sK ipotec#eze di$erite imobile, $apt care a dus-o la $aliment, ducnd ast$el la creOterea preJurilor Oi la apariJia Ooma/ului% :u toate acestea, Banca a Lnceput sK prospere sub conducerea noului preOedinte, Fic#olas Biddle, care, Ln anul 1DEG, a cerut :ongresului o reLnnoire a drepturilor BKncii% Foile legi au $ost acceptate de Senat (cu un rezultat al )oturilor de GD la G!" Oi de :asa AlbK (cu rezultatul de 1!B la DC"% Biddle a ameninJat' T"ac >acAson se opune, atunci i eu m voi opune luiR7 1ac9son s-a Lmpotri)it noilor legi Oi a des$iinJat Banca, Ln anul 1DEG% 4l a ordonat Ministrului de =inanJe sK ia toJi banii ?u)ernului care erau depuOi la Banca Statelor Unite Oi sK-i mute Ln bKncile de stat% 0n D ianuarie 1DEC, 1ac9son a ac#itat ultima ratK a datoriilor naJionale Oi a $ost singura datK Ln istorie cnd datoriile SUA au $ost integral ac#itate% Fic#olas 5% +rist, secretarul personal al preOedintelui, a spus atunci' TAcesta este punctul maxim al !loriei lui Andre? >acAson i cel mai important serviciu pe care el l-a adus rii%7 1ames 2% 5ol9, purtKtorul de cu)nt al :asei Albe (care mai trziu a de)enit cel de-al 11-lea preOedinte al SUA", a declarat' T0anca $tatelor )nite s-a constituit ea nsi ca o mare i iresponsabil putere, opus 5uvernului%7 Ast$el, Banca a continuat sK $uncJioneze pnK Ln 1DEN, iar Biddle a $olosit acest lucru Ln a)anta/ul sKu, contracarnd pierderile din economie, prin reducerea Lmprumuturilor Oi creOterea cantitKJii de bani de pe piaJK% 1ac9son a de)enit primul preOedinte al Statelor Unite care a $ost criticat Ln martie 1DE , pentru cK Ta extras banii 5uvernului din 0anca $tatelor )nite, fr acordul expres al 6on!resului%7 4ste e)ident cK el a $Kcut acest lucru datoritK corupJiei Oi abuzurilor pe care le $Kcea Banca, iar criticile care i-au $ost aduse au $ost ulterior retractate de Senat, Ln 1DEB% Banc#erii Oi-au continuat e$orturile de a reacti)a instituJia bancarK% 0n 1D 1, preOedintele 1o#n +-ler a interzis douK legi care ar $i permis re$ormarea BKncii Statelor Unite% lanul Rotshcild a finan)at ambele tabere ale r%zboiului de secesiune 0n anul 1DEB, clanul Rot#sc#ild a trimis un alt agent Ln America, August Belmont% Aorbea cursi) engleza, $ranceza Oi italiana% Misiunea lui era aceea de a strni LncurcKturi $inanciare Ln cadrul bKncilor din zona de sud a Americii% 4l a preluat conducerea unei bKnci din Fe; [or9 Oi a a/uns sK $ie un persona/ important Ln cercurile $inanciare bancare% August Belmont a de)enit mai trziu consilierul $inanciar al preOedintelui% 0n 1DCB, TiluminaJii7 ($rancmasoni" s-au adunat la &ondra pentru a #otKrL soarta Americii% 4ra ne)oie ca ei sK creeze un incident, care sK le permitK instaurarea unui sistem bancar centralizat, Oi cel mai e$icient pKrea a $i un rKzboi, deoarece rKzboaiele sunt scumpe Oi ?u)ernele trebuie sK $acK Lmprumuturi mari pentru a le putea plKti% Fu putea $i )orba de un rKzboi cu alte state' :anada Oi Me(icul nu erau su$icient de puternice* Anglia Oi =ranJa erau mult prea departe, iar Rusia nu se a$la sub controlul lor% Ast$el, TiluminaJii7 au decis TsK dezbine Oi sK cucereascK7, crend con$licte Lntre zona de nord Oi zona de sud a Americii% Hona de nord a de)enit o colonie britanicK, ane(atK :anadei Oi controlatK de &ionel Rot#sc#ild, Ln timp ce zona de sud i-a $ost datK lui Fapoleon al >>>lea al =ranJei, $iind controlatK de 1ames Rot#sc#ild% 5entru a produce o slKbire a $orJelor unioniste americane, iluminaJii s-au $olosit de grupul e(tremist sudist al T:a)alerilor :ercului de Aur7, $ormat Ln 1DC de ?eorge .% &% Bic9le- cu scopul de a crea tensiuni rasiale Ln toate statele, prin introducerea scla)iei% 5rintre membrii acti)i ai acestui grup masonic erau 1e$$erson Da)is, 1o#n .il9es Boot# Oi 1esse 1ames (un mason care, dupK ce a $urat aur din bKnci Oi companii miniere, a in)estit aproape B miliarde de dolari Ln statele din )est, cu scopul de a isca un al doilea rKzboi ci)il"%
178 | P a g e

2u 2lu( 2lan, societatea rasistK secretK a Statelor Unite, $ormatK Ln anul 1DNB, era alcKtuitK din armata T:a)alerilor :ercului de Aur7% Statele care $useserK separate s-au reunit, $ormnd AlianJa Statelor Americii, LnsK $iecare LOi pKstra independenJa% DacK zona de sud ar $i cOtigat, atunci $iecare stat ar $i de)enit o JarK independentK% Abra#am &incoln a anunJat' T6oali ia, fiind prea puternic pentru a fi suprimat de ac iunile panice ale 5uvernului, a preluat conducerea unor state din sud%7 &incoln a blocat porturile de pe coasta Americii pentru a prote/a $urnizorii, pentru ca aceOtia sK a/ungK cu bine Ln 4uropa% :lanul Rot#sc#ild a $inanJat zona de nord prin reprezentanJii sKi August Belmont, 1a- :oo9e, 1%, .% Seligman ` :o% Oi Spe-er ` :o% 1uda# 5% Ben/amin a $ost de asemenea un agent al clanului Rot#sc#ild, Oi a de)enit Secretar de Stat al :on$ederaJiei sudiste Ln anul 1DNG% Asociatul sKu, 1o#n Slidell (unc#iul soJiei acestuia era August Belmont" a $ost reprezentantul :on$ederaJiei Ln =ranJa% =iica lui Slidell a $ost cKsKtoritK cu baronul =rederic9 Dz4rlanger din =ran9$urt, care era rudK cu $amilia Rot#sc#ild% Slidell a $ost reprezentantul zonei de sud Oi a Lmprumutat bani de la $amilia Dz4rlanger pentru a $inanJa :on$ederaJia% 4incoln *i rezolvarea crizei financiare, f%r% ajutorul bancherilor interna)ionali &a s$rOitul anului 1DN1, Anglia a trimis D!!! de soldaJi Ln :anada, iar Ln 1DNG, Ln Aeracruz, Me(ic, au debarcat trupe engleze, $ranceze Oi spaniole, pentru a colecta banii pe care Li datora Me(icul% 0n aprilie 1DN1, ambasadorul Rusiei Ln America a in$ormat ?u)ernul' TAn!lia va profita de prima oca.ie pentru a recunoate separarea statelor americane, iar &ran a i va urma exemplul%7 0n ziua de 1! iunie 1DNE, generalul $rancez 4lie-=rederic =ore-, cu a/utorul a E!%!!! de soldaJi $rancezi, a preluat conducerea oraOului Me(ic, a/ungnd sK controleze aproape Lntreaga JarK% 0n timpul )izitelor sale la 5aris Oi &ondra, Jarul Ale(andru al >>-lea al Rusiei a descoperit $aptul cK sudiOtii erau dispuOi sK Li o$ere lui Fapoleon al >>>-lea statele &ouisiana Oi +e(as, dacK acesta ar $i trimis trupe Lmpotri)a teritoriului din Ford% Rusia arKtase de/a cK Ll susJinea pe &incoln Oi )roia sK trimitK $lota militarK Ln a/utorul Americii% &a 1 ianuarie 1DNE, &incoln a emis 5roclamaJia de 4mancipare, de eliberare a scla)ilor, e(act cum a $Kcut Oi Jarul Ale(andru al Rusiei cu iobagii, Ln anul 1DN1% 0n D septembrie 1DNE, la cererea preOedintelui &incoln Oi a secretarului de stat .illiam ,% Se;ard, Ale(andru a trimis $lota militarK Ln San =rancisco Oi Fe; [or9, ordonndu-i Ts se pre!teasc de lupt i s nu primeasc ordine dect de la Abraham Mincoln%7 &incoln a spus' T-rivile!iul de a crea i a emite bani nu este doar supremul drept al 5uvernului, ci este i cea mai mare oportunitate a acestuia. -rin abordarea acestor principii, pltitorii de taxe vor salva sume imense de bani%7 0n $ebruarie-martie 1DNG Oi Ln martie 1DNE, &incoln a primit aprobarea :ongresului de a Lmprumuta C! de milioane de dolari de la populaJie, prin )nzarea de obligaJiuni sau Tbancnote7 pentru a $inanJa rKzboiului ci)il% Banii LmprumutaJi nu sau amortizat pnK Ln anul 1DNC% &incoln a rezol)at ast$el criza monetarK americanK $KrK a/utorul banc#erilor internaJionali% Re)ista Mondon Times a a$irmat mai trziu Ln legKturK cu bancnotele lui &incoln' T"ac acea politic financiar ru inten ionat, care a pornit din 4epublica American de +ord, sar extinde, 5uvernul i-ar putea plti toate datoriile, iar ara nu va mai avea nicio obli!a ie, ajun!nd la o stare de prosperitate, fr precedent n istoria statelor civili.ate ale lumii. (ntelectualitatea i
175 | P a g e

aristocra ia s-ar duce n America de +ord. Acel 5uvern trebuie distrus, altfel el va distru!e orice monarhie de pe !lob%7 Bismarc9, cancelarul german, a declarat Ln 1DBN despre &incoln' TA ob inut din partea 6on!resului dreptul de a mprumuta bani de la oameni prin vn.area de obli!a iuni ctre statele americane i astfel, 5uvernul mpreun cu na iunea au scpat de comploturile strinilor care doreau s-i finan e.e. Acetia au reali.at imediat c $tatele )nite aveau s le scape din mn. "e aceea s-a hotrt uciderea lui Mincoln%7 O+uterea monetar% va &ncerca s% domneasc% &n dauna oamenilor; = Abraham 4incoln 0naintea administraJiei &incoln, bKncile particulare comerciale a)eau dreptul de a emite bani de #rtie, numiJi bancnote de stat% Acest drept le-a $ost retras Ln 1DNE, odatK cu emiterea &egii FaJionale Bancare, care interzicea statelor sK producK bani% 5entru a anula amortizarea circulaJiei monetare, un sistem de bKnci particulare a primit din partea ?u)ernului $ederal dreptul de a emite bancnote naJionale% Acest lucru a dat bKncilor puterea de a controla $inanJele Oi creditele JKrii Oi a condiJionat sistemul bancar centralizat, a$lat sub conducerea =ederaJiei pe timp de rKzboi% 5anica $inanciarK produsK de banc#erii internaJionali a distrus 1BG de bKnci de stat, 1BB de bKnci particulare, B de instituJii economice, 1E companii de Lmprumuturi Oi 1N companii de amanet% Salmon 5% :#ase, ministrul de $inanJe din timpul lui &incoln a a$irmat public' T4olul pe care l-am avut n promovarea Me!ii +a ionale 0ancare a fost cea mai mare !reeal financiar din via a mea. Astfel a fost creat un monopol care a afectat toate interesele rii. Aceast le!e ar trebui abro!at, dar nainte ca acest lucru s se petreac, oamenii se vor afla de o parte a baricadei, iar bancherii de cealalt parte, ntr-o competi ie cum n-a mai existat vreodat n aceast ar%7 &incoln a a$irmat' T-uterea banilor ruinea. ara pe timp de pace i conspir mpotriva ei n momentele critice. =ste mai despotic dect monarhia, mai insolent dect autocra ia i mai e!oist dect birocra ia. -revd n viitorul apropiat o cri. care m va descuraja i m va face s m tem pentru ara mea. $-au ntronat multe corpora ii i va urma o er de corup ie la nivel nalt, iar puterea monetar va ncerca s domneasc n dauna oamenilor, pn cnd bo! ia se va afla n totalitate n minile a doar cteva persoane, iar 4epublica va fi distrus. 7n acest moment simt mai mult nelinite pentru si!uran a rii mele dect atunci cnd ne aflam n r.boi%7 &a aprilie 1DNC, &incoln a $ost LmpuOcat de 1o#n .il9es Boot#, Ln aceeaOi searK a)nd loc un atentat nereuOit Lmpotri)a secretarului de stat, Se;ard, pus la cale de aceiaOi conspiratori% Fumeroase do)ezi indicK $aptul cK el a $ost )ictima unei conspiraJii iniJiate de banc#erii internaJionali% De alt$el, istoria SUA este un lung Oir de asasinate% +oate personalitKJile care s-au opus $erm oligar#iei bancare au $ost rnd pe rnd asasinaJi% Alian)a Fermierilor *i +artidul poporului :el de-al G!-lea preOedinte 5reOedintele al SUA, 1ames A% ?ar$ield, a realizat Oi el pericolul pe care Ll reprezentau banc#erii% 4l a spus Ln acest sens' T6ei care controlea. banii unei na iuni, controlea. acea na iune%7 Pi el a $ost asasinat Ln 1DD1, Ln timpul primului an de mandat% 0n 1DBB, Ln districtul &ampasas, +e(as, un grup de $ermieri a creat o grupare numitK T:a)alerii de FKde/de7% AceOtia erau preocupaJi de puterea $inanciarK care era TconcentratK Ln minile doar a ctor)a persoane%7 Mai trziu, ei au sc#imbat numele grupKrii Ln TAlianJa =ermierilor7% Aceasta s-a rKspndit de la un capKt la altul al +e(as-ului Oi, Lncepnd cu 1DDB, miOcarea s-a e(tins spre nord, pnK Ln Da9ota Oi spre est, pnK Ln :arolina% 0n timpul anului 1D9!, aceastK grupare a reuOit sK se organizeze $oarte bine, a/ungnd c#iar sK aleagK gu)ernatorii Oi membrii ai :ongresului% TAlianJa =ermierilor7 a spri/init creOterea progresi)K a ta(elor pentru cKile $erate, pentru comunicaJii Oi corporaJii, dreptul de a organiza sindicate, mi/locirea gu)ernamentalK pentru stabilizarea preJurilor mKr$urilor
180 | P a g e

Oi iniJierea programelor de creditare% 4i erau Lmpotri)a sistemului bancar pri)at al JKrii Oi susJineau utilizarea Tbancnotelor7 lui &incoln, datoritK adaptabilitKJii acestora Oi a capacitKJii lor de a satis$ace ne)oile economiei% TAlianJa $ermierilor7 )roia ca apro)izionarea cu bani sK $ie controlatK de cKtre reprezentanJii aleOi de ei, Oi nu de interesele bKncilor internaJionale% 0n consecinJK, Ln 1D9G, aceastK grupare a Ln$iinJat 5artidul 5oporului Oi Oi-a susJinut propriul candidat la preOedinJie% 0n 1D9N, 5artidul 5oporului s-a alKturat campaniei democratului .illiam 1ennings Br-an, care a pierdut alegerile Ln $aJa lui Mc2inle-, s$rOind ast$el miOcarea populistK% AceastK miOcare politicK a $ost LnsK cea care a pus bazele pentru ceea ce a)ea sK de)inK Rezer)a =ederalK AmericanK% iti)i *i$ S$rOitul programat al democraJiei Banii' o desci$rare ezotericK a unui {rKu necesar| Dez)Kluirile unui asasin economic con$irmK punerea Ln practicK a directi)elor trasate de 5rotocoalele maeOtrilor $rancmasoni Rogaesoteric ?6 iunie 5667 ?u)ernul Mondial incepe sa se contureze% Mass-media tace] Aciduzzul V G! iunie, G!1! V G comentarii V EDB )izualizari V (0 )oturi "

64ste intotdeauna mai usor sa pacalesti o lume intreaga decat un singur om 7 -?eneralul c#inez &iu =eng, anul E G i%e%n% >ntr-o con$erinta publica, presedintele Americii 1o#n =% 2enned-, spunea urmatoarele in 19N1' 6Doamnelor si domnilorR :u)antul 6secret6 este inadmisibil intr-o societate libera si desc#isa iar noi ca popor, intrinsec cat si din punct de )edere istoric suntem impotri)a societatilor secrete, a /uramintelor secrete si a procedurilor secrete% 5entru ca e(ista impotri)a noastra o conspiratie monolitica si crunta care se bazeaza in principal pe modalitati ascunse pentru a-si e(tinde s$era de in$luenta se bazeaza pe in$iltrare in loc de in)adare, pe sub)ersiune in loc de alegeri, pe intimidare in loc de libera alegere% 4ste un sistem care a comasat )aste resurse umane si materiale pentru cladirea unei masinarii strans unite si $oarte e$icienta ce uneste operatiuni militare, diplomatice, de in$ormatii, economice, stiinti$ice si politice% @peratiunile sale sunt ascunse, nu publicate, greselile sale sunt ingropate, nu puse pe prima pagina, criticii sai sunt redusi la tacere, nu laudati% Fici o c#eltuiala nu este pusa sub semnul intrebarii, nici un secret nu este dez)aluit% De aceea /udecatorul atenian Solon, a decretat ca $iind ilegal pentru orice cetatean sa se sustraga unei contro)erse% Aa cer a/utorul pentru sarcina $oarte grea de a in$orma si alerta poporul american, increzator ca impreuna cu a/utorul )ostru, omul )a $i ce a $ost destinat sa $ie, liber si independent%6 &a G ani dupa acest discurs, in 19NE, 1%=% 2enned- a $ost asasinat% 5ublic nu se stie nici acuma cauza asasinatului, insa poate ca un moti) bine intemeiat a $ost si lupta lui impotri)a societatilor secrete si pentru libertatea cetatenilor americani% Din 19N1 pana in prezent, toti presedintii Americii au ser)it intereselor mai mult decat oculte al acestui grup de persoane in$luiente, ori altor grupuri conduse tot de ei%

181 | P a g e

5utine persoane publice, cu $unctii in politica, au a)ut cura/ul sa iasa in mass-media si sa marturiseasca impotri)a intereselor :lubului Bilderberg care duce spre un ?u)ern Mondial% Un ?u)ern Mondial presupune pe langa o singura conducere, o singura armata (care sa lupte impotri)a cuiU", o singura religie (de obser)at atacurile asupra Bisericii @rtodo(e din ultima )reme, cand multi masoni au reusit sa se in$iltreze in conducerea acesteia si sa in$luienteze deciziile o$iciale ale institutiei bisericesti", o singura moneda de circulatie, o singura limba )orbita% 5oate toate acestea par S=-uri, insa, ca si in pe 11 septembrie G!!1, 6ei7 )or crea situatii de criza la care tot ei )or )eni sal)atori, )or )eni cu o solutie de sal)are la care nu )om mai a)ea de ales, si o )om accepta crezand ca doar asa )om putea iesi din criza (de orice $el" pro)ocata tot de ei% Acest lucru s-a intamplat de nenumarate ori in istorie si e $oarte cunoscut pentru orice cunoscator si cercetator in domeniu% 5rintre cele cate)a persoane care au iesit public sa declare impotri)a 6elitei7 se numara si :ongressman-ul american Ron 5aul' 65reOedintele Bus# a spus ca Foua @rdine Mondiala era adaptata Oi acesta este scopul muncii lor% @FU este o parte a acelui gu)ern% 4i lucreaza c#iar acum, $oarte substanJial, pentru o Uniune Ford Americana% De aceea sunt o mulJime de oameni in .as#ington carora nu le mai pasa prea mult de $rontiere% 4i au o credinJa $ilozo$ica ca su)eranitatea naJionala nu este importanta% 4ste de asemenea moti)ul pentru care am $acut o sugestie $oarte puternica ca noi nu a)em ne)oie sa $im in @FU pentru securitatea naJionala%7 6Foua @rdine Mondiala se pare ca se Jine tare% :ea mai sigura Oi rapida cale de a o instaura este o criza $inanciara% Suna $amiliarU7 >n urma crizei $inanciare prezente, mai multi o$iciali europeni au iesit in presa cu declaratii mai mult decat do)editoare asupra intentiilor pe care le au 6elitele7 mondiale% >nsa dintr-un anume moti) aceste declaratii au $ost $oarte putin mediatizate de mass-media% @are din ce moti)U 5oate ca si asta e una din cauzele principale pentru ceea ce se incearca, si se reuseste, pe internet de cati)a ani buni, si anume crearea unei medii alternati)e% 1e$$re- ?arten, membru :=R (:ouncil o$ =oreign Relations" a participat Oi el la intalnirea Bilderberg Oi iOi aduce aportul la punerea in aplicare a celor decise de acest gu)ern mondial din umbra% >ntr-un articol din =inancial +imes a)and ca titlu 6A)em ne)oie de o noua Autoritate Monetara ?lobala7 (.e need a ne; ?lobal Monetar- Aut#orit-" anunJa ca omenirea se con$runta cu o criza globala, care cere soluJii globale% >ata ce scrie el in =inancial +imes' 6:#iar daca operaJiunea de pompare masi)a de $onduri din partea statului are succes, ea )a trebui sa $ie urmata de o soluJie pe termen lung' instaurarea unei AutoritaJi ?lobale Monetare% .as#ingtonul recunoaOte ca aceasta criza a de)enit globala% Bancile centrale au inceput de/a sa realizeze acJiuni sincronizate de in/ectare de $onduri in pieJele de capital% Aceasta ar trebui sa duca la un raspuns internaJional coerent (adica toata lumea sa $aca la $el", menit nu doar sa stinga $ocarele create, ci Oi sa reconstruiasca Oi sa menJina pieJele de capital pe termen lung% 5ropusa Autoritate Monetara ?lobala (?MA" )a super)iza la sange acti)itaJile autoritaJilor naJionale, mai acerb decat =M>-ul, Oi )a controla implementarea unor reglementari globale% Aa acJiona ca o :urte de /udecata a $alimentelor pentru companiile globale de o anumita marime% :ele mai mari companii $inanciare globale )or trebui sa se inregistreze la ?MA Oi )or $i obligate sa se supuna monitorizarii acestuia% :omitetul de conducere al ?MA )a include banc#eri din SUA, Marea Britanie, Uniunea 4uropeana, 1aponia, :#ina, Arabia Saudita Oi Brazilia% Aa $i $inanJat prin contributii obligatorii de $iecare Jara care se )a anga/a la aceasta Oi de prime de tip asigurare platite de companiile $inanciare globale, publice sau pri)ate%7 :eea ce 1e$$re- ?arten descrie in articolul sau este de $apt o dictatura $inanciara globala% Pi nu este doar o teorie, ci un plan care incepe sa $ie pus in aplicare% ?ordon Bro;n, primul ministru al Marii Britanii cere 6o noua ar#itectura $inanciara mondiala pentru o era globala6%
182 | P a g e

6Uneori este ne)oie de o criza, pentru ca oamenii sa accepte, ca ceea ce era de mult e)ident Oi ar $i trebuit $acut inca de mulJi ani, nu mai poate $i amanat acum%7 6+rebuie sa cream o noua ar#itectura $inanciara internaJionala pentru o era globala% +rebuie sa a)em un nou sistem Bretton .oods, sa construim o noua ar#itectura $inanciara internaJionala pentru anii ce )or urma6% Acordul Bretton .oods a $ost adoptat in iulie 19 pentru a reconstrui sistemul economic internaJional dupa al Doilea Razboi Mondial% 4l stabilea un cadru de administrare monetara, dictand regulile pentru sc#imburile comerciale Oi $inanciare intre Jarile industrializate% AOa au $ost create =ondul Monetar >nternaJional Oi Banca Mondiala, ca organisme menite 6sa garanteze stabilitatea $inanciara Oi creOterea economica la ni)el internaJional7 (adica e(act acelaOi prete(t care este ser)it Oi astazi < Oi iata unde am a/uns"% Ficolas Sar9oz-, preOedintele =ranJei cere un 6gu)ern $inanciar mondial6% Sar9oz- este un alt persona/ c#eie in acest /oc% >nstaurat in $runtea =ranJei cu spri/inul masoneriei Oi al :>A-ului (in spatele sau se a$la Alain Bauer, $ost Mare Maestru al Marelui @rient al =ranJei Oi agent :>A", Sar9oz- conduce acum grupul liderilor europeni% Deloc intamplator, =ranJa se a$la acum la preOedenJia :omisiei 4uropene, e(act in perioada deznodamantului actualei crize $inanciare% Fici nu se putea om mai potri)it pentru a aduce Jarile 4uropei la linia trasata de grupul Bilderberg% &a intalnirea care a a)ut loc pe 1C octombrie G!!D la Bru(elles cu liderii Jarilor membre U4, Ficolas Sar9oza )orbit de un gu)ern $inanciar mondial' 65ropun ca, la $inalul acestui :onsiliu, sa )enim cu un mesa/ unitar% >n acest spirit am propus un summit internaJional pana la $inalul acestui an, de pre$erinJa la Fe; [or9, acolo unde a inceput totul, pentru re$ondarea sistemului $inanciar internaJional% Doresc ca, in ceea ce pri)eOte acest subiect, noi, europenii, sa $im deplin uniJi% :riza actuala este criza prea-multului% +rebuie sa re$ondam sistemul, iar aceasta re$undamentare trebuie sa $ie globala% Ficio institutie $inanciara nu trebuie sa scape reglementarii Oi supra)eg#erii6% 5rincipalul consilier economic al preOedintelui Sar9oz-, =ranjois 5erol, a e(plicat presei ca 6pentru a raspunde crizei $inanciare trebuie sa lucram in trei direcJii% Acest nou acord )a implica in primul rand un sistem de reglementare $inanciara bazat pe controlul tuturor agenJilor $inanciari, a $ondurilor de protecJie impotri)a riscurilor (#edge $onds", a agenJiilor de rating Oi a bancilor6% AcelaOi lucru il spunea Oi 1e$$re- ?artenR Al doilea punct propus de =ranJa este 6crearea unui gu)ern economic gcu ade)arath mondial, care sa nu $ie redus la ?D, pentru ca din acesta nu $ac parte doua dintre Jarile cele mai populate din lume, :#ina Oi >ndia, Oi nici Brazilia, Me(ic sau )reo Jara a$ricana%7 5ana aici nicio noutate% Pi al treilea punct' 6>nstituirea unui sistem de cooperare monetara intre marile state, pentru ca unul dintre moti)ele actualei crize il constituie dereglarile monetare din anii e9! Oi de la inceputul anilor G!!!, care au determinat Statele Unite, :#ina Oi 4uropa, $iecare pentru sine, sa elaboreze o politica di$erita6% Aedem asadar ca ne indreptam in tacere, $ara graba, dupa un plan bine stabilit dinainte spre aceste planuri 6elitiste7% >nsa de ce tace mass-mediaU 1o#n 5er9ins despre rolul /ucat de mass-media' 6&ucrurile nu sunt asa cum par% Reteaua FB: (Fational Broadcasting :ompan-" este detinuta de ?eneral 4lectric, AB: (American Broadcasting :ompan-" este detinuta de Disne-, :BS (:olumbia Broadcasting S-stem", de Aiacom, iar :FF (:able Fe;s Fet;or9" reprezinta o parte din uriasul concern A@& (America @nline" +ime .arner% Ma/oritatea ziarelor, re)istelor si editurilor noastre sunt detinute < si manipulate < de uriase corporatii internationale% 5resa noastra este o parte a corporatocratiei% 5resedintii si directorii care controleaza aproape toate canalele de in$ormatii stiu care le este locul* ei sunt in)atati de-a lungul )ietii ca una dintre cele mai importante sarcini
183 | P a g e

a lor este de a perpetua, consolida si e(tinde sistemul pe care l-au mostenit% 4i sunt e(trem de e$icienti in indeplinirea acesteia, iar daca se intampla sa intampine )reun obstacol, atunci pot $i lipsiti de scrupule%7 Fu )edem prea multe relatari despre intalnirile Bilderberg deoarece multi dintre participanti sunt reprezentanti ai organizatiilor si corporatiilor media din intreaga lume% >n Statele Unite, :4@-ul de la 6.as#ington 5ost7 si cati)a membri din consiliul de conducere al publicatiei 6Fe; [or9 +imes7 sunt deseori prezenti la intalnirile Bilderberg% :#iar si ziaristi si editori seniori de la publicatii precum 64conomist7 si 6=inancial +imes7 participa la intaniri, la $el cum sunt prezenti si directori e(ecuti)i de la conglomerate media importante, precum ?eneral 4lectric, Fe;s :orp% sau +ime .arner% Acest lucru permite grupului sa mentina o 6tacere7 media legata de intalnirile sale% :u toate acestea, in ultimii cati)a ani se obser)a ca secretomania presei este pusa din ce in ce mai mult la incercare% Bilderbergii a$irma ca se intalnesc 6in particular7, nu 6in secret7, lucru care nu este decat o interpretare retorica% 4i sustin ca se intalnesc 6in particular7 pentru a putea )orbi 6liber7 si 6desc#is7 si, de aceea, sa poata sa dezbata si sa discute c#estiuni cu mai multa claritate% +otusi, in realitate, intalnirile lor sunt secrete si nedemocratice% >deea ca o$iciali publici trebuie sa se intalneasca 6in particular7 ca sa 6discute liber7 este in opozitie cu principiile democratice% De ce o$iciali publici nu )orbesc liber in publicU Dupa cum se presupune, $unctiile lor trebuie sa ser)easca interesul public, deci publicul ar trebui sa determine ce trebuie sa $aca o$icialii si cu cine ar trebui sa discute 6liber7% Asa cum a spus 1o#n =% 2enned- intr-un discurs tinut, in 19N1, in $ata American Fe;spaper Association' 6>nsasi cu)antul in secret este incompatibil cu o societate libera si desc#isa, iar noi, ca oameni, suntem in mod inerent si istoric opusi societatilor secrete, /uramintelor secrete si actiunilor secrete% Am decis cu mult timp in urma ca pericolele tinuirii e(cesi)e si ne$ondate ale $aptelor pertinente depasesc cu mult pericolele care sunt citate pentru a le /usti$ica% :#iar si astazi, e(ista putina )aloare in asigurarea supra)ietuirii natiunii noastre daca traditiile noastre nu supra)ietuiesc odata cu ea6% Daca bilderbergii actioneaza in interesul oamenilor de pretutindeni, discutiile lor trebuie sa $ie desc#ise pentru toti oamenii% 4 un ade)ar e(trem de simplu% >ntalnirile lor sunt secrete tocmai pentru ca nu doresc ca oamenii sa stie despre ce discuta ei% (Ale(andru Razes" Sursa' =oaie Fationala
-i(tatura 'inan(iar+, solu%ia #i(tat+ #e gru!ul il#er.erg !entru re)ol*area (ri)ei a(tuale, Bum se &n(ear(+ reali)area :(u .anii no"tri> a unei eta!e (3eie #e !e agen#a /oii 0r#ini Mon#iale A(i#u))ul | 10 #e(em.rie, 2005 | 0 (omentarii | 255 *i)uali)ari | :5 *oturi >

Angela Ang#el Oi Mi#ai Aasilescu Motto'TAom )orbi acum succint despre programul nostru $inanciar pe care special l-am pKstrat pentru s$rOit, ca $iind punctul cel mai greu care totodatK este culminant Oi #otKrtor al planurilor noastre de acaparare a
184 | P a g e

puterii asupra Lntregului pKmnt% :rizele economice au $ost Oi )or $i deseori pro)ocate cu abilitate c#iar de noi cu scopul de a retrage (n%n% pentru noi" bani din circulaJie%7 < Al 33-lea protocol secret $rancmasonic% 5rimul-ministru al Marii Britanii, preOedintele =ranJei Oi alJi LnalJi o$iciali internaJionali cer instaurarea unei dictaturi $inanciare pentru a rezol)a actuala crizK economicK% De data aceasta, Oi cei mai sceptici )or trebui sK recunoascK e)idenJa' actuala crizK $inanciarK este $olositK de cei care urmKresc sK conducK aceastK planetK, pentru a instaura Foua @rdine MondialK% SoluJia de creare a unei autoritKJi $inanciar-bancare unice, la care s-a a/uns c#ipurile dupK mai multe Lntlniri ale liderilor mondiali, a $ost de $apt decisK la Lntlnirea Bilderberg din iunie G!!D% Scenariul prin care s-a a/uns aici nu este nici pe departe unul nou' el a mai $ost utilizat Ln 1D1C, Ln 19!B, Ln 19G9, Ln 19 Oi Ln 19B1 sub acelaOi prete(t' asigurarea stabilitKJii Oi creOterii economice% De $iecare datK a urmat LnsK o nouK crizK, Oi mai amplK, Oi mai gra)K, care a mKrit tot mai mult puterea gu)ernului $inanciar din umbrK% 1 iunie 5667 < +imot#- ?eit#ner, preOedintele BKncii =ederale din Fe; [or9, cere implementarea unui organism unic de control al bKncilor de pe Lntreaga planetK &a Lntlnirea Bilderberg de anul acesta au participat $oarte multe persoane c#eie din sistemul bancar Oi $inanciar' +imot#- ?eit#ner (preOedintele BKncii =ederale din Fe; [or9", Ben Bernan9e (preOedintele =ederal Reser)e", ,enr- 5aulson (Secretarul +rezoreriei SUA", 1ean-:laude +ric#et (preOedintele BKncii :entrale 4uropene", Robert Hoellic9 (preOedintele BKncii Mondiale"% Unii autori care au a)ut cura/ul sK $acK dez)Kluiri despre conspiraJia mondialK au a)ertizat atunci (Ln iunie G!!D" cK scopul Lntlnirii Bilderberg de anul acesta este discutarea modalitKJii de implementare a gu)ernului unic mondial utiliznd o crizK $inanciarK% Fici nu se Lnc#eiase bine Lntlnirea Bilderberg (des$KOuratK la .as#ington Lntre C Oi D iunie G!!D" cK +imot#?eit#ner se plngea Ln =inancial +imes de gra)ele probleme $inanciare create de actualul sistem% TAina7, spunea el, To poartK e(istenJa bKncilor centrale, iar problema se )a rezol)a doar prin instaurarea unui unic organism, care sK controleze Lntregul sistem bancar% >nstituJiile care /oacK un rol central pe pieJele monetare Oi de capital, incluznd aici principalele bKnci acti)e la ni)el global, dar Oi bKncile de in)estiJii, au ne)oie sK opereze sub tutela unui cadru unic, care sK o$ere o mai puternicK supra)eg#ere consolidatK% 5entru cK principala sa responsabilitate este asigurarea stabilitKJii Lntregului (R" sistem $inanciar, =ederal Reser)e )a trebui sK /oace un rol central Ln stabilirea acestui cadru, colabornd strns cu super)izorii din SUA Oi alte JKri% A)em ne)oie de o mai bunK capacitate de a rKspunde la crize%7 Sistemul bKncilor centrale sau naJionale a $ost LnsK creat tot de cei care acum )or (numai aparent" sK Ll distrugK (dar Ln realitate, )or sK Ll e(tindK"% 5rima din aceastK serie a $ost =ederal Reser)e din SUA% @ bancK centralK are puterea de a emite bani pentru o LntreagK naJiune Oi, prin acest mecanism, controleazK rata dobnzilor, rezer)ele de monedK Oi stabileOte, retrKgnd sau lansnd bani lic#izi pe piaJK, )aloarea monedei naJionale% @ bancK centralK poate da bani cu Lmprumut gu)ernului, LnsK e)ident cK $ace aceasta Ln sc#imbul unei dobnzi% =ederal Reser)e, ca bancK centralK a SUA, este singurul organism care poate produce dolari% Scriitorul 5eter +% .#itte a a)ut curiozitatea sK Ll Lntrebe, Lntr-un documentar di$uzat de Fational ?eograp#ic, pe un Lnalt o$icial al =ederal Reser)e, de unde )in dolarii% >atK ce a rKspuns acesta T5Ki, noi creKm dolarii% Sunt bani care nu au e(istat Lnainte%7 T4(istK )reo limitK la astaU7 l-a Lntrebat .#itte% TFu, niciuna, doar /udecata sKnKtoasK Oi conOtiinJa celor din =ederal Reser)e%7
185 | P a g e

Atunci cnd dK cu Lmprumut dolarii produOi ast$el, =ederal Reser)e cere o dobndK, care intrK buzunarul celor care o conduc Oi determinK o creOtere a cantitKJii de bani pe care aceOtia o pot apoi din nou Lmprumuta% 4 un cerc )icios $KrK s$rOit, iar la ora actualK nu e(istK niciun alt mecanism mai ingenios Oi mai diabolic de LmbogKJire% 0n lKcomia Oi inconOtienJa lor, cei care l-au creat LOi doresc acum sK Ll e(tindK la ni)el planetar% 5K septembrie < 1e$$re- ?arten, membru :R4, cere crearea AutoritKJii Monetare ?lobale (?lobal MonetarAut#orit-, ?MA" 1e$$re- ?arten, membru :R4 (:onsiliul RelaJiilor 4(terne, :ouncil o$ =oreign Relations" a participat Oi el la Lntlnirea Bilderberg Oi LOi aduce aportul la punerea Ln aplicare a celor decise de acest gu)ern mondial din umbrK% 0ntr-un articol din =inancial +imes a)nd ca titlu TA)em ne)oie de o nouK Autoritate MonetarK ?lobalK7 (.e need a ne; ?lobal Monetar- Aut#orit-" anunJK cK omenirea se con$runtK cu o crizK globalK, care cere soluJii globale% >atK ce scrie el Ln =inancial +imes' T:#iar dacK operaJiunea de pompare masi)K de $onduri din partea statului are succes, ea )a trebui sK $ie urmatK de o soluJie pe termen lung' instaurarea unei AutoritKJi ?lobale Monetare% .as#ingtonul recunoaOte cK aceastK crizK a de)enit globalK% ,an9 5aulson, secretarul +rezoriei americane solicitK imperios naJiunilor lumii sK LOi stabileascK propriile programe de sal)are% BKncile centrale au Lnceput de/a sK realizeze acJiuni sincronizate de in/ectare de $onduri Ln pieJele de capital (n%n% la acel moment, JKrile europene LncK nu luaserK o$icial aceastK decizie, dar ordinul $usese de/a dat Oi liderii europeni se )or con$orma conOtiincioOi la scurtK )reme"% Aceasta ar trebui sK ducK la un rKspuns internaJional coerent, menit nu doar sK stingK $ocarele create, ci Oi sK reconstruiascK Oi sK menJinK pieJele de capital pe termen lung% Aparatul instituJional actual nu este capabil sK $acK pre)iziuni% Sistemul $inanciar e)olueazK% =M> este nerele)ant Ln aceastK crizK, iar ?B nu are nicio legitimitate Lntr-o lume Ln care :#ina, Brazilia Oi alte JKri au de)enit /ucKtori importanJi% =ederal Reser)e este mult prea solicitatK ca sK acJioneze ca o bancK centralK globalK% Acest )id de autoritate este periculos pentru toatK lumea% America depinde de intrKrile masi)e de capital strKin (Ln )aloare brutK de E miliarde de dolari pe zi", iar acestea )or creOte Ln mod sigur Ln anii ce )or urma% .all Street Oi .as#ington nu )or $i capabile sK $acK $aJK, $KrK o strnsK cooperare cu alte pieJe% 5e lngK aceasta, dimensiunile internaJionale ale $inanJelor sunt dincolo de orice imaginaJie% Acti)ele globale au crescut de la 1G%!!! de miliarde de dolari Ln 19D! la aproape G!!%!!! de miliarde de dolari Ln G!!B% @ cantitate Ln continuK creOtere din acest capital se a$lK acum Ln Asia Oi Ln zona ?ol$ului, nu Ln SUA sau Ln 4uropa% +oate aceste considerente indicK necesitatea unei noi AutoritKJi Monetare ?lobale (?MA"% ?MA )a super)iza la snge acti)itKJile autoritKJilor naJionale, mai acerb dect =M>-ul Oi )a controla implementarea unor reglementKri globale% Aa monitoriza riscurile globale Oi )a instaura un sistem de a)ertizare mai e$icient% Aa acJiona ca o :urte de /udecatK a $alimentelor pentru companiile globale de o anumitK mKrime% :ele mai mari companii $inanciare globale )or trebui sK se Lnregistreze la ?MA Oi )or $i obligate sK se supunK monitorizKrii acestuia% DacK nu se )or con$orma, )or $i trecute pe lista neagrK% Aici )or $i incluse bKncile, companiile comerciale, $ondurile de protecJie Lmpotri)a riscurilor (#edge $onds", agenJiile de rating, dar Oi $ondurile naJionale de sKnKtate% :omitetul de conducere al ?MA )a include banc#eri din SUA, Marea Britanie, Uniunea 4uropeanK, 1aponia, :#ina, Arabia SauditK Oi Brazilia% Aa $i $inanJat prin contribuJii obligatorii de $iecare JarK care se )a anga/a la aceasta Oi de prime de tip asigurare plKtite de companiile $inanciare globale, publice sau pri)ate%7

186 | P a g e

:eea ce 1e$$re- ?arten descrie Ln articolul sKu este de $apt o dictaturK $inanciarK globalK% Pi nu este doar o teorie, ci un plan care Lncepe sK $ie pus Ln aplicare% 1E octombrie < ?ordon Bro;n, primul ministru al Marii Britanii cere To nouK ar#itecturK $inanciarK mondialK pentru o erK globalK7 TUneori este ne)oie de o crizK, pentru ca oamenii sK accepte, cK ceea ce era de mult e)ident Oi ar $i trebuit $Kcut LncK de mulJi ani nu mai poate $i amnat acum,7 spune ?ordon Bro;n Lntr-un discurs% T+rebuie sK creKm o nouK ar#itecturK $inanciarK internaJionalK pentru o erK globalK% +rebuie sK a)em un nou sistem Bretton .oods, sK construim o nouK ar#itecturK $inanciarK internaJionalK pentru anii ce )or urma%7 Acordul Bretton .oods a $ost adoptat Ln iulie 19 pentru a reconstrui sistemul economic internaJional dupK al Doilea RKzboi Mondial% 4l stabilea un sistem de management monetar, dictnd regulile pentru sc#imburile comerciale Oi $inanciare Lntre JKrile industrializate% AOa au $ost create =ondul Monetar >nternaJional Oi Banca MondialK, ca organisme menite TsK garanteze stabilitatea $inanciarK Oi creOterea economicK la ni)el internaJional7 (adicK e(act acelaOi prete(t care este ser)it Oi astKzi"% T=ondatorii Bretton .oods au stabilit reguli pentru o lume Ln care circulaJia capitalului era limitatK,7 continuK ?ordon Bro;n% TFoi trebuie sK stabilim noi reguli, pentru o lume Ln care circulaJia capitalului este globalK%7 0n acelaOi discurs, ?ordon Bro;n comparK sarcina actualilor lideri mondiali cu acJiunile lui .inston :#urc#ill (premierul Marii Britanii" Oi ale lui =ran9lin Delano Roose)elt (preOedintele SUA" de la acea )reme% T:#iar Oi Ln toiul bKtKliei7, a spus el, Tei se gndeau tot la cadrul general care )a $i necesar dupK rKzboi% :ooperarea internaJionalK este singura cale pentru ca Ln economia globalK sK nu se mai repete problemele pe care le-am )Kzut cu toJii Ln timpul actualei crize%7 1C octombrie < Ficolas Sar9oz-, preOedintele =ranJei cere un Tgu)ern $inanciar mondial7 Ficolas Sar9oz- este un alt persona/ c#eie Ln acest /oc% >nstaurat Ln $runtea =ranJei cu spri/inul masoneriei Oi al :>A-ului (este de notorietate $aptul cK Ln spatele sKu se a$lK Alain Bauer, $ost Mare Maestru al Marelui @rient al =ranJei Oi agent :>A", Sar9oz- conduce acum grupul liderilor europeni% Deloc LntmplKtor, =ranJa se a$lK acum la preOedenJia :omisiei 4uropene, e(act Ln perioada deznodKmntului actualei crize $inanciare% Fici nu se putea om mai potri)it pentru a aduce JKrile 4uropei la linia trasatK de Bilderberg% &a ultima Lntlnire care a a)ut loc pe 1C octombrie la Bru(elles cu liderii JKrilor membre U4, Ficolas Sar9oz- a )orbit de un gu)ern $inanciar mondial' Tpropun ca, la $inalul acestui :onsiliu, sK )enim cu un mesa/ unitar% 0n acest spirit am propus un summit internaJional pnK la $inalul acestui an, de pre$erinJK la Fe; [or9, acolo unde a Lnceput totul, pentru re$ondarea sistemului $inanciar internaJional% Doresc ca, Ln ceea ce pri)eOte acest subiect, noi, europenii, sK $im deplin uniJi% :riza actualK este criza prea-multului% +rebuie sK re$ondKm sistemul, iar aceastK re$undamentare trebuie sK $ie globalK% Ficio instituJie $inanciarK nu trebuie sK scape reglementKrii Oi supra)eg#erii%7 Sistemul nu trebuie re$ondat, ci trebuie pur Oi simplu sK se renunJe la el cu totul, Lntruct s-a do)edit de/a cK este pKgubos pentru omenire Oi ine$icient Ln a asigura mult r)nita stabilitate economicK% 0nsK Sar9oz- nu $ace dect sK LOi /oace rolul' el trebuie sK determine toate JKrile a$late sub tutela U4 sK se con$ormeze la linia trasatK de Bilderberg% TSuntem LncrezKtori cK lucrnd LmpreunK )om depKOi pro)ocKrile actuale Oi )om reinstaura stabilitatea economiilor noastre Oi prosperitatea,7 a $ost primul mesa/ al ?D la Lnceputul lui octombrie G!!D% 5rin gri/a lui Sar9oz-, Oe$ii de stat Oi de gu)ern din cele GB de state membre ale U4 au cntat pe 1C octombrie, $KrK sK crteascK, acelaOi re$ren Oi au subscris la ruOinoasa soluJie de a aloca miliarde de euro din banii statelor pe care Li conduc pentru a Tsal)a7 bKncile (Ln realitate pentru a $inanJa noul gu)ern $inanciar mondial"%
187 | P a g e

5rincipalul consilier economic al preOedintelui Sar9oz-, =ranjois 5erol, a e(plicat presei cK Tpentru a rKspunde crizei $inanciare, cea mai gra)K de dupK cea din anii ME!, trebuie sK lucrKm Ln trei direcJii% Acest nou Bretton .oods )a implica Ln primul rnd un sistem de reglementare $inanciarK bazat pe controlul tuturor agenJilor $inanciari, a $ondurilor de protecJie Lmpotri)a riscurilor (#edge $onds", a agenJiilor de rating Oi a bKncilor%7 AcelaOi lucru Ll spunea Oi 1e$$re- ?arten% Al doilea punct propus de =ranJa (Jinnd cont de cele de mai sus, este e)ident cK =ranJa nu $ace dect sK reproducK papagaliceOte ideile trasate de Bilderberg" este Tcrearea unui gu)ern economic mondial, care sK nu $ie redus la ?D, pentru cK din acesta nu $ac parte douK dintre JKrile cele mai populate din lume, :#ina Oi >ndia, Oi nici Brazilia, Me(ic sau )reo JarK a$ricanK%7 5nK aici nicio noutate% Pi al treilea punct' T>nstituirea unui sistem de cooperare monetarK Lntre marile state, pentru cK unul dintre moti)ele actualei crize Ll constituie dereglKrile monetare din anii M9! Oi de la Lnceputul anilor G!!!, care au determinat Statele Unite, :#ina Oi 4uropa, $iecare pentru sine, sK elaboreze o politicK di$eritK7% :oncluzia acestei mascaradeU 0n urma summitului de la Bru(elles, liderii U4 au $Kcut presiuni asupra .as#ington-ului pentru ca acesta sK re$ormeze rapid Oi Ln pro$unzime sistemul $inanciar actual% >ar .as#ington-ul a $ost e(trem de mulJumit sK subscrie planului care $usese lansat c#iar de el, ca instrument docil al Bilderberg% >storia se repetK sub acelaOi slogan' T@rdo ab c#ao7 (la ordine prin #aos"% +oate cele de mai sus nu sunt altce)a dect repetarea pas cu pas a unei )ec#i strategii, care a mai $ost utilizatK de cte)a ori de-a lungul istoriei, cu aceleaOi consecinJe dezastruoase pentru omenire% De $iecare datK scenariul a $ost identic' s-a creat o situaJie de crizK, s-a o$erit o soluJie, c#ipurile pentru a menJine stabilitatea Oi apoi au $ost implementate mKsuri care au creat un Oi mai mare control din partea aOa-zisei elite mondiale% :onspiraJioniOtii numesc aceastK strategie Tdialectica #egelianK a tezei-antitezei Oi sintezei7% Masonii o numesc T@rdo ab c#ao7 (la ordine prin #aos sau mai bine spus la Foua @rdine MondialK prin #aos"% Au instaurat-o c#iar ca de)izK a celui mai Lnalt grad din Ritul ScoJian, gradul EE% 0n 1D1C, Fat#an Rot#sc#ild a preluat controlul asupra economiei europene, pro)ocnd o cKdere a bursei din &ondra% 0n acel moment, 4uropa era sKtulK de rKzboi, iar )iitorul Lntregului continent depindea de deznodKmntul bKtKliei de la .aterloo% DacK armata lui Fapoleon ieOea )ictorioasK, >mperiul $rancez urma sK deJinK puterea asupra 4uropei% DacK, din contrK, cOtiga armata coaliJiei anglo-pruso-olandeze, condusK de ducele de .ellington, a/ungea Anglia Lntr-o poziJie de putere% @ricum Rot#sc#ild nu a)ea nimic de pierdut, Lntruct $inanJase ambele tabere% DupK cum se Otie, bKtKlia de la .aterloo a a)ut ca rezultat Ln$rngerea lui Fapoleon% :el care a $inanJat reconstrucJia 4uropei Oi stabilizarea sistemului economic dupK rKzboaiele napoleoniene a $ost Rot#sc#ild% =ondurile din care el a Lmprumutat naJiunilor 4uropei, Lndatorndu-le, au pro)enit dintr-o LnOelKciune celebrK% Utiliznd reJeaua sa de spioni, Fat#an Rot#sc#ild a a$lat Lnaintea celorlalJi englezi care era rezultatul importantei bKtKlii de la .aterloo% &e-a transmis agenJilor sKi de la bursK sK )ndK puternic acJiuni, lucru care i-a determinat pe ceilalJi sK creadK cK el Otie ce)a Oi cK ducele de .ellington a pierdut bKtKlia de la .aterloo% +oatK lumea a intrat Ln panicK, grKbindu-se sK scape de acJiunile britanice T$KrK )aloare7, pentru a-Oi sal)a mKcar o parte din a)eri% DupK cte)a ore, bursa din &ondra se prKbuOise total% :nd a sosit Otirea o$icialK cK .ellington cOtigase de $apt bKtKlia de la .aterloo, era de/a prea trziu% Rot#sc#ild cumpKrase cea mai mare parte din piaJK pe o sumK de nimic% 0n cte)a secunde, acJiunile britanice au crescut peste )aloarea lor iniJialK Oi iatK cum peste noapte, a)erea de/a $abuloasK a lui Rot#sc#ild s-a multiplicat de G! de ori% Din aceOti bani, clanul Rot#sc#ild a dat apoi Lmprumuturi (e)ident cu dobnzile de rigoare" JKrilor europene, att de dornice sK se re$acK dupK lunga perioadK de rKzboi ($inanJatK tot de Rot#sc#ild" Oi sK a/ungK la] stabilitate economicK%
188 | P a g e

+ot stabilitatea economicK a $ost in)ocatK Oi pentru a /usti$ica crearea =ederal Reser)e% 5rima bancK supranaJionalK din lume a apKrut Ln urma unei $alse crize $inanciare, declanOate de un alt membru al elitei, banc#erul 1% 5% Morgan% 0n 19!B, 1% 5% Morgan a Lnceput sK rKspndeascK z)onul cK bKncile au di$icultKJi Oi nu )or mai putea $ace rambursKri% :a Oi Ln e(emplul anterior cu Fat#an Rot#sc#ild, acest z)on a cKpKtat credibilitate pentru cK )enea de la o persoanK despre care se presupunea cK Otie ce spune% S-a creat panicK, toatK lumea s-a Lng#esuit sK LOi retragK depozitele din bKnci, lucru ce a dus la $alimente Ln lanJ (aproape C !! de bKnci au dispKrut atunci"% Apoi :ongresul american a demarat o anc#etK pentru a stabili care este cauza acestui dezastru Oi cum poate $i el e)itat% :omisia LnsKrcinatK cu aceastK misiune era condusK de senatorul Felson Aldric#% Acesta era liderul partidei republicane din Senat, dar Oi trezorier al lo/ii masonice din R#ode >sland Oi omul banc#erilor (de alt$el a)ea sK de)inK membru al clanului Roc9e$$eler, $iica sa Abb- ?reene Aldric# cKsKtorindu-se cu 1o#n D% Roc9e$eller 1r%"% Aldric# a propus ca soluJie Tsal)atoare7 crearea unei BKnci :entrale care sK )eg#eze pentru ca dezastrul din 19!B sK nu se mai repete niciodatK% >storia a arKtat cK el s-a mai repetat de atunci de mai multe ori% 0n 191!, =ederal Reser)e Act a $ost semnat iniJial, nu de legislatorii americani aOa cum era $iresc, ci de banc#eri, Ln cadrul unei Lntlniri secrete, organizate Ln casa lui 1%5% Morgan din 1e9-ll >sland% Apoi documentul i-a $ost dat lui Aldric# care l-a prezentat :ongresului% >niJial nu a a)ut sorJi de izbndK, dar Ln 191E, cnd .oodro; .ilson a de)enit preOedinte al SUA, a $ost aprobat% 0n sc#imbul susJinerii $inanciare Oi politice Ln alegeri, .ilson le promisese banc#erilor cK, odatK a/uns preOedinte, )a aproba $KrK sK clipeascK constituirea =ederal Reser)e% :u douK zile Lnainte de :rKciun, cnd o mare parte din membrii :ongresului american nu erau prezenJi, =ederal Reser)e Act a $ost trans$ormat Ln lege, $iind aprobat de :ongres Oi de preOedintele SUA% DupK mulJi ani, .oodro; .ilson scria cu regret' TFaJiunea americanK este controlatK de sistemul de credit% Sistemul de credit este unul pri)at, creOterea naJiunii Oi toate acti)itKJile noastre sunt Ln minile a doar cJi)a oameni, care nu $ac altce)a dect sK controleze Oi sK distrugK libertatea economicK% Am a/uns sK $im una din cele mai prost gu)ernate, cele mai complet controlate Oi mai dominate gu)erne din lumea ci)ilizatK% Fu a)em un gu)ern cu opinie liberK, mnat de propriile con)ingeri, ci un gu)ern aser)it opiniei Oi supus presiunilor unui mic grup de oameni care Ll controleazK%7 Senatorul &ouis Mc=adden spunea Ln 19EG Ln :ongresul american' T5rin constituirea =ederal Reser)e a $ost construit un sistem bancar mondial% Un superstat, controlat de banc#erii internaJionali care acJioneazK LmpreunK pentru a trans$orma lumea Ln scla)ul lor% =ederal Reser)e a uzurpat gu)ernul% 7 5ublicului i s-a spus atunci cK =ederal Reser)e este soluJia idealK Oi unicK pentru a menJine stabilitatea economicK% (SunK cunoscut, nu-i aOaU" StrKzile Oi ziarele erau pline de a$iOe Ln care americanilor li se arKta cum in$laJia, Ooma/ul Oi criza economicK sunt de acum de domeniul trecutului, datoritK apariJiei =ederal Reser)e% A urmat LnsK marea crizK economicK din 19G9 (+#e great depression", care a predat SUA cu totul Ln minile banc#erilor% 0n 19 a $ost implementat sistemului Bretton .oods pentru a restabili economia dupK al Doilea RKzboi Mondial (o altK crizK generatK cu $inanJarea aceloraOi banc#eri"% :u acest prile/ au apKrut alte instituJii $inanciare de genul =ederal Reser)e, dar pe scarK mai e(tinsK' =ondul Monetar >nternaJional Oi Banca MondialK% 0n 19B1, =ederal Reser)e a oprit con)ertibilitatea dolarului Ln aur, producnd o nouK crizK pe piaJK, care a trans$ormat dolarul american Ln principala monedK de sc#imb (mai ales pentru comerJul cu petrol" a planetei% De $iecare datK s-a in)ocat ne)oia de stabilitate economicK%
185 | P a g e

&ista utilizKrii acestui scenariu este lungK Oi se Lnc#eie (sperKm" cu actuala crizK $inanciarK, orc#estratK de aceeaOi banc#eri din umbrK prin intermediul organizaJiilor lor' =ederal Reser)e, Banca MondialK, =M> Oi bKncile centrale (naJionale" ale celor mai mari puteri ale lumii% Aplicnd cu scrupulozitate scenariul cunoscut, acestea au creat acum panica necesarK acceptKrii unei noi autoritKJi $inanciare, unice la ni)el mondial, conduse de acelaOi grup restrns care )rea sK domine Lntreaga planetK% 9uvernan)ii din umbr% construiesc Banca 3nic% 9lobal% cu banii no*tri :ontribuabil Y termen generic (din seria consumator, cap de locuitor etc%" utilizat pentru a desemna $iinJa umanK plKtitoare de ta(e Oi impozite% +ermenul se opune celui de $ranc-mason ($rancYliber, utilizat de-a lungul istoriei pentru a-i desemna pe cei care erau scutiJi de ta(e, impozite, dKri"% &iderii celor mai bogate JKri ale lumii au anunJat de curnd cK unica rezol)are a crizei $inanciare actuale este sK pompeze bani publici Ln instituJiile a$late Ln pericol de $aliment% Banii publici sunt dupK cum se Otie, banii colectaJi de la contribuabili prin sistemul de impozite Oi ta(e, pentru a susJine instituJiile de stat, menite sK le o$ere cetKJenilor ser)icii publice Oi sK )eg#eze la respectarea intereselor lor% 5e 1 octombrie, premierul britanic ?ordon Bro;n a Jinut poporului englez un discurs att de patetic Oi #ilar, pentru a /usti$ica aceastK ruOinoasK decizie, Lnct meritK sK $ie reprodus' TDupK cum OtiJi, Marea Britanie are o puternicK tradiJie $inanciarK% Am $ost pionierii sistemului bancar de azi care este construit pe Lncredere% Fu este ne)oie sK spun nimKnui de aici cK sistemul nostru bancar /oacK un rol central Ln tot ceea ce $acem ca naJiune% PtiJi mai bine dect oricine altcine)a cK bKncile nu sunt doar entitKJi economice, ele se Lmpletesc intim c#iar cu )ieJile noastre, sunt )itale pentru cei ce )or sK $acK economii, pentru cei care au credite ipotecare, pentru a$aceri Oi pentru $amilii% :eea ce spun acum nu este ce)a abstract% 4ste )orba despre ceea ce )or discuta mamele Oi taJii Ln seara aceasta, stnd pe canapea Ln su$ragerie, imediat ce copiii s-au dus la culcare% 5entru cK dacK problemele din America Li $ac pe oameni sK se Lntrebe dacK mai pot obJine )reun credit ipotecar, Otim cK trKim )remuri de e(cepJie% 0n ast$el de )remuri, pieJele normale LnceteazK sK mai lucreze% Fu putem sK Li lKsKm pe oameni $KrK apKrare, pe cont propriu% SK lKsKm lucrurile la )oia LntmplKrii ar $i o negare a responsabilitKJii% 4ste e(act unul dintre acele momente Ln care oamenii pri)esc spre gu)ernele lor pentru ca ele sK le dea o direcJie% Pi dupK cum am spus acum cte)a zile, noi nu )om $ugi de responsabilitate%7 T?u)ernul nostru unic Oi absolut nu )a uita atunci sK pozeze cu multK abilitate Ln rolul sKu de pKrinte Oi apKrKtor,7 spune cel de-al 33-lea protocol masonic% :e au $Kcut deci aceOti apKrKtori att de )a/nici ai intereselor cetKJenilor Oi $amililorU Au decis sK aloce din $onduri publice miliarde de euro care a/ung direct Ln buzunarele banc#erilor internaJionali% ?ermania a aprobat de/a B! de miliarde de euro, =ranJa )orbeOte de E!! de miliarde de euro, Anglia de C!! de miliarde de lire sterline (ec#i)alentul a NEN miliarde de euro", SUA de B!! de miliarde de dolari% :el puJin, dupK Lntlnirea ?B, comunicatul de presK dat cKtre poporul american nu a $ost att de ipocrit ca discursul premierului britanic ?ordon Bro;n% Americanii au spus pe Oleau cK miliardele pompate Ln mega-corporaJiile $inanciare au ca scop TsK redea Lncrederea Ln bKnci pentru ca acestea sK poatK acorda Ln continuare Lmprumuturi populaJiei Oi societKJilor comerciale7% TFe anga/Km sK continuKm sK conlucrKm pentru a stabiliza pieJele $inanciare Oi pentru a restabili $lu(ul de creditare, ca sK $ie susJinutK creOterea economicK mondialK,7 se aratK Ln comunicatul +rezoreriei americane dat Ln numele ?B% +ot mai mulJi analiOti economici au dez)Kluit LnsK cK de $apt creOterea economicK din ultimele decenii este o mare pKcKlealK% Realitatea este cK att indi)izii, ct Oi JKrile sunt datori )nduJi bKncilor internaJionale%

150 | P a g e

Auzind concluziile ?B, americanii au $ost Ln culmea $ericirii cK LOi )or putea plKti creditele pe care le au de/a Oi cK pot $ace Ln continuare altele% +ristK imagine a stadiului Ln care au $ost aduse $iinJele umaneR :e om cu capul pe umeri ar accepta sK dea cui)a bani, dacK ar Otii cK acela )a utiliza banii sKi pentru a-l Lmprumuta tot pe el, cerndu-i Ln plus o grasK dobndK Oi $Kcndu-l dator pe )iaJKU ,pilog 4ste posibil ca toate aceste detalii $inanciare sK-i oboseascK pe unii cititori% Din pKcate, gu)ernul mondial nea obiOnuit sK lKsKm c#estiunile economice Oi $inanciare, att de complicate, pe seama Te(perJilor7 (care sunt instruiJi sK gndeascK Oi sK acJioneze numai Ln interesul Telitei7 mondiale, $iind niOte instrumente ale gu)ernului din umbrK"% 5entru cei pe care detaliile Li ostenesc (mai ales pentru a-i con)inge de importanJa acestora" )K o$erim urmKtoarea po)estioarK cu tlc (culeasK de pe >nternet", care rezumK pe LnJelesul tuturor ce este Ln neregulK cu actuala crizK $inanciarK, cum a $ost ea creatK de gu)ernul din umbrK Oi cum singurii care au de pierdut de pe urma ei nu sunt nici instituJiile $inanciare a$late Ln aOa-zis $aliment, nici Banca MondialK, nici preOedinJii Oi miniOtrii care $ac /ocurile lor, ci $iecare dintre noi% 0ntr-un sKtuc de cmpie, a )enit un in)estitor LnsoJit de secretarul lui% A bKtut la prima poartK LntlnitK Ln cale Oi i-a spus proprietarului' TUite, eu sunt colecJionar de broscuJe ()erziR"% DacK Lmi aduci o broscuJK, am sK LJi dau pe ea 1! euro% ^Kranul a $ugit repede la balta din spatele casei Oi a luat o broscuJK% >-a dat-o in)estitorului Oi a Lncasat cei 1! euro% Apoi le-a po)estit )ecinilor ce a$acere bunK a $Kcut el% A doua zi, $iecare JKran s-a dus la in)estitor cu cte o broscuJK, pe care a )ndut-o cu 1! euro% DupK cte)a zile, in)estitorul le-a spus sKtenilor' TAKd cK a$acerea merge% De azi, pentru $iecare broscuJK am sK )K plKtesc cte G! de euro%7 ^Kranii, bucuroOi ne)oie mare, au dat $uga la baltK, au cules cte broscuJe au putut Oi i le-au predat in)estitorului, primind $iecare cte G! de euro pe bucatK% DupK alte cte)a zile, acesta s-a Lntors acasK la el Oi l-a lKsat pe secretarul sKu sK mai adune broscuJe LncK douK sKptKmni% 0nainte de a pleca, le-a spus' TDragii mei, sunt ne)oit sK mK Lntorc urgent la mine acasK ca sK mK ocup de a$aceri% AK promit LnsK cK la Lntoarcere, am sK cumpKr de la )oi broscuJele cu N! de euro bucata%7 Pi a plecat, Ln uralele sKtenilor% A doua zi, secretarul in)estitorului i-a adunat pe sKtenii Oi le-a Jinut urmKtorul discurs' T=raJilor, m-am gndit la o a$acere pentru )oi% Pe$ul meu se )a Lntoarce peste douK sKptKmni Oi )K )a plKti cte N! pe euro de broscuJK% Daca )reJi, eu )K pot )inde Lnapoi broscuJele pe care mi le-aJi dat, pentru EC de euro bucata, iar )oi le )eJi )inde cu N! Oi )eJi cOtiga ast$el cte GC de euro% 5ro$itul )ostru )a $i $rumuOel Oi $KrK niciun e$ort% :e spuneJiU7 SKtenii s-au adunat la s$at Oi au decis cK o aOa a$acere nu mai prind ei curnd% Au pus mnK de la mnK, s-au Lmprumutat care pe unde a putut Oi au cumpKrat broscuJele Lnapoi cu EC de euro bucata% Secretarul in)estitorului a luat banii Oi s-a $Kcut ne)Kzut% >ar sKtenii au rKmas cu broscuJele, cu banii daJi Oi cu datorii la creditori% Sursa' [ogaesoteric Despre criza economica }} } (G8B" x xx Adi' :itat din mesa/ul lui' got#i91G din Aprilie !C, G!!9, 1G'GD' C
151 | P a g e

Multumesc Adi pentru aceste e(plicatii% Sunt c#estii esentiale, de )iata% +rebuie inteles cum merge lumea noastra, mai ales ca sistemul se )a prabusi sau trans$orma masi) in curand, in doar cati)a ani% Si cine este in$ormat, are sanse sa treaca mai bine peste asta (sa aiba slu/ba in industriile care se )or cere", dar daca se a/unge la ceea ce ar $i mai rau, atunci se pune problema sa aiba sanse mai mari sa supra)ietuiasca% 4ste $oarte pacat ca nu se discuta astea la scoala% 4u incerc sa e(plic in cu)inte simple (asa cum sunt antrenat de la promo)area $izicii", dar trebuie inteles ca nu sunt e(pert, ca asta e ce am inteles eu din D ani de citit stiri zilnice si analize de e(perti% :itat din mesa/ul lui' got#i91G din Aprilie !C, G!!9, 1G'GD' C Apoi )a )eni iminent o intrebare pe care nu prea am )azut analizata' ce a dus la ce se intamplaUU :ine e de )inaU Se spune ca americanii, insa nu sunt sigur%%%5oate nici oamenii nu mai au bani sa cumpere% 4sentiala intrebare% 5entru asta trebuie sa intelegi cum $unctioneaza sistemul $inanciar global, iar pentru asta trebuie sa stii un pic de istorie si apoi sa citesti despre acordul de la Bretton .oods% Acum la summitul de la ?G! tot asa ziceau analistii, ne trebuie un nou acord de la Bretton .oods% >ata pe scurt si mai departe citesti tu pe .i9ipedia si re)ii cu intrebari% 5ana la ..>>, >mperiul Britanic controla /umate din lume% Moneda lor era cea mai tare% &uai resurse ie$tine din colonii, ei le produceau si le $aceau mai bune si le )indeau si asa traiau% >ntre timp, mai erau alte tari de)enite mai tari, $iecare cu coloniile ei de unde lua resurse si unde )indea' SUA, =ranta, ?ermania, >talia, 1aponia% Fu e(ista o piata globala si nu e(ista o moneda globala% &umea era impartita in poli% >n timpul celui de-al doilea razboi mondial, toti erau distrusi, numai SUA nu% Asa ca a a)ut puterea sa impuna un nou plan mondial, $inanciar si economic% >mperiile s-au spart si s-a $ormat o piata mondiala, adica SUA a putut sa e(porte in mult mai multe tari, tarile au $acut sc#imb liber intre ele% Bine, intre timp a aparut razboiul rece si practic lumea s-a impartit in doar doi poli, $iecare pol cu piata lui economica% Dar asta nu e tot, partea cea mai importanta acum incepe% 5ana la ..>>, e(istau deci aceste monede mari de re$erinta mondiale' dolarul, lira, $rancul, marca, -enul% Dar trebuia sa $ie controlat modul in care acestea $luctueaza, caci din $luctuatia lor, o tara poate saraci de la o zi la alta% Si atunci s-a impus ca $iecare moneda sa se auto mentina intr-un inter)al de 1Q% Dar practic nu s-a reusit% De e(emplu, =ranta isi tinea moneda depreciata, ca sa aiba a)anta/e la e(port, desi produsele nu erau la $el de bune ca cele americane% Americanilor nu le placea% Asa ca au impus un nou sistem $inanciar global, la Bretton .oods, in iulie 19 , adica la o luna dupa debarcarea in Formandia, cand era clar ca )or castiga razboiul% De atunci incolo, ei promiteau ca pentru orice dolar american este garantata o cantitate de aur% Aurul nu poate su$eri in$latie, nu se poate deprecia cu C!Q de la o zi la alta, aurul este ce)a ce da constanta, ce)a ce monenele de dinainte nu reusisera% Ast$el, daca tu detii un dolar, detii o cantitate de aur% Daca cum)a te superi pe americani, le dai dolarul si iti dau aurul% :um dolarul era oricum moneda puternica si cu putere de cumparare in ..>>, pe cand toate restul erau distruse de in$latie, cum toti a)eau ne)oie de imprumutir de la americani sa se redreseze (4uropa, 1aponia, etc", toti au $ost $ortati sa accepte acordul% Urmarea este ca in scurt timp dolarul a de)enit singura moneda globala, pentru prima data in istoria umanitatii% Adica mai inainte $usese lira in imperiul britanic, $rancul in imperiul $rancez si tot asa% Dar acum dolarul era moneda globala% Ast$el, acordurile pentru petrol, pentru minereuri, orice acorduri intre state se $aceau in dolari% :e inseamna astaU Daca tu :#ina )rei sa cumperi petrol de 1!%!!! de dolari, ce $aciU =aci o masina de 1!%!!! de dolari si o dai
152 | P a g e

la americani% 4i iti dau niste #artii (R" care reprezinta 1!%!!! de dolari% Dai #artiile altora care iti dau in locul lor petrol% 5are @2, nuU 5ai este, asta e rolul banilor% Dar ce poate $ace americanulU 5oate sa tipareasca niste alte #artii de 1!%!!! de dolari si sa isi cumpere direct petrol sau ce )rea el% Fu e asaU 5ai nu se poate, ca dolarul este garantat in aur% Adica daca tiparesc noi dolari, trebuie automat sa creasca rezer)a de aur% 4i bine, sistemul a mers din 19 pana prin 19N!, sau 19B!, cand niste tari arabe au cerut aur pentru dolarii ce ii acumulasera din petrol% 5este noapte, SUA a pierdut un s$ert din aur% >mediat apoi ce au $acut smec#eriiU Au zis' de acum incolo, dolarul nu mai este legat de aur% Fu )a mai dam aur contra dolari% +a9e it or lea)e it% Dar cum sa il lasiU :a toata lumea $olosea dolari in sc#imburi internationale, in special in petrol% +oata lumea detinea rezer)e de dolari% Daca dolarul se prabusea, atunci ei ramaneau doar cu #artii ce nu mai insemnau nimic% 4i a)eau ne)oie de SUA sa mentina economie tare ca dolarii lor sa insemne ce)a si deci si rezer)ele lor sa insemne ce)a% :and s-au )azut scapati de gri/a, americanii au dat drumul la tiparnita de bani% :and au c#e$, $aci miliarde de dolari noi ce ii arunca pe piata si nu au acoperire% Si asa ei traiesc de nspe mii de ori mai bine ca altii% Sunt mai producti)i% Au a)ut acces la resurse din alte tari% Au armata buna% Dar ei traiesc cu mult mai bine decat le-ar permite doar astea% Au $acut bani asa $ara acoperire% De aici )ine problema% De ce nu a cazut SUA pana acumU +ocmai ca restul lumii e dependenta de SUA% Daca pica SUA, pica intreaga lume% Ai e(emplul crizei asteia, plecata din SUA% :aci pe piata, doar 1!Q din bani au acoperire, restul sunt bani $icti)i, )irtuali% Se /oaca mereu cu sperante de )iitor, iar nu cu cat de multe resurse e$ecti) detinem% >n anii G!!!, lumea incepuse sa se uite la euro ca o moneda alternati)a, ca sa ii scoata de depedenta de dolar% >n special tarile e(portatoare de petrol, doreau sa )anda pe euro si nu pe dolari% 5rimul si cel mai indraznet din ei a $ost Saddam% De aia au in)adat >ra_-ul, nu de alta% Sa $ie un e(emplu pentru alte tari% Si au reusit, caci nu au mai trecut pe euro% Bine, usor, usor, toate tarile isi cresc rezer)a da euro, dar macar nu e o trecere brusca, cum ar $i $ost daca nu atacau >ra_-ul si altii urmau e(emplul lui Saddam% :am asta e c#estia cu SUA% Are bani care nu au acoperire% :riza $inanciara este doar o corectie% Adica a scazut bursa, adica lumea e mai saraca decat era inainte de criza, dar acea bogatie era $alsa, era arti$iciala% +ot masinile alea le a)em, tot petrolul ala il a)em, au scazut doar )aloarea )irtuala a a)erilor declarate% +rebuie sa )ezi $ilmul Heitgeist, partea de economie% 4u nu l-am )azut inca, dar inteleg ca acolo e(plica toate astea $oart ebine si ca dupa c eil )ezi si intelegi cum e $acut sistemul $inanciar, apoi nu )ei mai a)ea nici o apreciere pentru bani% 4ste atat de gra), ca banii nu )or mai insemna (poate" nimic in cati)a ani% 4 construit pe baze subrede% Si iata acum cu criza pompeaza alti bani in sistem, ca sa il mentina% De unde iau baniiU Sau repara problema, sau doar $ac o noua trans$uzie de sangeU Daca organismul e bolna), nu poate $i asta solutia pe termen lung %%% :itat din mesa/ul lui' got#i91G din Aprilie !C, G!!9, 1G'GD' C Si, e)ident, daca criza economica Y oamenii nu au bani si $irmele nu produc, de unde scoatem resurse $inanciareU Resurse $inanciare Y bani din banci Y sange din oraganism% Suntem dependenti de banci, caci $irmele mereu se imprumuta sa produca apoi sa )anda sa dea banii inapoi% @amenii care consuma la $el% Deci mereu se asteapta o crestere economica% =ara crestere economica, sistemul e $acut sa cada% Fu poate sta mereu stagnant% >poteza e ca noi )om consuma mereu mai mult ca si societate% :aci eu imprumut 1!!%!!! de euro de la a$acere, cumpar produse de 1!!%!!! de euro si trebuie sa )and de 1GC%!!! de euro, ca sa platesc dobanda si sa imi ramana si mie% Deci mereu trebuie consumat mai mult% =ara crestere economica mereu sistemul nu se mentine% 5roblema ca cresterea economica opate $i doar in caz de crestere a consumului de
153 | P a g e

energie% @ri eneriga a a/uns la ma(im (5ea9 @il"% De asta in cati)a ani )a cadea intregul sistem% :aci nu )a mai $i creste economica si atunci sistemul $inanciar se )a prabusi% 4u asa am inteles din e(plicatiile astora% :itat din mesa/ul lui' got#i91G din Aprilie !C, G!!9, 1G'GD' C Sunt intrebari stupide, recunosc, dar nimeni nu a a)ut rabdare sa imi e(plice cand intrebam, iar la orele de dirigentie, respecti) de economie, ele)ii sunt intrebati de ce pun ast$el de intrebari%%%&a dirigentie sunt alte probleme' de ce are Barbulescu G la economie si 1! la $izica si la mate (c#iar am, $ara sa mint", de ce cutare nu in)ata la romana sau la geogra$ie si tot asa%%%Subiecte la zi, sau din )iata de zi cu zi nu se dezbat%%%Sau daca se dezbat se dezbat super$icial%%%nici ele)ii nu sunt prea interesati% Dar gata, ma opresc ca de)iez de la subiect prea mult% Fu sunt intrebari stupide, sunt intrebari esentiale, ce ar trebui $acute mai ales la scoala% De aia se zice sa nu lasi scoala sa incurce educatia ta% Sunt anumite c#estii ce nu le in)eti la scoala% :um e asta cu sistemul $inanciar, economic si energetic global% :um e educatia se(uala% Si altele% Mai mult, generatia naostra )a simti socul asta $oarte curand% 4u macar )oi $i pe slu/ba mea in cati)a ani% Dar tu )ei $i in $acultate, $ara $inante% 4 gra)a %%% 5oate $i si intrebare ce sa $aca di$erenta intre )iata si moarte% Sistemul inca se mentine pentru ca cei mai multi nu isi dau seama ca sistemul )a pica% Si atunci continua sa consume, ceea ce mentine sistemul% Dar si cand )a pica, ii )a prinde complet nepregatiti% Banii nu )or mai insemna nimic% 4i )or locui la orase, care )or ramane $ara apa, lumina, caldura, mancare% 4i nu au s9illuri de supra)ietuire, nu au dat niciodata cu sapa si tot asa% :el mai bine este sa muncesti acum cat inca se consume sa pui bani deoparte cu care sa iti cumperi lucruri necesare supra)ietuirii' pamanat si casa la tara, unelte, etc% :itat din mesa/ul lui' got#i91G din Aprilie !C, G!!9, 1G'GD' C Acum am inteles si de ce in criza $inanciara8economica a scazut pretul la petrol% 5roblema )a $i protectia resurselor si consumul mai moderat% 5oate criza (oricare ar $i" ii )a obliga pe oameni sa $ie mai moderati% :iteste despre 5ea9 @il pe internet si )ei )edea ca este ine)itabil si nici energia alternati)a nu este o solutie pe termen scurt% Si pe termen scurt ne a/unge criza energiei% &umea )a consuma tot mai mult% +arile bogate nu )or renunta la ni)el de trai $ara lupta% >ar tarile sarace cand abia acum au cunoscut un pic de prosperitate, precum 4uropa de 4st, >ndia, :#ina, nu )or renunta nici ele %%% Adi' >n seara asta am )izionat si eu in s$arsit Heitgeist Addendum% Adica a treia parte a $ilmului documentar% A se citi cu multa precautie, cu spirit critic, a se )eri$ica surse, a se re$lecta de unul singur% 5oate nu tot ce este in $ilm este corect% 5oate nimic nu este corect% 5oate totul este corect% +rebuie sa analizezi si sa gandesti singur% Dar e bine sa iti pui intrebarile care sunt puse in $ilm si sa gasesti raspunsurile tale% ?#oti9, sper ca macar tu sa il )izionezi, caci tot ai pus aceste intrebari% >ata $ilmul pe ?oogle Aideo% #ttp'88)ideo%google%com8)ideopla-UdocidYGB1BNBDGDEDCG! !CDG`#lYro Small V &arge cris' Heitgeist Addendum pare de $oarte mult bun simt% graethel' Addendum e numai partea a G-a% Heigeisturile sunt $acute in asa $el incat sa le crezi $ara sa iti mai )ina sa )eri$ici% 4u pre$er sa le pri)esc ca pe
154 | P a g e

niste $ilme, nu neaparat documentare% >deea pe care ma bazez cand spun asta este ca daca cine)a ne conduce din umbra, $ace in asa $el incat sa stim cat mai putine% Si $ace in asa $el incat sa $im in$ormati eronat si $ilme de genul pot $i o ocazie buna sa ne $ie transmise $apte asa cum ar )rea ei sa le stim, care par e(trem de plauzibile% +otul genereaza panica si ne $acem sa ignoram alte aspecte% Spune ce)a Heitgeist despre 5ea9 @il de e(empluU =iecare teorie a conspiratiei le spune numai pe ale ei% :eea ce nu e bine% Adi' Da, )azusem si Heitgeist 1% >ntrebarea e daca sunt doar teorii ale conspiratiei, sau $apteU Mi se pare ce Heitgeist spune lucruri de bun simt% Fu e clar ca SUA conduce lumeaU 4ste clar pentru toata lumea% Fu e clar ca corporatiile conduc lumeaU 4ste clar pentru toata lumea% Fu este clar ca traim intr-un sistem capitalist, unde se doreste pro$itulU 4ste clar pentru toata lumea% Fu este clar ca traim intr-o lume tot mai globalizata, cu dolarul moneda globalaU 4ste clar pentru toata lumea% :u alte lucruri din $ilm nu sunt de acord, de e(emplu cu $aptul ca am putea trece brusc la energii alternati)e, numai sa )rem% Dar nu zice nimeni sa nu mai )eri$ici in$ormatiile din $ilm% De e(emplu cu lo)iturile de stat din America de Sud% De alt$el, tipul care po)esteste este celebru in domeniu, a scris si o carte a lui, despre cum a actionat el ca si economic #itman% Si toate astea au sens, le )edem cu oc#iii nostri, nu o teorie a conspiratie ca SUA dadea /os gu)erne in America de Sud, tot asa cum nu e o conspiratie ca =ranta a $acut la $el in coloniile ei% ?ranita intre conspiratii si realitate e greu de $acut, dar asta $acem noi intrega )iata, ca si oameni, incercam sa cautam ade)arul% Uite, Descopera%ro a $acut cica un top al teoriilor conspiratiei% Dar trebuie sa )edem ce e teorie a conspiratiei si ce e ade)arat% Heitgeist, cum spuneam si la inceput, trebuie citit cu mult scepticism si trebuie )eri$icate in$ormatiile% De asta )a in)it sa cititi despre acordul de la Bretton .oods pe .i9ipedia% 5e baza lui merge lumea% Fa)igare g!h >nde(ul de mesa/e gfh 5agina urmKtoare gbh 5agina anterioarK

Procesul penal de BCCC de miliarde de dolari care ar putea sa puna capat tiraniei finaciare

155 | P a g e

B0/$IRMARC: Pro(esul (are ar !utea !une (a!at tiraniei 'ina(iare Ar !utea 'i (ea mai im!ortanta si e6!lo)i*a a(tiune #in intreaga istorie mo#erna, 7o(mai in(e!em sa a#unam im!reuna !iese im!ortante #in a(est a#e*ar si sa intelegem (e se !etre(e !e s(ena 'inan(iara o(ulta :as(unsa> a !lanetei, si (um !oate o alianta #e 117 state sa eli.ere)e Pamantul #e tirania 'inan(iara a(tuala, Ime#iat #u!a (e a 'ost !u.li(at arti(olul a(esta #e (atre -a*i# Eil(o(=, s-a a'lat (a en2amin $ul'or# ar 'i !utut 'i retinutintrun 3otel, im!otri*a *ointei sale, #e (atre un gru! a!ro!iat BIA, Bert este (a $ul'or# tre.uia sa a!ara intro emisiune 7G asa (um era !re*a)ut, #ar el nu a mai *enit, La 'inalul arti(olului sunt inregistrarile *i#eo, A(easta ar !utea 'i intra#e*ar o !ro.lema serioasa, /e rugam !entru (a en2amin sa 'ie in siguranta si *a in(ura2am sa ras!an#iti *estea, !entru (a !u.li(itatea inseamna !rote(tie, In a(eeasi seara in (are -a*i# s(ria a(est arti(ol, a a'lat (a en este in *iata si este in regula, A #oua )i, -a*i# Eil(o(= a !rimit o serioasa amenintare (u moartea, a#usa la (unostinta #e una #in sursele sale #in interiorul (er(urilor #e !utere, (are i-a s!us (a ar 'i o i#ee .una (a -a*i# sa !u.li(e si !artea a#oua in a(eeasi seara, Ba urmare, -a*i# a lu(rat non-sto! !entru a reusi a(easta, I )iua urmatoare, -a*i# anunta (a #e!un e'orturi sustinute sa 'inali)e)e !u.li(area !artii a #oua, Cl a 'ost (onta(tat #e Boast si *a a!are tim! #e 3 minute intro transmisiune a !rogramului au#io la ora 22:00 !entru a in'orma !e s(urt (eea (e se !etre(e, Ar !utea 'i (el mai .un lu(ru (are s-a !etre(ut *reo#ata In tim! (e s(riu a(este ran#uri, omul o.isnuit este !us in 'ata unor 'a!te in(re#i.ile, uluitoare si 'oarte gra*e, /u numai (a !ra.usirea 'inan(iara #in 2008 este !e (ale sa se re!ete, .a (3iar #e #ata asta s-ar !utea sa 'ie mult mai rau, La #ata #e 28 noiem.rie 2011, mass-me#ia o'i(iala a anuntat (a am !utea 'i la numai 10 )ile #istanta #e (ola!sul (om!let al Curo - si o#ata (u asta, si restul e(onomiei glo.ale s-ar !ra.usi, Bu toate astea, s-a !re'erat in(a o mane*ra gran#ioasa #e |sal*are| (u s(o!ul #e a (astiga tim!, #ar asta a a*ut un e'e(t !rea mi( !e s(ena !u.li(a, in tim! (e agitatia si tensiunea #in 0rientul Mi2lo(iu ur(a la (ote alarmante, Bel !utin a(easta este !ers!e(ti*a !e (are mass-me#ia #e !ro!agan#a o 'ortea)a !u.li( in legatura (u (eea (e se !etre(e_ #in 'eri(ire, este (om!let 'alsa, Ba in termenii (lasi(i #in o!era lui 0r;ell :(um ar 'i |Ra).oiul este #e 'a!t Pa(e, 1(la*ia este Li.ertate, si Ignoranta :!rostia> este Putere|>, a(est strigat a!o(ali!ti( al mass-me#iei #e !ro!agan#a ar !utea 'i #e 'a!t (el mai .un lu(ru (are se !etre(e, @n s(an#al 'inan(iar 'oarte misterios, 'oarte ta(ut si imens Csti !e (ale sa a'li in'ormatii (are !ina a(um nu au 'ost ni(io#ata transmise #e mass-me#ia #e !ro!agan#a, 156 | P a g e

Bu toate astea, in(e!utul a(estei stiri a reusit sa-si 'a(a lo( in 2005 intro emisiune 7G a $0S /e;s :9lenn e(= 13o;>, Ga rog sa o.ser*ati (a e(= s!une (a $0S a luat legatura (u -e!artamentul 7re)oreriei in legatura (u a(est (a), !rimin# un ras!uns uluitor (are s!unea (a |nu (omentea)a| in'ormatia #es!re a(ele (erti'i(ate #e tre)orerie ameri(ane in *aloare #e 134 #e miliar#e #e #olari (are au 'ost (a!turate la granita Italiei, (u e6!li(atia (a |sunt !ro.e intro an(3eta 2uri#i(a in #es'asurare|, A!oi e(= anunta lista tarilor (are #etin (ele mai multe ast'el #e (erti'i(ate #e tre)orerie ameri(ane, In or#ine, a(estea sunt: B3ina 763 miliar#e, Aa!onia 685 miliar#e, Marea ritanie 152 miliar#e, Rusia 137 miliar#e, si ra)ilia 126 miliar#e, Bon'orm (i'relor !u.li(e, a(esti 134,5 miliar#e #e @1- su. 'orma (erti'i(atelor #e tre)orerie ameri(ane ar 'i !utut 'i !ro#usi numai #e (atre B3ina, Aa!onia, Rusia, ra)ilia, Marea ritanie,,, si #e nimeni alt(ine*a, Bantitatea #e .ani este atat #e mare in(at #a(a ar 'i 'ost !ro#usa #e Rusia, atun(i ar mai ramane numai 2,5 miliar#e #e @1- in (erti'i(ate #e tre)orerie ameri(ane, Aoe Eiesent3al, re#a(torul usinessInsi#er,(om, s!une (a in#i'erent #a(a asta a 'ost o o!eratiune gu*ernamentala #eli.erat reali)ata !ntru a s(a#ea *aloarea a(estor (erti'i(ate, sau #a(a a 'ost o o!eratune #e 'alsi'i(are a lor, !ur si sim!lu este |giganti(a| si |nu se (om!ara (u nimi( (unos(ut !ina a(um - nu numai (a an*ergura, #ar si (a (om!le6itate|, Bon'orm lui Eiesent3al, !entru a 'alsi'i(a a(este (erti'i(ate |este ne*oie #e te3nologie s!e(i'i(a !e (are numai gu*ernele o au la #is!o)itie|, Cl (re#e (a anul 1534 mar(at (a #ata #e semnare a a(estor (erti'i(ate sugerea)a (a ar !utea 'i !ur si sim!lu 'alsuri 'oarte ela.orate, Alte surse #e in'ormare #es!re s(an#alul original 0#ata (e #e2a stii (e (auti, !oti in(e!e sa 'a(i !ro!ria ta in*estigare (a sa gasesti (ele mai im!ortante arti(ole a!arute in !resa *remii in(a #e la in(e!utul s(an#alului in iunie 2005, Iata arti(olul original al loom.erg #es!re a(est s(an#al: 3tt!:^^;;;,.loom.erg,(om^a!!s^ne;sK!i#Rne;sar(3i*e]si#Ra881ZX(;(9/0 Ai(i este un sumar al -ail8 Xos #es!re (e s-ar 'i intam!lat 3tt!:^^;;;,#ail8=os,(om^stor8^2005^06^13^742056^-Aa!an,Ital8,an#-@1,-134- illion-in-@1- on#s-1mugglingBase Ai(i este un arti(ol #in Asia 7imes, (are o'era mai multe #etalii: 3tt!:^^;;;,asiane;s,it^in#e6,!3!KlRen]artR15456]si)eRA Plingerea !enala este a(um !u.li(a si !oate 'i *a)uta #e toata lumea B3iar #e la in(e!utul a(estui e*eniment .i)ar, singura (ontinuare a !o*estii a *enit su. 'orma unor in'ormatii *enite #in interior, !rin interme#iul lui en2amin $ul'or# - 'ostul re#a(tor se' la Re*ista $or.es !e )ona Asia Pa(i'i( - sa!tamana #u!a sa!tamana, In s'arsit !ro(esul !enal (are este la e!i(entrul a(estei in*estigatii a #e*enit a(um o realitate in(ontesta.ila, (on'irman# (eea (e a s!us $ul'or# #es!re a(est (a), 1e a#unasera nori negri (are amenintau #istrugerea (re#i.ilitatii lui $ul'or# !entru (a *enise #ata #e 15 noiem.rie si nimi( nu s-a !etre(ut, #u!a (e ani #e )ile el a 'urni)at (onstant in'ormatii #es!re a(est (a), 157 | P a g e

-ar iata (a !e 23 noiem.rie 2011 a(esti nori s-au risi!it, La 2u#e(atoria -istri(tului #e 1u# #in /e; <or= a 'ost inregistrat o'i(ial un #osar !enal (e (u!rin#e 111 !agini, A(easta !langere !enala este a(um #is!oni.ila !u.li(,,, asa #u!a (um *eti *e#ea, -e atun(i am #es(o!erit sute #e !agini #e #o*e)i (om!le6e, inter*iuri ale martorilor im!li(ati, si #o(umente o'i(iale (are ne(esita !argurgerea atenta, Pentru (ei interesati, !ot s!une (a nu e6ista (e*a (are sa li!seas(a #in a(est #osar, Mergi si *e)i (u o(3ii tai Mai 2os este e(ranul #e (autare #e la !a(er,go* (are este #is!oni.il utili)atorilor inregistrati :(osta 8 (enti 'ie(are !agina a'isata>, A(est ;e.site este un ser*i(iu !u.li( (are !ermite gasirea ori(arui #osar !enal (are a e6istat sau e6ista in Ameri(a:

-u!a (e ai o.tinut un (ont #e utili)ator, (om!letea)a |Xeenan, /eil| la |Part8 /ame| si *ei o.tine: Gei o.ser*a (a al (in(ilea element in lista,,, 2011-(*-8500, (are a 'ost inregistrat !e 23 noiem.rie 2011, este #osarul !enal #es!re (are *or.im, -u!a (e 'a(i (li(=, *ei o.tine: Ai o.ser*at lista (elor in*inuitiK -a(a in(a nu te-a uimit suma #e .ani !entru (are a 'ost 'a(uta !langerea !enala, atun(i lista (elor in*inuiti ar tre.ui sa-ti atraga atentia - !entru (a in(lu#e Re!u.li(a Italiana, Politia C(onomi(a Italiana, Prim-Ministrul italian 1il*io erlus(oni, $orumul C(onomi( Mon#ial #e la -a*os, 1e(retarul 9eneral al 0/@ an Xi-Moon, si 0/@, Be se !etre(e #e 'a!tK -a(a nu *rei (a s!ionii gu*ernamentali ameri(ani sa te urmareas(a, si #a(a nu *rei sa !latesti 8 (enti !e !agina, iata mai 2os intregul #osar su. 'orma #e 'isier P-$: Xeenan(om!laint11-23-20111-/<,!#' Mass-me#ia a *or.it #es!re #osar in(e!in# (u 5 #e(em.rie 2011 -an M(Bue a in(e!ut sa !una a(eleasi intre.ari la (are te gan#esti !oate (3iar si tu a(um,,, si ast'el el a 'ost !rimul 2urnalist #in mass-me#ia o'i(iala (are a a#us in atentie a(est (a) intrun arti(ol #in Bourt3ouse /e;s 1er*i(e, s!e(iali)at !e latura 2uri#i(a, M(Bue nu este in(a (on*ins #e toata !o*estea, #ar #in moment (e #osarul !enal e6ista el a s(ris #es!re (a):

Primul arti(ol o'i(ial #es!re a(est (a) uimitor Iata un sumar a (eea (e s(rie M(Bue: 3tt!:^^;;;,(ourt3ousene;s,(om^2011^12^05^41530,3tm MA/?A77A/ :B/> - @n e6!atriat ameri(an (are traieste in ulgaria a'irma (a /atiunile @nite, $orumul 158 | P a g e

C(onomi( Mon#ial, iroul International #e Bontrol al 7re)oreriei si 9u*ernul Italian au (ons!irat im!reuna (u altii (a sa 'ure mai mult #e 1100 miliar#e #e #olari in instrumente 'inan(iare (are erau #estinate (u s(o!uri umanitare, Plangerea !enala #e 111 !agini (u!rin#e entitati 'amiliare teoreti(ienilor (ons!iratiei, !rintre (are gru!ul Illuminati, Gati(anul, $ran(masoneria, |Bomisia 7ri!artita 7rileniara 7rilaterala a Aurului|, si an(a $e#erala a 1@A, Initiatorul !langerii !enale, /eil Xeenan, a'irmma (a i-au 'ost in(re#intate in anul 2005 a(este instrumente 'inan(iare - intre (are si .an(note @1- in *aloare #e 124,5 miliar#e, #oua (erti'i(ate gu*ernamentale Aa!one)e in *aloare #e 15 miliar#e @1-, si un (erti'i(at ameri(an |Xenne#8| in *aloare #e 1 miliar# @1- #e (atre o entitate numita $amilia -ragon, (are este un gru! #e 'amilii asiati(e .ogate si se(rete, Xeenan a'irma (a |$amilia -ragon se a.strage #e la a!aritiile !u.li(e, #ar, (on'orm unor in'ormatii si o!inii, a(tionea)a (oor#onat (u 1istemul Re)er*elor $e#erale !entru (a intreaga lume sa .ene'i(ie)e mai (ore(t #e resursele 'inan(iare #is!oni.ile|, |-e-a lungul e6istentei sale in se(olul tre(ut, $amilia -ragon a a(umulat mari .ogatii 'urni)an# an(ii Re)er*ei $e#erale si 9u*ernului 1tatelor @nite (antitati mari #e aur si argint !rin interme#iul unor (onturi #in Cl*etia, !rimin# in s(3im. A#e*erinte, Berti'i(ate si 0.ligatiuni [,,,\ (are re!re)inta o.ligatiuni ale 1istemului Re)er*ei $e#erale,| Xeenan s!une (a in a(est moment *aloarea totala a a(estor instrumente 'inan(iare #e!aseste 1000 #e miliar#e #e #olari, Mai a'irma (a 'amilia -ragon l-a #esemnat !e el (a sa se o(u!e #e initierea unor Programe #e In*estitii !rin Plasamente Pri*ate !entru 'inantarea unor e'orturi umanitare glo.ale nes!e(i'i(ate, In remar(a.ila sa !langere, Xeenan s!une (a 9u*ernul 1@A a !rimit sume enorme #e .ani - 'urni)ate su. 'orma #e aur si alte metale !retioase - #e la $amilia -ragon in(a #e a(um multi ani, si (a a(easta suma a 'ost !lasata in 1istemul Re)er*ei $e#erale !entru .ene'i(iul si sustinerea #olarului, (are |urma sa #e*ina si a(um este *aluta #e re)er*a glo.ala|, Plangerea #es(rie e*enimente (om!li(ate (u multe !arti im!li(ate in urma (arora lui Xeenan i-au 'ost in(re#intate #e (atre $amilia -ragon miliar#e #e #olari in 0.ligatiuni,,, A(este instrumente au 'ost a!oi $@RA7C in tim! (e #oi agenti 2a!one)i au in(er(at sa trea(a granita #in Italia s!re Cl*etia (a sa le #e!una a(olo, a(estea a'late intro *ali)a !e (are o *e#eti in imagine,\

155 | P a g e

Xeenan a'irma (a !e masura (e (ons!iratia a iesit la su!ra'ata, mai multi o'i(iali i-au o'erit mita #e 100 milioane #e #olari (a sa renunte la a(este 0.ligatiuni 'ara a a#u(e la (unostinta $amiliei -ragom 'urtul lor, si sa !ermita sa 'ie trans'ormate in asa-numitul |Program 1u*eran| al 0/@, a'lat in intregime su. aus!i(iile, !rote(tia si um.rela imunitatii su*erane ale !4r4%ilor, Alti !arati !rintre (are 1e(retarul 9eneral an Xi-Moon, $ostul Prim-Ministru italian 1il*io erlus(oni, 9ian(arlo runo :i#enti'i(at (a 'iin# se'ul in#ustriei .an(are !entru $orumul C(onomi( Mon#ial>, am.asa#orul Italiei la o/@ Besare Maria Raga'lini, Ra8 B, -am :!rese#inte al iroului #e Bontrol International al 7re)oreriei>, si -a*i# A, 1eale, Xeenan #oreste returnarea instrumentelor 'inan(iare 'urate, !e#e!se ma2ore si !lata (3eltuielilor #e 2u#e(ata re(laman# 'rau#a, in(al(area (ontra(telor si *iolarea legilor internationale, Cl este re!re)entat #e a*o(atul Eilliam ?, Mulligan Ar,, #e la 'irma #e a*o(atura lea=le8, Platt ] 1(3mi#t #in E3ite Plains, /,<, Ci, (e s!unetiK InteresantK Ga in*it sa (ititi si restul sumarului reali)at #e M(Bue la 3tt!:^^;;;,(ourt3ousene;s,(om^2011^12^05^41530,3tm -ar esentialul a.ia a(um urmea)a,,, Bourt3ouse /e;s 1er*i(e nu a a*ut insa (ura2ul sa (ite)e unul #intre (ele mai interesante !aragra'e #in intreaga !langere !enala,,, #ar eu il o'er ai(i, -e ai(i in(e!e sa ia am!loare a#e*arata !o*este: Bon'orm in'ormatiilor si o!iniilor, a(este 0.ligatiuni #etinute #e $amilia -ragon *alorea)a sute #e mii #e miliar#e #e @1-, #in (are o mi(a !arte este im!li(ata in a(easta !langere !enala, $ie(are #intre a(este *alute, (um ar 'i -$$I [Instrumentele $inan(iare ale $amiliei -ragon\ im!li(ate in a(este a(tiuni, erau si raman o'i(ial inregistrate in (a#rul 1istemului Re)er*ei $e#erale si sunt #ire(t *eri'i(a.ile #e (atre Re)er*a $e#erala !rin interme#iul sistemului sau e'i(ient #e *eri'i(are si (ontrol, 1ute #e milioane #e #olariK In(re#i.ilJ -e in#ata (e am (itit asta, am simtit (a *roiam sa stiu mai mult,,, 200 | P a g e

!entru (a am su'i(ienta in'ormatie (a sa 'iu (on*ins (a ai(i nu e *or.a #oar #e un !ro(es !enal o.isnuit, Am !us la (ale un nou inter*iu (u $ul'or# (a sa (lari'i( toate astea, 7rea.a este (a $amilia -ragon a intentionat #e la .un in(e!ut (a a(este 0.ligatiuni ale sale sa 'ie 'urate #e (atre (ei !arati, Galoarea lor re!re)inta #oar o mi(a !arte a uriasei a*eri,,, (are este #e(i inregistrata o'i(ial in Re)er*a $e#erala si in an(a Intelegerilor Internationale : an= o' International 1ettlements>, La in(e!utul a(estui inter*iu $ul'or# a o'erit o intro#u(ere .ine*enita si a!oi !e !ar(urs am #es(o!erit multe alte lu(ruri interesante, A(esta este #e 'a!t un !lan 'oarte .ine ela.orat (are ne-a a#us in situatia a(tuala - in (are o alianta *asta #e 117 state #is!un a(um #e o (ale LC9ALA !entru a !une (a!at tiraniei 'inan(iare a $ostilor Puterni(i, 0 (antitate uriasa #e in'ormatii Am lu(rat 'oarte mult la a(est (a), )i #e )i, #e trei sa!tamani in(oa(e, (eea (e imi !are #e2a o eternitate, #at 'iin# (a 2ongle) (u multe alte |mingi| #e in'ormatie, Bantitatea #e in'ormatie (are tre.uie asimilata si (orelata, si (om!le6itatea intregii imagini #e ansam.lu este @L@I70ARC, Pina a(um am a*ut (onta(te multi!le (u /eil Xeenan, re(lamantul !rin(i!al in a(est (a), (a si (u Xeit3 1(ott, (are este #e asemenea mentionat in !langerea !enala,1(ott este e6!ert in a(easta ultra-se(reta lume a intelegerilor intre an(ile Bentrale ale natiunilor si (unoaste 'oarte .ine uriasa .ogatie !e (are ele se .a)ea)a, a'lata intrun se(ret stri(t, Xeenan nu a lu(rat ni(io#ata !entru *reo agetie gu*ernamentala sau (lan#estina, Cl este un om #e a'a(eri (are a *enit in (onta(t (u $amilia -ragon :'ostii (on#u(atori ai B3inei !re-(omuniste> si le-a (astigat in(re#erea, Pina a(um eu insumi am tre(ut in re*ista !este 300 #e 'otogra'ii si (ate*a )e(i #e #o(umente se!arate !e (are Xeenan mi le-a trimis si (are au legatura (u a(est (a), in(lu)an# a(um-'aimoasa Barte Ma=lumat, 7oate a(estea au o mare (om!le6itate, 7oate a(estea au a!arut -@PA (e $ul'or# mi-a a(or#at a(est inter*iu !e (are sunteti a(um gata sa-l (ititi, 7oata a(easta !o*este este a#e*arata, -CGA17A70R -C A-CGARA7A, Cste !ina a(um singura !ro.lema (u #e*arat mare !e (are a(este $oste Puteri o au, Asta inseamna (a este toto#ata o *este e6trem #e .una !entru tot restul lumii, Multe (on'irmari Intrunul #in (a)urile !arti(ulare #e (on'irmare !ersonala, i-am trimis un email lui Xeenan (u o #es(riere 'a(uta #e una #intre sursele mele #in interior a (utiilor (e (ontineau a(este 0.ligatiuni 'urate, Pina (um a(easta in'ormatie nu a 'ost !usa !e internet, Bu mai !utin #e 15 minute mai tar)iu, Xeenan mi-a trimis )e(i #e 'otogra'ii (are se !otri*eau (u #es(rierea !e (are i-o trimisesem, Am 'ost a.solut uimit, Cste im!osi.il (a el sa 'i in*entat :!ro#us !rin 'als> toate a(ele 'otogra'ii in mai !utin #e 15 minute, In(a nu stiu #a(a *oi !une !u.li(e toate a(este 'otogra'ii, /u #ores( sa !un in !eri(ol tot a(est (a), mai ales (a as *iola legile internationale si as #a !osi.ilitatea $ostilor Puterni(i sa ma ata(e, 201 | P a g e

7otusi, e6ista o imagine (are !oate 'i 'a(uta !u.li(a 'ara ni(iun !eri(ol, Mai 2os este 'otogra'ia a!aruta in mass-me#ia italiana #u!a (e a(este 0.ligatiuni au 'ost 'urate,

Intro#u(ere una, 1unt -a*i# Eil(o(= si sunt ai(i im!reuna (u en2amin $ul'or#, A(esta este un alt .log au#io Bosmosul -i*in, A)i stam #e *or.a (u en2amin $ulo'or#, la a(easta ora ai(i in Los Angeles, Bali'ornia este luni 28 noiem.rie 2011, iar !entru en este #e2a marti, Moti*ul !entru (are 'a(em a)i a(est inter*iu este a(ela (a en, #e2a #e mult tim!, *or.este #es!re o (ontrainsurgenta im!otri*a a (eea (e mie imi !la(e sa numes( Ge(3ea 0r#ine mon#iala, (are este #e'a!t un gru! #e !ersonalitati internationale, A(easta (ontra-insurgenta a luat 'iinta (a o so(ietate se(rete asiati(a, Blari'i(area lui en2amin $ul'or# -E: Pentru (ei #intre *oi (are in(a nu stiti, as *rea sa tre( in re*ista (ate*a #in re'erintele #es!re $ul'or#, ast'el in(at sa nu a*eti im!resia (a el se lau#a singur, en a 'ost re#a(tor se' la Re*ista 'or.es in )ona Asia Pa(i'i(, Cl are in s!ate o (ariera #e 2urnalism a(a#emi si !ro'esional, Asa (um !uteti a'la #in multe alte inter*iuri !e (are el le-a a(or#at, unele (are se a'la !e site-ul eu, el a a2uns sa intre intro lume a intrigii atun(i (an# a in(e!ut sa urmareas(a traseul .anilor (are se s(urgeau #in e(onomia Aa!one)a, Cl si-a #at seama (a uriasul stimulent e(onomi( (are ar 'i !utut 'i generat !entru intreaga lume nu era 'olosit !entru nimi( .un, si !area (a o (antitate uriasa #e .ani #is!area 'ara urma, A(est #emers #e in*estigatie a 'a(ut (a el sa !rimeas(a amenintari (u moartea, !entru (a mai a!oi sa 'ie 202 | P a g e

atras intro so(ietate se(rete asiati(a (a o masura #e .alans im!otri*a gru!arii Ge(3ii 0r#ini Mon#iale, Gan)area su'letului -E: Ge(3ea 0r#ine Mon#iala a in(er(at #e asemenea sa-l re#u(a la ta(ere si sa-l mituias(a o'erin#u-i - am uitat en, ti-au o'erit un !ost #e am.asa#or, sau asa (e*aK $: Mi-au o'erit la un moment #at !ostul #e Ministru #e $inante al Aa!oniei, -E: -a, Ministru #e $inante al Aa!oniei, $: -e asemenea, (re)i sau nu, mi-au o'erit 9eneral Cle(tri( si 9eneral Motors, -E: B3iar asaK $: -a, -E: A#i(a !ostul #e -ire(tor 9eneral, sau asa (e*aK $: -a, si .anuies( (a si !ro(entul ma2oritar #in a(tiunile la a(estea, Pro.lema era #esigur (a tre.uia sa 'iu #e a(or# (u !lanul lor !rin (are urmareau sa u(i#a 4 miliar#e #e oameni, Cste (lasi(a situatie |*in#e-ti su'letul #ia*olului|, -E: Bore(t, Ci nu *roiau #e(at sa mai usure)e !utin !laneta #e atata sur!lus #e oameni, Bam asa le !la(e sa *or.eas(a #es!re a(est su.ie(t, $: Ci .ine, *or sa |sal*e)e me#iul| si sa s(a!e #e |man(atorii inutili|, -E: C6a(t, $ul'or# nu a iesit in !u.li( !ina nu a a*ut !rote(tie -E: -e(i, omule, eu am iesit !e internet in(a #in 1556, si mi-am 'a(ut simtita !re)enta in 1558, 7e-am urmarit in(a #e (an# ai iesit in !u.li(, 7e-am o.ser*at ime#iat - (re# (a asta a 'ost in 2007 - (ore(tK $: -a, tre.uie sa 'i 'ost !e atun(i, $a(usem (er(etari !ina atun(i #ar nu ma simteam in siguranta sa s!un !u.li( toate astea !entru (a stiam (a ma *or u(i#e, A.ia #u!a (e am a*ut !rote(tie a 'ost !osi.il sa ies in !u.li( si sa s!un toate astea, -E: Bore(t, Mai mult #e 30 #e (arti si !este 1 milion #e *olume *an#ute -E: 1i este a#e*arat (a in Aa!onia esti un autor 'oarte .ine *an#ut, Bate (arti ai !u.li(at si (ate *olume ai *an#utK $: /u stiu, Mai mult #e 30 #e (arti, si nu stiu, !oate 1 milion #e *olume, nu am tinut numarul, -E: 30 #e titluri este (e*a su.stantial, Csti !er'e(t .iling*, /imeni nu !oate !une su. semnul in#oielii asta, C6ista numeroase inregistrari *i#eo in (are tu *or.esti 'luent in Aa!one)a, -e (e sa 'ii ales !entru asa (e*aK -E: Am !ar(urs #e nenumarate ori !rin(i!alele ti!uri #e (omentarii negati*e la a#resa ta, Be mai 're(*ent este a(ela (a nu !ot #a (re)are !o*estii, Ci (re# (a nu este #elo( !lau)i.il (a a(este so(ietati se(rete asiati(e sa te (onta(te)e, Ga# (a esti .iling* :engle)a - 2a!one)a>, esti #e2a un 2urnalist 'inan(iar (re#i.il si sutor #e (arti 'oarte .ine *an#ut, /u e6ista un alt gai-2in :a(esta este termenul !e (are 2a!one)ii il 'oloses( !entru a *or.i #es!re un ne-2a!one)>, nu este un alt gai-2in in Aa!onia, ni(iun alt o((i#ental a(olo (are sa 'i 'a(ut (e ai 'a(ut tu, Asa (a !e (ine alt(ine*a ar 'i ales ei !entru trea.a asta - sa 'a(a un !o# #e (omuni(are (atre Lumea 0((i#entalaK $ul'or# !utea sa s(a!e (ontinuan# (u 2urnalismul #e in*estigatie $: -esigur, @ite, tre.uie sa iti #ai seama (a e6ista niste moti*e !entru (are eu m-am !otri*it in a(easta situatie !arti(ulara, @nul #intre a(estea este (a am s(ris o multime #e (3estii !entru (are as 'i 'ost u(is #a(a eram un 2urnalist 2a!one), 203 | P a g e

-E: B3iar asaK $: -ar !entru (a eram un strain (are lu(ra !entru $or.es, eram in a'ara limitelor lor, -E: Ai(i e *or.a #e (3estii (are im!li(au gu*ernul, sau era *or.a #e (3estii (are insultau Im!aratulK -es!re (e *or.i, ai(iK 9u*ernul (olonial se(ret (are (on#u(e Aa!onia $: In esenta, ai(i e *or.a #es!re 9u*ernul Bolonial 1e(ret (are (on#u(e Aa!onia, -E: Bore(t, [Mai tar)iu $ul'or# s!une (a Aa!onia a 'ost (on#usa in se(ret #e (atre gru!ul Rots(3il# in(a #in Restauratia Mei2i #in anul 1868\ $: Ci 'oloseau o retea 'ormata #in /or# Boreeni si gangsteri :mer(enari> si 2a!one)i mituiti, Ci se 'oloses( #e mita si (rime !entru a 'a(e #in Aa!onia o (olonie (are a!are (a tara in#e!en#enta numai #e o(3ii lumii, -E: Greau sa (ontinuam #es!re asta, #ar !e s(urt,,, $: ine, #ar lasa-ma sa-ti s!un (um am 'ost eu im!li(at, !e s(urt, -E: -e a(or#, Barti (are #e)*aluiau a#e*arul #es!re 11 se!tem.rie, !u.li(ate in 2006 $: Pra(ti( am in(e!ut sa s(riu (arti in lim.a 2a!one)a, -E: Asta in (e an era, a!ro6imati*K $: Bre# (a (ele (are au 'a(ut !ro.leme au a!arut in 2006, Pra(ti( reluam (eea (e s!uneau (er(etatorii o((i#entali in#e!en#enti #es!re 11 se!tem.rie 2001, -E: -e(i asta era inainte sa a!ari la Rense sau altun#e*a in 0((i#entK $: -a, -E: ine, -e)*aluin# (a 1AR1 este un *irus (reat !entru a u(i#e rasa gal.ena $: 1i a!oi am !u.li(at o (arte in 2a!one)a (are #emonstra (a 1AR1 era #e 'a!t o arma .iologi(a (are a 'ost (on(e!uta sa u(i#a !e (ei (are nu a!artineu rasei Bau(a)iene, -E: Pentru (ei (are nu isi amintes(, 1AR1 este 9ri!a A*iara, $: Am #at (itate #in #o(umente s(rise #e (ei (are se numes( |/eo-(onser*atori|, (um ar 'i |Proie(tul !entru un nou se(ol ameri(an|, -o(umentele arata 'oarte (lar (a e6ista un gru! (riminal o((i#ental (are se auto-numes( |elite| si (are !lanuies( sa #e(lanse)e Al 7reilea Ra).oi Mon#ial si sa re#u(a #ramati( !o!ulatia !lanetei,

Le-a re(oman#at sa intreru!a 'inantarea $: Am #emonstrat a(olo (a asiati(ii !uteau o!ri asta intreru!an# 'inantarea o((i#entului - !entru (a a*eau ne*oie #e .anii Aa!one)ilor si ai B3ine)ilor (a sa 'inantele a(este !roie(te ne.unesti, A!oi a 'ost #at un or#in in lumea interlo!a 2a!one)a (a sa 'iu u(is, -E: Cste #e inteles, #a(a-ti !ui #egetul a(olo un#e nu tre.uie,,, A !rimit !rote(tie - si a a'lat #e 'ran(masonerie $: Politia 1e(reta a Boreii #e 1u# a s!us a!oi B3ine)ilor, iar (3ine)ii au trimis o so(ietate se(reta sa-mi o'ere !rote(tie, Asa am 'ost im!li(at intro lume #es!re (are nu stiam (a e6ista !ina atun(i, Inainte #e asta, #a(a *or.eai (u mine #es!re $ran(masonerie, i).u(neam intrun 3o3ot #e ras isteri(, -E: C *or.a #e un 'el s!e(ial #e strangere #e mina, #e .ani in s(o!uri (arita.ile, si asa mai #e!arte, 204 | P a g e

Bore(t, B3ine)ii au s!ionat o3emian 9ro*e $: Alta (3estie este (a (3ine)ii au trimis s!ioni la una #in intalnirile o3emian 9ro*e, Ci stiau #e2a #e in(er(area #e a #e(lansa Al 7reilea Ra).oi Mon#ial, si in(er(au sa o!reas(a toate astea, Atun(i (an# au a'lat (a am 'ost !us !e lista neagra !entru 'a!tul (a am in(er(at sa-i a*erti)e) #es!re (eea (e ei stiau #e2a, asa am a2uns sa ma im!li( in asta, Be inseamna mai e6a(t, |(3ine)ii|K -E: ine, un lu(ru, Ba tot *or.es( (u tine, *reau a(um sa ras!un# la sutele #e (omentarii (are au a!arut (a urmare a inter*iurilor anterioare (u tine, In(er( sa *or.es( nu numai !entru mine, #ar si !entru toti (ei (are au (omentat anterior, @nul #in lu(rurile ne(lare este (a oamenii nu inteleg (ine sunt |(3ine)ii| #es!re (are s!ui mereu, !entru (a in mo# normal lumea se gan#este la 9u*ernul B3inei, Bel (are 'a(e a(tiuni re!resi*e, (are ar#e (asele ti.etanilor, (el (are ingra#este li.ertatea, nu le #a *oie sa 'a(a #emonstratii in Piata 7ien-An-men, este a(est monstru (are stri*este -re!turile 0mului, Cste o so(ietate se(reta asiati(a $: -a, am 'a(ut o greseala atun(i (an# am s!us (a sunt (3ine)i, -E: ine, $: Ar 'i tre.uit sa s!un Asia, !entru (a trans(en#e B3ina, Im!li(a In#onesia, $ili!inele, 7ailan#a, Aa!onia, 7ai;an, Xorea, -e 'a!t este gru!ul tarilor ne-aliniate, un gru! #e 77 #e state (are in(lu#ea si Iugosla*ia, Am s!us gresit B3ine)i, Cste o so(ietate se(reta asiati(a, nu o so(ietate se(reta (3ine)a, Be relatie este intre B3ina si a(easta so(ietate se(retaK -E: ine, Atun(i (are ar 'i relatia #intre a(easta so(ietate se(reta asiati(a si gu*ernul (omunist al B3ineiK $: Bre)i sau nu, *e(3ile 'amilii regale #in Asia au #e(is (a (omunismul este (el mai .un mo# #e a mo#erni)a B3ina, -in(olo #e, si #easu!ra gu*ernului (omunist al B3inei si gu*ernului #in 7ai;an, *ei gasi un *e(3i gru! #e 'amilii ale (aror (one6iuni tre( #in(olo #e stru(turile !oliti(e tem!orare si e'emere, $amilia -ragon -E: Bore(tea)a-ma #a(a grese(, #ar B3ina a 'ost numita #u!a im!aratul Zin, (are 'a(ea !arte #in 'amilia -ragon, Asta era !rima #inastie regala #in B3ina, asa-iK $: -a, -E: -e(i a(esti oameni,,, el este (el (are a (onstruit a(ei sol#ati #in tera(ota, 'a(uti #u!a mo#elul e6a(t al 'ie(arui sol#at si 'ie(arui (al #in armata sa, C6ista numeroase #etalii interesante #es!re (um a a!arut a(easta 'amilie -ragon, Ci !ur si sim!lu au sters toata istoria B3inei #inainte #e ei, (are este a(um res(risa #e anumiti in*atati, A(este so(ietatise(rete asiati(e se !are (a sunt #inasti(e, Ci se a'la in s!atele s(enei, Ci au strans a*eri im!resionante, Asta este situatia a(tuala, Asa-iK 1o(ietati se(rete in (om!etitie: Cst si Gest $: 7re.uie s!us (a e6ista mai multe gru!uri (are sunt in (om!etitie, C6ista (3estii similare in Asia (a (ele #in 0((i#ent, C6ista so(ietati se(rete (are sunt (one(tate la #inastii regale, In Gest sunt Rots(3il#s, 'amiliile regale ritani(e, $ran(masonii, si Lo2a Pro!agan#a -ue :P2>, In Asia sunt 'amiliile -ragon, !ro.a.il, Ai(i e *or.a #e toate 'amiliile #inasti(e si gru!arile #e (lan .a)ate !e legaturi #e 'amilie, -ar in Gest e6ista un gru! #i'erit, Cste ne(lar, !entru (a e6ista mai multe gru!uri (are se auto-numes( Illuminati, 205 | P a g e

@nele gru!uri se o!un (on#u(erii #inasti(e $: C6ista un gru! (are m-a (onta(tat si mi-au #emonstrat (a au legaturi (u #i*erse agentii si (u #i*erse (er(uri ale tra'i(antilor #e #roguri, Ci isi asuma res!onsa.ilitatea #e(lansarii re*olutiilor 'ran(e)e, ameri(ane si so*ieti(e, si (a se o!un regulilor #inasti(e, -E: [-e2a i-am s!us lui en (a asta suna a 'i o 'a(tiune ri*ala #in a(eeasi gru!are (are (auta sa se mo#erni)e)e in 'elul a(esta_ el mi-a ras!uns (a nu se alatura lor si ni(i nu ii a2uta, #oar ii as(ulta (e au #e s!us\ $: La 'el, asiati(ii au o so(ietate se(reta (are este insa .a)ata !e merite, Ci se o!un #e asemenea (on#u(erii #inasti(e, 7ria#ele (3ine)esti, <a=u)a 2a!one)a si multe alte gru!ari se(rete #in Asia au reguli stri(te im!otri*a ne!otismului, $iul unui se' #e .an#a nu ii !oate lua lo(ul tatalui, Astea sunt legate #e so(ietatile #e arte martiale si #e (amerele #e (omert, /u e6ista o linie (lara #e #emar(atie intre (amerele #e (omert si .an#ele #e interlo!i (are sunt urmariti #e Politie, 9ri #es(3is si gri in(3is, intelegiK C o )ona gri, Atat in Gest (at si in Cst e6ista atat so(ietati se(rete #inasti(e, (at si so(ietati se(rete merito(rati(e, IntelegiK 1o(ietatile se(rete asiati(e !ra(ti(a satanismulK -E: Ai !utea sa enunti !e s(urt,,, [!entru (a\ multi oameni au un 'i6 atun(i (an# au# #e Illuminati si restul, -e in#ata (e s!ui (3estii #e-astea, a!are !aranoia, si a!are 'ri(a, si an6ietatea, Asa (a atun(i (an# s!ui (a e6ista a(este so(ietati se(rete asiati(e - 'a( ele sa(ri'i(ii umane (u (o!iiK eau ei sange umanK $a( ei ritualuri satani(eK [A(easta este o intre.are la (are stiam #e2a ras!unsul, si #oream (a el sa (lari'i(e toate astea, $ul'or# a re!etat #e multe ori (a so(ietatile se(rete asiati(e se o!un *iguros a(estor !ra(ti(i o(ulte, si *or sa a2ute la (rearea unei lumi mai .une,\ -es!re (e *or.im ai(i in (eea (e !ri*este: (ine sunt a(esti oameni, (e gan#es( ei, (are este 'ilo)o'ia lor, (e *or eiK Gor ei sa (u(ereas(a !lanetaK Lu!ta ei im!otri*a gru!urilor Illuminati !entru (a sa (ontrole)e ei !lanetaK Bare sunt !lanurile lorK Ci *or un sistem mai (ore(t (are nu este #iominat #e 0((i#ent $: Ci s!un (a (ontrolul *iitorului !lanetei nu ar tre.ui sa 'ie in mainile unei mi(i |elite| o((i#entale, Ci ar !re'era sa 'ie in mainile oamenilor #e !e intreaga !laneta, -esigur (a e6ista si un gru! "o*in #in B3ina (are s!une (a B3ina ar tre.ui sa (on#u(a !laneta, -ar, (onsensul general #in Asia (a intreg este (a ar tre.ui sa 'ie sanse egale !entru toti oamenii #e !e !laneta - nu numai !entru un gru! #e 'amilii (3ine) sau =3a)ar, Beea (e s!un ei !u.li( - (re# eu - este e6a(t (eea (e astea!ta ei !entru situatia a(tuala, a#i(a o lume multi!olara, nu una (ontrolata #e un singur gru!, -e un#e ai toate a(este in'ormatii, #e la (ineK -E: ine, 0 alta intre.are, (are (re# (a i-ar linisti !e s(e!ti(i, Pentru (a sunt multi, si sunt 'oarte rai, C oare !osi.il (a sa e6iste un singur !un(t #e greseala in tot (eea (e s!uiK Cste !osi.il (a tot (e mi-ai s!us #es!re a(este so(ietati se(rete asiati(e sa 'ie re)ultatul intalnirii tale (u unul sau #oi oameni (are ti-au s!us a(este !o*esti (om!li(ateK Bum 'a(i, *or.esti (u el la tele'on )ilni(, si el iti #a in'ormatii noiK $ul'or# s-a intalnit (u (ei mai !uterni(i oameni #in Asia $: As(ulta, Am 'ost 2urnalist, Am 'ost ai(i 2urnalist !entru mai .ine #e 25 #e ani, M-am intalnit (u ma2oritatea !rim-ministrilor 2a!one)i #e #u!a al #oilea ra).oi mon#ial, -E: 03ooo, $: M-am intalnit (u ministrii #e 'inante, (u se'ii (elor mai mari (or!oratii #in Asia, Am 'ost re#a(torul se' !e )ona Asia Pa(i'i( al (elei mai mari re*iste #e a'a(eri #in lume, -E: -ar (e inseamna #e 'a!t astaK Bum a2ungi sa te intalnesti (u !rim-ministrulK -e (e ar *rea el sa *or.eas(a (u tineK $: As merge in 7ai;an, in (3ina, in Rusia, in Gietnam, in Australia si m-as intalni (u se'ii unor mari 206 | P a g e

(or!oratii (are ar *rea sa isi 'a(a !u.li(itate (om!aniilor lor, -E: In(er(ai sa *in)i !u.li(itateK 1ursele sale a2ung la (ate*a sute $: Beea (e in(er( sa s!un este (a #e (an# am renuntat la ser*i(iu, m-am intalnit,,, (u sute #e oameni im!ortanti, Bunos( (on#u(atorii 7ria#elor, ale <a=u)ei, Bunos( !e se'ii Bontras!iona2ului 2a!one) si !e (ei ai Politiei 2a!one)e, Bunos( !e se'ii so(ietatilor #e arte martiale, Am *or.it (u mem.rii #in .iroul !oliti( al B3inei, -e(i, nu, nu *or.es( #oar (u unul si ni(i #oar (u #oi in'ormatori (are ma #e)in'ormea)a, 7otusi, este a#e*arat (a s-au s!us #es!re mine tot 'elul #e !o*esti 'alse in(er(an# sa-mi ruine)e (re#i.ilitatea -E: [$ul'or# s!une (a @/CLC #in sursele sale au 'a(ut asta, nu toate, Cl a tre.uit sa renunte la multe #in (onta(tele sale #e-a lungul tim!ului, Cl a s!us !u.li( (a #a(a #es(o!era (a una #intre sursele sale il minte, atun(i el intreru!e #e'initi* (onta(tul,\ Grea sa (on*inga (om!le6ul militar-in#ustrial $: La s'arsitul )ilei, (eea (e tre.uie sa inteleaga oamenii este (a eu nu am ne*oie sa #o*e#es( asta intregii omeniri, In a(est moment *rem sa (on*ingem se'ii #in Pentagon, #in BIA, #in /1A, #in X9 si #in $ran(masonerie, Bu alte (u*inte, *rem sa (on*ingem oamenii (are (ontrolea)a (om!le6ul militar-in#ustial, si !e !oliti(ieni, (a a(esta este un !lan mai .un #e(at (el (are se !une a(um in a!li(are, Imi !are rau, #ar o multime #e oameni sunt atat #e s!alati !e (reier #e (atre tele*i)iune, in(at nu tre.uie #e(at sa s(3im.i (analul #e tele*i)iune (a sa le s(3im.i !arerea, -E: -esigur, $: Am !us la #is!o)itie inregistrari au#io, 'otogra'ii si inregistrari *i#eo si multe alte #o*e)i (elor #in #i*erse !olitii si agentii #e in*estigatie, -e(i in a(est moment nu este #elo( ne(esar sa ma 2usti'i(, Bu toate astea, #a(a e6ista o (riti(a legitima, sunt .ururos sa ii ras!un#, Bine este omul (u *o(e ragusita si .astonK -E: ine, inteleg, Am o intre.are, Atun(i (an# *e#em se(*ente *i#eo (u tine in Aa!onia, (el !utin in trei #intre ele #in (ate am *a)ut eu, esti alaturi #e un om (u o *o(e ragusita si (are are un .aston, Bine este el, si (e legatura are elK Pentru (a multi #intre noi nu intelegem 2a!one)a si nu stim (e se !etre(e, $: /umele sau este B3o#oim -ai=a=u, Cl (ontrolea)a so(ietatile #e arte martiale #in lume, Cste se'ul aso(iatiilor #e =arate si a (elor #e ai=i#o, C6ista (ate*a aso(iatii (um ar 'i (ele #e 2u#o si (ele #e arte martiale (3ine)esti in (are nu este im!li(at, #ar (unoaste se'ii #e a(olo, Asa (a este un om im!ortant, nu #oar un 'ulg, -E: ine, Ban# s!ui (a (ontrolea)a aso(iatiile #e =arate,,, $: Ci .ine, este se'ul organi)atiilor, 50 milioane #e oameni stu#ia)a artele martiale 2a!one)e -E: ine, Bam (ate s(oli si (ati oameni sunt (u totulK $: Bre# (a sunt (am 50 #e milioane #e oameni in lumea intreaga (are stu#ia)a artele martiale 2a!one)e, C6ista s(oli #e =arate in Me6i(, in Iran, oriun#e, -E: -esigur, $: Cste *or.a #e organi)atii 'oarte mari, -E: -ar nu !oate ori(ine sa #es(3i#a o s(oala #e =arate 'ara a(re#itareK 1au s!ui (a e ne*oie #e a(re#itare, iar el este se'ul a(elei agentii #e a(re#itareK $: -a(a au #es(3is o s(oala #e =arate, !ro.a.il #etin o (entura neagra, Au 'a(ut asta in*atan# la un !ro'esor a'iliat (u a(easta organi)atie, -E: -e(i e6ista un 'el #e autoritate (entrala la (are tre.uie a!elat #a(a se #es(3i#e o s(oala noua #e =arate, 207 | P a g e

$: -a(a *rei sa o.tii o (entura in =arate, atun(i tre.uie sa stu#ie)i la una #in a(este s(oli a(re#itate, -a, Poti sa (astigi re(unoastere #a(a esti (om!etiti* -E: Inteleg, -e(i nimeni nu !oate sa a'ise)e un anunt si sa s!una |Ai(i e o s(oala #e =arate, si iata (entura ta neagra| si in a(elasi tim! sa !oti 'i luat in serios #a(a mergi la un (on(urs #e arte martiale in (are e6ista (om!etitie reala, $: Cste merito(ratie, !romo*are !e merit, -a(a iti !ui o (entura neagra si mergi la a(ele (on(ursuri si ii .ati !e toti, atun(i so(ietatile #e arte martiale iti *or re(unoaste a(este meriteJ -E: ine, [ en *rea sa s!una (a multe #in a(este s(oli #e arte martiale #in intreaga lume au un gru! (entral (are le organi)ea)a si (are are gri2a #e toate, -ai=a=u este se'ul (elui mai mare gru! #e a(est 'el,\ Bone(tat si (u 'ortele #e auto-a!arare 2a!one)e -E: -ar in Aa!onia, !oate in !arti(ular a(est om B3o#oin -ai=a=u,,, $: -ai=a=u, -a, -E: Cl este (a un 'el #e !iesa im!ortanta in artele martiale 2a!one)eK $: 0 !iesa ma2or #e im!ortanta, (a sa s!un asa, Cl este (one(tat (u 'ortele 2a!one)e #e auto-a!arare, Bei mai multi #in interior *or sa ramana in interior $: Beea (e tre.uie sa intelegi este (a ma2oritatea (elor #es!re (are *or.im nu-si #ores( sa-si *a#a numele sau 'otogra'ia in !u.li( a.solut #elo(, -E: ineinteles, A.solut, $: Ci re'u)a sa ii numes( atun(i (an# *or.es( #es!re ei, si ni(i sa le !u.li( 'otogra'ia, -ar le-am 'a(ut (unostinta (u MI6, BIA, si la a(el ni*el ei (omuni(a, Bum este o )i o.isnuita !entru tineK -E: 1tiu (a este greu sa #etalie)i a(tiunile tale #e-a lungul tim!ului, Ai !utea !entru as(ultatorii nostri sa #es(rii (um este o )i o.isnuita !entru tineK Bate surse #in interior, (u (ati oameni *or.esti intro sa!tamanaK $: B3iar #e!in#e,In !re)ent *or.es( (u oameni (are au legaturi (u mari organi)atii, C6ista a(um un om (u (are *or.es( si (are are relatii stranse (u Pentagon si (u BIA, A!oi mai *or.es( (u altul (are este (one(tat la Rot3s(3il#s, la MI6, la 'emiliile regale ritani(e, 1i am (on'irmari #in multi!le surse (a a(esti oameni sunt e6a(t (eea (e mi-au s!us (a sunt, Bu (ine mai *or.estiK $: A!oi mai este un altul (u (are #is(ut si (are este in legatura (u o gru!are #e #rea!ta #in Aa!onia si (u so(ietatile se(rete asiati(e, 1i ami este si a(est B3o#oin, A!oi mai #is(ut #in (an# in (an# (u .atranii #in (lanurile 2a!one)e, (um ar 'i <amagu(3i-gumi sau Inaga;a-=ai sau 1umi8is3i, Mult mai #es *or.es( (u unul #e genul X9 ^ ser*i(iile se(rete s4r.e"ti, -E: -in Rusia sau #in 1er.iaK $: 0riginar #in 1er.ia, /u *reau sa s!un mai mult #e(at atat, -E_ ine, /u *reau sa-ti e6!un sursele, $: -e e6em!lu, am #is(utat #e multe ori (u sotia !rimului ministru /aoto Xan, !entru (a lo(uieste in (artierul meu, -E: @auJ $: Bunos( multa lume, @n !lan 'oarte #etaliat !entru a-l #istruge !e $ul'or# 208 | P a g e

$: A e6istat, (u toate astea, si #e2a am s!us-o,,, a e6istat o (am!anie 'oarte intensa (are urmarea sa ma 'a(a sa !ar un oare(are, -E: -esigur, $: Ci au o (arte, groasa (a o (arte #e tele'oane - (are (ontine o 'oaie #es!re mine, In !rimul ran#, au in(er(at sa ma u(i#a, Atun(i (an# si-au #at seama (a sunt !rote2at, si (a ori(ine ar 'i #at or#inul sa 'iu u(is *a 'i 'ost si el u(is #u!a a(eea, urmatorul lu(ru !e (are l-au 'a(ut a 'ost sa in(er(e sa ma 'alimente)e 'inan(iar - !rin in(lu#erea mea !e lista neagra, Atun(i (an# nu a mers ni(i asa,,, Bariera sa (a *e#teta 7G in Prime 7ime a 'ost #istrusa -E: 1tai !utin, Be *rei sa s!ui (u lista neagraK $: -a, 0.isnuiam sa a!ar in mo# !erio#i( la emisiunile 7G #in Aa!onia, -E: 0ooo, #aK $: -a, Im!ortante emisiuni in Prime 7ime, -E: Bum ar 'i /?X, sau (e reteaK [/?X este (ea mai marte si mai !o!ulara retea 7G in Aa!onia\ $: /?X a a*ut o emisiune s!e(iala #e 20 #e minute (u mine in #ire(t in Prime 7ime, Am 'ost la #i*erse !osturi 7G, I#eea este (a am a*ut o(a)ia sa !u.li( a#e*aruri in anumite lo(uri #in mass-me#ia 0((i#entala, -ar a!oi am 'ost !us !e o lista neagra, -E: Bam in (e an a 'ost astaK $: Bre# (a in 2005 sau 2006, Cra 2006, #u!a (e am !le(at #e la $or.es si am in(e!ut sa s(riu #es!re 11 se!tem.rie, Asta este, Ai in(e!ut sa s(rii #es!re 11 se!tem.rie !u.li(an# o (arteK -E: -e(i 11 se!tem.rie a 'ost !rima ta (arte mare !e (are ai !u.li(at-oK $: /u, erau arti(ole in #i*erse re*iste, A!oi am in(e!ut sa tin (on'erinte #e !resa la (lu.ul (ores!on#entilor #e !resa straini, e6!li(an# #e (e s(riu #es!re 11 se!tem.rie, Mass-me#ia o((i#entala nu ar in#ra)ni sa !u.li(e a#e*arul #es!re 11 se!tem.rie $: @rmaream sa imi 'a( !u.li(itate in mass-me#ia o((i#entala, A.ia atun(i am inteles (a ori erau s!eriati #e a-si !ier#e ser*i(iul, ori #e 'a!t lu(rau !entru *reo agentie si #oar !retin#eau (a sunt 2urnalisti, !entru (a ast'el mass-me#ia este (ontrolata, -e2a stiam #e mult (a este (ontrolata, #ar nu mi-am #at seama (at #e atent se 'a(e totul !ina (an# am a*ut (on'erinte #e !resa #es!re 11 se!tem.rie la (are am !re)entat #o*e)i, Cra (ores!on#entul /e; <or= 7imes (are mi-a s!us (a el ar 'i (on(e#iat #a(a ar s(rie #es!re astaJ /u #oar ara.i (u (u%ite -E: -e(i !arerea ta #es!re 11 se!tem.rie nu este #e genul |ara.i (u (utite|, Poti sa s!ui !e s(urt (are a 'ost (on(lu)ia ta (are ti-a a#us atat #e multe !ro.lemeK C*i#ent (a nu sustii #ogma o'i(iala #es!re 11 se!tem.rie, $: Pe s(urt, (re# (a a 'ost o trea.a !usa la !un(t (3iar #in interior, Pro.ele sunt (o!lesitoare in sensul (a nu a 'ost 'a(uta #e un gru! #e ara.i (are a*eau (utite, Alternati*a este !rea (utremuratoare !entru a 'i a((e!tata $: Pro.lema !e (are o au (ei mai multi oameni este (a #a(a nu era asa (um sustin o'i(ialii, atun(i inseamna (a im!li(atiile sunt atat #e im!ortante, (utremuratoare (a nu se !ot (on(e!e #e (atre o minte o.isnuita, Im!li(a un numar atat #e mare #e oameni, si atat #e multa !lani'i(are, si atat #e multi oameni #in interior, in(at omul o.isnuit a2unge a!roa!e ime#iat intro stare #e negare, 0 asemenea (ons!iratie !are !rea uriasa !entru a 'i !osi.ila, In a(est (onte6t, mintea o.isnuita !ur si sim!lu se in(3i#e, re'u)a sa mai gan#eas(a, 205 | P a g e

A (reat #is(on'ortul stresului !ost-traumati( !e o s(ala masi*a -E: @na #in s!e(iali)arile mele #in li(eu a 'ost in !si3ologie, Am 'a(ut !ra(ti(a la un 3otline #e a2utor !entru (a)urile #e sui(i#, [Am mai lu(rat si (a (onsilier tim! #e 8 ani si am a2utat 500 #e (lienti (are !lateau (onsultatia #in (are 55 } au 'ost multumiti,\ Am in*atat, mai ales in (a#rul se#intelor #e (onsiliere, #es!re #is(on'ortul stresului !ost-traumati( :P17->, 1e #o*e#este (a atun(i (an# (ine*a a 'ost traumati)at atat #e .rutal, ei isi (reea)a o im!artire a !ro!riei minti in #oua )one, Cste (a o !ersonalitate se!arata #e (ea o.isnuita si (are !oate sa 'a(a 'ata traumei, Ci #e*in 'oarte isteri(i, se a!ra (u ori(e !ret, Atun(i (an# le a#u(i la (unostinta in'ormatii (are a#u( la su!ra'ata P17-, asta #e(lansea)a trauma, iar ei*or in(e!e sa ata(e mesagerul [!e (are il !er(e! (a un agresor - nota AIM\, 7rauma este atat #e se*era in(at *or 'a(e ori(e numai sa nu mai trea(a #in nou !rin ea, 0amneii nu au P17- in 2urul e*enimentelor istori(e $: Ci intot#eauna au (reat in(i#ente 'alse !entru a (on*inge oamenii sa a((e!te ra).oiul, -a(a e6aminam e6em!lele #in istorie, oamenii nu au a(easta trauma aso(iata (u ele, -e e6em!lu, #a(a (er(ete)i (are au 'ost moti*ele in(e!erii ra).oiului Ameri(ano-1!aniol, *ei #es(o!eri (a este *or.a #e un in(i#ent 'als, !us la (ale s!e(ial !entru a #e(lansa ra).oiul, C6!lo)ia na*ei @11 Maine, si au #at *ina !e 1!ania, Iar 70 #e ani mai tar)iu au re(unos(ut |#e 'a!t (3iar noi am !us .om.ele|, -E: Bore(t, $: -ar #a(a te a'lai in a(el tim! a(olo si s!uneai (a .om.ele au 'ost !use #e ameri(ani, te-ar 'i linsat in !lina stra#aJ 7itani(ul a u(is !este 600 #e o!onenti ai Re)er*ei $e#erale -E: Ai mentionat o in'ormatie (utremuratoare #es!re 7itani(, $: Iti a#u(i aminte (a a 'ost !u.li(ata o (arte (u un an inainte #e s(u'un#area 7itani(ului, si (are a*ea titlul |7itanul (are s-a s(u'un#at in tim!ul (alatoriei sale ne.unesti|K -E: Asa esteJ [Mai inainte en a s!us (a a(easta (arte a 'ost #eli.erat !u.li(ata !entru a |as(un#e in *a)ul lumii|, A(esta este un as!e(t e6trem #e im!ortant al stiintei o(ulte (u (are lu(rea)a a(este gru!uri (riminale, ii 'a(e sa (rea#a (a noi insine am ales sa #e*enim #e .una*oie s(la*ii lor,\ -e 'a!t, (artea a 'ost !u.li(ata (u 14 ani inainte #e s(u'un#area 7itani(ului, Puteti (iti mai multe la a#resa #e mai 2os: 3tt!:^^en,;i=i!e#ia,org^;i=i^$utilit8,ort3eEre(=o't3e7itan In a(est 'el, #intro #ata, au s(a!at #e !este 600 #e in#ustriasi (are se o!uneau !reluarii Re)er*ei $e#erale, AP Morgan le s!unea, |3ai#eti sa #is(utam #es!re toate astea in tim! (e tra*ersam Atlanti(ul|, ineinteles, a ratat !le(area in ultimul moment, Multe #intre *i(time au 'ost im!ie#i(ate sa ur(e in .ar(ile #e sal*are su. amenintarea armelor, $aimosul (itat al lui Eoo#ro; Eilson a 'ost ins!irat #e 7itani(K [-E: $ul'or# a s!us (a ei nu au #otat 7itani(ul (u su'i(iente .ar(i #e sal*are in mo# intentionat, Ba!itanul a sa.otat uriasul *as (u .una stiinta,\ Prin(i!iul |'emeile si (o!iii !rimii| a asigurat 'a!tul (a ni(iunul #intre o!onentii $C- nu a su!ra*ietuit, Multi alti (er(etatori au a2uns la a(eeasi (on(lu)ie, 7rage#ia 7itani(ului #e la 15 a!rilie 1512 l-a ins!irat !e in'ri(osatul Eoo#ro; Eilson sa s(rie un (itat in 'aimoasa sa (arte in anul urmator :*e)i mai 2os>, Re)er*a $e#erala este !arte a unui !lan a!o(ali!ti(K [-E: an(a Re)er*ei $e#erale a in(e!ut sa 'un(tione)e !e 23 #e(em.rie 1513, o#ata (u a!ro.area Legii 210 | P a g e

Re)er*ei $e#erale, Cste (u 55 #e ani inainte #e terminarea (i(lului a(tual al (alen#arului Ma8as la #ata #e 21 #e(em.rie 2012, lu(ru (are ar 'i !utut 'i intentionat, Planul Al#rit(3 era sa se (ree)e Re)er*a $e#erala in(a #in 1512, #ar a !rimit o serioasa lo*itura (an# -emo(ratii au luat in sta!anire Basa Al.a si Bongresul in a(el noiem.rie: 3tt!:^^en,;i=i!e#ia,org^;i=i^$e#eralreser*e -a(a nu a!area a(easta uimitoare in'rangere !oliti(a, Legea Al#rit(3 ar 'i (reat Re)er*a $e#erala (3iar !e 21 #e(em.rie 1512, (u e6a(t 100 #e ani inainte #e |s'arsitul tim!ului| #in (er(urile o(ulte, -ata 'iin# 'as(inatia (a.alei (riminale #e a in(er(a sa 'a.ri(e arti'i(ial Armage##onul, asa (um $ul'or# este !e (ale sa #e)*aluie, (a si o.sesia o(ultistilor !entru #atele rituali(e, o ast'el #e i#ee nu este greu #e inteles,\ Bitatul lui Eoo#ro; Eilson [-E: In (artea sa #in 1513 /oua Li.ertate, Eoo#ro; Eilson a s(ris la 1e(tiunea 1 intitulata |Ge(3ea 0r#ine se s(3im.a| la !agina 13: |-e (an# am intrat in !oliti(a, mi-au 'ost marturisite !arerile oamenilor in !arti(ular, @nii #intre (ei mai mari oameni #in 1tatele @nite, in (omert si manu'a(tura, sunt in'ri(osati #e (ine*a, le este 'ri(a #e (e*a, Ci stiu (a e6ista un#e*a o !utere atat #e organi)ata, atat #e as(unsa, atat #e atenta, atat #e in'iltrata, atat #e (om!leta, atat #e !erse*erenta, in(at se tem sa o *or.eas(a #e rau|, A(est (itat este #oar unul #intre (itatele re*elatoare#e la a#resa #e mai sus (are arata (at #e ingri2orat era Eilson in legatura (u Re)er*a $e#erala, A(est (itat !oat a 'ost ins!irat #e (ei (are i-au s!us lui Eilson (a #e)astrul 7itani(ului a 'ost 'olosit !entru a u(i#e 600 #e o!onenti ai Re)er*ei $e#erale, In 'otogra'ia #e mai 2os, reali)ata atun(i (an# a luat 'iinta Re)er*a $e#erala, Eilson arata 'oarte ingri2orat, #a(a nu (3iar teri'iat,\ $: CSista multe lu(ruri (are *or iesi la su!ra'ata,

1a..atai Dant3 - Pro'etul |$a-ti singur Armage##onul| $: Bon(lu)ia la (are am a2uns, si (are este (u a#e*arat (utremuratoare, este urmatoarea: !o*estea merge in tre(ut !ina la 1a..atai Dant3, (are s-a auto-!ro(lamat Mesia al e*reilor, si (are a trait in 7ur(ia (u !este 300 #e ani in urma, Cl s!unea (a el este Mesia, Cste trea.a e*reilor (a sa #u(a la im!linire !ro'etiile #in 7ora, /u ar tre.ui sa-l aste!tam !e -umne)eu sa o 'a(a, 1ultanul 7ur(iei a !orun(it sa il a#u(a in 'ata lui si a s!us |-a(a esti (u a#e*arat Mesia, atun(i 'a (e*a mira(ole, -a(a nu, (on*erteste-te la Islam, sau te *om e6e(uta,| C*i#ent (a el nu a !utut sa 'a(a ni(iun mira(ol, In s(3im. s-a !re'a(ut (a s-a (on*ertit la Islam, Ast'el (a el a reusit !rin a(tiuni su.*ersi*e sa rastoarne (on#u(erea 7ur(iei #in interior, Asta a 'ost !rin im!li(area |7inerilor tur(i|, Be legatura are asta (u Im!eriul 0tomanK -E: Asta a 'a(ut sa a!ara Im!eriul 0tomanK $: Asta a 'ost s'arsitul Im!eriului 0toman, Atatur= a 'ost unul #in mem.rii lor, 'on#atorul 7ur(iei mo#erne, C6ista sute #e !agini #e #o(umente (are (on'irma toate astea, /u este #oar o sim!la !resu!unere a mea, Rot3s(3il#s au agreat i#eea #e a (rea Armage##onul $: I#eea e (a gru!ul Rot3s(3il#s au agreat i#eea, -e(i e6ista a(est gru! - o se(ta #e 1 milion #e mem.ri 211 | P a g e

(are (re# (a !ro'etiile sunt ine*ita.ile, (a nu !ot 'i o!rite, -e 'a!t, ei lu(rea)a #e )or (a sa le im!lineas(aJ Asta este !artea (ea mai (utremuratoare, Cste !ur si sim!lu !rea mare si !rea in(re#i.ila !entru a 'i a((e!tata #e (ei mai multi #intre oameni, Bu toate astea, !ro.ele sunt (o!lesitoare, A(este !ro'etii #es(riu o uriasa .atalie intre #oua mari natiuni: 9og si Magog, Armage##on, 50 } #in umanitate ar 'i u(isa in a(easta .atalie, iar (ele 10 } (are *or ramane *or #e*eni s(la*ii e*reilor, (are 'ie(are *or #is!une ast'el #e 2800 #e s(la*i, A(um *a rog sa o.ser*ati (a eu [ en2amin $ul'or#\ am stramosi e*rei #e am.ele !arti, Asta nu este #elo( gan#irea e*reilor, Cste *i)iunea [.olna*a - nota AIM\ a unei se(te [satani(e - nota AIM\, 1a..ateenii -E: A(estia sunt e*reii 1a..ateeniK $: -a, Cu le s!un 1a..ateeni, /i(i ma(ar nu le s!un e*rei, !entru (a sistemul lor #e (re#inta ni(i ma(ar nu este e*reies(, -E: Bore(t, Bri)a ra(3etelor #in Bu.a a 'ost (reata !entru a initia Armage##onul $: 1a (itim )iarele #in Israel,,, ei au in(er(at sa #e(lanse)e a(est ra).oi intre @niuniea 1o*ieti(a si 0((i#ent, #ar a!roa!e (a au reusit in (ri)a ra(3etelor #in Bu.a, Pe *remea a(eea eu traiam in Bu.a - eram #oar un (o!il, -E: @au, Multe #in natiunile lumii nu au 'ost #elo( #e a(or# (u a(est !lan $: Beea (e s-a !etre(ut atun(i, si a(um intram in )ona #e istorie 'inan(iara, a tratatelor 'inan(iare internationale, (3estiuni (are sunt e6trem #e .ine #o(umentate in ar3i*e, 0 ultime #e natiuni #in lume au s!us (a asta e !ur si sim!lu ne.unieJ Ci *roiau (e*a #i'erit, Istoria #in s!atele a(tiunilor 2u#i(iare #in !re)ent $: Ga *oi #u(e un !i( in tre(ut, ast'el (a oamenii sa inteleaga (e se !etre(e a(um si (e a(tiuni legale s!e(i'i(e #e(lansam im!otri*a a(estui gru! #e 'anati(i, -E: 7e rog, Cu am (itit intreg #o(umentul #e 111 !agini, (u atentie, (a !e un (ontra(t !e (are l-as semna eu insumi, Ban# *om a2unge a(olo, *oi 'i .u(uros sa #is(utam si #es!re asta, $: Mi-au 'ost aratate multe, multe #o(umente in legatura (u asta, /u are nimi( #e-a 'a(e (u a(est !ro(es, -E: Bore(t, Aa!onia a in*a#at B3ina sa le 'ure aurul in 1530 $: In esenta, in anii 1530 2a!one)ii au in*a#at B3ina, 1(o!ul lor era sa ia tot aurul, sa le (on'iste aurul (3ine)ilor, -E: Cra la a(el moment Aa!onia !ornita sa (ree)e (eea (e ei numeau |Marea 1'era #e Bo-Pros!eritate Cst-Asiati(a|K $: -a, #ar Aa!onia era #e asemena legata #e Marea ritanie, C un !i( mai (om!li(at, C6istau gru!uri a'late in (on'li(t, (are a*eau s(o!uri #i*ergente, /u e o !o*este sim!la,1unt #i*erse !o*esti (u #i'eriti a(tori, Rot3s(3il#s au (onstruit Aa!onia (a sa le 'ure aurul (3ine)ilor -E: Aa!onia era un stat me#ie*al !ina in 1877 (an# Ba!itanul Morgan a !ra#uit tarmul 2a!one) (u 'o(uri #e arma, si !ra(ti( le-a s!us |0((i#entali)ati-*a sau muriti|, [M-am gra.it, Cra #e 'a!t *or.a #e Bommo#ore Matt3e; Perr8 si s-a !etre(ut in 1868,\ A!oi Aa!onia a luat (ursul unei e6trem #e ra!i#e (resteri in#ustriale 'ara !re(e#ent, 212 | P a g e

$: /u era Ba!itanul Morgan, #ar totusi ai #re!tate, Rot3s(3il#s au (onstruit Aa!onia (a o (olonie militara !entru a o 'olosi sa #omine B3ina, -E: In(a #in anii 1800K $: -a, In(a #e atun(i, -E: -e(i #e in#ata (e au in(e!ut sa se o((i#entali)e)e, Bore(t, ine, Restauratia Mei2i: IlluminatiK -E: -e(i 'amiliile Mei2i - #e la restaurarea Mei2i a in(e!ut totul, Mei2i erau #oar niste (o!ii atun(i, (ore(tK A 'ost o re.eliune a tinerilor, 1!ui (a Rot3s(3il#s au 'inantat a(esti tineri !entru a-i !une la !utereK $: Ci [Rot3s(3il#s\ au luat in sta!anire (lanurile #in su# 1atsuma si B3os3u, si a!oi le-au #at arme mo#erne si i-a 'olosit !entru a (u(eri intreaga Aa!onie, -E: [Interesant, (u*antul Mei2i inseamna |(on#u(ator iluminat|, asa (a ar !utea 'i #eri*atia 2a!one)a a (u*antului Illuminati,\ -e(i Aa!onia era 'eu#ala !ina atun(i, $: 0ri(um astea sunt (3estiuni interesante, #ar 3ai sa re*enim la (eea (e se !etre(e a)i, -E: ine, minunat, Armata 2a!one)a (ons!ira in se(ret #e am.ele !arti im!otri*a B3inei $: Mergem ina!oi in 1530, B3estia era (a Aa!onia in*a#a B3ina, Ci a*eau !e a(esti .an#iti (on#usi #e (atre un anume Xo#ama <os3i8o, A2ung la un oras, Ba!turea)a aurul si goles( tre)oreria, A!oi armata 2a!one)a a!are s!unan# |Am au)it (a !e ai(i sunt .an#iti, Ga *om !rote2a,| In a(est tim! aurul era in(ar(at !e *ase s!re 7o=8o, si a!oi mai #e!arte (atre $ili!ine, -E: $oarte "me(3eres(, 9u*ernul Xuomintang "i-a #at aurul Ameri(ii in 1538,,, !entru a 'i !astrat in siguranta $: 9u*ernul Xuomintang nu #orea (a aurul lor sa 'ie luat #e 2a!one)i, In 1538, sa!te na*e #e ra).oi 1@A !line (u aurul si argintul (3ine)es( au luat (alea Ameri(ii, -e2a !ina atun(i #e2a se trimisese mult aur in(a #in anii 1520, 1tatele @nite le-au #at in s(3im. 0.ligatiuni #e Aur (u s(a#enta la 60 #e ani B3ine)ilor le-au #at (a s(3im. 0.ligatiuni (u s(a#enta la 60 #e ani, 1a ne (on(entram #oar asu!ra (elor #in 1538, Le-au 'ost o'erite 0.ligatiuni ameri(ane (u s(a#enta la 60 #e ani in s(3im.ul aurului !e (are l-au o'erit Bomitetului Re)er*ei $e#erale, -E: Greau sa (lari'i(am asta, 1!ui (a Rot3s(3il#s, !ina la un anumit gra#, se a'lau in(a in s!atele a(estor a(tiuni (riminale #e 2e'uire a B3inei #e aurul sauK $: $amiliile ameri(ane #in s!atele Bomitetului Re)er*ei $e#erale in(er(au sa !una mina !e aur, Rot3s(3il#s in(er(au sa !una mina !e aur, Cra o goana #u!a aur, (u #i*erse gru!uri (are *roiau sa !una mina !e aur !entru !ro!riile interese, -E: -e(i Aa!onia intrun anumit sens a(tiona (a interme#iar !entru 'amiliile Re)er*ei $e#erale (are se a'lau atat in Ameri(a (at si in Marea ritanie, $: -a, -E: ine, Cste un as!e(t im!ortant, $: Mult aur a 'ost trans!ortat (atre 1@A, B3ine)ilor le-au 'ost o'erite la s(3im. o (antitate uriasa #e 0.ligatiuni 9u*ernamentale 1@A, (u #enominari astronomi(e, !entru tot aurul trimis, Xuomintang nu erau (omunisti (3ine)i -E: Ai s!us (a gu*ernul #e la a(ea *reme era Xuomintang, $: A(esta era 9u*ernul /ationalist B3ine) a'lat la !utere in a(ea *reme, B3iang Xai-13e=, 213 | P a g e

-E: 1unt ei (omunistii, sau alt(e*aK $: /u, ei nu sunt (omunistii, Ci sunt (ei are au 'ugit a!oi in 7ai;an atun(i (an# (omunistii au luat !uterea in B3ina, 0are in a(est 'el 7ai;anul s-a ales (u o atat #e mare !utere e(onomi(aK -E: -e(i, iata 7ai;anul - a(easta tara atat #e mi(a (are are o !utere e(onomi(a atat #e mare, -e a(eea B3ina !are (a mereu *rea sa o in*a#e)e si sa o ia ina!oi, 1!ui (a asa a in(e!ut totulK Bomori as(unse in s!atele Mu)eului /ational #in 7ai;an $: 7ai;ane)ii au luat (u ei multe (omori #in tre)orerie (an# au ).urat #in B3ina, C6ista un mu)eu in 7ai;an (are este 'oarte 'aimos, -E: [Mu)eul /ational #in 7ai;an a 'ost in'iintat in 24 o(tom.rie 1508, (on'orm Ei=i!e#ia\ $: In s!atele mu)eului sunt niste (oline, In 'ie(are an se s(3im.a e6!o)itiile #in mu)eu, $a( asta #e 50 #e ani, Ina( ni(i nu au reusit sa e6!una (ea mai mare !arte #in (omorile as(unse in a(ele (oline, -E: C6traor#inar, 1!ui (a a(olo e6ista as(un)atori-#e!o)ite su.terane in a(ele (olineK $: A(olo este (omoara im!eriala stra*e(3e a B3inei, -E: @auJ $: 1i asta este #oar una #intre numeroasele (omori (are sunt a(olo, -E: [@nul #in oamenii #in interior mi-a s!us (a a(est (om!le6 su.teran a 'ost reali)at manual (u a2utorul a unui numar im!resionant #e mun(itori, (a se intin#e !e o su!ra'ata #e 80 Xm !e 65 Xm si are sa!te ni*ele #e a#an(ime, Aumatate #in (om!le6 este !lina (u aur, iar (ealata 2umatate este !lina (u (omorile im!eriale ale B3inei\ -e un#e a *enit a(easta (omoaraK -E: Cra #e la MongoliK -e un#e a*eau (3ine)ii a(este (omoriK Bu(ereau !o!oare si le luau (omorile, (ore(tK $: ine, -e e6em!lu, #a(a te uiti in *e(3ile ar3i*e si (arti #e istorie, *ei gasi (a Romanii (um!arau matase si (erami(a si (on#imente #in B3ina,,, si !lateau !entru toate astea (u aur, -E: -umne)eule, $: La 'el au 'a(ut si s!aniolii, Ci au 'urat tot aurul !e (are l-au gasit la a)te(i si la In(asi, si l-au (3eltuit !e (3estii asiati(eJ -E: -umne)euleJ 85 } #in aurul lumii se a'la in Asia $: A!roa!e 85 } #in aurul lumii a a2uns in Asia in ultimile sute #e ani, -E_ A(um in(e! sa inteleg, Cste uimitorJ Bontinua, $: Al #oilea ra).oi mon#ial a 'ost si !entru a(est aur, -E: @au, La mu)eul #in 7ai;an e6ista gar#a militaraK -E: C6ista 'orti'i(atii militare in 2urul a(estor (oline in 7ai;anK Pentru (a e e*i#ent (a tre.uie sa !rote2e)e toate a(ele (omori !e (are le au a(olo, $: ineinteles, 1a re*enim la su.ie(t, -E: -e(i X@omintang a ).urat #in B3ina in 7ai;an, 0ligar3ii o((i#entali *roiau sa !una mina !e intreg aurul !lanetei 214 | P a g e

$: Beea (e s-a !etre(ut este (a Puterile Gesti(e, oligar3ii o((i#entali, au !lanuit sa !una mina !e tot aurul !ri*at #in lume, -E: In (e an ne a'lam a(umK 1538K $: 1untem in anii 1530, A#u-ti aminte (a in 1534 Roose*elt a inter)is #etinerea aurului in !ro!rietate !arti(ulara, -E: Bore(t, Prete6tan# (a #in (au)a Marii -e!resiuni C(onomi(e (a sa !oata sal*a e(onomia a#unan# intreg aurul ameri(an in Re)er*a $e#erala, $: Bore(t, C*reii nu au *rut sa le #ea aurul lor, Asta a 'ost unul #intre moti*ele !entru (are au 'ost luati si trimis in lagare #e (on(entrare, Asiati(ii nu au *rut sa le #ea aurul lor, -e a(eea au trimis armata 2a!one)a sa le ia aurul, $e#eral Reser*e a s(os aurul #in (utiile #e #e!o)itare -E: Bu Re)er*a $e#erala i#eea #e .a)a era (a Roose*elt a s!us |7oti tre.uie sa renunte la aurul lor|, @nii oameni ar !utea a nu stie asta #a(a sunt ignoranti, Re)er*a $e#erala a (on'is(at aurul #e la toata lumea, B3iar #a(a il a*eai intro (utie la #e!o)itul #e *alori #e la .an(a, ei ti-au golit a(ea (utie si i-au luat aurul, Bore(tK $: -a, Asa 'a( si asta)i, -E: B3iar asaK $: -a(a ai aur intro (utie la #e!o)itul #e *alori #in .an(a si nu ti l-au luat in(a, s(oate-l ime#iat #e a(oloJ Bat mai re!e#e !osi.ilJ -E: @au, $: 0ri(um, sa ne intoar(em la istorie, Bea mai mare !arte a aurului lumii a 'ost s(oasa #e !e !iata !ina in 1544 $: In 1544, a 'ost a(or#ul retton Eoo#s, La a(est a(or#, s-au !us .a)ele sistemului 'inan(iar international .a)at !e aur, Bea mai mare !arte a aurului (are u era (ontrolat #e !uterile 0((i#entale a 'ost s(os #e !e !iata, -E: Be inseamna |a 'ost s(os #e !e !iata|K $: A 'ost !us !e lista neagra, sau a 'ost as(uns in !esteri, sau ingro!at in *ase s(u'un#ate !e 'un#ul o(eanului, -E: @au,-e(i inseamna (a a(este *alori nu au (ontat atun(i (an# s-au sta.ilit *alutele internationale, $: C6a(t, Au 'ost 'ost s(oase #e !e !iata, Cste o (3estiune #e mentinere a (ontrolului, Aurul 'amiliei regale 7ailan#e)e si aurul Persan au 'ost tre(ute !e lista neagra $: Asa, #e e6em!lu, 'amilia regala 7ailan#e)a a*ea 'oarte, 'oarte mult aur, Ci nu au *oie sa il trans'orme in .ani, ni(i !ina in )iua #e a)i, La 'el este si (u aurul Persiei, (are a 'ost trimis in 7ailan#a atin(i (an# a (a)ut sa3ul Iranului, -ar, #in nou, sa (ontinuam !e 'ir, 0 sa ne intoar(em ai(i mai tar)iu, -E: Am inteles, retton Eoo#s a 'ost un man#at #e 50 #e ani !entru (ontrolul glo.al $: -e(i in 1544, Marea ritanie, $ranta si 1tatele @nite au !rimit !ermisiunea #e a (ontrola tim! #e 50 #e ani sistemul 'inn(iar glo.al, @n man#at #e 50 #e ani, Bon'orm a(or#ului, ei tre.uiau sa #e)*olte si sa mo#erni)e)e intreaga !laneta, Pe #e alta !arte, Roose*elt a 'ost otra*it - u(is, /u a murit #e moarte naturala, Asta a 'ost o lo*itura #e stat #e ti! 'as(ist, Bei #in (om!le6ul militar-in#ustrial, in lo( sa #e)*olte !laneta, au *rut a(est ra).oi re(e intre @niunea 1o*ieti(a si 0((i#ent, Asta era !arte #in !lanul 9og ^ Magog, -E: Bore(t, 215 | P a g e

Pina in 1555, 77 #e natiuni s-au o!us !lanului retton Eoo#s $: Pina in anul 1555, natiunile ne-aliniate - ai(i e *or.a #e un gru! #e 77 #e state, inlusi* B3ina, In#one)ia, Iugosla*ia, In#ia - au s!us (a asta e o ne.unie, /u #oreau sa 'a(a !arte #in a(est ra).oi re(e, Ci a*eau #re!turi istori(e asu!ra (omorilor Asiei, -E: Ma2oritatea tarilor Asiei erau re!re)entate in (a#rul gru!ului tarilor ne-aliniateK $: 0, #a, Bu toate, -E: -ar Ameri(a #e 1u#K $, -a, o multime #e tari sunt a(olo, ra)ilia a 'a(ut !arte #in gru!ul tarilor ne-aliniate, -E: -ar A'ri(aK $: A'ri(a era in(a o (olonie a o((i#entului, -E: ine, 9ru!ul tarilor ne-aliniate *roiau sa mo#erni)e)e Asia si A'ri(a $: I#eea e (a a(este 77 #e natiuni :nu am lista in 'ata mea a(um, #ar erau in(lusi (ea mai mare !arte a oamenilor !lanetei, toti in a'ara #e @niunea 1o*ieti(a, Ameri(a #e /or# si Curo!a>, ei s!uneau (a *or sa 'inante)e un !lan Mars3all !entru Asia si A'ri(a (a sa mo#erni)e)e a(este regiuni, -E: 9ru!ul tarilor ne-aliniate #orea asta, $: -a, Au !us la un lo( (omorile lor (a sa 'inante)e asta, Ci au semnat tratatul |?ilton 9reen Memorial| in 1563 $: C6ista un tratat international(are !oate 'i (itit #e (ei (are ma (ontra)i( mereu, 1e numeste ?ilton 9reen Memorial, -E: Bore(t, 7e-am au)it *or.in# #es!re asta,

1ingura *ersiune online a a(estui tratat este o 'rau#a e*i#enta -E: [Bati*a #in oamenii #in interior ai lui $ul'or# mi-au aratat !ina a(um (ate*a #in #o(umentele reale, Asa am #es(o!erit (a a 'ost !usa online o *ersiune #ureror #e 'rau#uloasa a a(estui tartat im!ortant, @n .logger in#one)ian a s(ris #es!re asta ai(i:\ 3tt!:^^lisnosetia;an,.logs!ot,(om^2008^11^green-3ilton-agreement-gene*a-1563,3tml Gersiunea online este o 'rau#a e*i#enta, (are #esi semnat in 1563 'oloseste 'ontul 7imes /e; Roman al Mi(roso't, ingrosat: 3tt!:^^ramasa=ti101,multi!l8,(om^!3otos^al.um^14^9reen?iltonMemorial B3iar #a(a #o(mentul a 'ost u#at !utin, (erneala im!rimantei mo#erne este !utin a'e(tata #e a(est 'a!t, asa (a 'otogra'ia e*i#entia)a un 'als, Mai mult, am *a)ut #o(umente s(rise la masina #e s(ris #in anii 1550 (are nu arata #elo( asa (a a(est 'als, Pro.lemele e*i#ente (u #o(umentele online sunt #is(utate ai(i, in(lusi* 'a!tul (a !resu!usul sigiliu Pre)i#ential 1@A este #e 'a!t .a)at !e (e*a In#one)ian: 3tt!:^^;;;,e#u(ation'orum,i!.3ost,(om^in#e6,!3!Ks3o;to!i(R5158 Cste ine*ita.il (a #o(umentele 'rau#uloase sa 'ie (reate in a(est 'el !entru a(este (a)uri !entru (a !a(ales( usor !e (ei ne-(unos(atori, si in#e!artea)a tot mai mult !e s(e!ti(i (on*ingan#u-i (a este un 'als,\ 216 | P a g e

Prese#intele 1u=arno *enea #intro 'amilie regala $: ?ilton 9reen Memorial era tratatul !rin (are ei #oreau sa 'inante)e Planul Mars3all !entru #e)*oltarea Asiei si A'ri(ii si a restului lumii, -E: 1i ei se .a)au !e a(este (omori si *alori #in 7ailan#a (are se a'lau !e lista neagraK $: -a, Iar semnatarul !entru toti a(esti .ani era Prese#intele 1u=arno al In#one)iei, (are era inru#it (u ma2oritatea 'amiliilor regale, (el !utin (ele #in Asia, -E: 0oo, -e(i asa se e6!li(a #e (e In#one)ia, C #in (au)a (a erau ru#e, $: -a, L-au #semnat !e el (a semnatar, en2amin $ree#man a #e)*aluit !lanurile Armage##onului $: Atun(i (an# a a*ut lo( (ri)a ra(3etelor (u.ane)e, iar lumea a!roa!e (a era in !ragul unui ra).oi nu(lear !lanetar, un om !e nume en2amin $ree#man a a!arut !u.li(, Cl s!unea #e 'a!t (a a(este !lanuri 9ogMagog erau a#e*arate, -E: -is(ursul (el mai im!ortant al a(estui en2amin $ree#man a 'ost rostit la ?otelul Eilar# #in Eas3ington in 1561, -esi (ri)a ra(3etelor (u.ane)e s-a !ere(ut in 1562, e6istau tensiuni #estul #e mari in(a #in 1561, Puteti #es(ar(a a(est #is(urs au#io MP3 ai(i: 3tt!:^^;;;,eri(3u's(3mi#,net^7$B^ en$ree#man,3tml 7rans(rietrea integrala a #is(ursului este #is!oni.ila ai(i: 3tt!:^^;;;,s;eetli.ert8,org^issues^israel^'ree#man,3tm Xenne#8 a inteles mesa2ul $: Xenne#8 si multi oameni im!ortanti #in 1@A au s!us |-e a(or#, este o ne.unie, /e-am saturat #e a(este ne.unii ale so(ietatilor se(rete|, Cl a 'ost #e a(or# sa lu(re)e alaturi #e natiunile ne-aliniate (a sa !una (a!at ra).oiului re(e si sa 'inante)e #e)*oltarea A'ri(ii si Asiei, Ba sa-i mentina 'eri(iti !e (ei #in (om!le6ul militar-in#ustrial, el a 'ost #e a(or# sa trimita un om !e luna, si (3estii #e genul a(esta, -E: 0are en2amin $ree#man a #e(ons!irat (e se a'la in s!atele (ri)ei ra(3etelor #in Bu.aK Asta *roiai sa s!uiK $: Cl a s!us (a ei in(er(au sa (ree)e a(est ra).oi (a sa !oata lua in sta!anire !laneta, C6ista multe #o*e)i in a(est sens, Xenne#8 a !rimit aurul in#one)ian si a emis an(note #e 7re)orerie Ameri(ane $: Xenne#8 a !rimit aur #in In#one)ia, A emis an(note si 0.ligatiuni Xenne#8, .an(note (are erau (ontrolate #e -e!artamentul #e 7re)orerie al 1@A, nu #e (atre Bonsiliul Re)er*ei $e#erale, -E: Asta era 0r#inul C6e(uti* nr, 11110, asa-iK $: -a, (am asa (e*a, C !utin mai (om!le6 #e(at am (re)ut -E: [Po*estea 0r#inului C6e(uti* 11110 este (e*a mai (om!li(ata #e(at am (re)ut, asa am #es(o!erit #u!a (e am 'a(ut (ate*a (er(etari, Xenne#8 a semnat a(est or#in (u (ate*a )ile inainte #e a 'i u(is, In a(est 'el a o!rit 7re)oreria Ameri(ana sa mai *an#a argint (um!aratorilor !arti(ulari, si a #at Prese#intelui 1@A #re!tul #e a emite *aluta .a)ata !e argint 'ara a ne(esita !ermisiunea 1istemului Re)er*ei $e#erale, Pro.a.il (a Re)er*a $e#erala (um!ara in mo# #eli.erat tot argintul 7re)oreriei Ameri(ane (a sa !oata ti!ari ori(at #e multe .an(note *roiau, 'ara sa mai 'ie ne*oiti sa se limite)e la *alorile tra#itioanle in metale !retioase, Pagina Ei=i!e#ia #es!re a(est 0r#in C6e(uti* 11110 are o intorsatura interesanta a a(estei 217 | P a g e

!o*esti, !rin (are in(ear(a sa #emonstre)e (a a(est !lan #e 'a!t a !ermis (resterea !uterilor Re)er*ei $e#erale, #in moment (e mone)ile #e argint au 'ost inlo(uite #e .an(note #olar: 3tt!:^^en,;i=i!e#ia,org^;i=i^C6e(uti*eor#er11110 Bu toate a(estea, !rin o!rirea s(urgerii a(estui metal !retios #in 7re)oreria Ameri(ana, a(tul lui Xenne#8 #e 'a!t a !rote2at argintul, 11110 a mai #at Prese#intelui #re!tul #e a emite (erti'i(ate - #olari - .a)ate !e argintul 7re)oreriei, 1e(retarul 7re)oreriei a 'ost #e(a)ut #in #re!tul #e a mai emite .an(note .a)ate !e argint, asta #eoare(e !ro.a.il el era #oar o marioneta a Re)er*ei $e#erale, Xenne#8 !ro.a.il a simtit (a a(este .an(note .a)ate !e argint erau solutia la o!rirea in'latiei si o (ontra-masura la (rearea |.anilor*irtuali|, o.i(ei al Re)er*ei $e#erale, Asasinarea sa (ate*a )ile mai tar)iu nu !oate 'i o sim!la (oin(i#enta, -a(a sursele lui $ul'or# sunt (ore(te, 0r#inul C6e(uti* 11110 era #oar !rimul !as *i)i.il al lui Xenne#8 !entru a in'range Re)er*a $e#erala si sa 'oloseas(a aurul Asiei (a garant !entru un nou sistem 'inan(iar,\ Ba.ala (riminala l-a u(is !e Xenne#8 si l-a in#e!artat #e la !utere !e 1u=arno $: Xenne#8 a 'ost u(is, A!oi 1u=arno a 'ost in#e!artat #e la !utere, -E: -e (atre (ineK Bine l-a in#e!artat !e 1u=arno #e la !utereK $: 0((i#entul, Bom!le6ul militar-in#ustrial, Ba.ala (riminala, asa o numes( eu, 1unt (ei (are #etin in !ro!rietate Re)er*a $e#erala, 1e(ta 1a..ateenilor, 1o(ietatile asiati(e nu a*eau !uterea militara (a sa ri!oste)e -E: 0are nu !uteau so(ietatile asiati(e sa #esemne)e un nou semnatar (are sa a#u(a la su!ra'ata a(este (omori in aur si sa (ree)e o noua *aluta (are sa (on(ure)e (u #olarulK $: Ci .ine, nu a*eau !uterea militara ne(esara, -E: 0oo, $: -ar in s(3im. ei s-au as(uns in anonimat, /u au semnat nimi(, /e!otul lui 1u=arno a semnat !entru #re!turi,,, !entru a 'a(e real a(tualul !ro(es !enal $: -ar il a*em !e ne!otul lui 1u=arno, Cl a semnat !entru #re!turile sale a(um, -ar *om re*eni la asta, Ba.ala (riminala a 'alsi'i(at #re!turile #e a emite *aluta im!otri*a aurului Asiei in 1568 $: Beea (e s-a !etre(ut a 'ost (a in 1568 au !us la (ale un a(or# 'als, -E: Ci sunt a#i(a so(ietatile asiati(eK $: /u, nu, Ci sunt ?enr8 Xissinger, Ro(=e'eller, si astia, us3, Bei are l-au u(is !e Xenne#8, 1e(tantii Ba.alei 1a..ateene, -E: Ci au !us la (ale un a(or# 'als !rin (are (astigau #re!tul asu!ra (eK $: Ci au 'alsi'i(at #re!tul #e a 'olosi *alorile Asiei !entru a (reea in (ontinuare #olari, Ci nu a*eau #re!tul istori( la 85 } #in aurul lumii (are era #etinut #e Asia, #ar au 'alsi'i(at a(est a(or#, Au 'a(ut #o(umente 'alse (a sa isi aroge a(este #re!turi, Aurul asiati( 'urat a 'ost |s!alat| !entru a 'inanta asa-numitele 0!eratiuni /egre -E: -e(i au *rut sa re!atrie)e a(est aur !e (are l-au luat #e !e !iata inainte #e retton Eoo#s, $: 0 !arte #in el a 'ost s!alat !rin BBI, B3ase Man3attan, la(= Cagle 7rust si alte (ate*a gru!uri, A(est aur a 'ost ilegal s!alat si 'olosit la 'inantarea o!eratiunilor negre si #i'eritelor a(tiuni se(rete, Aurul s!alat a 'ost 'urat in(a #in 1530 218 | P a g e

-E: -e(i asta ne a#u(e #in nou l (eea (e s!unei #e anii 1530, (an# tru!ele 2a!one)e au (on'is(at aurul Xuomintangului, $: Bore(t, L-au #us in $ili!ine si in Aa!onia, Mai intai l-au #us in Aa!onia, a!oi (an# trea.a a #e*enit !rea e*i#enta l-au mutat in $ili!ine, Aurul a 'ost as(uns in !este 125 #e lo(uri (unos(ute -E: -ar nu il a*eau in *reo Re)er*a $e#erala a *reunei #in a(este tari, Il tineau as(uns un #e!o)ite !ri*ate (om!let in a'ara (ontrolului o'i(ial, $: Cra as(uns, In !este 125 #e lo(atii, -E: @au, [-a*i# 9u8att, un in*estitor .an(ar (u *e(3ime #e 28 #e ani in 'aimosul Bit8 o' Lon#on (ontrolat #e Ba.ala (riminala, a #e)*aluit in(re#i.ile !ro.e, in(lusi* #o(umente, !entru tot (eea (e a'irma $ul'or# ai(i: 3tt!:^^;;;,#ee!.la(=lies,(o,u=^a.out,3tm In multe 'eluri 9u8att #etalia)a 'oarte mult a(easta !o*este a aurului as(uns, In (artea sa online |7ratatul Aurului 1e(ret|, 9u8att sugerea)a (a e6ista 172 #e lo(atii in (are aurul 'urat a 'ost ingro!at: 3tt!:^^;;;,#ee!.la(=lies,(o,u=^se(retgol#treat8,3tm 0amenii #in interior ai lui $ul'or# mi-au s!us (a sunt mai mult #e 172 #e lo(atii,\ Bel !utin 10 .a)ine #e inot olim!i(e !line (u aur asiati( -E: Be (antitate #e aur este im!li(ata ai(iK Bat #e mult aur esteK $: Mi s-a s!us asa, Po*estea (on'orm (areia intreg aurul #e !e !laneta ar in(a!e intrun singur .a)in olim!i( este $AL1A, C6ista in realitate #e 10 ori mai mult aur in a'ara !ietei #e(at e6ista a(tual !e !iata, -E: -umne)euleJ $: 0 !arte #in el, as s!une, a 'ost s!alat #e (atre BIA (a sa 'inante)e #i*erse o!eratiuni, Asiati(ii #in 7riung3iul #e Aur au luat legatura (u BIA $: A(um, #in nou, as *rea sa 'a( o #igresiune, @nul #intre gru!urile #e so(ietati se(rete asiati(e (u (are am (onta(te, au lu(rat in 7riung3iul #e Aur in tim!ul ra).oiului #in Gietnam, -E: @n#e este a(est lo(K $: Cste o )ona intre B3ina si Gietnam un#e se !ro#u(ea 3eroina in a(ele *remuri, -E: 0oo, -oamneJ $: 1i ei *in#eau 3eroina (atre BIA, iar BIA *in#ea mai #e!arte 3eroina (a sa-si 'inante)e o!eratiunile negre se(rete, -E: -e(i inseamna (a mai a#augau (e*a la !retul #e (um!arare (a sa 'ie !ro'ita.il, $: Cra o mare a'a(ere (are se a'la in a'ara (ontrolului gu*ernelor, -ar asiati(ii au luat legatura (u *e(3ile lor (unostinte #in BIA si i-au intre.at |Be #ra(ului 'a(eti *oiK -e (e ras!an#iti .oli si *reti sa #e(lansati al 7reilea Ra).oi Mon#ialK| /u le !la(ea (a au 'ost 'olositi $: -e(i multe #intre a(este !ersona2e rele #in BIA ni s-au alaturat a(um si ne a2uta, C oare(um ironi(, #ar e .inen*enit, -E: Poate (a in(ear(a sa e*ite greata s!an)uratului, asa-iK [Rasete\ $: 1i-au #at seama (a au 'ost !a(aliti (u a(est anti-(omunism, /u le !la(ea (a au 'ost 'olositi si !rostiti, -E: B3iar am *or.it (u unul (are a lu(rat in BIA re(ent (u unul #intre !rese#intii ameri(ani in o!eratiuni #e 215 | P a g e

tra'i( (u (o(aina, Cl mi-a e6!li(at in #etaliu, moti*ele !entru (are au (re)ut (a e ne(esar sa se im!li(e in tra'i(ul (u (o(aina, |/u *rem (a oamenii sa moara #in (au)a (o(aine #e (alitate !roasta, -a(a (ontrolam noi tot tra'i(ul, atin(i stim !ermanent e6a(t (e se !etre(e|, $: |Plus (a ne alegen si (u (onturi grase in an(ile Cl*etiene, si (u o multime #e lu(ruri .une|, nu-i asaK -E: Bore(tJ C6a(tJ $: Asta le !ermite sa se simta (um*a (u (onstiinta lu.re'iata, stiiK -E: [Rasete\ Man#atul retton Eoo#s #e 50 #e ani a e6!irat in 1554 $: ?ai sa re*enim la 'irul !rin(i!al, In 1554 man#atul retton Eoo#s a e6!irat, -E: Bore(t, 1!unei (a era un tratat !e 60 #e ani (are a in(e!ut in 1544, $: Cra #e 50 #e ani, Inainte #e asta, ei au 'urat toti .anii #in (onturile straine, (onturile in #olari ale @niunii 1o*ieti(e, -E: Imi !are rau, *reau sa iti !un o intre.are !rosteas(a, 1!ui (a in 1544, #ar ra).oiul s-a terminat a.ia in 1545, $: Bon'erinta retton Eoo#s a 'ost in 1544, In(a #e !e atun(i stiau (are *a 'i re)ultatul ra).oiului, 7oate astea se (unos( !u.li(, /u e nimi( se(ret, -E: 1!unei (a man#atul a e6!irat la 50 #e ani #u!a 1544, $:-a, si nu a 'ost reinnoit, In 1554, !este 200 #e state au s!us (a !romisiunile nu au 'ost tinute $: Ci au s!us |?ei $ranta, 1tatele @nite si ritania, nu ati mo#erni)at lumea, nu *-ati tinut !romisiunile|, -E: La (ine te re'eriK $: La toate (elelalte tari, 1a ne amintim (a e6ista in(a 200 #e tari (are sunt su*erane, -E: -e(i ei tre.uiau sa rati'i(e #in nou #o(umentul (a sa-l reinnoias(a, a#i(a tre.uiau sa il semne)e #in nou, $: C6a(t, -ar nu a a*ut lo( ni(io intelegere la ni*el #e *ar' in (eea (e !ri*este sistemul 'inan(iar glo.al, #e atun(i si !ina a(um, -E: -e(i singurul moti* !entru (are in(a nu s-a s(3im.at nimi( este (a nu #is!un in(a #e !utere militara su'i(ienta si nu-si !ot !ermite sa 'a(a nimi( in !ri*inta asta, $: 0 !arte #in moti*e, Blinton a autori)at !ra(ti(ile #e um'lare #e 100 #e ori a .anilor *irtuali $: Prese#intele Blinton a in(e!ut,,, ei gan#eau (u totii |Be #ra(u, in(e!em Al 7reilea Ra).oi Mon#ial si s(a!am #in toata mi)eria asta omoran# !e toata lumea|, Blinton a in(e!ut !rin a !ermite um'larea .anilor *irtuali #e 100 #e ori, -e(i (u 1 #olar !uteai (um!ara .onuri in *aloare #e 100 #e #olari, Au trans'ormat ast'el sistemul 'inan(iar intrunul #e 2o(uri #e noro(, -E: [C*i#ent (a ei se aste!tau sa ai.a e'e(te a!o(ali!ti(e la un moment #at, #ar asta 'a(ea !arte #in !lan, asa (um s!une $ul'or#,\ -E: $oloseau ei aurul (on'is(at #e la Xuomintang (a sa garante)e ast'el #e o!eratiuni 'inan(iareK $: -a, 0ri(um nu mai !uteau garanta (u nimi(, #ar mergeau inainte ori(um, 7ot inainte, Xuomintang a #at in 2u#e(ata $C- in anul 1558 (a sa re ina!oie)e aurul $: In a558 (3ine)ii au #at in 2u#e(ata Bonsiliul Re)er*ei $e#erale, Ci au s!us |?ei, Grem aurul ina!oi, A*em a(este (ontra(te semnate, G-am #at aurul nostru, Bei 60 #e ani au tre(ut, -ati-ne aurul ina!oi|, -E: -e (e au aste!tat 4 aniK -e (e 1558K 7 *ase !line (u aur (3ine)es( au a2uns in 1@A in 1538 220 | P a g e

$: 1538 a 'ost anul in (are 7 *ase ameri(ane au a2uns in 1@A a*an# la .or# aur #in B3ina, -E: 0oo, $: Au 'ost mai multe trans!orturi, -ar in 1538, 7 *ase #e ra).oi ameri(ane au e*a(uat aurul #in B3ina (a sa nu in(a!a !e mana 2a!one)ilor, Le-au #at (3ine)ilor toate a(este 0.ligatiuni ale Bonsiliului Re)er*ei $e#erale (u !romisiunea (a le *or ina!oia aurul in 60 #e ani, -E_ C6ista #o*e)i !entru astaK $: 0, #aJ B3ine)ii au #o(umente #etaliate, si a(esta este moti*ul !entru (are a(est !ro(es !enal are lo( a(um, -o(umentele *or #e *eni !u.li(e o#ata (e !ro(esul !enal se in(3eie -E: C6ista !u.li(at *reunul #intre a(este #o(umente #o*e#itoareK $: 7otul *a 'i !re)entat in (a#rul !ro(esului !enal, si *or #e*eni !u.li(e la in(3eierea !ro(esului, Am *a)ut 'oarte multe 'otogra'ii, /u sunt e6!ert in 0.ligatiuni, #ar,,, -E: Bore(t, #ar (a 2urnalist 'inan(iar sigur ai a*ut (onta(te (u e(onomisti, 0are un e(onomist o((i#ental stie #e a(este trans!orturi #e aur #in 1538K $: -a, (u siguranta era o stire #e !rima !agina in )iarele *remii, -a(a *ei (auta in ar3i*ele *remii, *ei gasi (u siguranta a(olo #estule #o*e)i, -E: Minunat, $: Asta e (e*a (e !oti #es(o!eri singur, 7re.uie #oar sa mergi la ar3i*a, unt sigur (a *ei gasi arti(ole #es!re aurul (3ine)es( (are era e*a(uat #in B3ina, -E: [C ne*oie #e mai multe (er(etari !e su.ie(tul asta, -ar e6ista #e2a #o*e)i (a in*a)ia 2a!one)a #e*ense 'ero(e in anii 1537-1538:

3tt!:^^;;;,san,.e(=,org^21-5-B3inaatEar1537-45,3tml \ Armata Ameri(ana a !rote2at aurul (3ine)es( #e 2a!one)i -E: -e(i asta a 'ost 'a(ut #e militarii ameri(ani (a sa !rote2e)e aurul Xuomintangului #e armata 2a!one)a, $: -a, -E: ,,, Bare erau #e 'a!t marionetele Rot3s(3il#s, $: ?ai sa lasam asta !entru moment, -E: ine, Xuomintang a #at in 2u#e(ata $C- !entru a le ina!oia aurul in 1558 $: I#eea e (a in 1558, !ro!rietarii (3ine)i ai aurului au #at in 2u#e(ata Bonsiliul Re)er*ei $e#erale s!unan# |-ati-ne aurul ina!oi|, Re)er*a $e#erala a s!us (a (ele 700,000 #e tone ina!oiate in 1570 sunt su'i(iente $: Bei #in Bonsiliul Re)er*ei $e#erale au (ontra)is s!unan# (a ei nu tre.uie sa le #ea ni(iun aur (3ine)ilor !entru (a le-au #at o grama#a #e aur atun(i (an# Prese#intele Mao a in(e!ut relatii noi (u 1@A in 1570, -E: Bum a#i(a |o grama#a|K $: 200,000 #e tone, -E, ?aJ -ar (u 200,000 #e tone nu um!li 7 na*e #e ra).oi, $: C6a(t, Asa au !ier#ut !ro(esul, -E: Bore(t, 221 | P a g e

Primul trans!ort #e aur tre.uia sa ai.a lo( la 12 se!tem.rie 2001 $: Burtea Internationala #e Austitie a s!us | aieti, tre.uie sa #ati ina!oi tot aurul !e (are l-ati luat|, Ci au ras!uns | ine|, Primul trans!ort (u aur (are tre.uia ina!oiat era !lani'i(at sa ai.a lo( !e 12 se!tem.rie 2001, -E: Isuse BristoaseJ $: -ar, #u!a (um .ine stii, 7urnurile E7B au e6!lo#at !e 11 se!tem.rie 2001, Iar aurul (are se a'la la su.sol a #is!arut, 7oate 3artiile si anga2atii (are a*eau gri2a #e ele au 'ost #istrusi $: Bom!ania (are asigura .iro(ratia #o(umentelor, Bantor $it)geral# 1e(urities, a 'ost arun(ata in aer si (ei 600 #e anga2ati !e (are ii a*ea au 'ost u(isi, -E: Cra asta in (la#irea 7K $: /u, era intrunul #in turnurile gemene, Bla#irea 7 ga)#uia Politia 7re)oreriei si toti a(esti oameni au 'ost arun(ati in aer, toate #o(umentele au sarit in aer, Be mai, !ra(ti( ei s!uneau |/u *a mai #am aurul ina!oi|, Cra asta !lani'i(at in(a #e la (onstruirea E7BK -E: Am !utea (on(lu)iona, #in moment (e a(ele in(ar(aturi e6!lo)i*e au 'ost !lasate a(olo in(a #e la (onstruirea E7B, ele au 'ost (onstruite in 1570, (ore(tK $: @ite, nu *reau sa ,,, sunt su'i(ient #e multe #o*e)i, $ratele !rese#intelui us3 era se'ul 'irmei #e !a)a #e la E7B, Pe *remea a(eea se #es'asurau multe o!eratiuni #e (onstru(tii a(olo, -E: In(er( sa gan#es( im!reuna (u (ei (are ne as(ulta, /oi *or.im re!e#e si unele in'ormatii s-ar !utea sa nu le inteleaga, 7u e6!ui a(um unul #intre (ele mai !lau)i.ile moti*e !entru (are au #o.orat E7B, Aurul a 'ost trans!ortat in Bali'ornia si a!oi in Paragua8 -E: C6ista un imens #e!o)it su.teran su. E7B si eu l-au golit si in(ar(at in *reun tren sau in (amioane, asa-iK $: L-au #us in Bali'ornia si a!oi (re# (a in Paragua8, Xuomintang si-au #at seama (a au 'ost inselati -E: 0oo, -umne)eule, -e(i B3ina inseamna (a si-a #at seama (a au 'ost !a(aliti, Ban# au *a)ut !ra.usite E7B !ro.a.il (a au sus!e(tat ime#iat (e*aJ $: ineinteles (a stiau, 1i-au s!us | astar)ii astia nu o sa ne ina!oie)e aurul, *or sa in(ea!a al 7reilea Ra).oi Mon#ial|, -E: @au, $: 1i a urmat marirea #e 4 ori a .ugetului militar !entru asa-numitul Ra).oi Im!otri*a 7erorismului, Legea Patrioti(a este i#enti(a (u Bonstitutia /a)ista -E_ Bore(t, 1i mai a*em si a(easta Lege Patrioti(a, (are este un #osar gros #e 18 (m si (are a a!arut ime#iat, $: Cste i#enti(a (u Bonstitutia /a)ista, stiiK -E: 0, -umne)euleJ [Imi (er s(u)e !entru e6(lamatiile mele, #ar nu am mai au)it asa (e*a !ina a(um,\ Groiau sa #e(lanse)e ra).oiul nu(lear si sa instaure)e Legea Martiala $: Im!ortant este (a, si e6ista 'oarte multe in'ormatii #in interior, *roiau sa #e(lanse)e a(est !lan 9og 222 | P a g e

Magog, -e #ata asta se gan#eau sa in(ea!a (u un (on'li(t nu(lear regional intre Iran si Israel, A!oi *roiau sa se 'olsoeas(a #e a(est ra).oi (a sa instaure)e Legea Martiala in tarile 97, -E: Bam in (e *remuri (re)i (a a*eau #e gan# sa 'a(a astaK $: Pai in(e!in# #in 2001 si !ina in !re)ent tot in(ear(a sa #e(lanse)e un ra).oi nu(lear, Ba.ala (riminala a in(er(at sa (ree)e Al 7reile Ra).oi Mon#ial #u!a 11 se!tem.rie -E: -e(i (a sa (lari'i(am, a(um suntem #u!a 11 se!tem.rie, B3ine)ii si-au #at seama (a au 'ost !a(aliti si (a aurul lor a 'ost 'urat in(a o #ata, B3ine)ii isi *or aurul ina!oi, Intre tim!, gru!area Ro(=e'eller #in 1@A,,, $: Isi (onstruies( o armata !ro!rie, In(ear(a sa militari)e)e 0((i#entul !entru a in(e!e Al 7reilea Ra).oi Mon#ial, -E: 1i #e (e *or sa 'a(a astaK Gor sa re#u(a !o!ulatia lumii si sa-i #o.oare !e B3ine)iK $: 1i nu *or sa !iar#a !uterea, /u *or sa !iar#a (ontrolul, In(a au in (a! (re#intele 'as(iste, Mesiani(e, (ultiste (um (a ei sunt #estinati sa (on#u(a umanitatea, Diarele Israeliene s(riu #e2a s!unan# (a B3ina, Rusia si Iran sunt Magog, iar 97 sunt 9og, In(ear(a sa in(aiere toate a(este tari (a sa se u(i#a unele !e altele, In(ear(a sa #e(lanse)e al 7reilea Ra).oi Mon#ial, Am *a)ut o 3arta in (are arata (a #ores( sa #i*i)e)e B3ina in 6 tari se!arate, -E: C6a(t (a in al(ani, -a, $: Asta #u!a terminarea ra).oiului, Pentagonul si-a #at seama (a 50 } #in umanitate ar muri, in(lusi* ei $: A!oi Pemtagonul si-a #at seama !rin !roie(tiile #e 2o( militar !e (are le 'oloses( (a #a(a *a in(e!e al 7reilea Ra).oi Mon#ial, 50 } #in umanitate ar muri, in(lusi* ei, Asa (a nu *or sa s!ri2ine asta, Pentagonul a sa.otat in mo# sistemati( a(este !lanuri ne.unesti $: Pentagonul s-a im!otri*it in mo# (onstant ata(urilor im!otri*a Iranului, Au o!rit rai#urile aeriene israeliene, Au in*a#at 9eorgia (a sa nu !ermita lansarea ata(urilor israeliene la a#resa Iranului #e a(olo, Ci nu *or sa in(ea!a ra).oiul nu(lear !entru (a isi #au seama (a este o ne.unie !ura, -E: 7e re'eri la (on'li(tul armat #in 0setia #e 1u#K $: -a, A(olo era o .a)a aeriana israeliana (are urma sa ata(e Iranul si sa in(ea!a toata ne.unia, -E: 0oo, uau, $: Cste !ur si sim!lu o (3estie .olna*a, #ar a*em #o*e)i (ategori(e, Asa (um am s!us, )iarele israeliene *or.es( in mo# #es(3is #es!re asta, in ?aaret), #e e6em!lu, 1o(ietatile se(rete asiati(e au !us la !un(t o o!eratiune #e (ontra(arare $: A!oi s-a !us la !un(t !lanul unei o!eratiuni #e (ontra(arare, Au trimis !e a(esti oameni sa s(3im.e ina!oi a(este 0.ligatiuni $C- in .ani, -E: 7e re'ero la so(ietatile se(rete asiati(e, Ci (ontrolea)a atat #e mult aur in(at #a(a l-ar !rimi ina!oi #e la ameri(ani, ar'i sute #e mii #e miliar#e #e #olari, asa s(rie in #o(ument, $: -a, -E: -e(i au (reat o (ontra-o'ensi*a (u a(esti oameni,,, $: Im!reuna (u oameni #in BIA (are #e2a lu(rasera in Asia, -E: 1i (are nu mai *or (a Ge(3ii Puterni(i sa mai (ontinue sa (on#u(a lumea, $: -a, 1i-au #at seama (a sunt (om!let ne.uni si in(om!etenti, Ci sunt e6a(t (u un ni*el mai 2os su. a(esti ne.uni, !e ierar3ia interna, si si-au #at seama (a sunt (om!let ne.uni, Multe #o*e)i (on'irma s(an#alul 0.ligatiunilor -E: Atun(i (an# *oi !u.li(a a(est inter*iu, *oi insera si arti(ole #in loom.erg si inregistrari *i#eo (a sa 223 | P a g e

*a#a (ititorii, 7ote a(este resurse #in mass-me#ia #emonstrea)a (a s-a s!us atun(i (a a(esti 2a!one)i erau retinuti la granita italiana a*an# asu!ra lor 0.ligatiuni #in 1534 in *aloare #e 134,5 miliar#e @1-, Bore(tK $: -a, -E: [Asa (um *-am aratat la in(e!utul a(estui arti(ol, !rimul lu(ru (are este interesant este inregistrarea *i#eo a $0S /e;s a lui 9lenn e(= #es!re a(est s(an#al: 3tt!:^^;;;,8outu.e,(om^;at(3K*Rtt1mD=n@5mI

Arti(olul #in loom.erg #es!re s(an#al: 3tt! :^^;;;,.loom.erg,(om^a!!s^ne;sK!i#Rne;sar(3i*e]si#Ra881ZX(;(9/0 1umarul -ail8 Xos in (are se #es(rie (eea (e s-a !etre(ut atun(i: 3tt!:^^;;;,#ail8=os,(om^stor8^2005^06^13^742056^-Aa!an,Ital8,an#-@1,-134- illion-in-@1- on#s-1mugglingBase Ai(i este arti(olul #in Asia 7imes #es!re su.ie(t, (are are 'oarte multe #etalii: 3tt!:^^;;;,asiane;s,it^in#e6,!3!KlRen]artR15456]si)eRA In a(este #oua arti(ole, |73e @n#ergroun# In*estor| a anali)at !ro.elesi a (on(lu)ionat in mo# legitim (a intreaga !o*este este 'oarte (iu#ata: 3tt!:^^;;;,t3eun#ergroun#in*estor,(om^2005^06^t3e-strange-in(onsisten(ies-.e3in#-t3e-134-5-.illion.earer-.on#-m8ster8^ 3tt!:^^;;;,t3eun#ergroun#in*estor,(om^2005^07^!ossi.le-lin=s-to-a-(oming-.an=-3oli#a8-in-t3e-ongoing134-5-.illion-.earer-.on#-m8ster8^ \ /i(i <amagu(3i, si ni(i Eatana.e nu au 'ost retinuti #e Politia italiana $: Asta e 'oarte im!ortant, Atun(i (an# se in(ear(a #e)in'ormarea !e a(est su.ie(t, un lu(ru este im!ortant (a oamenii sa-l inteleaga, -E: ine, $: /umele (elor #oi,,, Am *or.it (u 'ie(are #intre ei, <amagu(3i si Eatana.e, M-am im!li(at !entru (a mau (onta(tat (ei #in lo2a 'ran(masoni(a Pro!agan#a -ue :P2>, Am *or.it (u unii #intre o'iterii #in Politia italiana (are i-au arestat !e 2a!one)i, In !rimul ran#, ei au s!us (a 0.ligatiunile sunt 'alsuri, #ar ni(i <amagu(3i si ni(i Eatana.e nu au 'ost arestati, I-au lasat sa !le(e, /u e6ista ni(io inregistrare #es!re *reun !ro(es $: /u e6ista ni(io inregistrare o'i(iala a (on'is(arii a(estor 0.ligatiuni, C6ista #o*e)i (a erlus(oni a in(er(at sa le trans'orme in .ani $: -ar e6ista #o*e)i (a Prim-Ministrul erlus(oni a in(er(at sa o.tina .ani !e ele, 1e'ul 0/@ ar 'i in(er(at sa o'ere mita #e 100 milioane #e #olari $: A*em #o*e)i (a an Xi-Moon, 1e'ul 0/@, le-a s!us |Ga #am 100 milioane #e @1- (a sa !le(ati si sa uitati toata t+r+"enia|, 224 | P a g e

-E: [Cste in(ore(t, Xeenan mi-a trimis un email #u!a (e am !u.li(at a(est arti(ol si mi-a s!us (a 9ian(arlo runo este (el (are a o'erit a(easta mita,\ -E: IisuseJ A 'ost im!li(at si $orumul C(onomi( #e la -a*os $: -e asemenea s-a im!li(at si $orumul C(onomi( #e la -a*os, Bu totii au 'ost urmariti si inregistrati $: Bu alte (u*inte, !utem #o*e#i (a se'u 0/@, organi)atia 0/@, $orumul C(onomi( #e la -a*os, si !rimministrul erlus(oni, !rintre altii, au 'ost im!li(ati in a(est 'urt, Asta este un (a) (are !oate 'i #o*e#it, in regulaK, A(esti oameni, (a erlus(oni, an Xi-Moon si altii, au 'ost urmariti, Au 'ost inregistrati, Au 'ost 'ilmati, 7oate astea se !ot #o*e#i la 2u#e(atorie, si asta e moti*ul !entru a(re noi am mers mai #e!arte (u a(est !ro(es !enal, 0.ligatiunile au 'ost 'a(ute sa !ara 'rau#uloase in(a #e la in(e!ut -E: ine, #ar 3ai sa (lari'i(am (e*a, A(este o.ligatiuni au 'ost generate in 1534, #e (atre Re)er*a $e#erala, -ar in 1534 s-au asigurat (a #a(a *ro#ata (3ina *a *rea sa 'oloseas(a a(este o.ligatiuni, ele ar a!are (a 'iin# 'alse atun(i (an# ar 'i s(3im.ate ina!oi in .ani, $: -a, 0.ligatiuile (ontin greseli ti!ogra'i(e #eli.erate, Iar numerele in sine sunt astronomi(e,

371 #e mii #e miliar#e #e @1- !entru aurul si (omorile 'amiliei -ragon $: 7re.uie sa intelegi (a e6ista in lume #oua sisteme 'inan(iare, Bi'rele (are se gases( in ra!oarte, (on'orm statisti(ilor gu*ernamentale, Pro#usul Intern rut al intregii lumi este 63 #e mii #e miliar#e #e @1-, (ore(tK -E: Mmm 33, $: 1i a!oi a*em a(este o.ligatiuni (are se !resu!une (a *alorea)a 371 #e mii #e miliar#e #e @1-, Be*a nu !are in regula, -E: Be o.ligatiuni *alorea)a 371 #e mii #e miliar#eK $: 1uma totala #etinuta #e 'amilia -ragon, Bele 85 } #in aurul si (omorile lumii, La atat a 'ost e*aluata toata, -E: ine, -e(i astea sunt a(elea (are au 'ost tre(ute !e lista neagra, inainte #e retton Eoo#s, [Xeit3 1(ott, unul #intre oamenii #in interior ai lui $ul'or#, mi-a s!us (a a in(er(at sa-l (ore(te)e !e en in legatura (u a(easta suma, ea 'iin# #oar *aloarea (omorilor (are se a'la a(tualmente in Mala8e)ia, 1uma totala este insa #e mai multe sute #e mii #e miliar#e @1-,\ -re!tul #e re!re)entare 2uri#i(a a 'ost #at lui /eil Xeenan si Xeit3 1(ott $: Asta este (ee a(e ne-a #at ne!otul lui 1u=arno, #re!tul #e re!re)entare 2uri#i(a !entru a !utea in(e!e !ro(esul !enal, -E: 1i a(est #re!t #e re!re)entare 2uri#i(a a 'ost #at lui /eil Xeenan, asa (um s(rie in !langerea !enala, $: -a, 1i lui Xeit3 1(ott, Asta (a sa !utem s!une |?ei, 3otilor, ati 'urat aur si (omori (are nu *a a!artinJ| -E: [C*i#ent (a 1000 #e miliar#e #e @1- in o.ligatiuni re!re)inta numai o mi(a !arte #in *alorile 'amiliei -ragon si Xuomintang, Mai tar)iu, $ul'or# (lari'i(a 'a!tul (a a(est !ro(es nu este !entru a-i !une !e Xeenan si 1(ott la (on#u(erea as!e(telor 2uri#i(e, (i !entru a #es(3i#e usa, Bu toate astea, este a#e*arat (a Xeenan si 1(ott au #re!turi (om!lete #e semnatura asu!ra o.ligatiunilor 'urate, !ana in 2020,\ Pro(esul !enal (reea)a #re!turile legale #e a #es(3i#e |C(ranele /egre| 225 | P a g e

$: -ar (eea (e ii ingro)este !e (ei (are (on#u( a(tualmente sistemul 'inan(iar mon#ial este (a a*em a(um #re!tul sa #es(3i#em (ee a(e se numeste |C(ranele /egre|, Astea sunt (3estii se(rete, 7re.uie sa iti reamintesti (a 55 } #in .anii #in lume e6ista numai (a (i're in (al(ulator, -oar 5 } #in suma e6ista 'i)i( su. 'orma #e .an(note si mone)i, -E: asta e (a un (ont in .an(a, asa-iK -a(a nu ii s(oti #e a(olo, ei raman #oar (a (i're in (om!uter, $: -a, #ar alt'el, (eea (e o.tii este un e6tras #e (ont !lin (u (i're, -E: ineinteles, $: C6ista un (o# #e a((es la ni*el inalt (are-ti !ermite sa ai a((es la (3estii se(rete,,, il (m!lete)i a(es (o# si !oti 'a(e a!oi o multime #e (3estii, 1(rii a(olo 1 milion @1-, si - gata - ai (reat 1 milion #e @1-, 1a..ateenii nu *or sa renunte la (ontrolul 'inan(iar $: Asta e un lu(ru 'oarte !uterni( !e (are-l ai la #is!o)itie, o#ata (u (o#urile, A(um intelegi #e (e a(esti (riminali nu *or sa renunte la !utere, -E: 7e re'eri la Puterile 0((i#entale, $: /u Puterile 0((i#entale, (i se(ta 1a..ateenilor (are sunt in s!atele si #easu!ra Puterilor 0((i#entale, Gor.es( #es!re Ro(=e'eller, Rot3s(3il#s si oameni #e genul a(esta, C(ranele /egre sunt *ersiunea a(tuala a retton Eoo#s -E: -e(i a(este C(rane /egre sunt !arte a a(eluiasi sistem 'inan(iar (reat #u!a retton Eoo#s, $: Cle sunt *ersiunea (urenta, Cste *or.a #es!re o retea #e (om!utere in (are toti .anii #in sistem sunt as(unsi, Milioane #e miliar#e #e @1- ilegali au 'ost ast'el (reati $: Pro.lema e (a nimeni nu era la (on#u(ere in *ar'ul !uterii, si nu era semnat ni(iun a(or# international, #i'eritele gru!uri (u a((es la a(est sistem au in(e!ut sa (ree)e sume ri#i(ol #e mari #e .ani, Am au)it (a sunt milioane #e miliar#e #e #olari, -E: 1i eu am au)it asta, $: 1i (a asta re!re)inta #e 33 #e ori mai mult #e(at se (reea)a in e(onomia reala !e toata !laneta, -e(i a(est sistem este 'alit, A 'un(tionat #e'e(tuos #in !un(t #e *e#ere matemati( la (el mai inalt ni*el,

Persoane !ri*ate 'a(ilitea)a s(3im.urile intre an(ile Bentrale -E: A(um, unul #intre as!e(tele im!ortante !e (are le-am a'lat #e la o sursa #in interior,,, este (e*a (e nu am s!us in(a in !u.li( !ana a(um, #ar e un !un(t im!ortant, Asa (um am inteles eu, (a re)ultat al retton Eoo#s, an(ile Bentrale nu mai !uteau sa 'a(a s(3im.uri #ire(te intre ele, Cle tre.uiau sa a!ele)e la interme#iari (i*ili (are erau #e 'a!t #etinatorii #e o.ligatiuni, (are a*eau #e(i in (onturile lor !ersonale e(3i*alentul a(estor *alori, Ba !arte a !rogramului retton Eoo#s, s-a (on*enit (a 80 } #in a(este sume #e .ani sa 'ie 'olosite in s(o!uri umanitare, (a(i ori(um erau .ani (reati #in nimi(, Csti #e a(or# (u astaK $: Am au)it (e*a #e genul a(esta, 1i (unos( (ati*a oameni (are se o(u!a (u ast'el #e s(3im.uri 'inan(iare intre gu*erne, Bunos( !e unul #in (ei 20 #e oameni #e la I1 : an= o' International 1ettlement> (are se o(u!a (u asta, si *or.es( #ire(t (u el, -E: Bore(t, anii au 'ost 'urati - si nu 'olositi in s(o!uri umanitare 226 | P a g e

$: Pro.lema a!are atun(i (an# #a(a *or #es(3i#e a(este C(rane /egre - si a*em a(um (o#urile #e a((es - atun(i se *a #emonstra (a .anii nu au 'ost 'olositi !entru s(o!uri umanitare, Au 'ost 'urati si 'olositi !entru s(o!uri militare-in#ustriale, Be !oti s!une #es!re Bartea Ma=lumat a lui 1u3artoK -E: Atun(i (an# te re'eri la #es(3i#erea C(ranelor /egre, asta e e(3i*alentul Bartii Ma=lumat a lui 1u3arto in In#one)iaK $: Bartea lui Ma=lumat este unul #intre registrele (onta.ile 'i)i(e (are ar !ermite oamenilor sa #es(3i#a a(easta (utie (u *iermi si sa #o*e#eas(a (a au 'ost 'urati .ani, -E: C6ista #oar un e6em!larK $: /u, e6ista multe (o!ii as(unse !este tot in lume, !entru (a este un su.ie(t sensi.il si im!ortant, -E: [-u!a a(est inter*iu, am a*ut a((es la o (o!ie #igitala a Bartii Ma=lumat, /u mi s-a !arut a 'i un 'als, Bea mai mare !arte a sa era o #etaliere 'oarte mare a (onta.ilitatii tuturor *alorilor a'late a(olo, (u (o#uri si #es(rieri,\ Atun(i (ine are #re!tul sa se #u(a #u!a a(esti oameniK -E: -ar (ine are #re!tul legal sa se #u(a #u!a a(estiaK Asta e una #intre !ro.leme, $: Asta este (3iar !ro.lemaJ Ai(i ne a'lam !e un 'el #e )ona ne(unos(uta, 'ara 3arta, /u a*em stru(turile la a(est moment, 0/@ este (on#usa #e o a#unatura #e gangsteri, Multi #intre (on#u(atorii lumii au 'ost mituiti si santa2ati !entru a se su!une lor, -e(i (eea (e se !etre(e este (a am a2uns intrun 'el #e *i#, 7re.uie sa (reem noi stru(turi, noi sisteme, un mo# nou #e a (on#u(e !laneta, C@R0 si $MI sunt in 'aliment -E: -ar #a(a Curo si #olarul #au 'aliment, oamenii se *or su!ara 'oarte tare, si a(este s(3im.ari ar !utea sa *ina 'oarte (uran#, $: Curo este #e2a in 'aliment, -e2a #u!a (um stii, $MI, (are este(el mai mare (or! 'inan(iar #e !e !laneta, s!une (a nu mai are .ani, -E: rasete\ C in'ri(osator, $: Atim(i (an# Rusia a #at 'aliment, $MI a a2utat-o, -ar a(um a(est $MI nu mai are .ani, Asta #in (au)a (a nu mai #is!un #e un man#at legal, A e6!irat in 1554, In a(est moment ei nu mai sunt #e(at o a#unatura #e oameni are asustin (a au #re!tul, A#e*arul e (a nimeni nu le-a #at a(est #re!t, 7oate natiunile ne-aliniate au tre(ut !e lista neagra toti .anii *irtuali -E: Asta inseamna (a a(este natiuni ne-aliniate la (are te re'eri, ei nu mai a((e!ta .anii *irtuali (are sunt (reati #in nimi( in (om!utereK Ci nu a((e!ta a(esti .ani (a *aloriK $: 7otul este tre(ut !e lista neagra, Cste tinut in a'ara sistemului, -e a(eea #olarul nu a ,,,, nu a e6istat 3i!er-in'latie in 1@A, A(ei .ani nu sunt !usi in sistem, Alt'el, toate a(este (i're anuntate #e $C- - #a(a 'a(i (al(ulele, atun(i ar 'i tre.uit sa 'ie 3i!er-in'latie - #ar nu este #elo(, !entru (a .anii nu intra in sistem, Cste o in(ur(atura generala, #ar uite (are e trea.a, Brearea .anilor ne !ermite sa #am o 'orma *iitorului in (are *rem sa traim $: Brearea #e .ani, intrun 'el, este !ro(esul !rin (are noi (a s!e(ie #e(i#em (e *rem sa 'a(em in *iitor, 1i asta este in !re)ent (ontrolat #e o a#unatura #e 'anati(i religiosi (are *or sa im!lineas(a !ro'etiile #in Ge(3iul 7estament, Cste e'e(ti* ne.unes( si iti sta mintea in lo( (an# te gan#esti, Ma2oritatoa oamenilor o.isnuiti, (um ar 'i (an#i#atele la Miss Ameri(a, sau ori(e om #e !e stra#a, ar s!une |Puneti (a!at sara(iei, o!riti #istrugerea me#iului si 'a(eti !e toti .ogati si 'eri(iti|, B3estii #e genul asta, /u e (e*a e6trem #e (om!li(at, C sim!lu, Beea (e #orim !entru *iitorul nostru nu este (eea (e #ores( a(tualii (on#u(atori, Ci *or 227 | P a g e

un al 7reilea Ra).oi m0n#ial si sa u(i#a 4 miliar#e #e oameni si sa (on#u(a o elita restul #e s(la*i, /oi nu *rem astaJ 0are a(este #e!o)ite uriase #e aur ar 'i #e a2uns !entru a garanta noua e(onomieK -E: Am re*elat in a(est inter*iu in'ormatii !e (are nu te-am au)it sa le s!ui mai inainte, Bantitatea #e aur (are este ai(i este uriasa,,, tot (eea (e au (on'is(at Im!eriul Roman si Bon(3ista#orii 1!anioli,,, si au a2uns in B3ina #atorita (omertului (u matase, mar'uri si o!ium, $: Asia, Asia, Bon#imente, matase, (erami(a,,, -E: Bore(t, -e(i a(um e6ista a(est munte urias #e aur (are ne-ar !ermite sa !ornim un nou sistem 'inan(iar (are sa garante)e (u aur, in (are ori(e *aluta sa 'ie garantata (u *alori 'i)i(e reale, @n nou stan#ar# al aurului ar (entrali)a (ontrolul !rea mult $: Pro.lema (u a(est nou stan#ar# al aurului este (a ,,, #a(a *or.esti (u oamenii,,, (u gru!ul (are ne sustine (are a#ministra aurul,,, #u!a ei, |Regula #e aur| este (a |Bel (are are aurul,,, 'a(e regulile|, -E: [Rasete\ $: Ci .ine, asta nu e o alternati*a *ia.ila, -E: Bore(t, $ul'or# s!ri2ina mai multe gru!uri (a sa !lani'i(e *iitorul $: Beea (e s!ri2in eu este (a a*em ne*oie #e mai multe gru!uri (are sa reali)e)e o !lani'i(are a *iitorului, 0ri(e ar 'a(e ei, tre.uie sa 'ie garantat #e *alori 'i)i(e reale, (are e6ista (u a#e*arat, Realitatea ne im!une o #is(i!lina #e (are nu a*em (um sa s(a!am, -a(a (ulti*i grau, atun(i *ei (ulege grau, 1i !oti sa s!ui #u!a a(eea |Asa se (ulti*a graul|, -ar, #a(a #oar te lau)i s!unan# (u*inte (are nu se .a)ea)a !e realitate, atun(i #e 'a!t nu e6ista, Asa 'un(tionea)a natura, Aa!onia a a*ut un su((es rasunator 'olosin# agentiile #e !lani'i(are e(onomi(a $: Am *enit ai(i in anii 1580 (an# Aa!onia era numarul 1, Cra tara *iitorului, A*eau un sistem (are (re# (a era (el mai .un #in toate #e !e !laneta !ana la ora a(tuala, A*eau (eea (e se numeste o agentie #e !lani'i(are e(onomi(a, Bare #esena i#eea #es!re un#e se*rea sa se situe)e tara (in(i ani in *iitor, Bu totii erau (onsultati, oamenii s!uneau (a *or mai multe #rumuri, mai multa (anali)are, (a *or o statie s!atiala, (am ori(e, A!oi 'a(eau !lanurile, an(a Aa!oniei 'a(ea (al(ulele si *e#ea (ati .ani se !uteau ti!ari garantati #e *alori reale, 'ara sa #etermine in'latie, 9arantia !e *alori inseamna imo.iliare, aur, ore), ori(e mar'a reala, A!oi in#ustria !ri*ata tre(ea e'e(ti* la trea.a, 10 } (restere anuala, si egalitate e(onomi(a $: Atun(i au a*ut o (restere e(onomi(a ra!i#a, tim! #e )e(i #e ani, a!roa!e #e 10 } !e an, A*eau (ea mai mi(a #i'erenta intre *eniturile sara(ilor si (ele ale .ogatilor #in ori(e tara #e)*oltata, si !ro.a.il #in ori(are tara #e !e Pamant, Ameri(anii i-au 'ortat sa #e)mem.re)e sistemul Ameri(aneii au 'ost (ei (are au *enit si i-au 'ortat sa #e)mem.re)e a(est sistem, -e a(eea in ultimii 23 #e ani au stagnat e(onomi(, B3ine)ii 'oloses( a(um un mo#el similar $: B3ine)ii in(a 'oloses( un sistem similar (u (el *e(3i Aa!one), si asta e moti*ul !entru (are au a(um 228 | P a g e

(restere e(onomi(a ra!i#aJ -E: @au, ine, -e(i)ie #emo(rati(a a (eea (e *rea !o!orul, a!oi gaseste o (ale #e a o im!lini $: Beea (e *reau sa s!un este (a ai ne*oie #e oameni alesi (are sunt 'oarte inteligenti, (are au tre(ut un anumit e6amen, (arora le este #ata sar(ina #e a im!lini *iselle oamenilor intro maniera realista, -e(i toata lumea s!une |Asa *rem sa arate lumea in 5 ani|, A!oi a(esti oameni urmares( sa o !una in a!li(are 'o(ali)an#u-se !e numere si (3estii (are e'e(ti* !ot 'i reali)ate, A(um eu nu s!un (a *reau o singura agentie #e !lani'i(are !entru toata !laneta, 1!un (a a(est ti! #e gru! ar !utea 'i unul #intre (ele a'late in (om!etitie !entru a gasi (are sunt (ele mai .une !roie(te !entru *iitor, Bei #in BIA si (ei (u (are *or.es( si 'a(tiunea Rot3s(3il# (are ne a2uta, a(estia *or !ro!riile lor (entre in strainatate #e un#e sa isi #u(a la im!linire !ro!riile lor !lanuri !entru !laneta, 1i asa e #e inteles, -E: [In alta !arte, $ul'or# a s!us (lar (a asta ar 'i !ermis #oar #a(a !roie(tele la (are s-ar gan#i a(estia nu ar 'a(e rau !lanetei sau oamenilor #e !e 7erra, si (a ar tre.ui sa 'ie su!ra*eg3eati (u atentie,\ anii tre.uie sa 'ie garantati (u mar'uri reale $: /u (re# (a #orim o retea (entrali)ata #e (ontrol, -ar tre.uie sa ne asiguram (a ori(e e6ista este #is(i!linat #e realitate, 7re.uie sa se .a)e)e !e (e*a real, 1istemul ar tre.ui sa 'ie ast'el in(at #a(a (ine*a ia un te6t si il in(rustea)a intrun !ilon #e lemn, atun(i au (reat .ani, -E: [Rasete\ -a, $: /u ar tre.ui sa 'ie *reun ti! (are sta la (om!uter, *reun oligar3 !uterni( (are are un (om!uter in (are tot s(rie (i're si se (om!orta (a si (um ar 'i -umne)eu, asa (um a*em a(um, 7arile o((i#entale au !rimit mai mult #e(at au #at $: Bealalta !arte este #esigur a(eea (a #a(a te uiti a(um la realitate, trea.a este (a tarile Curo!ene, 1@A si Australia au !rimit mai multe (3estii #e la restul lumii #e(at au o'erit ele insele, -E: Bore(t, 1ingurul e6!ort !e (are il au ele sunt |!ro#usele 'inan(iare|, (are nu inseamna #e(at .ani *irtuali, $: 1i arme, 7e3nologiile su!rimate ar !utea #a nastere unei noi si in(re#i.ile (i*ili)atii $: In(a 1@A are (ele mai .une uni*ersitati #in lume, Ci au o !o!ulatie 'oarte inteligenta, 'oarte .ine e#u(ata si mun(itoare, 1i #etin toata a(easta inalta te3nologie (are este in !re)ent su!rimata #in asanumitele moti*e #e se(uritate nationala, -e(i #a(a ii !utem #a 2os !e a(esti nemerni(i #e la !utere, (ei #in Bomitetul Re)er*ei $e#erale, si sa eli.eram !o!ulatia, !otentialul !entru o (restere in(re#i.ila asa (um nu a 'ost !ana a(um este (3iar la in#emana, este !regatita, Ba.ala (riminala lu!ta !ana la s'arsitul amar $: -ar mai intai tre.uie sa lasam (a *e(3iul sistem sa se !ra.useas(a, A(esti (riminali nu *or sa !le(e si sa #is!ara !ur si sim!lu, In(a ameninta (u ra).oiul, In(a in(ear(a sa ata(e Iranul, Am a(um ra!oarte (a !lani'i(a .om.e nu(leare !e 'un#ul marii langa 7o=8o (a sa (ree)e in(a un tsunami ai(i, -E: IisuseJ $: Ci sunt in stare sa 'a(a tot 'elul #e a(tiuni rele, 1i tre.uie sa-i o!rim, Be s!ui #es!re arestarile in masa !lanuite #e PentagonK -E: Ai s!us mai inainte (a una #intre !artile armate (are ar !utea sa intre in 2o(, a(um (a a !ornit a(est 225 | P a g e

!ro(es !enal, este Pentagonul, aietii (ei .uni #in Pentagon ar !utea !ana la un anumit !un(t sa 'a(a arestari in masa (u arma la tam!la a (elor mai multi #in 1enat si Bamera Re!re)entantilor, Asta #eoare(e a(esti oameni au (onturi !ri*ate in an(a Gati(anului si au 'ost mituiti, (ore(tK $: -a, -E: Mai *or.esti si #es!re (a!ii (elor 5 (onglomerate mass-me#ia (are !romo*ea)a !lanul a(esta #ia.oli(, A(esti oameni #in Pentagon sunt !regatiti s a'a(a asta la un moment #at, (ore(tK /imeni nu a 'ormat in(a un (onsens #es!re (e s a'a(a sau (an# sa 'a(a $: /u sunt 'oarte siguri (e o sa 'a(a, Asta e !ro.lema, Cste multa (on'u)ie, @na e sa s!ui | ine, 3ai sa-i #u(em la in(3isoare|, #ar a!oi tot ei s!un | ine, si (um (e urmea)aK| /u e6ista in(a un !lan (oerent in legatura (u (e sa urme)e,Xeenan si oamenii lui au i#eile lor, Cu !e ale mele, Altii au !ro!riile !lanuri !e (are le !romo*ea)a, Beea (e (re# eu este (a #a, tre.uie sa-i !ra.usesti !e (riminali #in !o)itiile #e !utere in (are se a'la a(um, Pune-i su. arest la #omi(iliu, /u e ne(esar sa-i #u(i la in(3isoare, 1(3im.a *ar'ul !irami#ei $: Ma2oritatea lor,,, e unul #intre a(este sisteme, /u stiu #a(a ai *a)ut 'ilmul Regele 1(or!ion, Cste unul #in 'ilmele a(elea in (are a2ungi in *ar'ul !irami#ei, il .ati !e (el #e a(olo intro lu!ta (u sa.ii, te arati !e *ar'ul s(arii (u (a!ul lui in mana, si toti se in(lina in 'ata ta o*ationan# |0oooooJ|, -E: [rasete\ $: Ma2oritatea a(estor oameni sunt o.isnuiti (u un ast'el #e sistem !irami#al, -a(a s(3im.i *ar'ul, ei automat urmea)a noul !rogram, Ci s!un |?ei, eu #oar am urmat niste or#ine, stiiK| -E: Bore(t, $: -e(i ar 'i un sistem in (are ni(i ma(ar nu ar 'i ne(esar sa !ui !e nimeni in in(3isoare, 1!ui #oar |In regula, a(um am s(3im.at !lanul, @rmea)a un nou !lan #e 2o(, in lo( sa mai (onstruiti !irami#e, *eti (onstrui @ni*ersitati|, Iat ei s!un |In regula, sa o 'a(emJ| 0.ama nu a 'ost in stare sa re)iste gru!urilor #e !resiune $: -ar, o#ata (e am s!us asta, e6ista o multime #e .an#iti in(om!etenti la (ele mai inalte ni*ele #e !utere (are nu au (e (auta a(olo, Ci nu stiu (um sa (on#u(a o tara, si nu stiu (um sa (on#u(a o !laneta, 1i lo(ul lor nu e a(olo, 1i ma re'er la 0.ama !rintre altii, -E: Bre# (a 'ost !rostit #e !rea multe ori #e (atre gru!urile #e !resiune #in 2urul lui, $: Ci .ine, el nu e #e(at o marioneta, Asta e a#e*arul, 7re.uie sa a*em o #e).atere #es(3isa #es!re (eea (e *rem sa 'a(em $: Beea (e a*em ne*oie, (at mai re!e#e !osi.il, este o #e).atere !u.li(a, Grem sa !arti(i!e toata lumea, (a sa !utem s!une |Be *om 'a(e a(umK| @na este sa s(a!i #e *e(3iul sistem, #ar #a(a nu ai (e*a #e2a !regatit (are sa-l !ui in lo(, atun(i e 3aos, A2ungi sa !ier)i (alitatea #e (i*ili)at, A2ungi in (ola!sul or#inii, Asta e sigur un lu(ru !e (are nu-l #oreste nimeni, 7re.uie sa 'ie o tran)itie (atre un mo# mai .un #e (on#u(ere a !lanetei (are nu *a #istruge, (i *a (onstrui, /u !rea a*em la #is!o)itie !rea mult tim! -E: /u *reau sa 'iu a*o(atul #ia*olului ai(i, #ar ai s!us (a so(ietatile se(rete asiati(e si natiunile ne-aliniate au 'a(ut a(easta mis(are e(onomiei o((i#entale, La ora a(tuala, 28 noiem.rie 2011, stirile sunt !line #e i#eea (a Curo nu mai re)ista 10 )ile, 3tt!:^^;;;,#ail8mail,(o,u=^ne;s^arti(le-2068138^ ritain-2oins-multi-.illion-!oun#-glo.al-.ailout-=e8-.an=s'a(e-ne;-(re#it-(run(3,3tml 230 | P a g e

-E: asta inseamna (a nu a*em mult tim! la #is!o)itie !entr a a2unge la o #e(i)ie, 0amenii *or a2unge sa su'ere #a(a totul *a su'eri un (ola!s, A(tionea)a (a ?itler la s'arsitul (elui #e-al -oilea Ra).oi Mon#ial $: -in ne'eri(ire, #eoare(e oamenii (are sunt la !utere a(um in 1@A, in Eas3ington, in Eall 1treet si in Curo!a sunt 'oarte in(a!atanati, se !oarta (a ?itler la s'arsitul ra).oiului: |Goi lasa 9ermania sa se !ra.useas(a inainte sa renunt la !utere|, Ga 'i o iarna grea in 1@A si Curo!a #u!a (um stau lu(rurile a(um, Briminalii astia nu *or sa !araseas(a s(ena #e .una*oie, /u a((e!ta 'a!tul (a a*em ne*oie #e o s(3im.are 'un#amentala in mo#ul in (are a#ministram !laneta, -e a(eea *a 'i o iarna grea #a(a nu ne gra.im sa-i eliminam !e .an#itii astia, Gor 'i (am!anii #e #e)in'ormare 'oarte !uterni(e -E: Ci .ine, ei *or !une in s(ena (am!anii #e #e)in'ormare in(re#i.il #e !uterni(e si *or 'a(e tot (e !ot (a tu sa a!ri (a 'iin# #oar un !rost si (a tot (e s!ui este o min(iuna, $: ineinteles, -E: [A(este gru!uri stiu (a ra).oiul este #e 'a!t #us in o!inia !u.li(a, asa (a se 'a( e'orturi uriase su. 'orma unor (omentarii o.isnuite !e .loguri sai 'orumuri #e #is(utii, -oi (er(etatori #e la @ni*ersitatea Bana#iana #in Gi(toria au in*estigat !ro.lema |armatelor !latite| #e 'alsi (omentatori #in B3ina, Ci au (reat un !rogram so't;are (are a reusit sa-i #e!iste)e in !ro!ortie #e 85 }: 3tt!:^^;;;,te(3nolog8re*ie;,(om^.log^ar6i*^27357^K!1R.logs In#ia -ail8 a !u.li(at un arti(ol in (are se arata 'oarte (lar (a B3ina nu este singurul gru! (are inun#a internetul in a(est 'el, #e ai(i numele #e |Armata #e a!a a internetului|: 3tt!:^^in#ia#ail8,(om^e#itorial^22740,as! Armata #e a!a a internetului este un gru! #e oameni (are a(tione)aa (a mer(enari !latiti (are inun#a internetul (u (omentarii, .ar'e sau alt (ontinut in'ormational (are sa (onstruias(a sau sa #emole)e (re#i.ilitatea arti(olelor, in'ormatiilor, site-urilor, et(, A(esti oameni #emolea)a in(re#erea oamenilor in anumite !ro#use si ser*i(ii, (rea)a imagini 'alse, o'era o !er(e!tie 'alsa !entru a #istruge a#e*arul, @nii #au *ina !e B3ina !entru initierea a(estui ti! #e a(tiuni, B3ina !oate 'oloseste a(est ti! #e a(tiuni, #ar lista (elor (are a.u)ea)a ast'el este *asta, Cste un lu(ru o.isnuit in lumea li.era, Bor!oratiile ii anga2ea)a, sin#i(atele ii anga2ea)a, si (3iar !arti#ele !oliti(e ii anga2ea)a, Armata #e a!a a internetului este insar(inata sa se inregistre)e !e un site si a!oi sa !ro#u(a (ontinut su. 'orma unor !ostari, arti(ole, (omentarii, trimiteri (atre alte site-uri sau inregistrari *i#eo !u.li(e, et(\ Ci *or s!une (a a(easta este |/oua 0r#ine Mon#iala|#e (are s eteme toata lumea -E: Gor 'a(e tot (e !ot (a sa arate (a #a(a a(est gru! Asiati( *a a*ea su((es, este e6a(t /oua 0r#ine Mon#iala, sunt a(ei Illuminati, este 'as(ismul, legea martiala, ta.erele #e (on(entrare, si *or enumera toate lu(rurile #e (are se tem oamenii (el mai mult, -e(i (um (ontra.alanse)i astaK /u-si *or mai !ermite sa (ree)e !ro!agan#a $: Realitatea situatiei este mai !uterni(a #e(at !ro!agan#a, Pot s!une ori(e *or, Ci s!un |Ge#eti, am 1 miliar# #e miliar# #e @1-, este in (om!uterul meuJ|, A!oi in(ear(a sa-i (3eltui, 1a *e)i (e se !etre(eJ Ge)i (at #e #e!arte !oti merge (u asa (e*a, us3 in(er(a sa ).oare s!re Paragua8, si l-au o!rit, 1a *a#a (e se !etre(e atun(i (an# isi iau (ar#ul negru, sau oru(e or mai a*ea, si merg la maga)in, si !rimes( un |/e !are 231 | P a g e

rau, nu !uteti (um!ara nimi(|, an#itii astia *or #e*eni oameni ai stra)ii #in momentul in (are .anii lor sunt ing3etati, A(um .anii lor sunt ing3etati, 1unt multe nego(ieri in s!atele s(enei -E: A(um s!ui (a in(a nu e6ista un (onsens in (a#rul Pentagonului #es!re a(este arestari in masa, $: /u stiu, Beea (e stiu este (a a(esti oameni #in Pemtagon imi s!un (a ei astea!ta (a a(est !ro(es !enal sa !orneas(a (a sa #e(lanse)e a(este arestari, 1igur, e6ista o!inia (a | ine, stim (a sistemul este gaunos, #ar nu stim (e sa 'a(em mai #e!arte|, C6ista multe nego(ieri in s!atele s(enei, -u!a (um !are situatia, !ro.a.il (a *a 'i #in (e in (e mai mult 3aos !ana *a in(e!e e'e(ti* (onstruirea unui nou sistem, Im!arteala #e 50 } intre Cst si Gest -E: I#eea #e .a)a !e (are am s!us-o (a !rin(i!iu o!erational este a(eea (a(i*ili)atiile 0((i#entala si Asiati(a tre.uie sa !orneas(a (u o intelegere #e 50} 'ie(are, /u *rem (a, #intro #ata, 1@A si Curo!a sa !rimeas(a or#ine #e la Asiati(i, Iar Asiati(ii s-au saturat (a Curo!enii sa le s!una mereu (a sa 'a(a, 7re.uie sa a*em un 'orum in (are sa gasim un (onsens, 1a 'im #e a(or# (u totii |-a, este o i#ee .una|, 1a (onstruim o (olonie s!atialaK |-a, este o i#ee .una,| Bare este lo(ul tarilor islami(e in toata a(easta s(3emaK -E: -e (are !arte se *or a'la tarile islami(e in a(est 'a(tor #e 50}K $: 7arile islami(e sunt in !rin(i!al (u noi, (u e6(e!tia (ator*a (olonii (are sunt in(a (ontrolate #e 1a..ateeni, #eg3i)ati in musulmani, In estenta le este 'ri(a sa nu a2unga (a 9a#a''i, asa (a isi tin (a!ul !le(at, #ar in esenta sunt (u noi, -E: ine, A2utati !e e*rei sa inteleaga (oru!tia #in sistem A(um a*em ne*oie sa ii 'a(em !e e*rei sa inteleaga (a (on#u(atorii lor, multi #intre ei, 'a( !arte #in a(easta se(ta ne.una, Ci nu ar tre.ui sa ii mai lase sa *or.eas(a in numele !o!orului israelian, 1unt a(eeasi oameni (are s-au a'lat in s!atele ?olo(austului, stiiK -E: Bore(t, Atro(itatea este !rea mare !entru o minte omeneas(a normala, $: C6a(t, Pe asta s-au .a)at si ei, Cste !rea mare (a sa in(a!a intro inte normala, -ar toate astea sunt #o*e#ite, stiiK -E: -a, A *e#ea (a !ro(esul !enal este autenti( -E: @n lu(ru !e (are as *rea sa-l #is(utam inainte sa in(3eiem a(est inter*iu este !re)entarea a(estei !langeri !enale, $irma #e a*o(atura (are este s!e(i'i(ata !e #o(ument este lea=le8, Platt an# 1(3mi#t LLP, in E3ite Plains, /e; <or=, A*o(atul !rin(i!al in a(est (a) este Eilliam ?, Mulligan, Ar, Am *i)itat siteul lor, 1unt o 'irma #e mare in(re#ere, au re'erinte 'oarte .une, In(a nu i-am sunat, #ar am #e gan# sa-l sun !e Mulligan si sa-l intre. (a sa *eri'i( #a(a intra#e*at a(est !ro(es !enal este real, -E: [B3iar l-am sunat !e Mulligan si am *or.it (u el la tele'on, Ga rog sa nu-l #eran2ati, Cl a #at o #e(laratie o'i(iala inregistrata !rin (olega mea Xim.erle8 Aaeger (on'irman# (a !alngerea !enala este a#e*arata, #u!a (um !uteti au)i la s'arsitul a(estui inter*iu au#io,\ -o(umentul ar tre.ui sa-i (on*inga !e s(e!ti(i -E: Cste un #o(ument 'oarte (om!le6 Cste !lin #e numere, #o(umentatie, si nume, In(a mai !rimes( tone #e (omentarii negati*e la a#resa ta, [ loggeri !latiti,,, Armata #e a!a a internetului,,, *a iu.imJ 9an#iti-*a (e 232 | P a g e

'a(etisi !e (ine a2utati, !entru (a si noi *rem sa traim !e a(eatsa !lanetaJ\ 1!er (a a(est #o(ument *a 'a(e sa in#e!arte)e toate a(ele ingri2orari, !entru (a este 'oarte (om!le6, 0amenii #in s!atele !ro(esului !enal nu sunt singurii (are o 'a( $: 7re.uie sa iti amintesti un lu(ru im!ortant, 0amenii #in s!atele a(estui !ro(es sunt un gru! im!ortant #in 0((i#ent (are a2uta la instaurarea unui sistem 'inan(iar mai sanatos, #ar ei nu sunt singurul gru!, 0 multime #e oameni isi #au seama (a (e*a tre.uie 'a(ut, Cste 3aos, oamenii nu stiu (e urmea)a sa 'a(a $: Asa (um s!un, este o !ro.lema a(um, -u!a (um inteleg eu, (u*antul 3aos #es(rie (el mai .ine (eea (e se !etre(e in a(est moment in (er(urile #e !utere ale 0((i#entului, As in(lu#e si Aa!onia ai(i, Cste multa (on'u)ie, 0amenii nu stiu (e urmea)a sa 'a(a, Asta trenuie sa 'ie #e).atuta !u.li(, #es(3is $: Cste im!ortant sa a*em o multime #e #e).ateri #es(3ise si #e)*aluiri (om!lete, asa in(at oamenii sa ia #e(i)ii in (unostinta #e (au)a, /u (re# (a asta ar te.ui sa 'ie in s!atele usilor in(3ise, (a !ana a(um, Bre# (a ar tre.ui sa 'ie !u.li(, -a(a oamenii (onsi#era (a e6ista (3estii la (are eu greses(, sunt .u(uros sa le ras!un#, /u am #e gan# sa ras!un# la ata(uri, #ar #a(a e6ista argumente reale, sunt .u(uros sa le as(ult, 0 !arte #in #o(ument a 'ost !ro#us 'olosin# Ei=i!e#ia -E: Atun(i (an# am (er(etat #o(umentul, (ea mai mare ingri2orare a mea, !e (are am !u.li(at-o !e 'orumul tau, a 'ost a(eea (a in se(tiunea 33, e6ista o serie #e 3 'ra)e #es!re $orumul C(onomi( Mon#ial, Geri'i(an# autenti(itatea #o(umentului, am (autat #es!re $orumul C(onomi( Mon#ial !e Ei=i!e#ia, $ra)ele #e !e Ei=i!e#ia erau a!roa!e i#enti(e (u (ele #in #o(umetul legal, $: ineintelesJ Bel (are a s(ris !langerea !enala s!une : ine, 1tim (a $orumul CBonomi( #e la -a*os este im!li(at, !entru (a e6ista o inregistrare a (on*ersatiei (u 9ian(arlo runo, (are este se'ul ser*i(iului 'inan(iar #e la $orumul C(onomi( Mon#ial,| -e(i a*em !ro.e, !ro.e legale, (a este o legatura, -ar s!unem |C in regula, #ar (e este a(est $orum C(onomi( Mon#ial, !ana la urmaK| Asa (a a*o(atul merge la Ei=i!e#ia (o!ia)a si a!oi trans'era in #o(ument 5 'ra)e, 1igur, Asta 'a( oamenii, B3iar si a*o(ati (are s(riu !alngeri !enale, Blari'i(area situatiei (u |0'i(iul international #e (ontrol al 7re)oreriei| -E: Bealalta greseala !e (are am 'a(ut-o !u.li(a, si !e (are *reau sa o (ore(te), multumes( tie,a 'sot a(eea (a in #o(ument, se 'a(ea re'erire la 0'i(iul international #e (ontrol al 7re)oreriei :0I7B>, /u am (itit #o(umentul su'i(ient #e atent atun(i (an# am s(ris (omentariile mele (a sa *a# (a in a(el #o(ument, este !usa su. semnul in#oielii legitimitatea 0I7B si a (ores!on#entului sau al 0/@, Bu alte (u*inte, ei ata(a 0I7B, -a(a te uiti la site-ul 0I7B, este #ureros #e amatori(es(, A tre.uit sa imi in(ar( .ro;serul in mo#ul #e lu(ru !e 32 #e .iti, Pre)entarile *i)uale sunt 'a(ute in Po;erPoint, 1unt multe greseli gramati(ale !e site, Cste !ra(ti( o glumaJ $: -a, e o gluma, A(est on, RB -am, (el !e (are ei l-au !us la (on#u(ere a(olo, este un Bam.ogian,,, #ar a 'ugit a(um, A ).urat, /u se stie un#e e, Cl a 'ost (res(ut #e BIA, Cra !us a(olo #oar #e 'ata#a, 0 'rau#a (om!le6a #e inalt ni*el im!i(an# $i2i -E: -a(a te uiti la 0I7B !e Ei=i!e#ia, *ei (iti #es!re a(easta imensa 'rau#a !e (are a(stia #eg3i)ati (u 233 | P a g e

numele 0I7B :un#e se !resu!une (a se #e!o)itea)a *alorile .an(ilor #in lume> a ino(ulat o 'rau#a in $i2i, 1!uneau (a *or 'inanta $i2i (u miliar#e #e @1-, (eea (e e*i#ent nu s-a !etre(ut, 0ri(e .an#it o.isnuit ar tre.ui sa ai.e un tu!eu imens (a sa 'rau#e)e o intreaga tara in 'elul a(estaJ $: A(esti .an#iti !ro.a.il (a si-au #at seama (a (ei (are (ontrolea)a, (are (on#u( intregul sistem 'inan(iar se .a)ea)a numai !e 'rau#a, Asa (a ei au in(er(at #oar sa (iu!eas(a si ei !utin #in !ra#a, Asa inteleg eu situatia, Beea (e *reau sa su.linie) este (a (3iar #a(a Xeenan si 1(ott au !uterea legala #ata #e (alitatea #e a*o(ati, ei nu ar tre.ui sa 'ie !usi in !o)itia #e a (on#u(e !laneta, -E: [/i(i ei nu #ores( asta, #in (e am #is(utat !ersonal (u ei\, 117 #e state au 'ost #e a(or# sa !una .a)ele unui nou sistem in A(or#urile #e la Mona(o $: A*eam ne*oie #e o #is(utie #es(3isa la (are sa !arti(i!e multa lume, A(ea #is(utie *a a*ea lo( la 'orumul (elor 117 state, A(or#urile Mona(o, (are au 'ost #e a(or# sa !una .a)ele unui nou sistem 'inan(iar, 7re.uie sa a#u(em la a(este #is(utii tarile 95 si satelitii lor, !entru a !utea sa *enim (at se !oate #e re!e#e (u noile stru(turi (are sa le inlo(uias(a !e (ele gaunoase si (oru!te: 0/@, an(a Mon#iala, an(a Reglementarilor i/ternationale si $MI (u (e*a mult mai re!er)entati* !entru oamenii #e !e Pamant, /u ma re'er la un gu*ern glo.al, Ma re'er la un set #e reguli #e .un simt !entru a(easta !laneta !e (are traim (u totii, al (arei aer il res!iram (u totii, si ale (aei o(eane le 'olosim (u totii, /u *rem o retea #e (ontrol (entrali)ata #e genul /oua 0r#ine Mon#iala, -aK -E: A.solutJ Be !oti s!une #es!re tri.unalul (rimelor #e ra).oi #in Mala8e)iaK -E: A(um, tri.unalul #e ra).oi #in Mala8e)ia i-a gasit *ino*ati #e (rime #e ra).oi !e us3 si lair, este asta in legatura (u alianta (elor 117 stateK $: /u, Cste in(a un semn (a umanitatea se tre)este, si s-a saturat sa 'ie mani!ulata #e (a.ala (riminala, -ar nu s-a a2uns la ni(iun (onsens in legatura (e urmea)a sa se 'a(a, Mult s!ri2in !entru o noua agentie #e !lani'i(are e(onomi(a $: 7otusi, !ot s!une (e*a, C6ista mult s!ri2in !entru i#eea mea a unei agentii internationale #e !lani'i(are e(onomi(a (are sa 'a(a (3estii #e genul trans'ormatrea #eserturilor in )one *er)i si !o!ularea o(eanelor (u !esti, si sa o!reas(a #istrugerea me#iului, /u (a un gu*ern mon#ial, #ar sim!lu (a un gru! (are #u(e la im!linire !roie(te mari, !e s(ara larga si !e termen lung !entru .ene'i(iul oamenilor si al (elorlalte organisme *ii #e !e !laneta, -E: -a, 1i (re# (a multi oameni #in a(este gru!uri nu *or sa lu(re)e !entru .an#iti, Ci *or sa sal*e)e !laneta, $: C6a(tJ Ci (u totii *or s asal*e)e !laneta, asa (a 3ai sa o 'a(em o#ataJ As(ulta, tre.uie sa !le(, #ar multumes( (a ai *or.it (u mine, -E: A!re(ie) asta 'oarte mult, en, A(esta a 'ost un inter*iu !e (inste, Ruga(iunile mele si s!ri2inul meu sunt !entru *oiJ Plangerea !enala s!ne (a 0I7B este un organism 'rau#ulos,, si #a *ina !e 0/@ -E: Mai este un su.ie(t !e (are as *rea sa-l ating !e s(urt, si anume #es!re 0I7B, Ma re'er la 'a!tul (a am a'irmat !u.li( (e*a gresit, Atun(i (an# am (itit #in nou #o(umentul tau, mi-am #at seama (a a'irma 'oarte (lar (a asta este o organi)atie 'rau#uloasa, #ar (a 0/@ este #e *ina !entru (a au !ermis a(estei organi)atii sa !ros!ere 'ara sa #ea in *ileag in mo# !u.li( !lanurile lor, $: Asta !entru (a insusi an Xi-Moon, se'ul 0/@, 'oloseste #o(umente 'rau#uloase (3iar in a(est moment in(er(an# sa !una sta!anire !e tarile A'ri(ane, la 'el (um in(ear(a sa 'oloseas(a a(eleasi #o(umente 'rau#uloase (a sa !una mana !e Curo!aJ -E: 0oo, -umne)euleJ 234 | P a g e

$: ineK Cl (itea)a (ele sa!te 'amilii (are i-au #at autoritatea, Bele sa!te 'amilii sunt (ei (are au in'iintat Bonsiliul Re)e*ei $e#erale, 1i a(estia nu au ni(iun 'el #e autoritateJ /u sunt #e(at o a#unatura #e .an#iti si gangsteri, si tre.uie sa le #am un sut in 'un#, ineK -E: Multumes( 'oarte mult, en, Pune (a!at sara(iei, o!reste #istrugerea me#iului si (rea)a un *iitor gen 1tar 7re=J $: /u *reau sa in(3eiem intro nota trista, Beea (e a*em ne*oie este sa !unem (a!at sara(iei, sa o!rim #istrugerea me#iului si sa (reem un *iitor minunat !entru !laneta si s!e(iile #e ai(i, -E: Ci .ine, (u totii suntem (u *oi, si a.ia aste!t urmatorul inter*iu, m@ltumes( 'oarte mult, en, $: Multumes( 'oarte mult, -E: ine, Ai gri2a, [1'arsitul inter*iului\ Partea a#oua *ine (uran# Beea (e to(mai ai (itit este a.solut uimitor, #ar s-a #o*e#it a 'i #oar in(e!utul !o*estii, Am a*ut o(a)ia sa il *or.es( (u $ul'or# si sa o.tin mult mai multa in'ormatie #e la el #e(at !ana a(um, -ar, o#ata (e am luat (onta(t (u (ei im!li(ati in !langerea !enala, am #es(o!erit (a sunt mult mai multe #e s!us #es!re a(easta !o*este #e(at a s!su $ul'or# !ana a(um, In Partea a -oua *oi 'a(e un sumar istori( asa (um se (u*ine #es!re (um si #e (e a(este *aste *alori au 'ost 'urate si as(unse #e Re)er*a $e#erala si #e an(a Reglementarilor Internationale,,, in(e!an# (u 1521 (an# im!aratul 2a!one) ?iro3ito a 'a(ut o (alatorie in Regatul @nit, A(est inter*iu a 'ost e'e(ti* #oar in(e!utul, iar (eea (e m-a 'a(ut sa intar)ii !u.li(area a(etui arti(ol este e6a(t !unerea la !un(t a urmarii, asa (a am #e(is sa o 'a( in #oua !arti (a sa nu mai aste!tati, C*enimentele s-au aglomerat #e la inter*iu in(oa(e Cste #e asemenea im!ortant sa (ite) !utin #oua !asa2e #in (ele mai re(ente !ostate #e $ul'or# !e .logul sau, !entru (a (ele mai re(ente a(tiuni ale 1@A au a((elerat !ro.a.ilitatea (a arestarile in masa sa se reali)e)e 'oare (uran#: 5 #e(em.rie - Arogarea #e (atre 0.ama si #e (atre 1enat a #re!tului #e a u(i#e si in(3i#e (etateni ameri(ani 'ara (a ei sa .ene'i(ie)e #e !ro(es a 'ost o greseala 'atala 3tt!:^^.en2amin'ul'or#,net^2011^12^05^t3e-us-senate-an#-o.ama-(laiming-t3e-rig3t-to-mur#er-an#-im!risonameri(ans-;it3out-trial-;as-a-'atal-mista=e^ 1e !are (a Pentagonul, agentiile ameri(ane si militiile sunt !e (ale sa #e(lanse)e a(tiuni *iolente im!otri*a Prese#intelui 0.ama si a 1enatorilor (are si-au arogat #re!tul #e a u(i#e si #e a intemnita 'ara !ro(es (etateni ameri(ani, -E: [A(tiuni *ioente ar !utea suna (a o e6!resie !rea #ura #in moment (e el *or.este ai(i #e arestari sum amenintarea (u arma, #ar !ro.a.il 'ara a se trage 'o(uri #e arma,\ Ba.ala (riminala #in Eas3ington si Eall 1treet !oate *or reusi se instaure)e un regin #i(tatorial 'as(ist in 1tatele @nite !entru un tim!, #ar ni(iun gru! militar serios nu ii *a sustine, A(elasi lu(ru este *ala.il si in Curo!a, un#e 'ran(masonii Lo2ei Pro!agan#a -ue :P2> si il#er.ergii se 235 | P a g e

a!ro!ie tot mai mult #e a instaura un (ontrol #e ti! 'as(ist, Ci a!arent sunt in o'ensi*a #in a(est !un(t #e *e#ere, #ar !ina la urma *or esua (u .rio !entru sim!lul moti* (a a(esti 'as(isti #ementi sunt (om!let ru!ti #e realitate si nu !ot trans'orma in .ani reali a(este sume astronomi(e *irtuale (u (are isi in(ar(a (om!uterele in in(er(area !uerila #e a (um!ara si mitui oamenii #e (are au ne*oie, Matemati(, ei sunt #estinati ese(ului, Bonstienti)area in (a#rul !artii gan#itoare #in !o!ulatia o((i#entala a atins masa (riti(a, 9ru!ul (are in(a se mai a'la in 'ata tele*i)orului este s!alat !e (reier si este irele*ant, !entru (a isi *or s(3im.a ime#iat (ontinutul mental o#ata (u eliminarea #e la (on#(erea mass-me#iei a (riminalilor #e (atre armata, 0ri(ine (are mai (re#e (a in(a e6ista *reun gram #e onestitate sau a#e*ar sau #e(enta in marile (or!oratii mass-me#ia tre.uie sa se intre.e singuri #e (e a(este organi)atii-mamut nu s(riu o iota #es!re a#e*arurile #e la 11 se!tem.rie sau #es!re u(i#erea a 2 milioane #e ira=ieni sau #es!re imensele sume #e .ani !e (are ma2oritatea (elor #in gu*ernul #e la Eas3ington le-au !rimit (a mita, Ci tre.uie sa se intre.e #e (e oamenii sunt in#re!tati la !a(3et (atre un ra).oi (u Iranul, !re(ursor al Belui #e-al 7reilea Ra).oi Mon#ial, Mai mult #e(at ori(e alt(e*a, ei tre.uie sa se intre.e #e (e asa-numitele gu*erne o((i#entale nu 'a( ni(iun !lan serios !entru *iitorul !lanetei altul #e(at ra).oiul, A*an# #e2a semne (a e6ista !eri(olul unie re*olte !o!ulare iminente, 1enatorii (are au *otat !entru a-i u(i#e si intemnita !e ameri(ani 'ara sa (om!ara in 'ata unui (om!let #e 2u#e(ata se (on'runta in .irourile lor (u alegatorii su!arati, Armata i-a transmis lui 0.ama sa #is!ara, (eea (e e6a(t a si 'a(ut, mergan# in ?a;aii,,, 12 #e(em.rie, mai multa in'ormatie $ul'or# to(mai a !ostat a(easta stire noua in a(esta !o*este 'as(inanta (are e*ouea)a (ontinuu, Iata ai(i un mi( e6tras #e !e .logul sau (omer(ial: Ba.ala (riminala se (a)neste #is!erata sa (ree)e un gu*ern mon#ial 'as(ist !e masura (e tot mai multe in*estigatii #es!re (rime se (on(entrea)a asu!ra lor 3tt!:^^.en2amin'ul'or#,net^2011^12^12^(a.al-struggles-#es!eratel8-to-(reate-'as(ist-;orl#-go*ernment-asmulti!le-(riminal-in*estigations-)ero-in-on-t3em^ Ba.ala 'as(ista (unos(uta su. numele #e il#er.erg, Bonsiliul !entru Relatii C6terne, Bomitetul (elor 300, et(, in(ear(a #is!erata si 'ara s!eranta sa #e(lanse)e al 7reilea Ra).oi Mon#ial si sa instale)e un gu*ern mon#ial 'as(ist in in(er(area #e a !reintam!ina 'inali)area in*estigatiilor #e or#in (riminal (are ii in(on2oara #in toate !artile, C'orturile lor *or esua #eoare(e Pentagonul si agentiile #in 1@A :(u e6(e!tia 9esta!o-ului numit 1e(uritatea Patriei> se !regates( sa ii in#e!arte)e #e la !utere, (on'orm BIA si a altor surse, -e e6em!lu, se a!ro!ie #e 'inal mai multe in*estigatii !ri*in#u-l !e Prese#intele 0.ama, in(lusi* una in legatura (u #e(lararea ilegala #e ra).oi Li.iei, 0 e*aluare a Bamerei Re!re)entantilor arata (a sunt su'i(iente *oturi !entru a-l !rin#e, s!un o'i(ialii 2u#e(atoresti, In !lus, sunt a#unate mai multe #o*e)i #es!re mituirea gu*ernantilor #e (atre 9eorge 1oros, si multi altii, Multe se !etre( #e a(est gen si in Curo!a, Aa!onia si 0rientul Mi2lo(iu,,, In 1@A, #u!a (um a 'ost mentionat sa!tamana tre(uta, regimul 0.ama si-a arogat #re!tul #e a u(i#e si intemnita ameri(ani 'ara sa le asigure #re!tul legitim la un !ro(es, insemnan# (a el a #e(larat 1@A (a 'iin# 236 | P a g e

o #i(tatura 'as(ista, Re!et, se !are (a la su!ra'ata !lanurile !entru un gu*ern mon#ial 'as(ist inaintea)a usurel, -in 'eri(ire !entru restul rasei umane, a(easta a(tiune #e a(a!arare #e ti! 'as(ist a !uterii este un semn #e #is!erare,,, Pro.lema este (a a!roa!e intreg sistemul #e (on#u(ere #in Eas3ington -B este (oru!t si (om!romis, #ar oamenii #in Pentagon si #in agentii sunt atat #e o.isnuiti in a !rimi or#ine in(at nu stiu (e sa 'a(a atun(i (an# (on#u(erea lor #e*ine #is'un(tionala, -e e6em!lu, e6ista #estule *oturi in Bongresul 1@A si in 1enat (a sa-l sus!en#e !e 0.ama, #ar !ro.lema e (a nimeni nu a a2unsa la un a(or# #e inlo(uire, /umeroasele in*estigatii #e (oru!tie im!otri*a regimului 0.ama il !ot in#e!arta #e la !utere, atat !e el (at si imensul esa'o#a2 #e (oru!tie #in s!atele s(enei, #ar nimeni nu stie (e sa 'a(a !e urma, 1ingurul ras!uns este (a armata sa sta.ileas(a un gu*ern tem!orar (on#us #e 1tatul Ma2or !ana (an# gunoiul !oate 'i s(os #in Eas3ington si Eall 1treet, Militarii re(unos( !e .una #re!tate (a armatele nu se !ri(e! la gu*ernare, 7otusi, sunt .uni la a 'a(e (urat, si la a resta.ili or#inea (onstitutionala, Armata 1@A este ingri2orata #e 'a!tul (a nu ar mai #is!une #e .ani !entru a mentine e(onomia, #ar sustinatorii noului sistem 'inan(iar le-au !romis #e2a 'inantari generoase !entru a asigura o restaurare a !uterii e(onomi(e ameri(ane si o tran)itie gra#uala a (om!le6ului militar-in#ustrial in (e*a (are se !oate intretine singur si (are sa 'ie #e 'olos !lanetei, 1ursa

luni, 0 martie 5606

De inflatie n-au scapat in istorie nici monedele de metal
-in *remea Im!eriului Roman :*e)i !ataniile #inarului #e argint sI ale Vsoli#us-uluiH #e aur> !ana la Vsu.tiereaH mone#ei #e 1 !enn8 #in )ilele noastre, 9u*ernele s-au #es(ur(at #e minune sI in li!sa ti!arului (an# a 'ost *or.a sa e6tin#a masa monetara, -e!re(ierea mone#ei (on*ine in !rimul ran# 9u*ernelor (are au #e 'inantat (3eltuieli !u.li(e nea(o!erite #e(ent #e *enituri, Ban# !resiunile !o!ulatiei sau #orinta #e !er!etuare a (lasei !oliti(e sunt !rea mari, #o.an)ile .an(are !ier# re!e#e !asul (u in'latia :(a)ul Romaniei la in(e!utul anilor O50>,

In lu(rarea sa VBreating t3e $loating C6(3ange Rate 18stem, Martin Armstrong, 'on#ator al Prin(eton C(onomi(s si autor al unei teorii re*olutionare #es!re (i(lurile e(onomi(e, 'a(e o tre(ere in re*ista asu!ra mo#alitatilor #e a #e*alori)a o mone#a, in(e!an# #in momentul !ra.usirii Im!eriului Roman sI !ana la ru!erea a(or#ului #e la retton Eoo#s, in momentul a.an#onarii #e (atre 1@A a sta#ar#ului aur !entru #olar, Bola!sul sistemului monetar roman a 'a(ut #e !il#a (a, intre anii 100 iB sI 250 #B, (antitatea #e grame #e argint #intr-un #inar sa s(a#a #e la 5-6 la su. 0,1 gram, 1o(ul !ra.usirii sistemului a 'ost atat #e mare in(at !e 'inalul Im!eriului autoritatile a((e!tau !lata im!o)itelor in !ro!rietatI mai #egra.a in mone#ele emise (3iar #e ele iar multI erau gata sa isI *an#a li.ertatea !entru a#a!ost sI !rote(tie, Bum in(ertitu#inea era ma6ima, 'a!tul (a *e(3ii )ei nu ras!un#eau (on*ena.il (ererilor #e a2utor a gra.it a#o!tarea unei religii noi, -u!a (a#erea Romei in anul 476 #B, im!eriul a su!ra*ietuit in Rasarit :in 2urul Bonstantino!olului> in tim! (e *estul s-a 'aramitat intre orase-stat 'eu#ale,Mone#a .i)antina #e aur V1oli#usH a #e*enit !entru o *reme noua *aluta (omer(iala glo.ala, 'iin# gasita #e ar3eologi #in 1(otia !ana in B3ina, Be a #us la 237 | P a g e

su!ra*ietuirea o *reme a Im!eriului Roman #e Rasarit a 'ost o'erta (onstanta #e aur, asigurata #in )ona #e /or# a A'ri(ii, numita V/umi#iaH, Bu(erirea )onei #e (atre ara.i a #us la in(3i#erea ro.inetului #e aur !entru Im!eriu, (are a (a)ut la ran#ul sau in 1453, n ultimii ani (antitatea #e aur 'usese ori(um re#usa se*er #in mone#e, (are erau a(um in alia2 (u argintul, A(elasI lu(ru l-au !atit in tim!urile noastre mone#ele #e (u!ru #e 1 !enn8, (are au #e*enit .rus( mai su.tiri (an# autoritatile au se)isat (a *alorau mai mult !rin (antitatea #e (u!ru :moti* !entru (are a(easta a 'ost re#usa sI inlo(uita (u )in(ul iar grosimea unei mone#e #e un !enn8 #e asta)i e su.stantial mai mi(a #e(at inainte #e 1582>, Bu!rul #intr-o mone#a emisa in 1753 'a(e asta)i, sustine Armstrong, (at (el #in a!roa!e 1000 #e mone#e #e un !enn8, 1!re o mone#a glo.alaK Armstrong este #e !arere (a re*enirea la stan#ar#ul aur, #esI ar re'a(erea in(re#erea in .anul Vin sineH, ar (rea alte !ro.leme, Masa monetara ar tre.ui sa 'ie (orelata (u numarul !o!ulatiei, iar in (on#itiile in (are !ro#u(tia #e aur si-a atins *ar'ul, (resterea numarului #e lo(uitori in li!sa unei e6tin#eri !ro!ortionale a (antitatii #e aur ar #u(e la #e'latie, 'enomen tare ne!la(ut (an# esti #ator, Pentru Armstrong, !rin(i!ala !ro.lema este re(astigarea sentimentului (a .anul re!re)inta V*aloareH, (are sa nu 'ie a'e(tata #e !rogramele #e ti!arire (on2un(turala sau #e)matul (3eltuitor al autoritatilor :*e)i 1@A: #a(a in 1570 (3eltuielile !u.li(e erau #e 870 miliar#e #olari in tim! (e *eniturile anuale me#ii ale unei gos!o#arii #e 38,850 #olari_ in 2008, (3eltuielile 'e#erale erau #e 2,8 trilioane, in (restere (u 221} in termeni reali iar *eniturile me#ii ale unei gos!o#arii ur(asera la 51,355 #olari, a*ans #e numai 32} ra!ortat la in'latie, (on'orm ?eritage $on#ation>, A(esta !ro!une intro#u(erea unei mone#e uni(e la ni*el glo.al, in !aralel (u !astrarea mone#elor nationale, in a(est mo# #e)e(3ili.rele .ugetare 'iin# re'le(tate !rin ra!orturile #intre mone#a uni(a sI mone#ele lo(ale, 1-ar e*ita in a(est 'el #is!aritatI !re(um in (a)ul #olarului, autoritatile ameri(ane train (on'orta.il o *reme #oar !e seama 'a.ri(ii #e .on#uri, !ornin# #e la (ererea asigurata automat !rin statutul #olarului #e mone#a !entru re)er*ele .an(ilor (entrale, Intreaga anali)a !oate 'i (itita la a#resa: 3tt!:^^armstronge(onomi(s,'iles,;or#!ress,(om^2010^01^armstrong-e(onomi(s-(reating-t3e-'loatinge6(3ange-rate-s8stem-011110,!#'

$ubiect+ Ben)amin Fulford - 0ltimatum dat <cultei Mondiale in DB decembrie DCBB

~ Adresa acestui articol original A>M este #ttp'88roaim%co%nr8UaYarticles`pY NC gurmare din partea precedentah =ederal Reser)e a scos aurul din cutiile de depozitare D.' :u Rezer)a =ederala ideea de baza era ca Roose)elt a spus X+oti trebuie sa renunte la aurul lorX% Unii oameni ar putea a nu stie asta daca sunt ignoranti% Rezer)a =ederala a con$iscat aurul de la toata lumea% :#iar daca il a)eai intro cutie la depozitul de )alori de la banca, ei ti-au golit acea cutie si i-au luat aurul% :orectU B=' Da% Asa $ac si astazi% D.' :#iar asaU B=' Daca ai aur intro cutie la depozitul de )alori din banca si nu ti l-au luat inca, scoate-l imediat de acoloR :at mai repede posibilR D.' Uau% B=' @ricum, sa ne intoarcem la istorie% :ea mai mare parte a aurului lumii a $ost scoasa de pe piata pina in 19 B=' >n 19 , a $ost acordul Bretton .oods% &a acest acord, s-au pus bazele sistemului $inanciar international bazat pe aur% :ea mai mare parte a aurului care u era controlat de puterile @ccidentale a $ost scos de pe piata%
238 | P a g e

D.' :e inseamna Xa $ost scos de pe piataXU B=' A $ost pus pe lista neagra, sau a $ost ascuns in pesteri, sau ingropat in )ase scu$undate pe $undul oceanului% D.' Uau%Deci inseamna ca aceste )alori nu au contat atunci cand s-au stabilit )alutele internationale% B=' 4(act% Au $ost $ost scoase de pe piata% 4ste o c#estiune de mentinere a controlului% Aurul $amiliei regale +ailandeze si aurul 5ersan au $ost trecute pe lista neagra B=' Asa, de e(emplu, $amilia regala +ailandeza a)ea $oarte, $oarte mult aur% 4i nu au )oie sa il trans$orme in bani, nici pina in ziua de azi% &a $el este si cu aurul 5ersiei, care a $ost trimis in +ailanda atinci cand a cazut sa#ul >ranului% Dar, din nou, sa continuam pe $ir% @ sa ne intoarcem aici mai tarziu% D.' Am inteles% Bretton .oods a $ost un mandat de C! de ani pentru controlul global B=' Deci in 19 , Marea Britanie, =ranta si Statele Unite au primit permisiunea de a controla timp de C! de ani sistemul $innciar global% Un mandat de C! de ani% :on$orm acordului, ei trebuiau sa dez)olte si sa modernizeze intreaga planeta% 5e de alta parte, Roose)elt a $ost otra)it - ucis% Fu a murit de moarte naturala% Asta a $ost o lo)itura de stat de tip $ascist% :ei din comple(ul militar-industrial, in loc sa dez)olte planeta, au )rut acest razboi rece intre Uniunea So)ietica si @ccident% Asta era parte din planul ?og 8 Magog% D.' :orect% 5ina in 19CC, BB de natiuni s-au opus planului Bretton .oods B=' 5ina in anul 19CC, natiunile ne-aliniate - aici e )orba de un grup de BB de state, inlusi) :#ina, >ndonezia, >ugosla)ia, >ndia - au spus ca asta e o nebunie% Fu doreau sa $aca parte din acest razboi rece% 4i a)eau drepturi istorice asupra comorilor Asiei% D.' Ma/oritatea tarilor Asiei erau reprezentate in cadrul grupului tarilor ne-aliniateU B=' @, da% :u toate% D.' Dar America de SudU B=% Da, o multime de tari sunt acolo% Brazilia a $acut parte din grupul tarilor ne-aliniate% D.' Dar A$ricaU B=' A$rica era inca o colonie a occidentului% D.' Bine% ?rupul tarilor ne-aliniate )roiau sa modernizeze Asia si A$rica B=' >deea e ca aceste BB de natiuni (nu am lista in $ata mea acum, dar erau inclusi cea mai mare parte a oamenilor planetei, toti in a$ara de Uniunea So)ietica, America de Ford si 4uropa", ei spuneau ca )or sa $inanteze un plan Mars#all pentru Asia si A$rica ca sa modernizeze aceste regiuni% D.' ?rupul tarilor ne-aliniate dorea asta% B=' Da% Au pus la un loc comorile lor ca sa $inanteze asta% 4i au semnat tratatul X,ilton ?reen MemorialX in 19NE B=' 4(ista un tratat internationalcare poate $i citit de cei care ma contrazic mereu% Se numeste ,ilton ?reen Memorial% D.' :orect% +e-am auzit )orbind despre asta%

Singura )ersiune online a acestui tratat este o $rauda e)identa D.' g:ati)a din oamenii din interior ai lui =ul$ord mi-au aratat pina acum cate)a din documentele reale% Asa
235 | P a g e

am descoperit ca a $ost pusa online o )ersiune dureror de $rauduloasa a acestui tartat important% Un blogger indonezian a scris despre asta aici'h #ttp'88lisnosetia;an%blogspot%com8G!%%%ne)a-19NE%#tml Aersiunea online este o $rauda e)identa, care desi semnat in 19NE $oloseste $ontul +imes Fe; Roman al Microso$t, ingrosat' #ttp'88ramasa9ti1!1%multipl-%com8p#o%%%iltonaMemorial :#iar daca docmentul a $ost udat putin, cerneala imprimantei moderne este putin a$ectata de acest $apt, asa ca $otogra$ia e)identiaza un $als% Mai mult, am )azut documente scrise la masina de scris din anii 19C! care nu arata deloc asa ca acest $als% 5roblemele e)idente cu documentele online sunt discutate aici, inclusi) $aptul ca presupusul sigiliu 5rezidential SUA este de $apt bazat pe ce)a >ndonezian' #ttp'88;;;%education$orum%ipb#ost%co%%%s#o;topicY919D 4ste ine)itabil ca documentele $rauduloase sa $ie create in acest $el pentru aceste cazuri pentru ca pacalesc usor pe cei ne-cunoscatori, si indeparteaza tot mai mult pe sceptici con)ingandu-i ca este un $als%h 5resedintele Su9arno )enea dintro $amilie regala B=' ,ilton ?reen Memorial era tratatul prin care ei doreau sa $inanteze 5lanul Mars#all pentru dez)oltarea Asiei si A$ricii si a restului lumii% D.' Si ei se bazau pe aceste comori si )alori din +ailanda care se a$lau pe lista neagraU B=' Da% >ar semnatarul pentru toti acesti bani era 5resedintele Su9arno al >ndoneziei, care era inrudit cu ma/oritatea $amiliilor regale, cel putin cele din Asia% D.' @oo% Deci asa se e(plica de ce >ndonezia% 4 din cauza ca erau rude% B=' Da% &-au dsemnat pe el ca semnatar% Ben/amin =reedman a dez)aluit planurile Armageddonului B=' Atunci cand a a)ut loc criza rac#etelor cubaneze, iar lumea aproape ca era in pragul unui razboi nuclear planetar, un om pe nume Ben/amin =reedman a aparut public% 4l spunea de $apt ca aceste planuri ?ogMagog erau ade)arate% D.' Discursul cel mai important al acestui Ben/amin =reedman a $ost rostit la ,otelul .ilard din .as#ington in 19N1% Desi criza rac#etelor cubaneze s-a perecut in 19NG, e(istau tensiuni destul de mari inca din 19N1% 5uteti descarca acest discurs audio M5E aici' #ttp'88;;;%eric#u$sc#mid%net8+=:8Bena=reedman%#tml +ranscrietrea integrala a discursului este disponibila aici' #ttp'88;;;%s;eetlibert-%org8issues8israel8$reedman%#tm 2enned- a inteles mesa/ul B=' 2enned- si multi oameni importanti din SUA au spus XDe acord, este o nebunie% Fe-am saturat de aceste nebunii ale societatilor secreteX% 4l a $ost de acord sa lucreze alaturi de natiunile ne-aliniate ca sa puna capat razboiului rece si sa $inanteze dez)oltarea A$ricii si Asiei% :a sa-i mentina $ericiti pe cei din comple(ul militar-industrial, el a $ost de acord sa trimita un om pe luna, si c#estii de genul acesta% D.' @are Ben/amin =reedman a deconspirat ce se a$la in spatele crizei rac#etelor din :ubaU Asta )roiai sa spuiU B=' 4l a spus ca ei incercau sa creeze acest razboi ca sa poata lua in stapanire planeta% 4(ista multe do)ezi in acest sens%
240 | P a g e

2enned- a primit aurul indonezian si a emis Bancnote de +rezorerie Americane B=' 2enned- a primit aur din >ndonezia% A emis Bancnote si @bligatiuni 2enned-, bancnote care erau controlate de Departamentul de +rezorerie al SUA, nu de catre :onsiliul Rezer)ei =ederale% D.' Asta era @rdinul 4(ecuti) nr% 1111!, asa-iU B=' Da, cam asa ce)a% 4 putin mai comple( decat am crezut D.' g5o)estea @rdinului 4(ecuti) 1111! este ce)a mai complicata decat am crezut, asa am descoperit dupa ce am $acut cate)a cercetari% 2enned- a semnat acest ordin cu cate)a zile inainte de a $i ucis% >n acest $el a oprit +rezoreria Americana sa mai )anda argint cumparatorilor particulari, si a dat 5resedintelui SUA dreptul de a emite )aluta bazata pe argint $ara a necesita permisiunea Sistemului Rezer)ei =ederale% 5robabil ca Rezer)a =ederala cumpara in mod deliberat tot argintul +rezoreriei Americane ca sa poata tipari oricat de multe bancnote )roiau, $ara sa mai $ie ne)oiti sa se limiteze la )alorile traditioanle in metale pretioase% 5agina .i9ipedia despre acest @rdin 4(ecuti) 1111! are o intorsatura interesanta a acestei po)esti, prin care incearca sa demonstreze ca acest plan de $apt a permis cresterea puterilor Rezer)ei =ederale, din moment ce monezile de argint au $ost inlocuite de bancnote dolar' #ttp'88en%;i9ipedia%org8;i9i84(ecuti)eaordera1111! :u toate acestea, prin oprirea scurgerii acestui metal pretios din +rezoreria Americana, actul lui 2enned- de $apt a prote/at argintul% 1111! a mai dat 5resedintelui dreptul de a emite certi$icate - dolari - bazate pe argintul +rezoreriei% Secretarul +rezoreriei a $ost decazut din dreptul de a mai emite bancnote bazate pe argint, asta deoarece probabil el era doar o marioneta a Rezer)ei =ederale% 2enned- probabil a simtit ca aceste bancnote bazate pe argint erau solutia la oprirea in$latiei si o contra-masura la crearea Xbanilor)irtualiX, obicei al Rezer)ei =ederale% Asasinarea sa cate)a zile mai tarziu nu poate $i o simpla coincidenta% Daca sursele lui =ul$ord sunt corecte, @rdinul 4(ecuti) 1111! era doar primul pas )izibil al lui 2ennedpentru a in$range Rezer)a =ederala si sa $oloseasca aurul Asiei ca garant pentru un nou sistem $inanciar%h :abala criminala l-a ucis pe 2enned- si l-a indepartat de la putere pe Su9arno B=' 2enned- a $ost ucis% Apoi Su9arno a $ost indepartat de la putere% D.' De catre cineU :ine l-a indepartat pe Su9arno de la putereU B=' @ccidentul% :omple(ul militar-industrial% :abala criminala, asa o numesc eu% Sunt cei care detin in proprietate Rezer)a =ederala% Secta Sabbateenilor% Societatile asiatice nu a)eau puterea militara ca sa riposteze D.' @are nu puteau societatile asiatice sa desemneze un nou semnatar care sa aduca la supra$ata aceste comori in aur si sa creeze o noua )aluta care sa concureze cu dolarulU B=' 4i bine, nu a)eau puterea militara necesara% D.' @oo% B=' Dar in sc#imb ei s-au ascuns in anonimat% Fu au semnat nimic% Fepotul lui Su9arno a semnat pentru drepturi%%% pentru a $ace real actualul proces penal B=' Dar il a)em pe nepotul lui Su9arno% 4l a semnat pentru drepturile sale acum% Dar )om re)eni la asta% :abala criminala a $alsi$icat drepturile de a emite )aluta impotri)a aurului Asiei in 19ND B=' :eea ce s-a petrecut a $ost ca in 19ND au pus la cale un acord $als% D.' 4i sunt adica societatile asiaticeU
241 | P a g e

B=' Fu, nu% 4i sunt ,enr- 2issinger, Roc9e$eller, si astia% Bus#% :ei are l-au ucis pe 2enned-% Sectantii :abalei Sabbateene% D.' 4i au pus la cale un acord $als prin care castigau dreptul asupra ceU B=' 4i au $alsi$icat dreptul de a $olosi )alorile Asiei pentru a creea in continuare dolari% 4i nu a)eau dreptul istoric la DC Q din aurul lumii care era detinut de Asia, dar au $alsi$icat acest acord% Au $acut documente $alse ca sa isi aroge aceste drepturi% Aurul asiatic $urat a $ost XspalatX pentru a $inanta asa-numitele @peratiuni Fegre D.' Deci au )rut sa repatrieze acest aur pe care l-au luat de pe piata inainte de Bretton .oods% B=' @ parte din el a $ost spalat prin B::>, :#ase Man#attan, Blac9 4agle +rust si alte cate)a grupuri% Acest aur a $ost ilegal spalat si $olosit la $inantarea operatiunilor negre si di$eritelor actiuni secrete% Aurul spalat a $ost $urat inca din 19E! D.' Deci asta ne aduce din nou l ceea ce spunei de anii 19E!, cand trupele /aponeze au con$iscat aurul 2uomintangului% B=' :orect% &-au dus in =ilipine si in 1aponia% Mai intai l-au dus in 1aponia, apoi cand treaba a de)enit prea e)identa l-au mutat in =ilipine% Aurul a $ost ascuns in peste 1GC de locuri cunoscute D.' Dar nu il a)eau in )reo Rezer)a =ederala a )reunei din aceste tari% >l tineau ascuns un depozite pri)ate complet in a$ara controlului o$icial% B=' 4ra ascuns% >n peste 1GC de locatii% D.' Uau% gDa)id ?u-att, un in)estitor bancar cu )ec#ime de GD de ani in $aimosul :it- o$ &ondon controlat de :abala criminala, a dez)aluit incredibile probe, inclusi) documente, pentru tot ceea ce a$irma =ul$ord aici' #ttp'88;;;%deepblac9lies%co%u98about%#tm >n multe $eluri ?u-att detaliaza $oarte mult aceasta po)este a aurului ascuns% >n cartea sa online X+ratatul Aurului SecretX, ?u-att sugereaza ca e(ista 1BG de locatii in care aurul $urat a $ost ingropat' #ttp'88;;;%deepblac9lies%co%u98secretagoldatreat-%#tm @amenii din interior ai lui =ul$ord mi-au spus ca sunt mai mult de 1BG de locatii%h :el putin 1! bazine de inot olimpice pline cu aur asiatic D.' :e cantitate de aur este implicata aiciU :at de mult aur esteU B=' Mi s-a spus asa% 5o)estea con$orm careia intreg aurul de pe planeta ar incape intrun singur bazin olimpic este =A&SA% 4(ista in realitate de 1! ori mai mult aur in a$ara pietei decat e(ista actual pe piata% D.' DumnezeuleR B=' @ parte din el, as spune, a $ost spalat de catre :>A ca sa $inanteze di)erse operatiuni% Asiaticii din +riung#iul de Aur au luat legatura cu :>A B=' Acum, din nou, as )rea sa $ac o digresiune% Unul dintre grupurile de societati secrete asiatice cu care am contacte, au lucrat in +riung#iul de Aur in timpul razboiului din Aietnam% D.' Unde este acest locU B=' 4ste o zona intre :#ina si Aietnam unde se producea #eroina in acele )remuri% D.' @oo, DoamneR B=' Si ei )indeau #eroina catre :>A, iar :>A )indea mai departe #eroina ca sa-si $inanteze operatiunile negre secrete%
242 | P a g e

D.' Deci inseamna ca mai adaugau ce)a la pretul de cumparare ca sa $ie pro$itabil% B=' 4ra o mare a$acere care se a$la in a$ara controlului gu)ernelor% Dar asiaticii au luat legatura cu )ec#ile lor cunostinte din :>A si i-au intrebat X:e dracului $aceti )oiU De ce raspanditi boli si )reti sa declansati al +reilea Razboi MondialUX Fu le placea ca au $ost $olositi B=' Deci multe dintre aceste persona/e rele din :>A ni s-au alaturat acum si ne a/uta% 4 oarecum ironic, dar e binen)enit% D.' 5oate ca incearca sa e)ite greata spanzuratului, asa-iU gRaseteh B=' Si-au dat seama ca au $ost pacaliti cu acest anti-comunism% Fu le placea ca au $ost $olositi si prostiti% D.' :#iar am )orbit cu unul care a lucrat in :>A recent cu unul dintre presedintii americani in operatiuni de tra$ic cu cocaina% 4l mi-a e(plicat in detaliu, moti)ele pentru care au crezut ca e necesar sa se implice in tra$icul cu cocaina% XFu )rem ca oamenii sa moara din cauza cocaine de calitate proasta% Daca controlam noi tot tra$icul, atinci stim permanent e(act ce se petreceX% B=' X5lus ca ne alegen si cu conturi grase in Bancile 4l)etiene, si cu o multime de lucruri buneX, nu-i asaU D.' :orectR 4(actR B=' Asta le permite sa se simta cum)a cu constiinta lubre$iata, stiiU D.' gRaseteh Mandatul Bretton .oods de C! de ani a e(pirat in 199 B=' ,ai sa re)enim la $irul principal% >n 199 mandatul Bretton .oods a e(pirat% D.' :orect% Spunei ca era un tratat pe N! de ani care a inceput in 19 % B=' 4ra de C! de ani% >nainte de asta, ei au $urat toti banii din conturile straine, conturile in dolari ale Uniunii So)ietice% D.' >mi pare rau, )reau sa iti pun o intrebare prosteasca% Spui ca in 19 , dar razboiul s-a terminat abia in 19 C% B=' :on$erinta Bretton .oods a $ost in 19 % >nca de pe atunci stiau care )a $i rezultatul razboiului% +oate astea se cunosc public% Fu e nimic secret% D.' Spunei ca mandatul a e(pirat la C! de ani dupa 19 % B= a, si nu a $ost reinnoit% >n 199 , peste G!! de state au spus ca promisiunile nu au $ost tinute B=' 4i au spus X,ei =ranta, Statele Unite si Britania, nu ati modernizat lumea, nu )-ati tinut promisiunileX% D.' &a cine te re$eriU B=' &a toate celelalte tari% Sa ne amintim ca e(ista inca G!! de tari care sunt su)erane% D.' Deci ei trebuiau sa rati$ice din nou documentul ca sa-l reinnoiasca, adica trebuiau sa il semneze din nou% B=' 4(act% Dar nu a a)ut loc nicio intelegere la ni)el de )ar$ in ceea ce pri)este sistemul $inanciar global, de atunci si pina acum% D.' Deci singurul moti) pentru care inca nu s-a sc#imbat nimic este ca nu dispun inca de putere militara su$icienta si nu-si pot permite sa $aca nimic in pri)inta asta% B=' @ parte din moti)e% :linton a autorizat practicile de um$lare de 1!! de ori a banilor )irtuali B=' 5resedintele :linton a inceput%%% ei gandeau cu totii X:e dracu, incepem Al +reilea Razboi Mondial si scapam din toata mizeria asta omorand pe toata lumeaX% :linton a inceput prin a permite um$larea banilor )irtuali de 1!! de ori% Deci cu 1 dolar puteai cumpara bonuri in )aloare de 1!! de dolari% Au trans$ormat ast$el sistemul $inanciar intrunul de /ocuri de noroc% D.' g4)ident ca ei se asteptau sa aiba e$ecte apocaliptice la un moment dat, dar asta $acea parte din plan, asa cum spune =ul$ord%h D.' =oloseau ei aurul con$iscat de la 2uomintang ca sa garanteze ast$el de operatiuni $inanciareU
243 | P a g e

B=' Da% @ricum nu mai puteau garanta cu nimic, dar mergeau inainte oricum% +ot inainte% 2uomintang a dat in /udecata =4D in anul 199D ca sa re inapoieze aurul B=' >n anul 199D c#inezii au dat in /udecata :onsiliul Rezer)ei =ederale% 4i au spus X,ei, Arem aurul inapoi% A)em aceste contracte semnate% A-am dat aurul nostru% :ei N! de ani au trecut% Dati-ne aurul inapoiX% D.' De ce au asteptat aniU De ce 199DU B )ase pline cu aur c#inezesc au a/uns in SUA in 19ED B=' 19ED a $ost anul in care B )ase americane au a/uns in SUA a)and la bord aur din :#ina% D.' @oo% B=' Au $ost mai multe transporturi% Dar in 19ED, B )ase de razboi americane au e)acuat aurul din :#ina ca sa nu incapa pe mana /aponezilor% &e-au dat c#inezilor toate aceste @bligatiuni ale :onsiliului Rezer)ei =ederale cu promisiunea ca le )or inapoia aurul in N! de ani% D.* 4(ista do)ezi pentru astaU B=' @, daR :#inezii au documente detaliate, si acesta este moti)ul pentru care acest proces penal are loc acum% Documentele )or de )eni publice odata ce procesul penal se inc#eie D.' 4(ista publicat )reunul dintre aceste documente do)editoareU B=' +otul )a $i prezentat in cadrul procesului penal, si )or de)eni publice la inc#eierea procesului% Am )azut $oarte multe $otogra$ii% Fu sunt e(pert in @bligatiuni, dar%%% D.' :orect, dar ca /urnalist $inanciar sigur ai a)ut contacte cu economisti% @are un economist occidental stie de aceste transporturi de aur din 19EDU B=' Da, cu siguranta era o stire de prima pagina in ziarele )remii% Daca )ei cauta in ar#i)ele )remii, )ei gasi cu siguranta acolo destule do)ezi% D.' Minunat% B=' Asta e ce)a ce poti descoperi singur% +rebuie doar sa mergi la ar#i)a% sunt sigur ca )ei gasi articole despre aurul c#inezesc care era e)acuat din :#ina% D.' g4 ne)oie de mai multe cercetari pe subiectul asta% Dar e(ista de/a do)ezi ca in)azia /aponeza de)ense $eroce in anii 19EB-19ED' #ttp'88;;;%san%bec9%org8G1-C-:#inaat.ar19EB- 9%#tml h Armata Americana a prote/at aurul c#inezesc de /aponezi D.' Deci asta a $ost $acut de militarii americani ca sa prote/eze aurul 2uomintangului de armata /aponeza% B=' Da% D.' %%% :are erau de $apt marionetele Rot#sc#ilds% B=' ,ai sa lasam asta pentru moment% D.' Bine% 2uomintang a dat in /udecata =4D pentru a le inapoia aurul in 199D B=' >deea e ca in 199D, proprietarii c#inezi ai aurului au dat in /udecata :onsiliul Rezer)ei =ederale spunand XDati-ne aurul inapoiX% Rezer)a =ederala a spus ca cele B!!%!!! de tone inapoiate in 19B! sunt su$iciente
244 | P a g e

B=' :ei din :onsiliul Rezer)ei =ederale au contrazis spunand ca ei nu trebuie sa le dea niciun aur c#inezilor pentru ca le-au dat o gramada de aur atunci cand 5resedintele Mao a inceput relatii noi cu SUA in 19B!% D.' :um adica Xo gramadaXU B=' G!!%!!! de tone% D.% ,aR Dar cu G!!%!!! de tone nu umpli B na)e de razboi% B=' 4(act% Asa au pierdut procesul% D.' :orect% 5rimul transport de aur trebuia sa aiba loc la 1G septembrie G!!1 B=' :urtea >nternationala de 1ustitie a spus XBaieti, trebuie sa dati inapoi tot aurul pe care l-ati luatX% 4i au raspuns XBineX% 5rimul transport cu aur care trebuia inapoiat era plani$icat sa aiba loc pe 1G septembrie G!!1% D.' >suse :ristoaseR B=' Dar, dupa cum bine stii, +urnurile .+: au e(plodat pe 11 septembrie G!!1% >ar aurul care se a$la la subsol a disparut% +oate #artiile si anga/atii care a)eau gri/a de ele au $ost distrusi B=' :ompania care asigura birocratia documentelor, :antor =itzgerald Securities, a $ost aruncata in aer si cei N!! de anga/ati pe care ii a)ea au $ost ucisi% D.' 4ra asta in cladirea BU B=' Fu, era intrunul din turnurile gemene% :ladirea B gazduia 5olitia +rezoreriei si toti acesti oameni au $ost aruncati in aer, toate documentele au sarit in aer% :e mai, practic ei spuneau XFu )a mai dam aurul inapoiX% 4ra asta plani$icat inca de la construirea .+:U D.' Am putea concluziona, din moment ce acele incarcaturi e(plozi)e au $ost plasate acolo inca de la construirea .+:, ele au $ost construite in 19B!, corectU B=' Uite, nu )reau sa %%% sunt su$icient de multe do)ezi% =ratele presedintelui Bus# era se$ul $irmei de paza de la .+:% 5e )remea aceea se des$asurau multe operatiuni de constructii acolo% D.' >ncerc sa gandesc impreuna cu cei care ne asculta% Foi )orbim repede si unele in$ormatii s-ar putea sa nu le inteleaga% +u e(pui acum unul dintre cele mai plauzibile moti)e pentru care au doborat .+:% Aurul a $ost transportat in :ali$ornia si apoi in 5araguaD.' 4(ista un imens depozit subteran sub .+: si ei l-au golit si incarcat in )reun tren sau in camioane, asaiU B=' &-au dus in :ali$ornia si apoi cred ca in 5aragua-% 2uomintang si-au dat seama ca au $ost inselati D.' @oo, Dumnezeule% Deci :#ina inseamna ca si-a dat seama ca au $ost pacaliti% :and au )azut prabusite .+: probabil ca au suspectat imediat ce)aR B=' Bineinteles ca stiau% Si-au spus XBastarzii astia nu o sa ne inapoieze aurul, )or sa inceapa al +reilea Razboi MondialX% D.' Uau% B=' Si a urmat marirea de ori a bugetului militar pentru asa-numitul Razboi >mpotri)a +erorismului% &egea 5atriotica este identica cu :onstitutia Fazista D.* :orect% Si mai a)em si aceasta &ege 5atriotica, care este un dosar gros de 1D cm si care a aparut imediat% B=' 4ste identica cu :onstitutia Fazista, stiiU D.' @, DumnezeuleR g>mi cer scuze pentru e(clamatiile mele, dar nu am mai auzit asa ce)a pina acum%h
245 | P a g e

Aroiau sa declanseze razboiul nuclear si sa instaureze &egea Martiala B=' >mportant este ca, si e(ista $oarte multe in$ormatii din interior, )roiau sa declanseze acest plan ?og Magog% De data asta se gandeau sa inceapa cu un con$lict nuclear regional intre >ran si >srael% Apoi )roiau sa se $olsoeasca de acest razboi ca sa instaureze &egea Martiala in tarile ?B% D.' :am in ce )remuri crezi ca a)eau de gand sa $aca astaU B=' 5ai incepind din G!!1 si pina in prezent tot incearca sa declanseze un razboi nuclear% :abala criminala a incercat sa creeze Al +reile Razboi Mondial dupa 11 septembrie D.' Deci ca sa clari$icam, acum suntem dupa 11 septembrie% :#inezii si-au dat seama ca au $ost pacaliti si ca aurul lor a $ost $urat inca o data% :#inezii isi )or aurul inapoi% >ntre timp, gruparea Roc9e$eller din SUA%%% B=' >si construiesc o armata proprie% >ncearca sa militarizeze @ccidentul pentru a incepe Al +reilea Razboi Mondial% D.' Si de ce )or sa $aca astaU Aor sa reduca populatia lumii si sa-i doboare pe :#ineziU B=' Si nu )or sa piarda puterea% Fu )or sa piarda controlul% >nca au in cap credintele $asciste, Mesianice, cultiste cum ca ei sunt destinati sa conduca umanitatea% Hiarele >sraeliene scriu de/a spunand ca :#ina, Rusia si >ran sunt Magog, iar ?B sunt ?og% >ncearca sa incaiere toate aceste tari ca sa se ucida unele pe altele% >ncearca sa declanseze al +reilea Razboi Mondial% Am )azut o #arta in care arata ca doresc sa di)izeze :#ina in N tari separate% D.' 4(act ca in Balcani% Da% B=' Asta dupa terminarea razboiului% 5entagonul si-a dat seama ca 9! Q din umanitate ar muri, inclusi) ei B=' Apoi 5emtagonul si-a dat seama prin proiectiile de /oc militar pe care le $olosesc ca daca )a incepe al +reilea Razboi Mondial, 9! Q din umanitate ar muri, inclusi) ei% Asa ca nu )or sa spri/ine asta% 5entagonul a sabotat in mod sistematic aceste planuri nebunesti B=' 5entagonul s-a impotri)it in mod constant atacurilor impotri)a >ranului% Au oprit raidurile aeriene israeliene% Au in)adat ?eorgia ca sa nu permita lansarea atacurilor israeliene la adresa >ranului de acolo% 4i nu )or sa inceapa razboiul nuclear pentru ca isi dau seama ca este o nebunie pura% D.' +e re$eri la con$lictul armat din @setia de SudU B=' Da% Acolo era o baza aeriana israeliana care urma sa atace >ranul si sa inceapa toata nebunia% D.' @oo, uau% B=' 4ste pur si simplu o c#estie bolna)a, dar a)em do)ezi categorice% Asa cum am spus, ziarele israeliene )orbesc in mod desc#is despre asta, in ,aaretz, de e(emplu% Societatile secrete asiatice au pus la punct o operatiune de contracarare B=' Apoi s-a pus la punct planul unei operatiuni de contracarare% Au trimis pe acesti oameni sa sc#imbe inapoi aceste @bligatiuni =4D in bani% D.' +e re$ero la societatile secrete asiatice% 4i controleaza atat de mult aur incat daca l-ar primi inapoi de la americani, ar$i sute de mii de miliarde de dolari, asa scrie in document% B=' Da% D.' Deci au creat o contra-o$ensi)a cu acesti oameni%%% B=' >mpreuna cu oameni din :>A care de/a lucrasera in Asia% D.' Si care nu mai )or ca Aec#ii 5uternici sa mai continue sa conduca lumea% B=' Da% Si-au dat seama ca sunt complet nebuni si incompetenti% 4i sunt e(act cu un ni)el mai /os sub acesti nebuni, pe ierar#ia interna, si si-au dat seama ca sunt complet nebuni% Multe do)ezi con$irma scandalul @bligatiunilor
246 | P a g e

D.' Atunci cand )oi publica acest inter)iu, )oi insera si articole din Bloomberg si inregistrari )ideo ca sa )ada cititorii% +ote aceste resurse din mass-media demonstreaza ca s-a spus atunci ca acesti /aponezi erau retinuti la granita italiana a)and asupra lor @bligatiuni din 19E in )aloare de 1E ,C miliarde USD% :orectU B=' Da% D.' gAsa cum )-am aratat la inceputul acestui articol, primul lucru care este interesant este inregistrarea )ideo a =@3 Fe;s a lui ?lenn Bec9 despre acest scandal' #ttp'88;;;%-outube%com8;atc#U)YttSmH9nU9m> Articolul din Bloomberg despre scandal' #ttp'88;;;%bloomberg%com8apps8ne;sUp%%%dYa--1Z2c;c?F! Sumarul Dail- 2os in care se descrie ceea ce s-a petrecut atunci' #ttp'88;;;%dail-9os%com8stor-8G!!98!%%%Smuggling-:ase Aici este articolul din Asia +imes despre subiect, care are $oarte multe detalii' #ttp'88;;;%asiane;s%it8inde(%p#pUlYen`artY1C CN`sizeYA >n aceste doua articole, X+#e Underground >n)estorX a analizat probele si a concluzionat in mod legitim ca intreaga po)este este $oarte ciudata' #ttp'88;;;%t#eundergroundin)estor%co%%%-bond-m-ster-8 #ttp'88;;;%t#eundergroundin)estor%co%%%-bond-m-ster-8 h Fici [amaguc#i, si nici .atanabe nu au $ost retinuti de 5olitia italiana B=' Asta e $oarte important% Atunci cand se incearca dezin$ormarea pe acest subiect, un lucru este important ca oamenii sa-l inteleaga% D.' Bine% B=' Fumele celor doi%%% Am )orbit cu $iecare dintre ei% [amaguc#i si .atanabe% M-am implicat pentru ca mau contactat cei din lo/a $rancmasonica 5ropaganda Due (5G"% Am )orbit cu unii dintre o$iterii din 5olitia italiana care i-au arestat pe /aponezi% >n primul rand, ei au spus ca @bligatiunile sunt $alsuri, dar nici [amaguc#i si nici .atanabe nu au $ost arestati% >-au lasat sa plece% Fu e(ista nicio inregistrare despre )reun proces B=' Fu e(ista nicio inregistrare o$iciala a con$iscarii acestor @bligatiuni% 4(ista do)ezi ca Berlusconi a incercat sa le trans$orme in bani B=' Dar e(ista do)ezi ca 5rim-Ministrul Berlusconi a incercat sa obtina bani pe ele% Se$ul @FU ar $i incercat sa o$ere mita de 1!! milioane de dolari B=' A)em do)ezi ca Ban 2i-Moon, Se$ul @FU, le-a spus XAa dam 1!! milioane de USD ca sa plecati si sa uitati toata tKrKOeniaX% D.' g4ste incorect% 2eenan mi-a trimis un email dupa ce am publicat acest articol si mi-a spus ca ?iancarlo Bruno este cel care a o$erit aceasta mita%h D.' >isuseR A $ost implicat si =orumul 4conomic de la Da)os
247 | P a g e

B=' De asemenea s-a implicat si =orumul 4conomic de la Da)os% :u totii au $ost urmariti si inregistrati B=' :u alte cu)inte, putem do)edi ca se$u @FU, organizatia @FU, =orumul 4conomic de la Da)os, si primministrul Berlusconi, printre altii, au $ost implicati in acest $urt% Asta este un caz care poate $i do)edit, in regulaU% Acesti oameni, ca Berlusconi, Ban 2i-Moon si altii, au $ost urmariti% Au $ost inregistrati% Au $ost $ilmati% +oate astea se pot do)edi la /udecatorie, si asta e moti)ul pentru care noi am mers mai departe cu acest proces penal% @bligatiunile au $ost $acute sa para $rauduloase inca de la inceput D.' Bine% dar #ai sa clari$icam ce)a% Aceste obligatiuni au $ost generate in 19E , de catre Rezer)a =ederala% Dar in 19E s-au asigurat ca daca )rodata c#ina )a )rea sa $oloseasca aceste obligatiuni, ele ar apare ca $iind $alse atunci cand ar $i sc#imbate inapoi in bani% B=' Da% @bligatiuile contin greseli tipogra$ice deliberate% >ar numerele in sine sunt astronomice% gciteste mai departeh Adresa acestui articol original A>M este #ttp'88roaim%co%nr8UaYarticles`pY NC ;;;%popser)ice%ro ;;;%ruris%ro ;;;%so$t;arepse%com #ttp'88;;;%magazinruris%ro8 #ttp'88;;;%s$atulbatranilor%ro8$orum%p#p #ttp'88;;;%$aceboo9%com8pop%adrian%BCfR8zalmo(a%adipop #ttp'88;;;%s$atulbatranilor%ro8t#reads8G!-:A-Adrian-5op RKspunde cu citat ~ !E%!1%G!1G f1G Adrian +op Senior Member Data Lnscrierii 1!%1!%G!11 &ocaie :RA>@AA 5osturi D% N9 Adresa acestui articol original A>M este #ttp'88aim%pro%tc8UaYarticles`pY N gurmare din partea precedentah EB1 de mii de miliarde de USD pentru aurul si comorile $amiliei Dragon B=' +rebuie sa intelegi ca e(ista in lume doua sisteme $inanciare% :i$rele care se gasesc in rapoarte, con$orm statisticilor gu)ernamentale, 5rodusul >ntern Brut al intregii lumi este NE de mii de miliarde de USD, corectU D.' Mmm ##% B=' Si apoi a)em aceste obligatiuni care se presupune ca )aloreaza EB1 de mii de miliarde de USD% :e)a nu pare in regula% D.' :e obligatiuni )aloreaza EB1 de mii de miliardeU B=' Suma totala detinuta de $amilia Dragon% :ele DC Q din aurul si comorile lumii% &a atat a $ost e)aluata
248 | P a g e

toata% D.' Bine% Deci astea sunt acelea care au $ost trecute pe lista neagra, inainte de Bretton .oods% g2eit# Scott, unul dintre oamenii din interior ai lui =ul$ord, mi-a spus ca a incercat sa-l corecteze pe Ben in legatura cu aceasta suma, ea $iind doar )aloarea comorilor care se a$la actualmente in Mala-ezia% Suma totala este insa de mai multe sute de mii de miliarde USD%h Dreptul de reprezentare /uridica a $ost dat lui Feil 2eenan si 2eit# Scott B=' Asta este cee ace ne-a dat nepotul lui Su9arno, dreptul de reprezentare /uridica pentru a putea incepe procesul penal% D.' Si acest drept de reprezentare /uridica a $ost dat lui Feil 2eenan, asa cum scrie in plangerea penala% B=' Da% Si lui 2eit# Scott% Asta ca sa putem spune X,ei, #otilor, ati $urat aur si comori care nu )a apartinRX D.' g4)ident ca 1!!! de miliarde de USD in obligatiuni reprezinta numai o mica parte din )alorile $amiliei Dragon si 2uomintang% Mai tarziu, =ul$ord clari$ica $aptul ca acest proces nu este pentru a-i pune pe 2eenan si Scott la conducerea aspectelor /uridice, ci pentru a desc#ide usa% :u toate astea, este ade)arat ca 2eenan si Scott au drepturi complete de semnatura asupra obligatiunilor $urate, pana in G!G!%h 5rocesul penal creeaza drepturile legale de a desc#ide X4cranele FegreX B=' Dar ceea ce ii ingrozeste pe cei care conduc actualmente sistemul $inanciar mondial este ca a)em acum dreptul sa desc#idem cee ace se numeste X4cranele FegreX% Astea sunt c#estii secrete% +rebuie sa iti reamintesti ca 9C Q din banii din lume e(ista numai ca ci$re in calculator% Doar C Q din suma e(ista $izic sub $orma de bancnote si monezi% D.' asta e ca un cont in banca, asa-iU Daca nu ii scoti de acolo, ei raman doar ca ci$re in computer% B=' Da, dar alt$el, ceea ce obtii este un e(tras de cont plin cu ci$re% D.' Bineinteles% B=' 4(ista un cod de acces la ni)el inalt care-ti permite sa ai acces la c#estii secrete%%% il cmpletezi aces cod si poti $ace apoi o multime de c#estii% Scrii acolo 1 milion USD, si - gata - ai creat 1 milion de USD% Sabbateenii nu )or sa renunte la controlul $inanciar B=' Asta e un lucru $oarte puternic pe care-l ai la dispozitie, odata cu codurile% Acum intelegi de ce acesti criminali nu )or sa renunte la putere% D.' +e re$eri la 5uterile @ccidentale% B=' Fu 5uterile @ccidentale, ci secta Sabbateenilor care sunt in spatele si deasupra 5uterilor @ccidentale% Aorbesc despre Roc9e$eller, Rot#sc#ilds si oameni de genul acesta% 4cranele Fegre sunt )ersiunea actuala a Bretton .oods D.' Deci aceste 4crane Fegre sunt parte a aceluiasi sistem $inanciar creat dupa Bretton .oods% B=' 4le sunt )ersiunea curenta% 4ste )orba despre o retea de computere in care toti banii din sistem sunt ascunsi% Milioane de miliarde de USD ilegali au $ost ast$el creati B=' 5roblema e ca nimeni nu era la conducere in )ar$ul puterii, si nu era semnat niciun acord international, di$eritele grupuri cu acces la acest sistem au inceput sa creeze sume ridicol de mari de bani% Am auzit ca sunt milioane de miliarde de dolari% D.' Si eu am auzit asta% B=' Si ca asta reprezinta de EE de ori mai mult decat se creeaza in economia reala pe toata planeta% Deci acest sistem este $alit% A $unctionat de$ectuos din punct de )edere matematic la cel mai inalt ni)el%

245 | P a g e

5ersoane pri)ate $aciliteaza sc#imburile intre Bancile :entrale D.' Acum, unul dintre aspectele importante pe care le-am a$lat de la o sursa din interior%%% este ce)a ce nu am spus inca in public pana acum, dar e un punct important% Asa cum am inteles eu, ca rezultat al Bretton .oods, Bancile :entrale nu mai puteau sa $aca sc#imburi directe intre ele% 4le trebuiau sa apeleze la intermediari ci)ili care erau de $apt detinatorii de obligatiuni, care a)eau deci in conturile lor personale ec#i)alentul acestor )alori% :a parte a programului Bretton .oods, s-a con)enit ca D! Q din aceste sume de bani sa $ie $olosite in scopuri umanitare, caci oricum erau bani creati din nimic% 4sti de acord cu astaU B=' Am auzit ce)a de genul acesta% Si cunosc cati)a oameni care se ocupa cu ast$el de sc#imburi $inanciare intre gu)erne% :unosc pe unul din cei G! de oameni de la B>S (Ban9 o$ >nternational Settlement" care se ocupa cu asta, si )orbesc direct cu el% D.' :orect% Banii au $ost $urati - si nu $olositi in scopuri umanitare B=' 5roblema apare atunci cand daca )or desc#ide aceste 4crane Fegre - si a)em acum codurile de acces atunci se )a demonstra ca banii nu au $ost $olositi pentru scopuri umanitare% Au $ost $urati si $olositi pentru scopuri militare-industriale% :e poti spune despre :artea Ma9lumat a lui Su#artoU D.' Atunci cand te re$eri la desc#iderea 4cranelor Fegre, asta e ec#i)alentul :artii Ma9lumat a lui Su#arto in >ndoneziaU B=' :artea lui Ma9lumat este unul dintre registrele contabile $izice care ar permite oamenilor sa desc#ida aceasta cutie cu )iermi si sa do)edeasca ca au $ost $urati bani% D.' 4(ista doar un e(emplarU B=' Fu, e(ista multe copii ascunse peste tot in lume, pentru ca este un subiect sensibil si important% D.' gDupa acest inter)iu, am a)ut acces la o copie digitala a :artii Ma9lumat% Fu mi s-a parut a $i un $als% :ea mai mare parte a sa era o detaliere $oarte mare a contabilitatii tuturor )alorilor a$late acolo, cu coduri si descrieri%h Atunci cine are dreptul sa se duca dupa acesti oameniU D.' Dar cine are dreptul legal sa se duca dupa acestiaU Asta e una dintre probleme% B=' Asta este c#iar problemaR Aici ne a$lam pe un $el de zona necunoscuta, $ara #arta% Fu a)em structurile la acest moment% @FU este condusa de o adunatura de gangsteri% Multi dintre conducatorii lumii au $ost mituiti si santa/ati pentru a se supune lor% Deci ceea ce se petrece este ca am a/uns intrun $el de )id% +rebuie sa creem noi structuri, noi sisteme, un mod nou de a conduce planeta% 4UR@ si =M> sunt in $aliment D.' Dar daca 4uro si dolarul dau $aliment, oamenii se )or supara $oarte tare, si aceste sc#imbari ar putea sa )ina $oarte curand% B=' 4uro este de/a in $aliment% De/a dupa cum stii, =M>, care estecel mai mare corp $inanciar de pe planeta, spune ca nu mai are bani% D.' raseteh 4 in$ricosator% B=' Atimci cand Rusia a dat $aliment, =M> a a/utat-o% Dar acum acest =M> nu mai are bani% Asta din cauza ca nu mai dispun de un mandat legal% A e(pirat in 199 % >n acest moment ei nu mai sunt decat o adunatura de oameni are asustin ca au dreptul% Ade)arul e ca nimeni nu le-a dat acest drept% +oate natiunile ne-aliniate au trecut pe lista neagra toti banii )irtuali D.' Asta inseamna ca aceste natiuni ne-aliniate la care te re$eri, ei nu mai accepta banii )irtuali care sunt creati din nimic in computereU 4i nu accepta acesti bani ca )aloriU
250 | P a g e

B=' +otul este trecut pe lista neagra% 4ste tinut in a$ara sistemului% De aceea dolarul nu a %%%% nu a e(istat #iper-in$latie in SUA% Acei bani nu sunt pusi in sistem% Alt$el, toate aceste ci$re anuntate de =4D - daca $aci calculele, atunci ar $i trebuit sa $ie #iper-in$latie - dar nu este deloc, pentru ca banii nu intra in sistem% 4ste o incurcatura generala, dar uite care e treaba% :rearea banilor ne permite sa dam o $orma )iitorului in care )rem sa traim B=' :rearea de bani, intrun $el, este procesul prin care noi ca specie decidem ce )rem sa $acem in )iitor% Si asta este in prezent controlat de o adunatura de $anatici religiosi care )or sa implineasca pro$etiile din Aec#iul +estament% 4ste e$ecti) nebunesc si iti sta mintea in loc cand te gandesti% Ma/oritatoa oamenilor obisnuiti, cum ar $i candidatele la Miss America, sau orice om de pe strada, ar spune X5uneti capat saraciei, opriti distrugerea mediului si $aceti pe toti bogati si $ericitiX% :#estii de genul asta% Fu e ce)a e(trem de complicat% 4 simplu% :eea ce dorim pentru )iitorul nostru nu este ceea ce doresc actualii conducatori% 4i )or un al +reilea Razboi m@ndial si sa ucida miliarde de oameni si sa conduca o elita restul de scla)i% Foi nu )rem astaR @are aceste depozite uriase de aur ar $i de a/uns pentru a garanta noua economieU D.' Am re)elat in acest inter)iu in$ormatii pe care nu te-am auzit sa le spui mai inainte% :antitatea de aur care este aici este uriasa%%% tot ceea ce au con$iscat >mperiul Roman si :onc#istadorii Spanioli%%% si au a/uns in :#ina datorita comertului cu matase, mar$uri si opium% B=' Asia% Asia% :ondimente, matase, ceramica%%% D.' :orect% Deci acum e(ista acest munte urias de aur care ne-ar permite sa pornim un nou sistem $inanciar care sa garanteze cu aur, in care orice )aluta sa $ie garantata cu )alori $izice reale% Un nou standard al aurului ar centraliza controlul prea mult B=' 5roblema cu acest nou standard al aurului este ca %%% daca )orbesti cu oamenii%%% cu grupul care ne sustine care administra aurul%%% dupa ei, XRegula de aurX este ca X:el care are aurul%%% $ace regulileX% D.' gRaseteh B=' 4i bine, asta nu e o alternati)a )iabila% D.' :orect% =ul$ord spri/ina mai multe grupuri ca sa plani$ice )iitorul B=' :eea ce spri/in eu este ca a)em ne)oie de mai multe grupuri care sa realizeze o plani$icare a )iitorului% @rice ar $ace ei, trebuie sa $ie garantat de )alori $izice reale, care e(ista cu ade)arat% Realitatea ne impune o disciplina de care nu a)em cum sa scapam% Daca culti)i grau, atunci )ei culege grau% Si poti sa spui dupa aceea XAsa se culti)a graulX% Dar, daca doar te lauzi spunand cu)inte care nu se bazeaza pe realitate, atunci de $apt nu e(ista% Asa $unctioneaza natura% 1aponia a a)ut un succes rasunator $olosind agentiile de plani$icare economica B=' Am )enit aici in anii 19D! cand 1aponia era numarul 1% 4ra tara )iitorului% A)eau un sistem care cred ca era cel mai bun din toate de pe planeta pana la ora actuala% A)eau ceea ce se numeste o agentie de plani$icare economica% :are desena ideea despre unde se)rea sa se situeze tara cinci ani in )iitor% :u totii erau consultati, oamenii spuneau ca )or mai multe drumuri, mai multa canalizare, ca )or o statie spatiala, cam orice% Apoi $aceau planurile% Banca 1aponiei $acea calculele si )edea cati bani se puteau tipari garantati de )alori reale, $ara sa determine in$latie% ?arantia pe )alori inseamna imobiliare, aur, orez, orice mar$a reala% Apoi industria pri)ata trecea e$ecti) la treaba% 1! Q crestere anuala, si egalitate economica B=' Atunci au a)ut o crestere economica rapida, timp de zeci de ani, aproape de 1! Q pe an% A)eau cea mai
251 | P a g e

mica di$erenta intre )eniturile saracilor si cele ale bogatilor din orice tara dez)oltata, si probabil din oricare tara de pe 5amant% Americanii i-au $ortat sa dezmembreze sistemul Americaneii au $ost cei care au )enit si i-au $ortat sa dezmembreze acest sistem% De aceea in ultimii GE de ani au stagnat economic% :#inezii $olosesc acum un model similar B=' :#inezii inca $olosesc un sistem similar cu cel )ec#i 1aponez, si asta e moti)ul pentru care au acum crestere economica rapidaR D.' Uau% Bine% Decizie democratica a ceea ce )rea poporul, apoi gaseste o cale de a o implini B=' :eea ce )reau sa spun este ca ai ne)oie de oameni alesi care sunt $oarte inteligenti, care au trecut un anumit e(amen, carora le este data sarcina de a implini )iselle oamenilor intro maniera realista% Deci toata lumea spune XAsa )rem sa arate lumea in C aniX% Apoi acesti oameni urmaresc sa o puna in aplicare $ocalizandu-se pe numere si c#estii care e$ecti) pot $i realizate% Acum eu nu spun ca )reau o singura agentie de plani$icare pentru toata planeta% Spun ca acest tip de grup ar putea $i unul dintre cele a$late in competitie pentru a gasi care sunt cele mai bune proiecte pentru )iitor% :ei din :>A si cei cu care )orbesc si $actiunea Rot#sc#ild care ne a/uta, acestia )or propriile lor centre in strainatate de unde sa isi duca la implinire propriile lor planuri pentru planeta% Si asa e de inteles% D.' g>n alta parte, =ul$ord a spus clar ca asta ar $i permis doar daca proiectele la care s-ar gandi acestia nu ar $ace rau planetei sau oamenilor de pe +erra, si ca ar trebui sa $ie supra)eg#eati cu atentie%h Banii trebuie sa $ie garantati cu mar$uri reale B=' Fu cred ca dorim o retea centralizata de control% Dar trebuie sa ne asiguram ca orice e(ista este disciplinat de realitate% +rebuie sa se bazeze pe ce)a real% Sistemul ar trebui sa $ie ast$el incat daca cine)a ia un te(t si il incrusteaza intrun pilon de lemn, atunci au creat bani% D.' gRaseteh Da% B=' Fu ar trebui sa $ie )reun tip care sta la computer, )reun oligar# puternic care are un computer in care tot scrie ci$re si se comporta ca si cum ar $i Dumnezeu, asa cum a)em acum% +arile occidentale au primit mai mult decat au dat B=' :ealalta parte este desigur aceea ca daca te uiti acum la realitate, treaba este ca tarile 4uropene, SUA si Australia au primit mai multe c#estii de la restul lumii decat au o$erit ele insele% D.' :orect% Singurul e(port pe care il au ele sunt Xprodusele $inanciareX, care nu inseamna decat bani )irtuali% B=' Si arme% +e#nologiile suprimate ar putea da nastere unei noi si incredibile ci)ilizatii B=' >nca SUA are cele mai bune uni)ersitati din lume% 4i au o populatie $oarte inteligenta, $oarte bine educata si muncitoare% Si detin toata aceasta inalta te#nologie care este in prezent suprimata din asa-numitele moti)e de securitate nationala% Deci daca ii putem da /os pe acesti nemernici de la putere, cei din :omitetul Rezer)ei =ederale, si sa eliberam populatia, potentialul pentru o crestere incredibila asa cum nu a $ost pana acum este c#iar la indemana, este pregatita% :abala criminala lupta pana la s$arsitul amar
252 | P a g e

B=' Dar mai intai trebuie sa lasam ca )ec#iul sistem sa se prabuseasca% Acesti criminali nu )or sa plece si sa dispara pur si simplu% >nca ameninta cu razboiul% >nca incearca sa atace >ranul% Am acum rapoarte ca plani$ica bombe nucleare pe $undul marii langa +o9-o ca sa creeze inca un tsunami aici% D.' >isuseR B=' 4i sunt in stare sa $aca tot $elul de actiuni rele% Si trebuie sa-i oprim% :e spui despre arestarile in masa planuite de 5entagonU D.' Ai spus mai inainte ca una dintre partile armate care ar putea sa intre in /oc, acum ca a pornit acest proces penal, este 5entagonul% Baietii cei buni din 5entagon ar putea pana la un anumit punct sa $aca arestari in masa cu arma la tampla a celor mai multi din Senat si :amera Reprezentantilor% Asta deoarece acesti oameni au conturi pri)ate in Banca Aaticanului si au $ost mituiti, corectU B=' Da% D.' Mai )orbesti si despre capii celor C conglomerate mass-media care promo)eaza planul acesta diabolic% Acesti oameni din 5entagon sunt pregatiti s a$aca asta la un moment dat, corectU Fimeni nu a $ormat inca un consens despre ce s a$aca sau cand sa $aca B=' Fu sunt $oarte siguri ce o sa $aca% Asta e problema% 4ste multa con$uzie% Una e sa spui XBine, #ai sa-i ducem la inc#isoareX, dar apoi tot ei spun XBine, si cum ce urmeazaUX Fu e(ista inca un plan coerent in legatura cu ce sa urmeze%2eenan si oamenii lui au ideile lor% 4u pe ale mele% Altii au propriile planuri pe care le promo)eaza% :eea ce cred eu este ca da, trebuie sa-i prabusesti pe criminali din pozitiile de putere in care se a$la acum% 5une-i sub arest la domiciliu% Fu e necesar sa-i duci la inc#isoare% Sc#imba )ar$ul piramidei B=' Ma/oritatea lor%%% e unul dintre aceste sisteme% Fu stiu daca ai )azut $ilmul Regele Scorpion% 4ste unul din $ilmele acelea in care a/ungi in )ar$ul piramidei, il bati pe cel de acolo intro lupta cu sabii, te arati pe )ar$ul scarii cu capul lui in mana, si toti se inclina in $ata ta o)ationand X@oooooRX% D.' graseteh B=' Ma/oritatea acestor oameni sunt obisnuiti cu un ast$el de sistem piramidal% Daca sc#imbi )ar$ul, ei automat urmeaza noul program% 4i spun X,ei, eu doar am urmat niste ordine, stiiUX D.' :orect% B=' Deci ar $i un sistem in care nici macar nu ar $i necesar sa pui pe nimeni in inc#isoare% Spui doar X>n regula, acum am sc#imbat planul% Urmeaza un nou plan de /oc, in loc sa mai construiti piramide, )eti construi Uni)ersitatiX% >at ei spun X>n regula, sa o $acemRX @bama nu a $ost in stare sa reziste grupurilor de presiune B=' Dar, odata ce am spus asta, e(ista o multime de banditi incompetenti la cele mai inalte ni)ele de putere care nu au ce cauta acolo% 4i nu stiu cum sa conduca o tara, si nu stiu cum sa conduca o planeta% Si locul lor nu e acolo% Si ma re$er la @bama printre altii% D.' :red ca $ost prostit de prea multe ori de catre grupurile de presiune din /urul lui% B=' 4i bine, el nu e decat o marioneta% Asta e ade)arul% +rebuie sa a)em o dezbatere desc#isa despre ceea ce )rem sa $acem B=' :eea ce a)em ne)oie, cat mai repede posibil, este o dezbatere publica% Arem sa participe toata lumea, ca sa putem spune X:e )om $ace acumUX Una este sa scapi de )ec#iul sistem, dar daca nu ai ce)a de/a pregatit care sa-l pui in loc, atunci e #aos% A/ungi sa pierzi calitatea de ci)ilizat% A/ungi in colapsul ordinii% Asta e sigur un lucru pe care nu-l doreste nimeni% +rebuie sa $ie o tranzitie catre un mod mai bun de conducere a planetei care nu )a distruge, ci )a construi% Fu prea a)em la dispozitie prea mult timp
253 | P a g e

D.' Fu )reau sa $iu a)ocatul dia)olului aici, dar ai spus ca societatile secrete asiatice si natiunile ne-aliniate au $acut aceasta miscare economiei occidentale% &a ora actuala, GD noiembrie G!11, stirile sunt pline de ideea ca 4uro nu mai rezista 1! zile% #ttp'88;;;%dail-mail%co%u98ne;s8arti%%%it-crunc#%#tml D.' asta inseamna ca nu a)em mult timp la dispozitie pentr a a/unge la o decizie% @amenii )or a/unge sa su$ere daca totul )a su$eri un colaps% Actioneaza ca ,itler la s$arsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial B=' Din ne$ericire, deoarece oamenii care sunt la putere acum in SUA, in .as#ington, in .all Street si in 4uropa sunt $oarte incapatanati, se poarta ca ,itler la s$arsitul razboiului' XAoi lasa ?ermania sa se prabuseasca inainte sa renunt la putereX% Aa $i o iarna grea in SUA si 4uropa dupa cum stau lucrurile acum% :riminalii astia nu )or sa paraseasca scena de buna)oie% Fu accepta $aptul ca a)em ne)oie de o sc#imbare $undamentala in modul in care administram planeta% De aceea )a $i o iarna grea daca nu ne grabim sa-i eliminam pe banditii astia% Aor $i campanii de dezin$ormare $oarte puternice D.' 4i bine, ei )or pune in scena campanii de dezin$ormare incredibil de puternice si )or $ace tot ce pot ca tu sa apari ca $iind doar un prost si ca tot ce spui este o minciuna% B=' Bineinteles% D.' gAceste grupuri stiu ca razboiul este de $apt dus in opinia publica, asa ca se $ac e$orturi uriase sub $orma unor comentarii obisnuite pe bloguri sai $orumuri de discutii% Doi cercetatori de la Uni)ersitatea :anadiana din Aictoria au in)estigat problema Xarmatelor platiteX de $alsi comentatori din :#ina% 4i au creat un program so$t;are care a reusit sa-i depisteze in proportie de DC Q' #ttp'88;;;%tec#nolog-re)ie;%com8blog%%%BECB8Up1Yblogs >ndia Dail- a publicat un articol in care se arata $oarte clar ca :#ina nu este singurul grup care inunda internetul in acest $el, de aici numele de XArmata de apa a internetuluiX' #ttp'88indiadail-%com8editorial8GGB !%asp Armata de apa a internetului este un grup de oameni care actionezaa ca mercenari platiti care inunda internetul cu comentarii, bar$e sau alt continut in$ormational care sa construiasca sau sa demoleze credibilitatea articolelor, in$ormatiilor, site-urilor, etc% Acesti oameni demoleaza increderea oamenilor in anumite produse si ser)icii, creaza imagini $alse, o$era o perceptie $alsa pentru a distruge ade)arul% Unii dau )ina pe :#ina pentru initierea acestui tip de actiuni% :#ina poate $oloseste acest tip de actiuni, dar lista celor care abuzeaza ast$el este )asta% 4ste un lucru obisnuit in lumea libera% :orporatiile ii anga/eaza, sindicatele ii anga/eaza, si c#iar partidele politice ii anga/eaza% Armata de apa a internetului este insarcinata sa se inregistreze pe un site si apoi sa produca continut sub $orma unor postari, articole, comentarii, trimiteri catre alte site-uri sau inregistrari )ideo publice, etch 4i )or spune ca aceasta este XFoua @rdine MondialaXde care s eteme toata lumea D.' Aor $ace tot ce pot ca sa arate ca daca acest grup Asiatic )a a)ea succes, este e(act Foua @rdine Mondiala, sunt acei >lluminati, este $ascismul, legea martiala, taberele de concentrare, si )or enumera toate lucrurile de care se tem oamenii cel mai mult% Deci cum contrabalansezi astaU Fu-si )or mai permite sa creeze propaganda
254 | P a g e

B=' Realitatea situatiei este mai puternica decat propaganda% 5ot spune orice )or% 4i spun XAedeti, am 1 miliard de miliard de USD, este in computerul meuRX% Apoi incearca sa-i c#eltui% Sa )ezi ce se petreceR Aezi cat de departe poti merge cu asa ce)a% Bus# incerca sa zboare spre 5aragua-, si l-au oprit% Sa )ada ce se petrece atunci cand isi iau cardul negru, sau oruce or mai a)ea, si merg la magazin, si primesc un XFe pare rau, nu puteti cumpara nimicX% Banditii astia )or de)eni oameni ai strazii din momentul in care banii lor sunt ing#etati% Acum banii lor sunt ing#etati% Sunt multe negocieri in spatele scenei D.' Acum spui ca inca nu e(ista un consens in cadrul 5entagonului despre aceste arestari in masa% B=' Fu stiu% :eea ce stiu este ca acesti oameni din 5emtagon imi spun ca ei asteapta ca acest proces penal sa porneasca ca sa declanseze aceste arestari% Sigur, e(ista opinia ca XBine, stim ca sistemul este gaunos, dar nu stim ce sa $acem mai departeX% 4(ista multe negocieri in spatele scenei% Dupa cum pare situatia, probabil ca )a $i din ce in ce mai mult #aos pana )a incepe e$ecti) construirea unui nou sistem% >mparteala de C! Q intre 4st si Aest D.' >deea de baza pe care am spus-o ca principiu operational este aceea caci)ilizatiile @ccidentala si Asiatica trebuie sa porneasca cu o intelegere de C!Q $iecare% Fu )rem ca, dintro data, SUA si 4uropa sa primeasca ordine de la Asiatici% >ar Asiaticii s-au saturat ca 4uropenii sa le spuna mereu ca sa $aca% +rebuie sa a)em un $orum in care sa gasim un consens% Sa $im de acord cu totii XDa, este o idee bunaX% Sa construim o colonie spatialaU XDa, este o idee buna%X :are este locul tarilor islamice in toata aceasta sc#emaU D.' De care parte se )or a$la tarile islamice in acest $actor de C!QU B=' +arile islamice sunt in principal cu noi, cu e(ceptia cator)a colonii care sunt inca controlate de Sabbateeni, deg#izati in musulmani% >n estenta le este $rica sa nu a/unga ca ?ada$$i, asa ca isi tin capul plecat, dar in esenta sunt cu noi% D.' Bine% A/utati pe e)rei sa inteleaga coruptia din sistem Acum a)em ne)oie sa ii $acem pe e)rei sa inteleaga ca conducatorii lor, multi dintre ei, $ac parte din aceasta secta nebuna% 4i nu ar trebui sa ii mai lase sa )orbeasca in numele poporului israelian% Sunt aceeasi oameni care s-au a$lat in spatele ,olocaustului, stiiU D.' :orect% Atrocitatea este prea mare pentru o minte omeneasca normala% B=' 4(act% 5e asta s-au bazat si ei% 4ste prea mare ca sa incapa intro inte normala% Dar toate astea sunt do)edite, stiiU D.' Da% A )edea ca procesul penal este autentic D.' Un lucru pe care as )rea sa-l discutam inainte sa inc#eiem acest inter)iu este prezentarea acestei plangeri penale% =irma de a)ocatura care este speci$icata pe document este Blea9le-, 5latt and Sc#midt &&5, in .#ite 5lains, Fe; [or9% A)ocatul principal in acest caz este .illiam ,% Mulligan, 1r% Am )izitat site-ul lor% Sunt o $irma de mare incredere, au re$erinte $oarte bune% >nca nu i-am sunat, dar am de gand sa-l sun pe Mulligan si sa-l intreb ca sa )eri$ic daca intrade)at acest proces penal este real% D.' g:#iar l-am sunat pe Mulligan si am )orbit cu el la tele$on% Aa rog sa nu-l deran/ati% 4l a dat o declaratie o$iciala inregistrata prin colega mea 2imberle- 1aeger con$irmand ca palngerea penala este ade)arata, dupa cum puteti auzi la s$arsitul acestui inter)iu audio%h Documentul ar trebui sa-i con)inga pe sceptici
255 | P a g e

D.' 4ste un document $oarte comple( 4ste plin de numere, documentatie, si nume% >nca mai primesc tone de comentarii negati)e la adresa ta% gBloggeri platiti%%% Armata de apa a internetului%%% )a iubimR ?anditi-)a ce $acetisi pe cine a/utati, pentru ca si noi )rem sa traim pe aceatsa planetaRh Sper ca acest document )a $ace sa indeparteze toate acele ingri/orari, pentru ca este $oarte comple(% @amenii din spatele procesului penal nu sunt singurii care o $ac B=' +rebuie sa iti amintesti un lucru important% @amenii din spatele acestui proces sunt un grup important din @ccident care a/uta la instaurarea unui sistem $inanciar mai sanatos, dar ei nu sunt singurul grup% @ multime de oameni isi dau seama ca ce)a trebuie $acut% 4ste #aos, oamenii nu stiu ce urmeaza sa $aca B=' Asa cum spun, este o problema acum% Dupa cum inteleg eu, cu)antul #aos descrie cel mai bine ceea ce se petrece in acest moment in cercurile de putere ale @ccidentului% As include si 1aponia aici% 4ste multa con$uzie% @amenii nu stiu ce urmeaza sa $aca% Asta trenuie sa $ie dezbatuta public, desc#is B=' 4ste important sa a)em o multime de dezbateri desc#ise si dez)aluiri complete, asa incat oamenii sa ia decizii in cunostinta de cauza% Fu cred ca asta ar tebui sa $ie in spatele usilor inc#ise, ca pana acum% :red ca ar trebui sa $ie public% Daca oamenii considera ca e(ista c#estii la care eu gresesc, sunt bucuros sa le raspund% Fu am de gand sa raspund la atacuri, dar daca e(ista argumente reale, sunt bucuros sa le ascult% @ parte din document a $ost produs $olosind .i9ipedia D.' Atunci cand am cercetat documentul, cea mai mare ingri/orare a mea, pe care am publicat-o pe $orumul tau, a $ost aceea ca in sectiunea EE, e(ista o serie de E $raze despre =orumul 4conomic Mondial% Aeri$icand autenticitatea documentului, am cautat despre =orumul 4conomic Mondial pe .i9ipedia% =razele de pe .i9ipedia erau aproape identice cu cele din documetul legal% B=' BineintelesR :el care a scris plangerea penala spune 'Bine% Stim ca =orumul 4:onomic de la Da)os este implicat, pentru ca e(ista o inregistrare a con)ersatiei cu ?iancarlo Bruno, care este se$ul ser)iciului $inanciar de la =orumul 4conomic Mondial%X Deci a)em probe, probe legale, ca este o legatura% Dar spunem X4 in regula, dar ce este acest =orum 4conomic Mondial, pana la urmaUX Asa ca a)ocatul merge la .i9ipedia copiaza si apoi trans$era in document 9 $raze% Sigur% Asta $ac oamenii% :#iar si a)ocati care scriu palngeri penale% :lari$icarea situatiei cu X@$iciul international de control al +rezorerieiX D.' :ealalta greseala pe care am $acut-o publica, si pe care )reau sa o corectez, multumesc tie,a $sot aceea ca in document, se $acea re$erire la @$iciul international de control al +rezoreriei (@>+:"% Fu am citit documentul su$icient de atent atunci cand am scris comentariile mele ca sa )ad ca in acel document, este pusa sub semnul indoielii legitimitatea @>+: si a corespondentului sau al @FU% :u alte cu)inte, ei ataca @>+:% Daca te uiti la site-ul @>+:, este dureros de amatoricesc% A trebuit sa imi incarc bro;serul in modul de lucru pe EG de biti% 5rezentarile )izuale sunt $acute in 5o;er5oint% Sunt multe greseli gramaticale pe site% 4ste practic o glumaR B=' Da, e o gluma% Acest on, R: Dam, cel pe care ei l-au pus la conducere acolo, este un :ambogian%%% dar a $ugit acum% A zburat% Fu se stie unde e% 4l a $ost crescut de :>A% 4ra pus acolo doar de $atada% @ $rauda comple(a de inalt ni)el impicand =i/i D.' Daca te uiti la @>+: pe .i9ipedia, )ei citi despre aceasta imensa $rauda pe care acstia deg#izati cu
256 | P a g e

numele @>+: (unde se presupune ca se depoziteaza )alorile bancilor din lume" a inoculat o $rauda in =i/i% Spuneau ca )or $inanta =i/i cu miliarde de USD, ceea ce e)ident nu s-a petrecut% @rice bandit obisnuit ar trebui sa aibe un tupeu imens ca sa $raudeze o intreaga tara in $elul acestaR B=' Acesti banditi probabil ca si-au dat seama ca cei care controleaza, care conduc intregul sistem $inanciar se bazeaza numai pe $rauda% Asa ca ei au incercat doar sa ciupeasca si ei putin din prada% Asa inteleg eu situatia% :eea ce )reau sa subliniez este ca c#iar daca 2eenan si Scott au puterea legala data de calitatea de a)ocati, ei nu ar trebui sa $ie pusi in pozitia de a conduce planeta% D.' gFici ei nu doresc asta, din ce am discutat personal cu eih% 11B de state au $ost de acord sa puna bazele unui nou sistem in Acordurile de la Monaco B=' A)eam ne)oie de o discutie desc#isa la care sa participe multa lume% Acea discutie )a a)ea loc la $orumul celor 11B state, Acordurile Monaco, care au $ost de acord sa puna bazele unui nou sistem $inanciar% +rebuie sa aducem la aceste discutii tarile ?C si satelitii lor, pentru a putea sa )enim cat se poate de repede cu noile structuri care sa le inlocuiasca pe cele gaunoase si corupte' @FU, Banca Mondiala, Banca Reglementarilor iFternationale si =M> cu ce)a mult mai reperzentati) pentru oamenii de pe 5amant% Fu ma re$er la un gu)ern global% Ma re$er la un set de reguli de bun simt pentru aceasta planeta pe care traim cu totii, al carei aer il respiram cu totii, si ale caei oceane le $olosim cu totii% Fu )rem o retea de control centralizata de genul Foua @rdine Mondiala% DaU D.' AbsolutR :e poti spune despre tribunalul crimelor de razboi din Mala-eziaU D.' Acum, tribunalul de razboi din Mala-ezia i-a gasit )ino)ati de crime de razboi pe Bus# si Blair, este asta in legatura cu alianta celor 11B stateU B=' Fu% 4ste inca un semn ca umanitatea se trezeste, si s-a saturat sa $ie manipulata de cabala criminala% Dar nu s-a a/uns la niciun consens in legatura ce urmeaza sa se $aca% Mult spri/in pentru o noua agentie de plani$icare economica B=' +otusi, pot spune ce)a% 4(ista mult spri/in pentru ideea mea a unei agentii internationale de plani$icare economica care sa $aca c#estii de genul trans$ormatrea deserturilor in zone )erzi si popularea oceanelor cu pesti, si sa opreasca distrugerea mediului% Fu ca un gu)ern mondial, dar simplu ca un grup care duce la implinire proiecte mari, pe scara larga si pe termen lung pentru bene$iciul oamenilor si al celorlalte organisme )ii de pe planeta% D.' Da% Si cred ca multi oameni din aceste grupuri nu )or sa lucreze pentru banditi% 4i )or sa sal)eze planeta% B=' 4(actR 4i cu totii )or s asal)eze planeta, asa ca #ai sa o $acem odataR Asculta, trebuie sa plec, dar multumesc ca ai )orbit cu mine% D.' Apreciez asta $oarte mult, Ben% Acesta a $ost un inter)iu pe cinste% Rugaciunile mele si spri/inul meu sunt pentru )oiR 5langerea penala spne ca @>+: este un organism $raudulos%% si da )ina pe @FU D.' Mai este un subiect pe care as )rea sa-l ating pe scurt, si anume despre @>+:% Ma re$er la $aptul ca am a$irmat public ce)a gresit% Atunci cand am citit din nou documentul tau, mi-am dat seama ca a$irma $oarte clar ca asta este o organizatie $rauduloasa, dar ca @FU este de )ina pentru ca au permis acestei organizatii sa prospere $ara sa dea in )ileag in mod public planurile lor% B=' Asta pentru ca insusi Ban 2i-Moon, se$ul @FU, $oloseste documente $rauduloase c#iar in acest moment incercand sa puna stapanire pe tarile A$ricane, la $el cum incearca sa $oloseasca aceleasi documente $rauduloase ca sa puna mana pe 4uropaR D.' @oo, DumnezeuleR B=' BineU 4l citeaza cele sapte $amilii care i-au dat autoritatea% :ele sapte $amilii sunt cei care au in$iintat :onsiliul Reze)ei =ederale% Si acestia nu au niciun $el de autoritateR Fu sunt decat o adunatura de banditi si
257 | P a g e

gangsteri% si trebuie sa le dam un sut in $und% BineU D.' Multumesc $oarte mult, Ben% 5une capat saraciei, opreste distrugerea mediului si creaza un )iitor gen Star +re9R B=' Fu )reau sa inc#eiem intro nota trista% :eea ce a)em ne)oie este sa punem capat saraciei, sa oprim distrugerea mediului si sa creem un )iitor minunat pentru planeta si speciile de aici% D.' 4i bine, cu totii suntem cu )oi, si abia astept urmatorul inter)iu% mUltumesc $oarte mult, Ben% B=' Multumesc $oarte mult% D.' Bine% Ai gri/a% gS$arsitul inter)iuluih 5artea adoua )ine curand :eea ce tocmai ai citit este absolut uimitor, dar s-a do)edit a $i doar inceputul po)estii% Am a)ut ocazia sa il )orbesc cu =ul$ord si sa obtin mult mai multa in$ormatie de la el decat pana acum% Dar, odata ce am luat contact cu cei implicati in plangerea penala, am descoperit ca sunt mult mai multe de spus despre aceasta po)este decat a spsu =ul$ord pana acum% >n 5artea a Doua )oi $ace un sumar istoric asa cum se cu)ine despre cum si de ce aceste )aste )alori au $ost $urate si ascunse de Rezer)a =ederala si de Banca Reglementarilor >nternationale%%% incepand cu 19G1 cand imparatul /aponez ,iro#ito a $acut o calatorie in Regatul Unit% Acest inter)iu a $ost e$ecti) doar inceputul, iar ceea ce m-a $acut sa intarzii publicarea acetui articol este e(act punerea la punct a urmarii, asa ca am decis sa o $ac in doua parti ca sa nu mai asteptati% 4)enimentele s-au aglomerat de la inter)iu incoace 4ste de asemenea important sa citez putin doua pasa/e din cele mai recente postate de =ul$ord pe blogul sau, pentru ca cele mai recente actiuni ale SUA au accelerat probabilitatea ca arestarile in masa sa se realizeze $oare curand' C decembrie - Arogarea de catre @bama si de catre Senat a dreptului de a ucide si inc#ide cetateni americani $ara ca ei sa bene$icieze de proces a $ost o greseala $atala #ttp'88ben/amin$ul$ord%net8G!1181G8!%%%$atal-mista9e8 Se pare ca 5entagonul, agentiile americane si militiile sunt pe cale sa declanseze actiuni )iolente impotri)a 5resedintelui @bama si a Senatorilor care si-au arogat dreptul de a ucide si de a intemnita $ara proces cetateni americani% D.' gActiuni )ioente ar putea suna ca o e(presie prea dura din moment ce el )orbeste aici de arestari sum amenintarea cu arma, dar probabil $ara a se trage $ocuri de arma%h :abala criminala din .as#ington si .all Street poate )or reusi se instaureze un regin dictatorial $ascist in Statele Unite pentru un timp, dar niciun grup militar serios nu ii )a sustine% Acelasi lucru este )alabil si in 4uropa, unde $rancmasonii &o/ei 5ropaganda Due (5G" si Bilderbergii se apropie tot mai mult de a instaura un control de tip $ascist% 4i aparent sunt in o$ensi)a din acest punct de )edere, dar pina la urma )or esua cu brio pentru simplul moti) ca acesti $ascisti dementi sunt complet rupti de realitate si nu pot trans$orma in bani reali aceste sume astronomice )irtuale cu care isi incarca computerele in incercarea puerila de a cumpara si mitui oamenii de care au ne)oie%
258 | P a g e

Matematic, ei sunt destinati esecului% :onstientizarea in cadrul partii ganditoare din populatia occidentala a atins masa critica% ?rupul care inca se mai a$la in $ata tele)izorului este spalat pe creier si este irele)ant, pentru ca isi )or sc#imba imediat continutul mental odata cu eliminarea de la condcerea mass-mediei a criminalilor de catre armata% @ricine care mai crede ca inca e(ista )reun gram de onestitate sau ade)ar sau decenta in marile corporatii mass-media trebuie sa se intrebe singuri de ce aceste organizatii-mamut nu scriu o iota despre ade)arurile de la 11 septembrie sau despre uciderea a G milioane de ira9ieni sau despre imensele sume de bani pe care ma/oritatea celor din gu)ernul de la .as#ington le-au primit ca mita% 4i trebuie sa se intrebe de ce oamenii sunt indreptati la pac#et catre un razboi cu >ranul, precursor al :elui de-al +reilea Razboi Mondial% Mai mult decat orice altce)a, ei trebuie sa se intrebe de ce asa-numitele gu)erne occidentale nu $ac niciun plan serios pentru )iitorul planetei altul decat razboiul% A)and de/a semne ca e(ista pericolul unie re)olte populare iminente, Senatorii care au )otat pentru a-i ucide si intemnita pe americani $ara sa compara in $ata unui complet de /udecata se con$runta in birourile lor cu alegatorii suparati% Armata i-a transmis lui @bama sa dispara, ceea ce e(act a si $acut, mergand in ,a;aii%%% 1G decembrie, mai multa in$ormatie =ul$ord tocmai a postat aceasta stire noua in acesta po)este $ascinanta care e)oueaza continuu% >ata aici un mic e(tras de pe blogul sau comercial' :abala criminala se cazneste disperata sa creeze un gu)ern mondial $ascist pe masura ce tot mai multe in)estigatii despre crime se concentreaza asupra lor #ttp'88ben/amin$ul$ord%net8G!1181G81%%%ro-in-on-t#em8 :abala $ascista cunoscuta sub numele de Bilderberg, :onsiliul pentru Relatii 4(terne, :omitetul celor E!!, etc, incearca disperata si $ara speranta sa declanseze al +reilea Razboi Mondial si sa instaleze un gu)ern mondial $ascist in incercarea de a preintampina $inalizarea in)estigatiilor de ordin criminal care ii incon/oara din toate partile% 4$orturile lor )or esua deoarece 5entagonul si agentiile din SUA (cu e(ceptia ?estapo-ului numit Securitatea 5atriei" se pregatesc sa ii indeparteze de la putere, con$orm :>A si a altor surse% De e(emplu, se apropie de $inal mai multe in)estigatii pri)indu-l pe 5resedintele @bama, inclusi) una in legatura cu declararea ilegala de razboi &ibiei% @ e)aluare a :amerei Reprezentantilor arata ca sunt su$iciente )oturi pentru a-l prinde, spun o$icialii /udecatoresti% >n plus, sunt adunate mai multe do)ezi despre mituirea gu)ernantilor de catre ?eorge Soros, si multi altii% Multe se petrec de acest gen si in 4uropa, 1aponia si @rientul Mi/lociu%%% >n SUA, dupa cum a $ost mentionat saptamana trecuta, regimul @bama si-a arogat dreptul de a ucide si intemnita americani $ara sa le asigure dreptul legitim la un proces, insemnand ca el a declarat SUA ca $iind o dictatura $ascista% Repet, se pare ca la supra$ata planurile pentru un gu)ern mondial $ascist inainteaza usurel% Din $ericire pentru restul rasei umane, aceasta actiune de acaparare de tip $ascist a puterii este un semn de disperare%%% 5roblema este ca aproape intreg sistemul de conducere din .as#ington D: este corupt si compromis, dar oamenii din 5entagon si din agentii sunt atat de obisnuiti in a primi ordine incat nu stiu ce sa $aca atunci cand conducerea lor de)ine dis$unctionala%
255 | P a g e

De e(emplu, e(ista destule )oturi in :ongresul SUA si in Senat ca sa-l suspende pe @bama, dar problema e ca nimeni nu a a/unsa la un acord de inlocuire% Fumeroasele in)estigatii de coruptie impotri)a regimului @bama il pot indeparta de la putere, atat pe el cat si imensul esa$oda/ de coruptie din spatele scenei, dar nimeni nu stie ce sa $aca pe urma% Singurul raspuns este ca armata sa stabileasca un gu)ern temporar condus de Statul Ma/or pana cand gunoiul poate $i scos din .as#ington si .all Street% Militarii recunosc pe buna dreptate ca armatele nu se pricep la gu)ernare% +otusi, sunt buni la a $ace curat, si la a restabili ordinea constitutionala% Armata SUA este ingri/orata de $aptul ca nu ar mai dispune de bani pentru a mentine economia, dar sustinatorii noului sistem $inanciar le-au promis de/a $inantari generoase pentru a asigura o restaurare a puterii economice americane si o tranzitie graduala a comple(ului militar-industrial in ce)a care se poate intretine singur si care sa $ie de $olos planetei% Fu lasa ca toate astea sa te sperie E! de ani de cercetare dedicata in cele mai ascunse mistere ale stiintei si ale Uni)ersului au condus la crearea operei mele, enciclopedia numita >n)estigatii asupra :ampului Sursa, care a debutat ca cel mai bine )andut )olum in Fe; [or9 +imes in august% >n aceasta lucrare, )a re)elez do)ezi zdrobitoare ca )iata pe 5amant este g#idata de o constiinta UFi)ersala pe care eu o numesc :ampul Sursa, creatorul ultim al spatiului, timpului, materiei si )ietii biologice% Asta de/a nu mai este de mult o discutie de tip Fe; Age, $iind sustinuta de o bogatie de $apte si descoperiri stiinti$ice care nu au $ost pana acum complet intelese% Uni)ersul nu este un )id XmortX, lipsit de gandire si lipsit de sentimente% 4ste )ast, )ibrant si plin de )iata, pana la ni)el cuantic% >n aceasta carte re)elez ca zeci de culturi stra)ec#i din toata lumea au primit pro$etii despre )enirea unei ere de Aur plina de pace si prosperitate% Momentul de timp despre cand )a )aeni este anul G!1G% >ndi$erent de ce se )a $i petrecut sau nu in /urul acestei date, este remarcabil sa obser)i do)ezile e)idente ale acestei re)olte internationale, pe scara larga impotri)a =ostilor 5uternici care se suprapun in acelasi timp cu pro$etiile )ec#i de mii de ani% Suntem g#idat catre un )iitor glorios Unii oameni c#iar inteleg% :ampul Sursa )rea sa stii ca e(ista% Multi oameni au trimis marturii despre incredibilele sincronicitati care incep sa se petreaca in )iata lor de inada ce dscopera aceste re)elatii% Daca de/a razi acum, este pentru ca deocamdata nu ti s-a petrecut tie asa ce)a% Sau, mai degraba, con$irmarile ti-au $ost trimise, dar le-ai ratat% :u totii suntem educati intrun sistem care ne cere sa Xa)em dreptateX, si care pedepseste cu note proaste daca XgresimX% Din acelasi moti), suntem puternic conditioanti sa sa e)itam rusinea% Acum a)em stiinta prin care demonstram ca asta nu e deloc un nonsens ridicol% +oate astea se sustin $oarte bine si $ara =ul$ord 8 =amilia Dragon 8 documentul 2eenan, dar )ad toate astea ca parte dintrun mozaic )ast si interconectat% Atat de multi oameni traiesc in $rica si teroarea )iitorului% Acum a)em la dispozitie stiinta pentru a demonstra ca lucrurile merg spre bine, si ca de $apt ele trebuie sa se imbunatateasca, caci asa este scris in planul Uni)ersului, si asta e un aspect $undamental in legatura cu ceea ce se petrece acum%
260 | P a g e

:red ca suntem g#idati in mod inteligent catre o trezire la ni)el planetar, si pe masura ce mergem spre G!1G se pare ca prabusirea publica a Aec#ii @rdini Mondiale este un aspect c#eie in acest proces% @ mica sincronicitate &a ora 1' dimineata m-am intors si am citit din nou acest documentcautand orice greseli minore pe care ar trebui sa le indrept% Am gasit un paragra$ in acre spatierile trebuie corectate si o )oi $ace c#iar acum% 4(act 1BBB de )izite a a)ut acest articol de/a de cand l-am publicat, si aceste numere speciale continua sa apara $iind un mod in care :ampul Sursa trimite mesa/e inspre noi% Fu am de gand sa con)ing pe toata lumea, dar este inetresant si am mentionat acest aspect% A doua zi dimineata' =ul$ord este retinut impotri)a )ointei sale intrun #otel de catre un grup gen :>AU +ocmai atunci cand te gandeai ca aceasta po)este nu este destul de dramatica sau coplesitoare, a)em noutati% =ul$ord trebuia sa apara la un spectacol online pe mopal%/p c#iar pe 1G decembrie in timp ce eu scriam acest articol% :u toate astea, producatorii au $ost in$ormati ca =ul$ord este retinut intrun #otel impotri)a )ointei sale de catre Xun grup de tip :>AX% 4i se gandesc ca )iata sa ar $i in pericol, ceea ce ar putea $i ade)arat, dar e prea de)reme ca sa stim sigur% >ata mai /os o sec)enta cu ceea ce au spus ei, de la un traducator' Fu )om $i intimidati Fu cred ca =ul$ord este genul de persoana care ar minti despre asta, sau care sa insceneze asa ce)a% Daca ce)a i se petrece, po)estea asta )a e(ploda in public mult mai repede decat pana acum% Du#ul a iesit din sticla% Fu poti opri asta% Stai /os si nu ne $ace rau% Fu mai este planeta ta ca sa o mai poti abuza% Raspanditi )esteaR Spuneti tuturor despre aceasta po)este% +rimitei lin9ul, scrieti, postati pe bloguri, comentati% 5ublicitatea inseamna protectie% MultumescR Declaratie o$iciala a lui Feil 2eenan, 1E decembrie G!11, ora 1G'!B 5M Draga domnule .ilcoc9, Sunt $oarte ingri/orat pentru siguranta lui Ben% 4ste prieten cu mine de doi ani si il )ad calatorind si riscandusi )iata pentru a-si in$orma cititorii% Stiu mai multe decat spun, dar el este o persoana $oarte sensibila si preocupata, si el c#iar )rea sa )ada deOerturile in)erzite% Ma rog ca ceea ce auzim sa nu $ie ade)arat, iar daca totusi este, ma rog sa-l elibereze tea$ar% Mi-e teama ca Ben/amin este retinut pentru ca a a$irmat ca detine :artea :odurilor si Ma9lumat% Asta pur si simplu nu e ade)arat% Fu numai ca ele sunt la mine, dar se a$la pe maini bune% Asa ca daca asta e moti)ul, )a rog lasati-l pe Ben/amin sa plece, ca sa poata re)eni la pozitia lui corecta, aceea de a s$atui lumea atunci cand $ace greseli% Foaptea de miercuri spre /oi' Ben este in )iata si tea$arR Abia am primit stirea de la Feil 2eenan care )orbeste acum la tele$on cu Ben, care este in )iata si tea$ar%
261 | P a g e

Asta este deocamdata toata in$ormatia pe care o am% :4a mai plauzibila posibilitate este ca Ben a$ost retinut pentru propria sa protectie impotri)a unei alte amenintari% Foaptea de /oi spre )ineri' :e spuiU 5o)estea de)ine din ce in ce mai ciudata% =ul$ord i-a spus lui 2eenan ca pur si simplu a uitat despre emisiunea la care trebuie sa participe ca in)itat si a iesit la o drumetie pe munte cu sotia sa apoi la intoarcere a adormit% 5roducatorii trebuiau sa-l sune inainte ca sa-i reaminteasca de emisune, dar au uitat si ei% Au )orbit cu el la tele$on la un moment dat, dar era de/a prea tarziu, el se a$la prea departe si nu mai a/ungea la timp% 4(plicatia lui Ben este ca Xpo)estea cu #otelul nu a $ost ade)arata, a $ost o in)entie a producatorilorX% 4ste timpul sa ne luam planeta inapoi% Ata mi-a reamintit $oarte clar despre ce este pus in /oc% Fu ma )oi odi#ni pana cand umanitatea nu )a $i libera% 1 decembrie' :#odoin Dai9a9u spune ca =ul$ord a $ost eliberat dupa negocieri De ce s-ar duce :#odoin Dai9a9u la o tele)iziune sa $aca o ast$el de declaratie%%% o$erind prea putin edetalii, ca si cum era preocupat sa nu spuna prea multU Mai mult, de ce un om cu un prestigiu asa de mare ar iesi pe post ca sa spuna o minciuna asa de mareU =emeie' A)em cate)a intrebari despre situatia lui Ben/amin =ul$ord datorita stirilor de pe internet% +e rog sa ne spui ce)a% :#odoin Dai9a9u' >eri am primit in$ormatia ca Ben/amin a $ost capturat si retinut de agenti straini (spioni"% Dupa emisiune, am reusit sa a$lu locatia unde se a$la% 4ra la Roppongi (:entrul +o9-o"% Dupa mai multe negocieri acolo, am reusit sa il eliberam% Acum se a$la acasa la el% Aa participa la urmatoarea intalnire (mopal%/p pe GB decembrie" si isi )a spune parerea, presupun% Acesta este singurul meu comentariu% D.' =ul$ord a disparut pentru o intreaga zi, noaptea care a urmat si pina a doua zi% Fu a raspuns la email sau la tele$on% 5robabil ca este obligat sa spuna public o alta po)este pentru propria sa siguranta, din moment ce Dai9a9u spune cu totul altce)a% Sa ne bucuram ca Ben este in )iata% Recent a deconspirat cate)a nume, si asta poate l-a $acut sa aiba aprte de aceasta situatie% A)em toate moti)ele sa credem ca momentul cand =ul$ord a $ost capturat si mai apoi retinut nu a $ost intamplator, daca ne gandim la $aptul ca abia am publicat acest articol in care demonstram ca tot ceea ce a spus el despre acest proces penal este acum demonstrat concret, si il trimisesem lui Ben de doua saptamani inainte sa-l public aici% 1 decembrie, E 5M' Amenintare cu moartea 5entru prima data in intreaga mea cariera de /urnalist, mi-a $ost transmisa o amenintare se)era, prin intermediul unuia dintre sursele mele% m> s-a spus ca am la dispozitie doar aceasta noapte pentru a scrie 5artea a Doua, si ca ar $i o idee buna pentru propria mea protectie% Desi natura e(acta a amenintarii nu mi-a $ost speci$icata, mi s-a spus ca as $i norocos sa scap doar cu o tortura% Daca sunt norocos, mi s-a spus, )oi scapa prin a ramane toata )iata mea intro baza subterana ultrasecreta, lucrand ca om de stiinta la operatiunile negre% :ea mai buna protectie pe care o am este publicitatea% Fu uitati niciodata cat de mult sunteti iubiti% Daca e sa mor, atunci )oi muri cu onoare, un nobil soldat al &uminii% Aa multumesc pentru toata iubirea si gri/a pe care le-ati demonstrat de-a lungul anilor si sunt recunoscator ca )-am lasat o mostenire atat de )asta de materiale utile% Acum trebuie sa continui munca% Multumesc si Dumnezeu sa )a binecu)anteze%
262 | P a g e

@ra N 5M Aoi apare la emisiunea radio$onica a lui 2err- :assid- in urmatoarea /umatate de ora ca sa grabesc procesul publicarii restului po)estii% gDupa emisiuneh Marea parte a ceea ce )oi publica in 5artea a Doua a $ost de/a spus in aceasta emisiune acum, asa incat nu cred ca )oi $i ranit% >mi )oi permite sa dorm putin, pentru ca toate aceste e)enimente si-au pus amprenta% Aa multumsc pentru minunatele scrisori si pentru spri/inul acordat% gDupa cet)a oreh 2err- mi-a trimis lin9ul catre intregistrarea M5E a emisiunii cu mine% Am inarcat-o si abia ce)a mai tarziu am obser)at numarul de )izualizari GG%GGG%%% c#estii uimitoare% :red ca XAdministratiaX a )orbit din nou% Aa multumesc pentru tot, nu )oi pati nimic% gA doua zi la pranzh Am $ost contactat de reprezentantii =amiliei Dragon asociati cu procesul penal, si ca rezultat al acestei amenintari cu moartea, mi s-a spus sa transmit urmatoarele' DA:A S4 54+R4:4 :4AA &U> DAA>D .>&:@:2, SAU @R>:U> :AR4 4S+4 >M5&>:A+ >F A:4S+ :AH, A@M =A:4 5UB&>:4 :AR+4A :@DUR>&@R S> :AR+4A MA2&UMA+ >AR =UFDUR>&4 A@AS+R4 A@R &UA :A&4A >F:,>S@R>>% 5@+@&>+>-AA >M4D>A+% Mi s-a mai spus ca intreaga retea internationala implicata in prote/area acestui caz a $ost e(tins aca sa ma includa si pe mine% 5entru toti cei implicati, la toate ni)elele, )a multumesc% gciteste mai departeh Adresa acestui articol original A>M este #ttp'88aim%pro%tc8UaYarticles`pY N ;;;%popser)ice%ro ;;;%ruris%ro ;;;%so$t;arepse%com #ttp'88;;;%magazinruris%ro8 #ttp'88;;;%s$atulbatranilor%ro8$orum%p#p #ttp'88;;;%$aceboo9%com8pop%adrian%BCfR8zalmo(a%adipop #ttp'88;;;%s$atulbatranilor%ro8t#reads8G!-:A-Adrian-5op RKspunde cu citat ~ !E%!1%G!1G f1E Adrian +op Senior Member Data Lnscrierii 1!%1!%G!11 &ocaie :RA>@AA 5osturi D% N9 Adresa acestui articol original A>M este #ttp'88aim%edu%tc8UaYarticles`pY NE gurmare din X5rima 5arteXh +raducere si adaptare dupa #ttp'88di)inecosmos%com8start-#ere8d%%%end-t-rann--ii gFota A>M' Aa punem la dispozitie acest minunat articol semnat de Da)id .ilcoc9, in traducerea si adaptarea redactorului Marian Apostol care a pre$erat sa mentina toate e(presiile XtariX originale pentru a nu altera in niciun $el $orta si geniul autorului* de aceea )a rugam sa intelegeti ca acesta este moti)ul pentru care
263 | P a g e

nu am cenzurat in niciun $el cu)intele lui Da)id .ilcoc9%h Da)id .ilcoc9 a primit amenintari cu moartea daca )a publica acest articol%%% asa ca iata-l aici, pentru a ne asigura ca Da)id )a $i in siguranta% gFota A>M' Asa cum s-a spus si in prima parte, cea mai buna cale de a contracara o ast$el de amenintare este e(act publicarea in$ormatiilor sensibile care au determinat pe agresori sa treaca la amenintarea )ietii%h Asta este cea mai mare dez)aluire%%% peste doua milioane de tone de aur au $ost con$iscate in secret de catre Banca Rezer)ei =ederale (=4D" pentru a crea bani )irtuali, si procesul penal care ar putea prabusi conspiratia globala% :lic9 aici pentru prima parte Aa multumesc pentru intregul spri/in acordat >ntai de toate, )reau sa )a multumesc pentru ca mi-ati o$erit intreaga )oastra atentie si consideratie% Fimic din ceea ce scrisesem pina acum nu mi-a adus o amenintare cu moartea, si desi ma consider o persoana puternica, totusi am $ost bul)ersat% >mediat ce am a$lat de amenintare, am trecut la actiune, ast$el incat sa ma asigur ca aceasta po)este electrizanta sa $ie $acuta publica, in caz ca ce)a mi se petrecea% Acum a)em multe grupuri de oameni din interior care $ac e$orturi pentru a ma prote/a, iar po)estea s-a raspandit atat de repede pe internet incat cred ca publicitatea aceasta este cea mai buna protectie% >n timp ce ma pregatesc sa public aceasta sectiune, de/a a)em peste !!%!!! de )izitari, peste 1!!! de comentarii scrise, si G1%!!! de semnalizari poziti)e pe =aceboo9, toate acestea pentru 5rima 5arte a po)estii publicata cu N zile in urma% Heci de mii de oameni scriu despre asta pe propriile ;ebsite-uri, iar rata de crestere este geometrica, sau poate c#iar logaritmica, in acest moment% >ata ce s-a petrecut 4ra ora 1C'E! miercuri 1 decembrie G!11, cand am a$lat ca s-ar putea sa $iu torturat pina la moarte pentru ce am scris X5rocesul penal de 1!!! de miliarde de dolari care ar putea sa puna capat tiraniei $inaciareX% Mi s-a spus ca ar trebui sa scriu imediat si continuarea la aceasta (adica 5artea a Doua" in aceeasi seara pentru a ma prote/a, iar acesta a $ost cel mai sensibil secret dintre toate, pentru ca a doua zi ar $i $ost prea tarziu% M-am miscat $oparte repede ca sa ma prote/ez imediat ce am primit aceasta amenintare cu moartea, adaugand stirea despre amenintare pe site-ul meu in articolul respecti), care era de/a $oarte popular% 2err- :assid- mi-a tele$onat imediat si mi-a spus ca )a iesi pe post la radio in G! de minute si mi-a recomandat sa ma alatur ei in acea emisiune radio$onica% Am $acut repede un dus si am a/uns la emisiune% 5ompa noastra de caldura de e(terior era pe moarte dupa GE de ani de $unctionare, iar camera era deran/ant de rece% +oate luminile scadeau in intensitate timp de E secunde la $iecare minut in timp ce auzeam cum compresorul se stro$oca sa porneasca% Fu stiam cat timp )om a)ea su$icienta energie electrica ca sa alimentam emisiunea% Abia am a)ut timp sa ma gandesc cat de oribil ar $i sa mor torturat% ?andul acesta m-a lo)it in timp ce emisiunea era de/a in des$asurare% Din ceea ce mi-ati scris )oi in mesa/ele )oastre, cu greu se poate abtine cine)a sa planga atunci cand asculta aceasta emisiune% 5ompa noastra de caldura nu era singurul ec#ipament care aproape a murit de oboseala in timpul emisiunii% 4$ecti) am prabusit calculatorul central de transmisie audio a postului American =reedom Radio pentru prima data in istoria sa, din cauza cererii e(trem de mari% 5oate ca tu mi-ai sal)at )iata Actiunea $oarte rapida a lui 2err-, si $aptul ca :oast m-a publicat audio imediat intro stire de ultima ora in
264 | P a g e

acea noapte probabil ca mi-au sal)at )iata% :u toate acestea, niciuna dintre aceste masuri nu ar $i $ost su$iciente ca sa ma prote/eze daca )oi nu ati $i intrat in actiune atat de repede, raspandind )estea atat de departe% 5entru aceasta a)eti gratitudinea mea eterna% :u totii sunt suparati din cauza economiei mondiale in aceste zile, iar asta este ade)arata po)este despre cum de am a/uns cu totii in aceasta situatie acum% Fu este deloc o po)este S= despre e(traterestri si @HF-uri% (,mm, ei bine%%% dupa ce am citit din nou toate astea, nu mai pot spune acelasi lucruR" 4ste $oarte tangibila, $oarte pamanteana, si $oarte directa% >n$ormatiile sunt atat de uimitoare, si au $ost tinute atat de secrete, incat ma astept sa apara multe $ilme minunate despre subiect in anii care )or urma% 4sti pe cale sa de)ii unul dintre primii care a$la aceste lucruri, si care pana la urma )or de)eni cunoscute de toata lumea% Aceasta este 5artea a Doua a seriei de articole% >n$ormatiile se intrepatrund si nu )oi repeta c#iar totul% De aceea, este $oarte bine ca sa cititi mai intai 5rima 5arte, daca nu ati $acut-o de/a' :lic9 aici pentru prima parte @ scurta introducere >n 5rima 5arte )-am o$erit do)ezi incontestatbile ale procesului penal care s-a desc#is la 1udecatoria Districtului de Sud din Fe; [or9, acuzand @FU, =orumul 4conomic Mondial, Republica >taliana, si 5olitia =inanciara >taliana, printe altii% Acest proces penal este o mani$estare )izibila a unei campanii initiata de 1GG de natiuni care $ac tot posibilul sa detroneze Aec#ii 5uternici% Aceasta cabala secretoasa distruge planeta $olosindu-se de bani )irtuali, care nu sunt garantati de nimic% Asta, cel putin, este ceea ce ni s-a spus% Dar a$lam acum ca de $apt actualul sistem $inaciar 4S+4 construit pe un standard al aurului, aur care insa este AS:UFS, tinut departe de public, si nu este mentionat nicaieri in contabilitatea o$iciala% 5oate, la prima )edere, nu pare prea e(traordinara aceasta in$ormatie, dar ade)arul este ca acesta e secretul cel mai mare% A )orbi despre asta e atat de periculos incat acest secret a ramas ascuns, complet in)izibil, c#iar si pentru cei mai impatimiti cautatori pe internet in ale conspiratiilor% 4u am cercetat $oarte mult acest subiect al politicii oculte, de interior, inca din 199E, dar abia acum am reusit sa pun impreuna toate in$ormatiile separate descoperite rand pe rand de-a lungul timpului% =ara a $i a/utat de oamenii din interior potri)iti, care isi pun ast$el )iata in pericol ca eu sa realizez in $elul acesta imaginea de ansamblu, intreaga dez)aluire nu ar $i $ost posibila% Acum, in aceasta 5arte a Doua, )reau sa ma $ocalizez pe aceasta >magine de Ansamblu care a iesit la supra$ata datorita in$ormatiilor de ultima ora pro)enite de la di)erse surse din interior% 4 $oarte important sa iti dai seama cu cine ai de-a $ace >nainte sa intram in detalii, trebuie sa clari$icam persona/ele% Alt$el, ati putea a)ea di$icultati in a intelege cum de ar putea e(ista acest tip de mentalitate Fazista% Fegarea acestor ade)aruri este arma principala a conspiratorilor cu care au reusit sa mantina secret tot acest ade)ar, atat de mult timp% De asemenea, ati putea sa cadeti in capcana unei sc#eme si mai periculoase' anume, cea de tipul XFoiX contra X&orX, XAlbX contra XFegruX, sau XAlesii lui DumnezeuX impotri)a XDemonilor sataniciX% Aici este )orba despre oameni reali, nu monstri de carton% Aceasta simpla constatare garanteaza $aptul ca planurile nebune ale acestor grupuri smintite se )or prabusi% +otusi, daca nu stii )u cine ai de-a $ace, nu )ei putea sa-i intelegi su$icient ca mai apoi sa $ii capabil a gasi o rezol)are e$icienta% Ma/oritatea membrilor grupului sunt $iinte care se simt prinse in capcana, se simt mizerabil, si nu )or altce)a decat sa scape si sa $ie tratati cu iubire si respect% Aceste grupuri sunt $oarte mari, $oarte intercorelate, la ni)el planetar, si prea puternice pentru a putea $i trans$ormate din e(terior% Singura actiune de succes care-ti permite sa sc#imbi lumea este aceea prin care trans$ormi $iecare $iinta umana de pe
265 | P a g e

planeta, inclusi) pe aceia din grupurile respecti)e% Fu poti $ace asta doar intrand acolo si spunandu-le ce si cum sa $aca% +rebuie sa-i asculti, sa-i intelegi, sa a$li ce )or ei, ce au ei ne)oie, si de ce sunt ei atat de rai% >ar toate acestea sunt de $apt iubire% @ )iata de mizerii Deci iata c#eia% 4i au crescut intrun stil de )iata mult mai rau decat ai trait tu incat nu ai putea sa-i intelegi, cum anume gandesc ei, ce simt ei, moment de moment, zi de zi%:u toate astea, este posibil sa o $aci, daca nu c#iar )ital% :red ca aproape oricine poate $i XdeterioratX si XstricatX, de)enind ast$el un sociopat daca este torturat su$icient de mult, indi$erent de )arsta% 5ri)iti la un criminal si )eti gasi ca in $elul acela el s-a re$ugiat din $ata abuzurilor%%% de obicei ale unui tata alcoolic% :u toate acestea, el a a)ut intotdeauna la dispozitie alternati)a de a se detasa de situatia sa de )iata si sa o pri)easca ca un obser)ator e(terior% 4l se poate obser)a pe sine insusi, poate sa )ada ce s-a petrecut, si sa $aca e$orturi ca sa ierte si sa accepte acele e(periente traumatizante% 4l se poate ierta pe sine insusi pentru toate relele pe care le-a cauzat celorlalti, simtind cat de greu ii este sa nu repete aceleasi greseli mereu si mereu% 4l de asemenea poate sa isi dea seama ca, desi )iata sa de $amilie a $ost oribila, ma/oritatea oamenilor nu sunt deloc asa% Asa actioneaza iubirea ade)arata%4(ista oameni carora cu ade)arat le pasa, si care sunt in stare sa a/ute $oarte mult pe ceilalti% Ficiun sistem de spri/in%%% iar abuzurile continua +otusi, ma/oritatea oamenilor care au trecut prin abuzuri se)ere, acest proces al iertarii este mult, mult mai di$icil% 4ste ne)oie de o anumita $orta interioara si de )ointa pe care ei nu le pot atinge deocamdata, pentru ca societatea noastra actuala nu are inca sisteme de a/utor e$icient care ar putea sa-i insanatoseasca% Daca nu poti pri)i direct in $ata propria ta durere, atunci sigur )ei $ugi de ea% Aici apar pseudo-solutiile, acele re$ugii $alse care $ac ca )iata sa para mai acceptabila' alcoolul si drogurile% Aa )orbesc din e(perienta, dupa 19 ani de sobrietate, in acest moment% :opilul abuzat creste si de)ine apoi barbat% Desc#ide sticla asa cum $acea si tatal sau, descoperind ca il a/uta sa ascunda temporar durerea ororilor la care a $ost supus% 4l, la randul sau abuza de sotia si de copiii sai intro incercare disperata de a scoate la supra$ata agonia emotionala de care se simple prea plin% Din ne$ericire, abuzul creeaza un alt abuz% Fimeni nu mai simte iubire daca a $ost abuzat% 4i incep sa riposteze, abuz dupa abuz% >ar acest cerc )icios continua% +rauma are multe $orme 4(ista o alta $orma de tortura care poate crea si mai mari distrugeri emotionale decat a $i batut% 4ste )orba despre a $ace se( impotri)a )ointei, mai ales in copilarie, ceea ce aduce distrugeri semni$icati)e% 5ersonal inca sunt uimit de lipsa de constientizare a societatii despre aceste aspecte% =iecare ar trebui sa stie ca se(ul $ortat, c#iar si numai o singura data, poate crea un strigat interior care este auzit zi de zi, an dupa an% Fu este deloc usor% Daca cel care raneste ast$el este c#iar unul dintre parinti, distrugerea este si mai semni$icati)a pentru ca rupe legatura sacra a $amiliei si increderea neconditionata in $amilie% +oate aceste sunt $oarte greu de inteles de catre omul obisnuit% Astazi stim ca acest $el de trauma re-con$igureaza mintea )ictimei, $acand-o #iper-)igilenta, gata oricand sa $ie in stare de lupta si aparare% Asta )a $ace ca omul sa isi adopte un temperament e(plozi), gata sa erupa la cel mai mic stimul% >i )a $i $oarte greu, aproape imposibil, sa aiba incredere in cine)a% :u totii )or $i suspecti pentru el% :u totii sunt #oti% :u totii sunt criminali% >mediat sub po/g#ita mintii constiente )a $i mereu un )ulcan gata sa erupa% 4ste e$ectul acelei tristeti atat de pro$unde incat el este inspaimantat la gandul ca ar putea sa planga si sa nu se mai poata opri niciodata%
266 | P a g e

Multi dintre ei )or $i atat de distrusi su$leteste incat aproiape ca nu )or mai putea $unctiona in societate, cu e(ceptia acelor con/uncturi in care nu e(ista aproape deloc riscuri, nu e(ista nicio sc#imbare, si nici munca grea% Altii )or de)eni dependenti de adrenalina, cautand mereu si mereu situatii periculoase% 4(ista speranta de insanatoseireUx Da, este posibiul sa )indeci aceste rani su$letesi%%% dar asta necesita multa munca% Daca ai a)ut o copilarie plina de umilinte, tipete, bataie, sau alte $orme de )iolenta $amiliala, iti este $oarte greu sa iti dez)olti empatia $ata de ceilalti, sa le simti ast$el emotiile si su$letul% +otul este despre tine, despre durerea ta, despre po)estea ta cea trista, despre misiunea ta% gFu mai este loc pentru altii - nota A>Mh% Asa ca iti )ei construi identitatea emotionala in /urul ideii de Xa $i tareX% Din acelasi moti) ii )ei respinge pe cei care Xsunt slabiX% Mai mult, ii )ei percepe ca $iind tinte usoare pentru a ii manipula si a-i controla in a)anta/ul personal - )or de)eni papusile tale care-ti )or aduce bogatii si satis$acii, $ara ca tu sa muncesti aproape deloc pentru asta% 4 posibil sa simti ca le dai o lectie )aloroasa manipulandu-i' cu cat te )or asculta mai mult, cu atat )or de)eni ei mai con$ormi cu XstandardulX tau personal% >n $inal, ei )or de)eni su$icient de puternici pentru a se ridica impotri)a ta% 4i si-au trezit propria lor putere si $orta% Acum le arati cat de speciali sunt ei, si e)entual ii poti in)ita sa ti se alature% Apoi, impreuna, )eti )rea sa continuati sa XtrezitiX pe altii care deocamdata sunt XslabiX% Ai con)ingerea ca numai cei XdaruitiX )or putea in)ata cum sa de)ina si ei XputerniciX si sa te poata intelege de ce ai $acut acele actiuni incredibil de lipsite de umanism% >denti$icarea cu grupul :oncluzia este ca daca abuzezi si torturezi o persoana su$icient de mult, )ictima nu )a mai a)ea compasiune si nici consideratie pentru ceilalti, decat daca se poate indeparta de tine ca sa inceapa lungul proces de )indecare% 4 e(act asa de simplu% :u toate astea, poti sa a/ustezi abuzurile tale ast$el incat sa creezi XiubireX si loialitate e(trema in )ictima% Asta se $ace alternand pedepsele se)ere cu Xbombardament de iubireX, $acandu-i sa se simta speciali% @ analogie tipica este un sot )iolent care-si bate sotia, doar pentru a-i arata ulterior Xgradioase semne de iubireX, cum ar $i un imens buc#et de $lori% >n practica de a/utor social tele$onic am a)ut ocazia sa pri)esc inregistrari )ideo ale unor $emei batute crunt, cu oc#ii um$lati, si care ga$aiau spunand ca isi iubesc $oarte mult sotii, si ca ii inteleg de ce le-au batut% Asa ca te poti XindragostiX c#iar de cel care te tortureaza crunt% 5entru ca e mult mai usor sa accepti si sa adopti propriul lor sistem de credinte si )alori si sa accepti XpedeapsaX lor, decat sa te delimitezi de ei, pentru ca Xtradarea inseamna moarteX% Scopul ultim al unui ast$el de grup este obtinerea puterii si controlului planetar% Acesta este XS$antul ?raalX, cel putin pina cand a/ung la un progres te#nologic care sa le permita sa paraseasca planeta% Daca poti intelege corect ideea ca oameni de acest $el e(ista in realitate, si ca au planuit meticulos dominarea planetarade sute de ani, atunci poti incepe sa intelegi cum am a/uns azi in situatia aceasta, si cat de simple sunt moti)ele lor pentru care $ac tot ceea ce $ac% 4 $oarte misto sa ai bani 4 $oarte misto sa ai bani% Sa recunoastem% 5oti sa mergi oriunde si sa $aci orice )rei, sa iti implinesti cele mai mari $antezii% Acum imagineaza-ti ca ai a)ea puterea sa creezi cat de multi bani doresti, oricand, din nimic% @data ce ai aceasta putere, ai de)enit cel mai mare magician% 5oti sa creezi putere, bogatie si prestigiu doar prin apasarea unei taste% @rice iti poti imagina poate de)eni realitate% Ai ast$el dominatia absoluta% @amenii )or $ace tot ce le spuica sa se poata apropia de tine, si sa poata )edea si ei putin din aceasta magie% 5oti sa $ii uratenia-pamantului, dar asa%%% esti cel mai XtareX din oras, si toata lumea )rea sa $ie Xmana ta dreaptaX% &umea este e$ecti) la c#eremul tau' X:el care are banii, are $aniiX% Bani $ara numar, $ara numar,
267 | P a g e

pentru placerile proprii, este scopul ultim al celor care tan/esc dupa putere, si care cred ca ast$el )or $i X5uterniciX% :um ar putea $i posibilU Dar oare cum ai putea sa speri )reodaca ca sa descoperi o asemenea smec#erie de a crea bani din nimic, in toata lumea, si oamenii sa te si creadaU Ma/oritatea oamenilor nu gandesc asa% =oarte putini )or )rea sa-si X$aca temeleX ca sa-si dea seama cum sa obtina o asemenea magie% 5ri)este di$eritele natiuni si culturi din lume% +oate acele limbi% +oate acele obiceiuri% +oti acei oameni% +oate acele Jinuturi% Ar putea dura ani de zile de cercetari a sute de oameni pentru doar a incepe sa intelegi cum ai putea sa-i conduci pe toti% A> a)ea ne)oie de spiona/ la ni)el inalt% Ai a)ea ne)oie sa domini orice noua a$acere care apare, prin orice mi/loace% Multi dintre oamenii tai cei mai buni isi )or pierde )ietile in incercarea de a a$la cele mai importante in$ormatii pentru tine% Unii dintre oamenii tai se )or antrena intreaga lor )iata ca sa in)ete o anumita limba, doar ca sa $aca o anumita actiune sub acoperire, si s-ar putea ca niciodata sa nu bene$icieze de X$ereastraX oportuna pentru a-si $olosi talentele obtinute cu atata munca% Ar putea dura ani de zile pentru ca un spion sa castige increderea unei persoane pentru a-i a$la cele mai adanci secrete% Bineinteles, ai a)ea ne)oie de cel mai inalt ni)el de secretizare pentru a pune pe picioare ce)a atat de mare, atat de complicat si atat de intins% Ar putea dura sute de ani de plani$icare meticuloasa ca sa obtii ce)a atat de uluitor, si numai stra-stra-stra-nepotii tai s-ar bucura de bene$icii%

Aduna tot aurul din lume ca sa poti crea bani $ara numar bazati pe nimic Fu-ti )a lua prea mult timp ca sa realizezi ca inamicul tau numarul 1 este c#iar aurul si comorile% :ucat e(ista pe piata mai mult aur, cu atat ai mai multa bataie de cap% @amenii sunt mereu lacomi si suspiciosi% Aurul este ade)arata bogatie pe care o pot a)ea in mainile lor% Daca e(ista )reo moneda garantata in aur, atunci ei o )or )rea pe aceea, in mod e)ident, si nu ii )a interesa X#artia ta inutilaX% Sa spunem ca de/a cunosti ca in lume e(ista o cantitate uluitoare de aur% Sa spunem ca de/a stii cam pe unde se a$la acest aur% :um)a )a trebui sa scoti acest aur de pe piata si sa il ascunzi de$initi), $ara ca publicul macar sa cunoasca ce)a despre toate astea% Alt$el, )ei $i mereu si mereu )ulnerabil in $ata celorlalte )alute care ar $i garantate cu aur% Masele populare ingnorante isi )or pierde imediat interesul in #artiile tale tiparite si se )or grabi sa cumpere aurul% +rebuie sa $olosesti )iolenta Bineinteles, multi oameni de/a au aur% Dar nu le poti permite sa il pastreze daca )rei sa-ti mearga smec#eria cu banii% Alt$el, ei se )or putea aduna impreuna sa-si puna la dispozitie resursele comune ca sa te prabuseasca% Bineinteles ca nu iti )or da tie de buna )oie aurul lor, )or a)ea arme la dispozitie si-ti )or spune ca )ei putea lua aurul doar peste cada)rele lor% Aici e toata treaba% Aa trebui sa $olosesti )iolenta, daca )rei sa creezi acest nou sistem $inanciar global% Aor $i necesare in)azii militare in $orta pentru a obliga oamenii sau c#iar popoarele sa-ti dea tie tot aurul si comorile lor% Mai mult c#iar, )a trebui cum)a sa con)ingi pe ma/oritatea conducatorilor mondiali ca este in interesul lor sa $aca asta, si ii ameninti ca )or muri daca nu accepta% @data ce ai obtinut controlul masinariei de tiparit magice, nu mai conteaza ce gandesc conducatorii natiunilor, dar pana atunci trebuie sa le o$eri o po)este credibila% :reaza ce)a care cu ade)arat le #raneste cele mai intime sentimente si pasiuni patriotice% Mentine secretul%%% in siguranta Atunci cand un om obisnuit )ede )iolenta, inclusi) armate inamice in)adand teritorii, trebuie sa-i ametesti cu po)esti credibile despre moti)e intemeiate si corecte care au dus la ast$el de actiuni XnedoriteX dar XnecesareX% 5une la cale cate)a asasinate si atrocitati re)oltatoare impotri)a popoarelor care iti stau in cale%
268 | P a g e

Descopera pe cine ar )rea oamenii sa $ie suparati, si apoi da )ina pe acesta pentru tot ceea ce ai $acut tu% +oate aste nu sunt nimic altce)a decat spectacol de scena $oarte bine pus la punct, dar ade)aratul scop este sa le iei tot aurul, ca sa poti crea oricat de multi bani )rei, $ara numar% >ntre timp, le spui in secret conducatorilor natiunilor ca toate aceste atrocitati sunt de $apt o etapa trista dar necesara pentru a instaura pacea mondiala, securitatea si prosperitatea, si pentru a pre)eni alte tragedii mult mai ingrozitoare gadica scuza Xraului cel mai micX - nota A>Mh% @rice conducator gu)ernamental, militar sau $inanciar care se )a opune planului )a $i amenintat cu moartea sau c#iar ucis, ca sa te asiguri ca toata lumea e de partea ta% >n sc#imb, $iecare conducator care este de acord cu planul tau este tot timpul inoculat cu ideea ca ast$el )a genera abundenta si $ericire poporului sau%%% intro lume $ara razboaie, $ara su$erinta, si $ara depra)are% Un rau necesar%%% pentru un bine superior Asta a $ost promisiunea% Asta a $ost morco)ul% @ Foua @rdine Mondiala%%% de pace, prosperitate si $ericire% +oate astea au inceput cu in$iintarea Bancii Rezer)ei =ederale in 191E, a Bancii Reglementarilor >nternationale in 19G1, si a Acordului de la Bretton .oods in 19 % :onducatorii natiunilor nu sunt deloc genii% Adesea nu sunt decat oameni obisnuiti, cu posibilitati intelectuale modeste care se intampla sa castige sau sa $ure alegerile% Sau, pentru ca au $ost pusi in acea pozitie datorita parintilor lor% Acest plan al Foii @rdini Mondiale le-a $ost prezentat ca un rau necesar%%% pe care numai ei, cu ilustra lor inteligenta si intelegere iesite din comun il pot intelege cu ade)arat% gAsta ii $aci tu sa creada - nota A>M%h :u siguranta ei )or petrece lungi nopti in pat $ara sa doarma pri)ind ta)anul, z)arcolindu-se sub o transpiratie rece in timp ce isi dau seama ce groza)ie au incu)iintat sa se petreaca% Dar, mai de)reme sau mai tarziu, oricat de ingrozitor si reprobabil ar putea parea, ei )a trebui sa isi dea seama ca au actionat pentru binele comun, pentru binele superior, de care )or bene$icia copiii copiilor lor% Si isi dau seama ca daca nu accepta planul, )or $i asasinati% =iecare dintre conducatorii din lume este $ortat sa ia decizii care ar ucide un numar neprecizat de oameni pentru a asigura interesele legitime ale acelei natiuni, si c#iar ale planetei% Asa e )iata% Asta e realitatea% 4 un pret care trebuie platit% Asa ca pune-ti uni$orma, suge-o, si mergi mai departeR Da%%% )a $i $oarte dureros sa creezi acest nou sistem, dar odata ce )a $i implinit, )ietile tuturor )or $i mult mai bune% gciteste mai departeh Adresa acestui articol original A>M este #ttp'88aim%edu%tc8UaYarticles`pY NE ;;;%popser)ice%ro ;;;%ruris%ro ;;;%so$t;arepse%com #ttp'88;;;%magazinruris%ro8 #ttp'88;;;%s$atulbatranilor%ro8$orum%p#p #ttp'88;;;%$aceboo9%com8pop%adrian%BCfR8zalmo(a%adipop #ttp'88;;;%s$atulbatranilor%ro8t#reads8G!-:A-Adrian-5op RKspunde cu citat ~ !E%!1%G!1G f1 Adrian +op Senior Member Data Lnscrierii 1!%1!%G!11 &ocaie :RA>@AA 5osturi D% N9

265 | P a g e

Adresa acestui articol original A>M este #ttp'88roaim%co%nr8UaYarticles`pY NG gurmare din partea precedentah Au simtit ca au $ost inselati 5ina in 19C , cele BB de natiuni ne-aliniate din lume si-au dat seama ca au $ost inselate% >n locul erei de aur plin ade pace si prosperitate care le-a $ost promisa si pe care o asteptau dupa s$arsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial si semnarea Acordului Bretton .oods, lumea s-a scu$undat si mai mult in orori mult mai ingrozitoare% SUA si URSS se inarmau pregatindu-se pentru razboiul nuclear total si ani#ilarea planetara% Dolarii americani care au $ost promisi pentru programe internationale umanitare de spri/inire a dez)oltarii natiunilor, nu au nai )enit niciodata% Dolarul, ca )aluta internatiuonala, a $ost deturnat pentru um$larea masinariei militare de razboi% Fatiunile ne-aliniate )roiau sa sc#imbe sistemul, dar nu a)eau $orta necesara sa $aca nimic pentru a o opri% @ricine a indraznit sa scoata cea mai mica soapta despre ceea ce se petrece cu ade)arat, a $ost amenintat cu moartea sau c#iar direct ucis% Aceasta batalie in)izibila si disperata a continuat pina in ziua de azi% Acesta este cel mai mare secret% Aceasta este ade)arata po)este a sistemului $inanciar global% 5entru acest ade)ar era sa $iu ucis% Asta este doar o mica parte din intregul plan de control global care a $ost pus in aplicare meticulos%%% pe parcursul a sute de ani% Asia, acolo unde incepe intreaga po)este :el mai mare secret din lume, asa cum am descoperit acum, este ca XAurul este la $el de abundent ca nisipulX% 4)ident, este o e(agerare, dar nu este departe de realitate% A $ost cu ade)arat uimitor pentru mine sa descopar acest ade)ar% +ot acest aur trebuia con$iscat, prin )aste metode de pacalire la scara mare, pentru a pregati drumul XFoii @rdini MondialeX in care banii )or putea $i creati din nimic% :a sa intelegeti cu ade)arat aceasta batalie secreta care a dus la X5rocesul penal de 1!!! de miliarde de dolari care ar putea pune capat tiraniei $inanciareX, trebuie sa ne intoarcem in timp% 5ana la urma totul capata )iziunea XRasarit :ontra ApusX in acest urias /oc al >lluminati, asa cum inteleg acum% :ercetarile mele in legatura cu aceasta po)este mi-au adus amenintari cu moartea, transmise prin intermediul unor surse din interior cu care comunic% De aceea, iau toate astea $oarte in serios%%% si nu doresc sa ascund nimic% :e este bogatia, mai e(actU Sa incepem prin a ne gandi la bogatie% :e cred oamenii ca este )alorosU Bogatia nu apare numai sub $orma mar$urilor de )aloare cum este aurul, bogatie este de asemenea si orice produs de inalta calitate, de orice tip% @rice care imbunatateste con$ortul si placerea )ietii este bogatie% 4ste ce)a pentru care suntem mai mult decat $ericiti sa platim% +imp de sute de ani, Asia a produs cele mai apreciate mar$uri din lume, inclusi) cele care sunt atracti)e pentru instinctele primare de baza ale omului% :ele mai $ine placeri Asiaticii au descoperit ca era un anume tip de )ierme alb care se imbraca in $ire pu$oase si $ine% Aceste $ibre putea $i colectat, usor uscat in cuptoare speciale si $olosit pentru a $ace #aine e(trem de placute, $ine si con$ortabile, aproape supranatural de $ine% Asiaticii au cautat timp de sute de generatii cele mai bune cerneluri si )opsele, obtinand ast$el cele mai )ibrante si pure culori din toata lumea% :ombinand aceste doua te#nologii, au $ost produse materiale te(tile din matase ce a)eau modele si culori incredibil de $rumoase% =inetea matasii era direct asociata cu placerea se(uala% Senzatia atingerii matasii era su$icienta pentru a aprinde pasiunea erotica, si din aceasta cauza matasea era $oarte scumpa% Bumbacul era de asemenea o mar$a importata din Asia% Se puteau $ace #aine $oarte $ine si mult mai con$ortabile decat cele din in, canepa sau lina%
270 | P a g e

:eramica impresionanta Asiaticii $aceau tot $elul de )ase de ceramica, inclusi) )aze incredibil de detaliat pictate cu dragoni in $runze argintii% Seturi de $ar$urii $oarte trainice si $ine erau create printrun proces de ardere care nu era deloc cunoscut in @ccident% 5ana in ziua de azi, occidentalii au acest obicei de a-si impresiona )izitatorii Xspargand $inele portelanuri c#inezestiX% >n )ec#ile )remuri, simplul $apt de a a)ea un set de $ar$urii c#inezesti in care sa ser)esti masa, era un semn ca ai )aloare% >n celelalte cazuri, probabil ca $ar$uriile tale era $acute din lemn, metal sau piatra% Bautul ceaiului, atat de important in obiceiurile 4uropene, nu este la $el de interesant daca cestile nu sunt albe, si care nu puteau $i produse decat in :#ina% 5entru multe sute de ani, nimeni din @ccident nu a)ea #abar despre cum se $aceau ast$el de portelanuri $ine, desi pana la urma si-au dat seama% :o)oare orientale Suntem bombardati de imagini% >n $iecare zi, putem )edea sute de mii de imagini cu lucruri si peisa/e $rumoase%%% $ara sa $ie necesar sa plecam de acasa% Abia dupa ce am )izitat Muzeul Metropolitan de Arta din Fe; [or9 mi-am dat seama de ce oamenii puteau sa plateasca atat de multi bani pentru tablouri si picturi%%% in acele )remuri% 5e atunci nu erau poze% Fu erau $ilme% Fu era nimic de )azut% Daca nu mergeai personal in acele locuri minunate, nu a)eai parte de $rumusete% 5unct% Dar cine isi putea permite sa calatoreascaU Si c#iar daca mergeai unde)a intrun loc $rumos, cat de bine iti aminteai locurile dupa cati)a aniU Aiata multor oameni era prinsa in tumultul de treburi zilnice asa incat putini erau cei care a)eau timpul necesar sa )ada un )ar$ de munte maiestuos sau un apus de soare la tarmul oceanului% Daca a)eau noroc, puteau )edea culorime minunatelor $lori de prima)ara pentru cate)a saptamani intrun an intreg% Mi-a luat destul timp sa-mi imaginez cum ar $i $ost )iata mea intro lume atat de plictisitoare si decolorata, sa )ad e(act aceleasi lucruri, zi dupa zi, si nimic altce)a% Fimic dragut% Fimic special% Doar aceiasi pereti de lemn% Asiaticii $aceau co)oare care erau e(trem de detaliate, pline de culoare si $rumoase% =iecare trebuia sa aibe un co)or din acesta% De)enea atractia centrala a casei% +e puterai pierde in $rumusetea modelelor sale, si iti puteai lasa imaginatia sa zburde spre taramuri e(otice% Alimentele erau la $el de lipsite de XculoareX Astazi consideram ca aromele sunt ce)a de la sine inteles% >nainte, oamenii s-ar $i ucis intre ei pentru a pune mana pe aceste mici cutii din bucataria noastra pe care nu le-am desc#is de cinci ani% 4 greu sa-ti imaginezi )iata in care mancarea era la $el de decolorata si lipsita de XspecialX ca si peisa/ul, dar asa era pe atunci% Asia a)ea condimente delicioase care nu se gaseau nicaieri in lume, ingredinete pe care acum le consideram normale in orice bucatarie% De e(emplu, scortisoara era e(trem de rara si $oarte scumpa cu numai cate)a sute de ani in urma% 4ste de $apt coa/a unui copac care crestea numai in Asia% Fu numai ca scortisoara este un a$rodisiac $oarte cunoscut, dar gandeste-te ce se petrece cu orice desert in care adaugi putina scortisoara%%% spre e(emplu merele coapte% =ara scortisoara, desrtul respecti) nu mai este la $el de delicios% Astazi, daca )ezi o bucata de scortisoara pe /os, probabil ca nu o iei de acolo% >n )ec#ime, o luai si $ugeai de rupeai pamantul% Ha#arul nu era deloc disponibil decat ca si condiment Asiatic in acele )remuri% &a $el si pentru ca$ea% Aiata nu era la $el de placuta $ara condimentele Asiei% ?andeste-te la toate condimentele Asiei >magineaza-ti degustarea pentru prima data a sosului de ardei iuti% Sau incantarea distincta a coriandrului, cunoscut ca cilantro in Me(ic, ingredient important in reteta de guacamole si burritos% 5iperul negru era atat de indragit incat a ramas ca si cliseu in lumea @ccidentala sa-l ai la dispozitie la masa, alaturi de sare% Acesta era cel mai pro$itabil condiment de e(port al Asiei, care se )indea cu tona% ?#imbirul aduce un plus de sa)oare acolo unde este $olosit% Doar cei bogati isi permiteau turta dulce (care original se $acea cu g#imbir"% Si asta nu e totul
271 | P a g e

>ntrun restaurant tailandez, )ei $i uimit de notele de $runze de lamai, iarba de lamai, busuioc tailandez, e(tract de nuca de cocos si galangal% >magineaza-ti bucuria aducerii acasa a acestor arome e(otice dupa o lunga si $ascinanta calatorie in Asia% :uisoarele adauga o subtilitate minunata dulcuirilor% 4le au de)enit esentiale la gatirea suncii, si a/uta la obtinerea unor dulciuri $oarte apreciate% Fucsoara este un alt condiment asiatic% Usoara $orma speciala a aromei de c#imen $ace din paine o specialitate aparte% Adauga putin turmeric si cardamom, toate din Asia, si obtii cu ade)arat ce)a special% Si acum, pentru cei care traiesc zilnic din ceaiul X4arl ?re-X, imaginati-)a ce sc#imbare pro$unda este ziua in care gustati prima data o bautura din cele mai $ine $lori de iasomie% >magineaza-ti scena Fumai occidentalii $oarte bogati si plini de aur isi puteau permite sa cumpere cele mai gustoase mancaruri% >magineaza-ti ca organizezi o cina cu numai cate)a dintre condimentele Asiatice mentionate mai sus, asta intro lume gastronomica $ara culoare% :eai de iasomie% Scortisoara% Ha#ar% ?#imbir% 5iper% :#imen% :a$ea% :urr-% :ardamom% :uisoare% Doar cei $oarte bogati puteau sa-si lumineze zilele cu cele mai bune desrturi, si cele mai bune arome mi(ate in aperiti)e si antreuri% ?andeste-te cat de multa in$luenta iti aduce $aptul ca ser)esti pe cine)a cu un $el de mancare gatit cu arome dupa care corpul lor striga, aproape ca o dorinta se(uala, in ciuda $aptului ca nu au mai mancat niciodata asa ce)a% Acum imagineaza-ti aceste mese ca sunt ser)ite in $ar$urii c#inezesti incredibile, pe o masa a$lata pe un co)or oriental maiestuos, alaturi de care se a$la, intrun colt al camerei, o )aza ce are pictat un dragon% Daca )rei sa-ti $aci un statut si sa obtii putere in lume, daca )rei sa impresionezi un potential in)estitor, asta ar $i un mi/loc minunat de a o $ace% XUnde semnezUX Droguri si bani Daca in)estitorul tau inca nu )rea sa semneze, nu se compara nimic cu a trage un $um dintrun trabuc de opium cu ci$ra octanica Asiatica - stramosul #eroinei de azi% Dupa aceasta delicioasa masa, o $emeie $rumoasa ii o$era propria lui X/ac#eta de $umatX din matase, o roba Asiatica se(-% 5erne si perdele de matase, in tonuri de rosu si roz, imbraca camera in timp ce $umul absurd de dulce atarna lenes in aer% Ai putea )rea sa aprinzi cate)a betisoare par$umate ca sa aduci mai multa e(tra)aganta% Santalul era un alt produs de e(port Asiatic $oarte scump% :ine stie ce $el de )ise erotice )a a)ea el odata intrat acoloU :e spectacol% 5laceri similare erau $olosite pentru a con)ige barbatii sa comita asasinate platite, $ara alte intrebari, in asa-numitul @rdin al Asasinilor%

=ara aur, $ara noroc @ cina ser)ita in portelan $in c#inezesc, urmata de $umuri de opium, iti garanta practic ca )ei castiga toate contractele de a$aceri% :ele mai $rumoase si mai $aimoase $emei din cele mai ilustre $amilii bune, )or dori toate sa participe la petrecerile tale opulente% Asia a)ea toate biletele spre 5aradis pe care un ultra-bogatan le putea cere )reodata%%% si ce putea dori mai multU +otusi, e(ista o mare problema% Asiaticii re$uzau sa accepte orice alt $el de plata in a$ara de aur% Fu doreau sc#imburi% Fu barter% Fu bani% Fu nimic% Aur% XBani de #artieU :e e astaU Arei mar$a mea si-mi dai o bucata de #artieU +u%%% iesi imediat a$ara de aiciRX Daca nu a)eai aur, )eneai acasa cu mana goala% 5entru acelasi moti), cea mai mare parte din aurul >mperiului Roman, si mai tarziu din >mperiul Spaniol, au a/uns tot in Asia% Minele de aur secrete din Asia Acesta este moti)ul principal pentru care Asia detine DC Q din aurul planetei% :and am discutat cu =ul$ord in 5rima 5arte, sursele sale l-au in$ormat ca aceasta era principala cale prin care Asia a obtinut atata aur% :u
272 | P a g e

toate astea, un om din interior de rang inalt din Asia mi-a o$erit acum o noua in$ormatoe incredibila despre toate astea% Fici el si nici asociatii lui nu au )orbit cu $ul$ord si nici cu nimeni altcine)a in mod public despre ceea ce stiu ei, pentru ca este mult prea periculos% Se do)edeste ca e(ista masi)e, uriase depozite de aur in Asia, care au $ost tinute secrete, dar despre asta )om )orbi imediat% &eul de /ad Acest om din interior nu m-a contactat prin internet% Un bun prieten de-al mei i-a po)estit despre mine, si despre ceea ce lucrez, in timpul unei recente calatorii in Asia% &a acel moment ei erau prieteni de/a de mai multi ani% Daca acest prieten al meu nu-i po)estea despre mine si despre secretele pe care le-am descoperit, probabil ca el nu ar $i auzit niciodata despre ce )iata periculoasa si ascunsa conduce acel prieten al sau, de/a de G! de ani% &a inceput, cand prietenul meu mi-a spus toate astea, totul suna prea bine% 5rea usor% 5rea con)enabil% Fici macar nu l-am luat in serios% Am ras de el% +otusi, dupa ce am primit amenintarea cu moartea, am inceput sa dau atentie subiectului% Am )orbit cu el imediat dupa ziua in care am primit amenintarea cu moartea, $olosindu-ma de tele$onul prietenului meu ca masura de siguranta% >-am pus o multime de intrebari, si am a$lat intreaga po)este in detalii complete% 4ste aproape imposibil ca toate astea sa $ie doar o inscenare ca sa ma dezin$ormeze% 4l nu este un strain oarecare% Re$erintele sale sunt $oarte bine stabilite, dar pentru moment el )a ramane anonim, impreuna cu mare parte din po)estea sa% >l )oi numi &eul de /ad (1ade &ion, 1&"% Aurul este pretutindeni 1& mi-a spus ca :#ina are in subsol o mina de aur colosala% 4(ista si depozite secrete de aur in :ambogia, &aos si alte state din Asia de Sud-4st% 4ste practic ca si cum ele s-ar a$la pe zacaminte de aur% 4ste pretutindeni% Batranii Secretul depozit-zacamant de aur este sub controlul unui misterios grup care are mai multe nume%%% un grup care a $ost un instrument c#eie in $ondarea :#inei moderne% Unii ii numesc =amilia Dragon% 1& spune ca ei insisi pre$era sa se numeasca Batranii% 4ste acelasi grup responsabil cu construirea a peste 1!! de piramide in pro)incia 3ian din :#ina% >mparatul Zin, primul din =amilia Dragon care a urcat la tronul :#inei, a dat orin sa $ie construiti soldatii de teracota, $iecare $iind copie $idela dupa soldatii armatei sale, $iecare dintre ei complet personalizati, pana la ultimul soldat, si apoi i-a ingropat sub una dintre piramide%

:on$orm celor spuse de un alt om din interior de rang inalt care a coroborat multe din detalii, Batranii traiesc acum in Hona >nterzisa a :#inei% 4ste $oarte securizata si aproape ca un stat de sine-statator% =oparte putini oameni obtin accesul sa intre acolo, si se a$la intro zona muntoasa arida% Fimeni nu ar indrazni sa ii nesocoteasca pe Batrani, pentru ca ei au la dispozitie o retea de contacte )asta, ca si puterea militara a gu)ernului :#inei%

&onge)itate incredibila 1& mi-a spus ca Batranii se #ranesc cu o dieta e(trem de pura, si culti)a ierburi speciale si plante medicinale care le con$era o incredibila lonmge)itate% @ alta sursa mi-a sugerat ca Batranii poseda secrete despre puterile ascunse de )indecare ale aurului despre care oamenii obisnuiti nu au #abar% Asta ar putea e(plica partial ideea, alt$el ridicola, ca Batranii traiesc si E!! de ani%
273 | P a g e

Stiu ca probabil nu acceptati asa ce)a% +otusi, nu )oi permite parerilor mele personale sa stea in calea raportarii complete a ceea ce am a$lat, asa cum mi-a $ost spus de catre 1& si altii% Unul dintre batranii care se ocupa cu procesul penal despre care )oi )orbi imediat (altul decat cel de 1!!! de miliarde de dolari de/a mentionat in 5rima 5arte" are 1NC de ani, con$orm celor spuse de 1&% 4rau ei colonistiU &-am intrebat pe 1& daca Batranii erau descendentii directi ai oamenilor care au migrat aici )enind de pe o alta planeta% 4l personal nu are cunostinta de asta, si ca durata lor de )iata supranaturala se datoreaza doar dietei stricte si ierburilor% A&te surse din interior de ni)el inalt mi-au spus ca cinci grupuri di$erite de oameni e(traterestri au colonizat 5amantul in trecut% Batranii se pare ca sunt descendentii unui ast$el de grup% :ele mai mari piramide c#inezesti se pare ca erau $olosite ca plat$orme de aterizare pentru na)ele lor% Mi s-a spus ca e(ista inca retele intinse de tuneluri cristaline in subteran, si care leaga aceste locuri unele de altele%

A:este tuneluri-conducte cristaline le permiteau sa dispuna de apa, canalizare si sursa de energie atunci cand aterizau% Sistemele de aparare a na)elor lor le asigurau protectia si siguranta in cazul oricarui atac )enit din partea localnicilor% &egendele c#inezesti arata ca piramidele au $ost construite de Xcei stra)ec#i care au coborat pe 5amant in dragoni metaliciX, asa cum am scris si in cartea mea X>n)estigatiile campului SursaX%

:inci genealogii principale :on$orm surselor mele de ni)el inalt cu care am )orbit, e(istau C grupuri principale de imigranti non-terestri% =iecare din aceste grupuri au de)enit $amilii regale in regiunile lor respecti)e% Au intentionat sa-si mentina genealogiile intacte% 5ermiteti-mi sa subliniez ca Batranii sunt oameni iubitori de pace, $oarte e)oluati% 4i )or sa )ada ca lumea noastra se trans$orma intruna mult mai poziti)a, iubitoare si prospera pentru toata lumea% Asta este unul din lucrurile cele mai surprinzatoare pe care le )om a$la de indata ce )a incepe Dez)aluirea% Au )enit cu obiectele lor $a)orite 4ste $oarte plauzibil ca Batranii au adus multe din obiectele lor $a)orite din lumea de unde au )enit% Asta poate e(plica de ce ma/oritatea condimentelor se gasesc numai in Asia si nicaieri in alta parte% 4i probabil ca au dez)aluit din te#nologia lor catre pamanteni, inclusi) cele de $abricare a matasii si ceramicii% 4ste $oarte posibil ca )iermii de matase sa nu $ie originari de pe +erra% Unul dintre oamenii mei din interior mi-a spus ca marile culturi care au construit piramidele din Atlantida au $ost $ondate de oameni imigranti care au )enit aici de pe alte planete% Unii dintre )oi probabil ca de/a radeti de asta, dar nu cred ca mai a)eti la dispozitie prea mult timp sa ramaneti ignoranti in legatura cu aceste lucruri% A)eau ei aliati din a$ara 5amantului care dispuneau de te#nologie a)ansataU Retineti, 1& nu are niciun $el de cunostinte despre $aptul ca Batranii ar $i descendentii unor imigranti nonterestri% :u toate astea, l-am intrebat daca Batranii au contacte cu oameni care dispun de te#nologie a)ansata si care nu traiesc pe 5amant, poate $iind rudele lor indepartate% 4l personal nu are cunostinta de asta, dar a admis ca proobabil nu este el persoana care ar trebui sa stie ast$el de lucruri% Surpriza din octombrie a :#inei
274 | P a g e

>n$ormatiile li 1& o$era un nou conte(t in legatura cu po)estea surprizei din octombrie a :#inei de care am a$lat de la sursele mele% Daca ati urmarit site-ul meu, stiti de/a ca am urmarit po)estea inca din octombrie G!1!, cand a inceput totul% 4sentialul po)estii a $ost ca Rezer)a =ederala a pacalit :#ina, iar ca urmare li s-a spus ca daca nu platesc corect inapoi aurul $urat de la c#inezi si daca nu se predau, atunci aliatii e(traterestri ai :#inei )or incepe sa distruga sistematic capacitatile lor de a sub/uga intreaga planeta% >n acest conte(t, e(ista o multime de e(emple in care multe ec#ipamente militare americane au $unctionat de$ectuos sau nu au $unctionat deloc, inclusi) C! de $ocoase intercontinentale de la baza din .-oming, timp in care pe deasupra bazei s-a plimbat un @HF in $orma de cilindru% Acesti e(traterestri se pare ca conlucreaza cu :#ina si cu alte natiuni ca sa se asigure ca tarile ?Q sub/ugate de/a de >lluminati nu-si )or duce la indeplinire planul de dominare globala si genocid planetar% Acest plan diabolic includea si o inscenare cu o $alsa in)azie e(traterestra, $olosindu-se de te#nologie a)ansata% Asa ca acest lucru nu mai este posibil in conditiile actuale% 4ste e)ident pentru ma/oritatea oamenilor destupati la cap ca @HF-urile sunt reale gcel putin o parte din ele - nota A>Mh% Ade)arata po)este din spatele lor este cunoscuta doar celor putini si pri)ilegiati% 4u mi-am dat toata silinta sa strang impreuna toate bucatile de in$ormatii% Se pare ca toate acestea )or $i la ordinea zile, cunoscute de toata lumea, mult mai curand decat am crede% gciteste mai departeh Adresa acestui articol original A>M este #ttp'88roaim%co%nr8UaYarticles`pY NG ;;;%popser)ice%ro ;;;%ruris%ro ;;;%so$t;arepse%com #ttp'88;;;%magazinruris%ro8 #ttp'88;;;%s$atulbatranilor%ro8$orum%p#p #ttp'88;;;%$aceboo9%com8pop%adrian%BCfR8zalmo(a%adipop #ttp'88;;;%s$atulbatranilor%ro8t#reads8G!-:A-Adrian-5op RKspunde cu citat ~ !E%!1%G!1G f1C Adrian +op Senior Member Data Lnscrierii 1!%1!%G!11 &ocaie :RA>@AA 5osturi D% N9 Adresa acestui articol original A>M este #ttp'88aim%pro%tc8UaYarticles`pY N1 gurmare din partea precedentah @ intelegere uimitoare 1& nu a intalnit personal pe niciunul dintre Batrani% :u toate astea, el este in relatii cu cine)a care locuieste cu ei si care a lucrat direct cu $amiliile Rezer)ei =ederale prin Banca Acordurilor >nternationale (B>S"% Acest contact al Batranilor a $ost impuscat de cinci ori doar un ultimul an% Batranii au dat in /udecata $amiliile Rezer)ei =ederale in septembrie G!1! pentru contracte de aur )ec#i de sute de ani, intro curte de apel secreta a$lata la B>S, iar Batranii au castigat procesul in decembrie%
275 | P a g e

Aceste noi persona/e se potri)esc de minune cu actiunea :#inei din @ctombrie G!1!, dupa cum am aratat pe site-ul meu, desi 1& nu a citit pana acum niciunul din articolele mele, si nici nu stia despre ele% 1udecata era pentru GDN de mii de miliarde USD% De atunci incoace, Rezer)a =ederala tot amana plata% :u toate astea, 1& imi spune ca se a$la in negocieri intensi)e zilnice din decembrie G!1! si acum aproape toate detaliile au $ost puse la punct% De aceea, ne asteptam la sc#imbari ma/ore c#iar X$oarte, $oarte curandX% Aiata $iecaruia se )a imbunatati Aiata $iecarui om de pe 5amant se )a imbunatati dramatic daca ceea ce imi spune 1ade &ion este ade)arat% Acest caz, si rezultatul sau, este ce)a complet separat de procesul penal de 1!!! de miliarde despre care am )orbit in 5rima 5arte, si care este complet do)edit prin documente publice% 5e de alta aprte, /udecata de GDN de mii de miliarde de USD s a)ut loc in secret, si nu am cum sa do)edesc ca este real in acest moment% Desi, alte surse din interior mia-u con$irmat de atunci ca este $oarte real si ca probabil )a de)eni stire publica in prima)ara anului G!1G% Un alt om din interior a spus ca momentul de timp spre care ne indreptam s-ar putea numi X5unctul de :orectieX, si a spus ca are semni$icatii uriase pentru )iata de pe 5amant% Mentine-l ascuns 4)ident ca Batranii au simtit ca este )ital pentru :#ina ca ei sa nu re)eleze unde se a$la aceasta rezer)a )asta de aur%%% si nici care este cantitatea e(acta% :on$orm celor spuse de 1&, :#ina inca dispune de mult mai multe rezer)e de aur decat au $ost in stare sa e(traga in ultimile sute de ani% Daca Batranii ar $i re)elat acest secret, nu ar $i $ost posibil sa mentina iluzia ca aurul este o mar$a $oarte )aloroasa, $oarte rara% Batranii au a)ut un a)anta/ strategic dispunand de o rezer)a aproape nelimitata de )alori despre care oricine din lume ar spune ca reprezinta Xbani ade)aratiX% 4ste de asemenea posibil ca Batranii au adus cu ei o te#nologie de creare a aurului pe care o $olosesc pana in ziua de azi% Asta ar putea e(plica de ce alte surse din interior au declarat ca daca asemenea mine secrete de aur ar e(ista cu ade)arat, ei cu siguranta ar a)ea cunostinta de ele%

SUA este cea mai mare in)estitie asiatica din istoria planetei Dar cum au a/uns SUA de la o simpla adunatura de colonii cu intinderi )aste de teren, cu oameni care se cazneau sa-si croiasca o )iata acolo, la cea mai mare putere a lumiiU 4ste doar ideea ca a)eau intinderi uriase de teren pe care le-au trans$ormat in resurse naturale, si de aceea au de)enit o putere economicaU Se pare ca nu% =ara aurul care sa garanteze moneda americana, nu si-ar $i putut permite )reodata sa aiba o crestere economica atat de rapida% Ar $i $ost doar o imensa bula care ar $i $ost permanent amenintata cu dezintegrarea% :on$orm celor spuse de 1&, cel mai mare secret al SUA este acela ca a $ost construit cu bani Asiatici, pro)eniti direct de la Batrani% America era o rebeliune impotri)a conducerii coloniale, imperiale, monar#ice a 4uropei, iar asiaticii au )azut asta ca o in)estitie absolut necesara pentru propria lor securitate% De ce sa construiesti Statele UniteU @landezii, 5ortug#ezii si Britanicii se bateau impreuna pentru suprematie cu uriasul comert asiatic care era $oarte pro$itabil, asta pana prin anii 1C!!% &ucrurile au de)enit serioase spre 1N!!, cand a luat $iinta 4nglis# 4ast >ndia :ompan-% @landezii au in$iintat si ei Dutc# 4ast >ndia :ompan- in 1N!G, ca o masura contrao$ensi)a in acest /oc de putere% 4)enimentele s-au precipitat imediat% 4nglezii au castigat o batalie militara decisi)a impotri)a 5ortug#ezilor
276 | P a g e

in batalia de la S;all- din 1N1G, si ast$el puterea lor a crescut mult mai repede dupa acest moment% Asa cum se arata in .i9ipedia' 5rintro serie de cinci legi date in /urul anului 1NB!, Regele :#arles al >>-lea a dat dreptul 4ast >ndia :ompande a cumpara in nume propriu teritorii, de a coace bani, de a se dota cu $ortarete si trupe si de a $orma aliante, de a $ace razboi sau pace, si de a a)ea /urisdictie ci)ila si penala in zonele administrate% :u alte cu)inte, 4nglezii in)adau Asia, pas cu pas, pentru ca acolo era locul plin de bani% Au creat o corporatie care a de)enit ea insasi o natiune, o proiectie inca de pe atunci a lumii in care traim astazi% 4ast >ndia :ompan- putea sa tipareasca proprii bani, sa declare razboi, sa cucereasca orice teritoriu ar $i dorit, si sa $aca toate regulile, $ara restrictii% Asta se petrecea c#iar in curtea :#inei, si era &4?A& inca din 1NB!% Batranii erau e)ident $oarte ingri/orati de asta si trebuiau sa $aca ce)a ca sa creeze o rezistenta e$icienta impotri)a acestei amenintari insidioase% >n)estind in X&umea FouaX pentru a contrabalansa ecuatia puterii 1& mi-a spus ca Asiaticii au $inantat in secret construirea si dez)oltarea SUA, cu mult inainte de Re)olutia din 1BBN% @amenii din spatele Re)olutiei Americane a)eau e)ident propriul lor plan, asa cum astazi cunoastem, dar pentru a crea proiectul unei dez)oltari masi)e pe o asa de mare scala, a)eau ne)oie de un in)estitor%%% cu buzunare adanci% 5arintii =ondatori gai SUA - nota A>Mh au semnat separat pentru $iecare transport secret de aur pe care l-au primit% Batranii se asteptau sa $ie platiti integral de-a lungul timpului pentru toate aceste $urnizari pe care leau $acut% Stiau de la bun inceput ca )or $i necesari ani buni ca SUA sa $ie construite pana la punctul in care sa de)ina capabile sa se sustina singure si pro$itabile, dar a $ost necesar ca sa contra-balanseze ecuatia puterii in lume% Aase pline cu aur, cu o medie de G!!! de tone $iecare, erau trimise in mod periodic catre SUA% A:est aur a $ost $olosit in mod secret ca si garantie a banilor tipariti de +rezoreria SUA, $inantand ast$el o e(pansiune industriala $ara precedent% SUA au luat toate masurile ca sa nu ramana $ara acest aur% 4ra depozitat ba in Me(ic, ba in alte locuri din lume, inclusi) in Asia% Acest proces de crestere a rezer)elor de aur ale SUA a atins un ma(im in anii 1D!!% 5entru aproape un intreg secol, mi s-a spus ca SUA a primit &UFAR G!!! de tone de aur% =iecare )as plin cu aur a insemnat un contract separat semnat de ambele parti% :alea $erata transcontinentala - o in)estitie asiatica esentiala Daca nu esti atent la lectia de istorie americana, ai putea ignori ziua in care pro$esorul de istori iti spune ca Xscla)iiX c#inezi au construit prima cale $erata transcontinentala intre 1DNE si 1DN9% 1argonul prin care acestia erau numiti este X:ooliesX% Se pare ca erau cei mai buni la intins $rang#ii, plantat dinamita in garile din stanca, aprins dinamita, si erau su$icient de rapizi ca sa urce repede inapoi pe $rang#ie asa incat e(plozia sa nu-i prinda din urma% Dar realitatea este cu totul alta% X:ooliesX nu erau deloc scla)i% 4rau muncitori cu inalta cali$icare care erau trimisi din Asia% :#inezii nu au a)ut incredere in americani ca pot $ace treaba ca lumea% Asa ca si-au trimis proprii oameni ca sa se asigure ca totul )a merge cum era plani$icat% X:eleOtiiX 5robabil ca pro$esorul de istorie nu ti-a spus ca acesti muncitori c#inezi nu erau deloc numiti X:ooliesX' #ttp'88en%;i9ipedia%org8;i9i8=irsta+%%%rt#aAmericaQG9 Magistrala $erata :entral 5aci$ic a $ost construita in principal de catre multele mii de muncitori emigranti din :#ina, care erau numiti in acele )remuri X:eleOtiiX, iar :#ina era numita XRegatul :elestX%
277 | P a g e

:#iar daca la inceput ei pareau ca sunt prea slabi si $ragili pentru o ast$el de munca, dupa primele cate)a zile in care :#inezii au mincit pe rupte, s-a luat decizia sa $ie anga/ati cat de multi c#inezi puteau $i gasiti in :ali$ornia (unde ma/oritatea erau mineri auri$eri independenti sau in industriile de ser)icii cum ar $i spalatorii sau bucatarii"% Mult mai multi au $ost importati direct din :#ina% #ttp'88en%;i9ipedia%org8;i9i8:elestialaQGD:#ineseQG9 X:elestX era un termen prin care erau numiti emigrantii c#inezi in SUA, :anada si Australia in secolul 19% +ermenul era $olosit pe larg in mass-media populara a zilei% +ermenul este de la X>mperiul :elestX (+ianc#ao Daguo", un nume traditional pentru :#ina% :eleOtii% Regatul :4lest% >mperiul :elest% =oarte interesant% Bine% Stai putin%%% ce inseamna de $apt :4&4S+U :a sa $ie clar pentru toti, sa )edem la dictionar-%com ce inseamna cu)antul X:elestX' #ttp'88dictionar-%re$erence%com8bro;se8celestial celest - ad/ecti) 1% apartinand cerului sau paradisului )izibil G% apartinand paradisului in)izibil sau spiritual* di)in* ceresc E% apartinand de na)igarea celesta % (cu prima litera ma/uscula" apartinand $ostului >mperiu :#inez sau poporului c#inez Fu este deloc greu sa ne imaginam ca numele de X:elestX si X>mperiul :elestX a $ost ales pentru un scop clar% 4i erau mandri ca $aptul ca au )enit din cer, din spatiul cosmic% :erurile% @ alta planeta plina de )iata% 5oate ca s-au pierdut toate inregistrarile scrise si )orbite despre Xrudele noastreX, dar asta nu inseamna deloc ca suntem singuri% >maginati-)a aceasta scena in 1D!!% De ce oare ei si-ar putea alege un nume ca acestaU american' De ce )a numiti :eleOtiU celest' (zambeste" american' :eU celest' (arata spre cer si zambeste din nou" american' (rde cu neincredere" Daaaa, biiine%%% @ alta parte a acestei mosteniri care a a/uns pana in timpurile moderne, despre care au cunostinta doar $oarte putini oameni, este una dintre cele mai mari companii de ceai din lume care se numeste dupa :eleOti, in)ocand ast$el toate misterele si minunile comertului cu condimente'

:onstruind America ca o in)estitie :eleOtii au construit in secret America cu scopul de a $i o putere industriala% Fu a)eau de gand sa-si arunce banii% >deea era ca sa o dez)olte pana cand de)enea capabila sa aiba pro$it pentru ca apoi ei sa-si primesca banii inapoi% :alea $erata transcontinentala a luat $aJa, pornind dez)oltarea acestor )aste teritorii cu o )iteza $ara precedent% =ara aceste transporturi masi)e de aur )enind luna de luna, America nu ar $i a)ut niciodata o asa dez)oltare e(plozi)a% Bancnotele lor ar $i $ost $acute din nimic, in$latia ar $i $ost galopanta, si pana la urma s-ar $i spart, aducand Aisul American cu picioarele pe pamant%
278 | P a g e

Asiaticii au scris cate un contract pentru $iecare transport de aur% 4(ista un numar impresionant de contracte in constructia sistemului de cale $erata% >nca nu au $oost platite% Acesta este miezul procesului de GDN de mii de miliarde de USD care a $ost intentat Rezer)ei =ederale in decembrie G!1!, dupa cum spune 1&% @data ce America a de)enit o putere induatriala, putea )inde produse catre restul lumii% Apoi, banii capatati din acest comert, isi puteau plati imprumuturile luate din Asia% Semne americane ale tradarii :eleOtii probabil ca si-au dat seama ca au $ost tradati imediat dupa terminarea caii $erate transcontinentale% De indata ce americanii au a)ut aceasta piesa de in$rastructura $oarte importanta, au incercat sa le dea un sut in $und :eleOtilor% Au $acut asta adoptand termenul peiorati) X:ooliesX, incadrandu-i in categoria Xscla)iX, si adoptand legi prin care era ilegal pentru ei sa traiasca in SUA' #ttp'88en%;i9ipedia%org8;i9i8:oolies Desi muncitorii c#inezi au contribuit la construirea primei cai $erate transcontinentale din SUA, si a caii $erate 5aci$ic :anadiene in :anada de )est, emigrarea c#ineza a $ost descura/ata dupa terminarea constructiei% &egea cali$orniana Anti-:oolie din 1DNG si &egea $ederala de e(cludere din 1DDG au contribuit la oprirea emigratiei c#ineze catre SUA% :u toate aceste incercari de restrictionare a in$lu(ului de muncitori ie$tini din :#ina, incepand cu 1DB! muncitorii c#inezi au a/utat la construirea unei )aste retele de modernizare a cursurilor unor rauri in delta raului Sacramento-San 1oa_uin% Aceste lucrari au o$erit supra$ete de sute de #ectare de pamant $ertil pentru agricultura% :on$orm :onstitutiei SUA (1DB9"' 5rezenta strainilor ne-eligibili sa de)ina cetateni ai SUA este declarata periculoasa bunastarii Statului, iar &egislati)ul )a descura/a emigratia prin orice mi/loace din puterea sa% :ooleismul asiatic este o $orma de scla)ie umana, si este interzisa in Stat, iar toate contractele de munca ale :oolie sunt nule% +oate companiile sau corporatiile, $ormate in aceasta tara sau in alte tari straine, si care importa ast$el de $orte de munca, )or $i penalizate dupa bunul plac al &egislati)ului% :eleOtii au oprit orice transport de aur inainte de momentul $ormarii Rezer)ei =ederale :on$orm celor spuse de 1&, :eleOtiisi-au dat seama inca din 1911 ca sunt pacaliti, odata cu primii pasi ai SUA catre crearea Rezer)ei =ederale% De atunci toate transporturile de aur au $ost oprite% :reditarea era continuata, dar nu sub $orma unor )alori $orte cum ar $i aurul% :eleOtii nu erau insa constienti de $aptul ca R4zer)a =ederala era numai partea )izibila a unui complot care data inca din anii 1B!!, asa cum )oi continua sa )a arat in 5artea a +reia% Scopul ultim al banc#erilor Rezer)ei =ederale, si a societatilor secrete din care $ac ei parte, era asa cum am mai spus' sa elimine standardul $inanciar bazat pe aur si sa creeze cantitati nelimitate de bani )irtuali% Acum s-ar putea sa $ie mai clar $aptul ca a merge dupa aur insemna sa mearga dupa :eleOti% Un aspect important >n 5rima 5arte, am descris cum dinastia 2uomintang din :#ina a mutat aurul in +ai;an ca sa il prote/eze impotri)a $urtului de catre /aponezi in cadrul programului X:rinul de AurX% 1& nu are cunostinta despre niciun transport de aur care a $ost trimis in SUA in 19ED% Aceste transporturi probabil ca au $ost $acute de la o $actiune separata a =amiliei Dragon, sau poate ca 1& pur si simplu nu cunoaste aceste aspecte ale planurilor Batranilor%
275 | P a g e

1& mi-a spus ca Batranii se bucura de intregul spri/in si a/utor militar al :#inei, iar aceasta datorie uriasa in aur a SUA a creat o teroare absoluta pe #olurile gu)ernului american% 4i stiu ca toate astea )or de)eni publice $oarte curand, si atunci popul9atia )a $i atat de suparata incat gu)ernantii se )or teme pentru )ietile lor% Sa ne oprim aici, ca sa a)eti ce citi in timp ce eu )oi continua sa lucrez% >n 5artea a +reia, pe care o )oi publica cat de repede pot, ma )oi intoarce la tema centrala, care este $oarte bine documentata, anume cum >lluminati au incercat sa-i pacaleacsa pe :eleOti, cum au creat o masinarie de in)entat bani $ara numar, si cum aporoape au reusit% Adresa acestui articol original A>M este #ttp'88aim%pro%tc8UaYarticles`pY N1 ;;;%popser)ice%ro ;;;%ruris%ro ;;;%so$t;arepse%com #ttp'88;;;%magazinruris%ro8 #ttp'88;;;%s$atulbatranilor%ro8$orum%p#p #ttp'88;;;%$aceboo9%com8pop%adrian%BCfR8zalmo(a%adipop #ttp'88;;;%s$atulbatranilor%ro8t#reads8G!-:A-Adrian-5op RKspunde cu citat ~ !E%!1%G!1G f1N Adrian +op Senior Member Data Lnscrierii 1!%1!%G!11 &ocaie :RA>@AA 5osturi D% N9 Adresa acestui articol este #ttp'88aim%pro%tc8UaYarticles`pY ND :abala criminala occidentala ameninta cu e(tinctia rasei umane Reteta unui )irus de laborator intr-atat de contagios si de periculos incat ar putea sa ucida milioane de oameni ar putea $i publicata in curand, au anuntat, marti, cei care l-au creat, un grup de cercetatori din @landa% 5rima reactie internationala a )enit din partea gu)ernului Statelor Unite% @$icialii americani au atras atentia ca nu este recomandata publicarea retetei )irusului creat in laborator pentru ca ar putea a/unge pe mainile teroristilor% X4(ista teama ca, daca se creeaza ce)a atat de mortal si se trans$orma intr-o pandemie globala, mortalitatea si costul pentru intreaga lume ar $i masi)eX, a declarat un consilier stiinti$ic al administratiei SUA% :oncret, )irusul creat intr-un laborator olandez este o noua tulpina $oarte contagioasa a gripei a)iare, ce poate in$ecta si ucide milioane de oameni% >n$ormatia a creat e(trem de multa panica pentru ca este pentru prima data cand s-a reusit o mutatie a tulpinii ,CF1 a )irusului gripei a)iare ast$el incat sa se poata transmite $oarte usor prin intermediul aerului, prin tuse si stranut% 5ana in prezent, se considera ca gripa a)iara ,CF1 se poate transmite intre oameni numai prin contact $izic $oarte apropiat, nu si prin aer sau stranut, asa cum este posibil in cazul noului )irus% Spalare de bani sub umbrela =M> XSpalare de baniX - acestia sunt termenii cu care un analist al prestigioasei publicatii +#e 4conomist se re$era
280 | P a g e

la trans$erul de bani al tarilor din U4 si a celor emergente catre =ondul Monetar >nternational, in scopul de a a/uta statele lo)ite de criza europeana, ca >talia sau Spania%

&a un deceniu dupa ce moneda unica europeana a $ost lansata cu sunete de $an$ara si arti$icii, )iitorul sau continua sa apara nesigur Aaru/an 5ambuccian considera ca actualul sistem politico-economic nu mai este sustenabil, iar masurile care se iau la Bru(elles nu $ac decat sa a$unde 4uropa si mai rau in XmlastinaX in care se a$la% Deputatul considera ca este ne)oie de reactii ma/ore, la ni)elul ?G! sau c#iar ?D, cum ar $i, de e(emplu, renuntarea la constructia monetara actuala, care Xpermite toate porcariile care se intamplaX atat in zona bancara si in zona bugetara% :um este construita monedaU Moneda nu se spri/ina pe nimic, ea se spri/ina pe increderea pe care o ai in emitentul monedei respecti)e, or asta nu inseamna nimic% Adica dupa parerea mea ar trebui re)enit la legarea monedei de resursa limitata% 4 $oarte neplacut ce spun, ca nu mai poti sa $aceti de lucruri din astea spectaculoase, sa tragi de ea ca de un elastic, dar nici nu te mai aduce in situatii ca asta% 4 $oarte neplacut, sigur, nu place nici conducatorilor - nici de $irme, nici de state - nu place nici condusilor nici anga/atilor, nici popoarelor% Dar nu a)em alta solutie% >n opinia sa, Romania are o sansa $oarte mare de a se sal)a cu conditia sa se decupleze de la modul de gandire latin, care caracterizeaza tari precum ?recia sau >talia, in care ma/oritatea traieste dupa modelul Xsa ai totul $ara sa $aci nimicX% >ar ca sa se petreaca decuplarea despre care )orbeati ce ar trebui sa se sc#imbe in RomaniaU Dupa parerea mea, in primul rand ar trebui e(plicat ce se intampla, lucru pe care nu il $ace nimeni% Si nu il $ace nimeni de multe ori in mod ticalos, pentru ca e(ista oameni inteligenti care stiu despre ce e )orba, dar care pre$era sa nu spuna nimic, ca sa isi mentina un status-_uo personal% Sunt si din zona economica si din zona politica% >n zona culturala%%%acolo se bate campii cu gratie% :ei despre care )a )orbeam ar trebui in primul rand sa renunte la /argonul pro$esional si sa le e(plice oamenilor% 5entru ca orice lucru, daca l-ai inteles si il stii, il poti spune in toate $elurile posibile, si ca ydupa blocuriy, si alt$el% >n al doilea rand, ar trebui sa $ie dispusi sa e(plice si in al treilea rand sa aiba canalele prin care sa )orbeasca% :riminalii de la )ar$ul piramidei de putere sunt disperati Se$ul Statului Ma/or al Statelor Unite ale Americii a declarat ca este ingri/orat in pri)inta Xunei potentiale re)olte ci)ileX in 4uropa, pe masura cresterii crizei $inanciare% ?eneralul Martin Dempse- a spus ca nu este clar daca ultimele masuri luate de liderii europeni )or $i su$iciente pentru a tine unita zona euro, adaugand ca o izbucnire a unui con$lict social ar putea a)ea consecinte pentru 5entagon, transmite BB:% ?eneralul Dempse- a a$irmat, cu ocazia unei intalniri organizate de :onsiliul Atlantic, ca Xzona euro se con$runta cu un mare riscX% Se$ul armatei americane se teme ca militarii Statelor Unite ar putea sa $ie ne)oiti
281 | P a g e

sa rezol)e problemele din zona euro, Xdin cauza potentialului unei re)olte ci)ile si a unei ruperi a UniuniiX% Statele Unite ale Americii au peste D!%!!! de militari si G!%!!! de ci)ili care acti)eaza in 4uropa, mare parte in ?ermania% Martin Dempse- a ser)it SUA, ca general, in razboiul din >ra9% 5ana acum au $ost agentii de rating, sonda/e, presa, scenarii, ma rog, c#estii so$t, uite ca a aparut si se$ul cu bombele sa dea deocamdata cu bobarnacul% De)ine groasa% Disperarea e $oarte mare% Amenintarea a dat rezultateU ?u)ernele din 4uropa se dau peste cap pentru a umple bancile de bani% >n >talia, de e(emplu, gu)ernulmarioneta condus de trilateralul Monti incura/eaza bancile sa cumpere proprietati publice% >n 5ortugalia, gu)ernul imprumuta, practic, bani de la $ondurile de pensii detinute de banci si ar putea $olosi o parte din $onduri pentru a a/uta companiile de stat sa-si plateasca datoriile% &a $el ca si celelalte gu)erne-marioneta din 4uropa, cele din ?ermania si Spania aplica, la randul lor, masuri neortodo(e pentru a spri/ini bancile su$erinde, care nu mai au bani, $iind de)alizate de oculta $inanciara% Aceste masuri sunt $olosite din cauza $aptului ca tarile din zona euro se a$la sub o presiune teribila in urma amenintarilor de tot $elul )enite pe toate canalele :abalei criminale oculte care nu )rea deloc sa renunte la putere% Adresa acestui articol este #ttp'88aim%pro%tc8UaYarticles`pY ND ;;;%popser)ice%ro ;;;%ruris%ro ;;;%so$t;arepse%com #ttp'88;;;%magazinruris%ro8 #ttp'88;;;%s$atulbatranilor%ro8$orum%p#p #ttp'88;;;%$aceboo9%com8pop%adrian%BCfR8zalmo(a%adipop #ttp'88;;;%s$atulbatranilor%ro8t#reads8G!-:A-Adrian-5op RKspunde cu citat ~ !E%!1%G!1G f1B Adrian +op Senior Member Data Lnscrierii 1!%1!%G!11 &ocaie :RA>@AA 5osturi D% N9 Adresa acestui articol original A>M este #ttp'88aim%edu%tc8UaYarticles`pY N9 >n data de G1 decembrie G!11, Ben/amin =ul$ord a $ost in)itat in cadrul unei emisiuni de analiza politica la un post +A din 1aponia% :u aceasta ocazie el a dat un ultimatum cabalei satanice criminale% Aa prezentam traducerea din limba engleza a inter)entiilor sale care au $ost publicate si pe [ou+ube% :ele E pasa/e in care =ul$ord )orbeste in engleza sunt la minutele N' 1-1E' D, apoi GE'GB-GC'E!, si la $inal E9'GG- !'!D' A" Segmentul N' 1 - 1E' D A" Segmentul N' 1 - 1E' D
282 | P a g e

Bine% Acum )oi spune asta in engleza% 4ra sa $iu ucis de numeroase ori% 5rintre cei care au incercat sa ma omoare sunt ,enr- 2issinger, ?eorge Bus# senior, Da)id de Rot#sc#ild in ?ene)a, si oamenii care sunt acum sursa problemelor in SUA incluzand =ran9 :arlucci, 1ames Ba9er, 5aul .ol$enso#n, ?eorge Soros, Hbignie; Brzezins9i, +imot#- ?#eit#ner% Acesti oameni sunt ucigasi si criminali, trebuie sa ii arestati, iar daca ei se opun arestarii - ei sunt ucigasi trebuie sa ii impuscati, nu trebuie sa ii lasati pe acesti oameni sa $ie liberi% Asta este important% 4i planuiesc sa declanseze al +reilea Razboi Mondial, si sa ucida gast$elh miliarde de oameni% Da)id de Rot#sc#ild din ?ene)a, sa nu crezi ca esti in siguranta in castelul tau acolo, nu estiR Foi stim unde te a$li% Foi stim cine esti tu% Si il ai pe acest 5apK )iolator de copii, 5apa Male$icul al 1N-lea%%% ei bine, curand el )a $i mort, si sa $ii pregatit ca Satan te asteapta% Sunt acesti netrebnici care sunt acum pe $uga, si carora trebuie sa le dam un branci, sa ii indepartam de la putere% 4i impiedica umanitatea sa progreseze, ei stopeaza progresul te#nic cu cel putin 1!! de ani, daca nu mai mult% 4i incearca sa omoare miliarde de oameni, ei incearca sa declanseze al +reilea Razboi Mondial c#iar acum, in >ran, in Siria%%% si toti spun X5ai%%% nu stiu ce sa $acX% ,aideti, nu sunt decat cati)a boOorogi, de ce nu ii puneti - )oi, americanii - la inc#isoareU Si acum ca in$ormez ca e(ista o amenintare la adresa 1aponiei, e(ista un )as de $ora/ maritim care c#iar acum $oreaza la mare adancime pe $undul oceanului la :#iba ca sa depuna acolo o bomba nucleara, )asul se numeste +c#i9-u Maru% Si, daca 1aponia este atacata din nou cu acest tsunami nuclear, atunci am auzit ca )a $i o actiune de contracarare - )or scu$unda o mare $ormatiune de stanci din >nsulele :anare care )a genera un )al de tsunami inalt de 1!! metri ca sa lo)easca coasta de est a SUA, inclusi) Fe; [or9, .as#ington si Miami% Aoi trebuie sa impiedicati o asemenea tragedie% +rebuie sa ii arestati pe acesti criminali% Foi stim cine sunt ei' 1a- Roc9e$eller, ?eorge Bus#%%% si nu uitati de banditii din :#icago care il manipuleaza pe @bama, nu-l uitati pe Ban/amin Fetan-a#u% Si mai am un lucru gde spush% Areau sa le spun poporului e)reu' )oi sunteti un popor bun, care se teme de Dumnezeu, dar care sunteti condusi de banditi care i se inc#ina lui Satan% DaU Steagul >sraelului ar $i trebuit sa $ie Menora, dar in loc de asta a)eti un simbol satanic, intelegetiU Acela este un simbol satanic pe steagul )ostru% Acela nu este un simbol e)reiesc% De ce nu se a$la Menora pe steagul israelianU Aa spun eu de ce' pentru ca $amilia Rot#sc#ild, care a creat >sraelul, i se inc#ina lui &uci$er% 4i i se inc#ina lui Satan% 4i nu i se inc#ina lui [a#;e% 4i nu sunt e)rei ade)arati% Fumele lor ade)arat este Bauer% 4i se $olosesc de )oi% Aa bateti /oc de )oi insi)a acceptand sa mergeti inainte cu acest plan nebunesc% ?rabiti-)a si arestati-i pe acesti criminali care au preluat conducerea societatii )oastre% Asta nu e deloc o gluma% Sunt su$iciente do)ezi publice ca toata lumea sa isi dea seama ca este ade)arat% +otul este public% @ricine care $ace cercetari serioase, bine documentate, bazate pe $apte do)edite, )or descoperi ca o banda de tal#ari manipuleaza sistemul $inanciar de E!! de ani incoace, si ei plani$ica acum un genocid%%% ei trebuie sa $ie opriti% Foi ii )om opri% Aceasta este o declaratie de razboi% Ma auzitiU Da)id Rot#sc#ild, nu mai esti in siguranta% Retrage-te din /ocul tau criminal% Am auzit ca 4)el-n de Rot#sc#ild, conducatoarea $amiliei, se ascunde acum in tacere la castelul ei din Anglia% 4i bine, 4)el-n, spune $amiliei tale sa se retraga, spune-le ca este destul, $ara genocid, $amilia ta este in pericol daca nu opresti aceasta nebunie%%% Fu mai este timp% Fu imi place sa am o $aJK suparata ca ne apropiem de :raciun% Acum ar trebui sa $ie o perioada%%% noi ar trebui sa a)em posibilitatea sa traim cea mai bogata crestere economica e(plozi)a din istoria ci)ilizatiei% A)em te#nologia de a trans$orma deserturile in zone )erzi% 5utem sa umplem din nou oceanele cu peste% 5utem a)ea pace mondiala% >ar tot ce ne bloc#eaza, sunt o duzina de batrani%%% )a rog, toata lumea, arestati-iR :e se petrece cu )oi, oameni buniU 5utem a)ea pace mondiala, putem a)ea toate aceste lucruri bune, dar
283 | P a g e

suntem blocati de un grup minuscul de batrani care i se inc#ina lui Satan% Aste e do)edit% Aa rog, trebuie sa sal)am planeta% Multumesc% Su$icient% Un lucru de $inal% Asta nu e ca sa ii prindem pe cei rai, bineU Ficiodata nu acesta a $ost moti)ul% Dar ei incearca sa ne omoare% Si, la un moment dat, dupa atatea incercari de asasinare, dupa atatea #artuiri, stiti )oi%%% spunndu-le tuturor celor pe care ii cunosteam ca am innebunit, ca ma drog#ez, ei au omorat oameni pe care ii cunosteam%%% stiati ca ei au omorat mai multi oameni decat oricine altcine)a in istoria umanitatiiU 4i sunt responsabili pentru 5rimul Razboi Mondial, ei sunt raspunzatori pentru cel de-al Doilea Razboi Mondial, ei sunt responsabili pentru ,olocaust, ei l-au omorat pe 2enned-, pe Martin &ut#er 2ing, pe 1o#n &ennon, pe Mic#ael 1ac9son, intelegetiU 4i au omorat conducatori din toata lumea* ei sunt cei mai rai criminali si au trans$ormat SUA intro republica bananiera si incearca sa trans$orme 4uropa intro dictatura $ascista% Si singura arma a lor este iluzia acestor bani XgoiX care nu se bazeaza pe nimic real% Foi le taiem $inantarile, si o sa-i ducem la inc#isoare, ei trebuie sa se predea% 5utem a)ea pace mondiala, putem a)ea prosperitate, putem a)ea o crestere a longe)itatii oamenilor, putem sa ne lepadam singuri de acest cosmar, depinde doar ne noi% +oti cei care asculta asta, $aceti ceea ca )a sta in putinta, si amintiti-)a ca noi suntem mai multi decat ei, si cu siguranta ca, c#iar in cele mai in$estate zone, )oi ii depasiti numeric cu un raport de 1!!'1, arestati criminalii care se a$la cel mai aproape de )oi si putem sal)a planeta% Aa multumesc% B" Segmentul GE'GB - GC'E! Repet, ei gcoreeniih eu $ost di)izati in mod arti$icial pentru a se supune manipularii $ortelor din 4uropa% Fu este deloc necesar ca poporul coreean sa $ie di)izat% Uniti, ei )or $i una dintre cele mai puternice tari de pe 5amant% 4(ista o sansa la pace in peninsula :oreeana% Si, bineinteles, asta )a genera o dez)oltare economica e(plozi)a $ara precedent in aceasta regiune a 5amantului% >n acelasi timp, reteaua $ormata din agentii nord-coreeni din 1aponia care se dadeau drept /aponezi, a $ost dezmembrata% Au $ost arestati, 1aponia se )a elibera de controlul $ortelor straine care se dadeau drept /aponeze% Si asta e o sansa pentru ca poporul /aponez si poporul coreean, care sunt )eri, daca nu c#iar $rati, sa dez)olte relatii prietenesti si prospere% Retineti' Rot#sc#ilds au ne)oie de razboi ca sa isi mentina controlul asupra noastra, au ne)oie de razboi ca sa ne omoare, nu este deloc necesar ca oamenii sa lupte unii impotri)a celorlalti% 5utem a)ea pace mondiala, asta este o sansa pe care o a)em% Daca au inceput un /oc murdar de putere, noi nu trebuie sa le dam ocazia sasi mai mentina controlul asupra noastra% Umanitatea poate sa se elibereze singura acum% Batalia a inceput% +rebuie sa luptam impotri)a lor pe toate $ronturile pana cand )a $i pace mondiala si se )a pune capat saraciei si o stopare a distrugerii mediului% 5utem realiza toate acestea in numai cate)a luni de zile, odata ce )om scapa de aceasta cabala criminala care i se inc#ina lui Satan% Si am inceput de/a% :" Segmentul E9'GG - !'!D Aoi spune ce)a in engleza acum%%% +ineti minte, ,enr- 2issinger si to)arasii tai banditi, ca nu e(ista niciun loc pe aceatsa planeta unde sa )a puteti ascunde, nicaieri% ABS@&U+ F>:A>4R>% :redeati ca puteti sa ucideti miliarde de oameni si )oi sa )a ascundeti in baze subteraneU 4i bine, nu puteti% :redeati ca puteti sa mergeti in America de Sud in timp ce noi ceilalti sa murimU 4i bine, nu puteti% Aeti merge la inc#isoare daca nu )a predati acum, desi probabil ca este de/a prea tarziu pentru )oi sa e)itati supararea si mnia poporului american si a oamenilor planetei, caci )oi sunteti urmariti de propriile )oatre greseli, )-ati pecetluit soarta datorita lacomiei )oastre, datorita urii )oastre, datorita placerilor )oastre, datorita prostiei )oastre%
284 | P a g e

+impul )ostru a trecut% @cupati sistemul $inanciar global - primii pasi Si acum, tot Ben/amin =ul$ord ne anunta pe blogul sau ca Foul Sistem este acti)at in proportie de 99 Q R X@ccup- t#e global $inanciar s-stemX - stiri de ultima ora' A:+>AAR4A F@U&U> S>S+4M ' 99 Q 5rimele tranzactii istorice din cadrul noului sistem $inanciar tocmai au a)ut locR Multe retele globale de comercializare, independente, de pe Lntreaga planeta se a$la in plin proces de cone(iune rapida, prin intermediul internetului% Aceasta )a duce la aparitia unor posibilitati aproape nes$arsite de e(pansiune a retelelor de comert international, de tranzactii si de a$aceri% @amenii s-au trezit in s$arsit' au realizat ca pentru cea mai mare parte din c#eltuieli nu au ne)oie de bani XemisiX de gu)ern % De $apt, att de multe si di$erite grupuri au abuzat de actualul sistem de bani, incat, la ora actuala, acesta nu-si mai poate Lndeplini scopurile sale originale, care au $ost' a" mi/loc de sc#imb b" unitate de cont, si c" e(primarea )alorii unor lucruri Ultima dintre acestea, Lmpreuna cu camKta - perceperea de dobnzi, a condus la abuzuri sistemice si la cresterea criminalitatii% Banii au incetat sa mai Xec#i)alezeX lucruri, si au Lnceput sa $ie pri)iti ca o )aloare Ln sine - acesta $iind unul dintre moti)ele pentru lipsesc tot mai mult din circulatie RRR XAaloareaX lor este tezaurizata, disponibilitatea e$ecti)a a $inantelor manipulata, iar pietele, implicit, sunt distorsionate% Fu e de mirare ca toate marile religii au interzis utilizarea cametei - pentru ca ei stiau ca cel ce imprumuta bani cu dobanda (camatarul si sc#emele lui diabolice" nu se opreste pna nu detine totul, si tinde sa manipuleze $ara mila Ln acest scop% Ast$el ca au inceput sa apara unele initiati)e interesante cu pri)ire la modul Ln care acest sistem Lnrobitor de control $inanciar global ar putea $i destramat% 0n 19D!, Ln :anada, un om numit Mic#ael &inton a in$iintat primele sisteme locale de sc#imb Y &ocal 4(c#ange +rading S-stem Y ( &4+S ", iar unele dintre ele au a/uns ca, in timp, sa de)ina stabile%

Apoi, ele s-au raspndit Ln /urul planetei, dar au $ost ignorate de catre cei care conduc corporatiile media% Sistemul, pe scurt, Lnseamna ca a)eti o moneda locala care nu este purtatoare de dobanda% Aceasta )a $i $olosita de catre toti membrii sistemului, pentru comertul cu tot $elul de bunuri si ser)icii' pna la B!Q din tot ce ai ne)oie poate $i ac#izitionat Ln acest $el daca aceasta )aluta ruleaza intr-un sistem cu su$icienti membri% A se )edea de$initia de la' #ttp'88en%;i9ipedia%org8;i9i8&ocalae%%%tradingas-stem Apoi, au e(istat banci de care tranzactionau timp, e-)alute %%% si multe alte ino)atii% 4(perienta celor peste treizeci de ani din acest domeniu s-a raspndit peste tot% 5entru descrierea Ban9 +ime, a se )edea' #ttp'88en%;i9ipedia%org8;i9i8+imeaban9ing Una dintre cele mai so$isticate metode alternati)e, abia pusa Ln $unctiune la capacitate ma(ima, este in &i)erpool, Anglia, pe baza de +?&' a se )edea' #ttp'88;;;%tgl%t)8
285 | P a g e

5entru a )edea cum pot $i mobilizate aceste tipuri generice de sistem este su$icient sa analizam e(emplul Argentinei, care a intrat in con$lict cu ban9erii, si a aruncat a$ara =M>% Fatiunea a $ost Lntr-o criza $inanciara pro$unda - dar $oarte repede, sistemele de tip &4+S au luat a)ant, ast$el ca oamenii care au participat la ele au $ost tot mai a)anta/ati% Acelasi lucru sa Lntmplat recent si Ln ?recia% Un barbat grec, inter)ie)at si publicat pe [ou +ube, a declarat despre aceste &4+S' - XSunt uimit ' imi pot permite lucruri pe care nu le-as $i putut cumpara LnainteX% :u alte cu)inte, acest tip generic de sistem duce la abundenta tot mai mare% Adica nu la ceea ce te-ai putea astepta sa se petreaca atunci cand esti sub in$luenta mass-media care tinde sa picteze doar tabloul Xeconomii sub asediuX% Succesul apare pentru ca oamenii sunt reali si poti cladi ce)a cu ei - Ln timp ce multe aspecte gu)ernamentale de astazi sunt o )arietate de $ictiuni, si se dezintegreaza sub stresul care si el este Ln mod substantial intretinut de $oarte multe $ictiuni% RezultatulU S>S+4M4 S>M>&AR4, D4 +>5 &4+S, 5R4:UM S> MU&+4 A&+4 AAR>AF+4 >F@AA+@AR4 A&4 &U> SUF+ >F :URS D4 A 5R4&UA S+A=4+A R &a $el ca alte lucruri cum ar $i calculatoarele, care s-au mutat de la sisteme mari, centralizate, la 5:-uri, tip des9top, distribuite tuturor, sistemul $inanciar )a $i distribuit pna la ni)el de comunitate% 0ntr-ade)ar, aceste sisteme a$late la ni)elul comunitatii reprezinta F@U& S>S+4M ?&@BA& =>FAF:>AR% Foul sistem este literalmente peste tot de/a, iar raspndirea lui )a $i la $el ca aceea din po)estirea cu cele 1!! de maimuteR 4(ista o multime de so$t;are pentru aceste sisteme, o mare parte din ele disponibile gratuit% 5entru o lista buna de e(emple, a se )edea' #ttp'88;;;%letslin9u9%net8so$t;are8 Dez)oltatorii noului sistem stiu ca oamenii sunt Xde aurX si ca acest aur sustine si asigura succesul acestui sistem% Deoarece in $iecare clipa aceste grupuri sc#imba tot mai mult intre ele produse si ser)icii reteaua creste Ln $iecare zi% Multe din grupurilor si sistemele care e(ista nu sunt enumerate aici Lnca, din moti)e e)idente, cu toate acestea ele isi )or $ace aparitia Ln curnd% 0ntre timp, )a sugeram sa )a uitati la lin9urile de mai sus, apoi $aceti o cautare pe calculator pentru retele de sc#imburi locale din zona dumnea)oastra si implicati-)a% 0n timpurile (probabil", de restriste care )or urma, aderarea la un sistem tip &4+S este una dintre masurile cele mai 5@H>+>A4 D4 SU5RAA>4+U>R4 =>FAF:>ARA 54 :AR4 5U+4+> SA &4 &UA+> R So$t;are-ul, plata electronica, creditul, $acilitatile de debit si monedele noi sunt toate parte din gama de te#nologii de/a operationale Ln aceste sisteme noi% +oate acestea si multe altele sunt disponibile pentru ca noile grupuri sa puna Ln aplicare acest sistem Ln toate regiunile, tarile, comunitatile R Detaliile legate de accesul la toate in$ormatiile )or $i puse la dispozitie Ln urmatoarele saptamni% Unele aplicatii interesante ale acestor noi sisteme $inanciare includ auto$inantarea di$eritelor comunitati si alte initiati)e, Lncepnd cu pasi mici si crescLnd tot mai mult pentru a include produse alimentare, de sanatate, de tratare a apei, Ln)atamnt, noua putere )erde si alte te#nologii, care toate sunt Ln pregatire, si asteapta ca aceasta capacitate de a le $inanta sa a/unga la ele R Asa cum s-a mentionat, toate statele, toate comunitatile sunt bine)enite, inclusi) cele ale )ec#iului regim,
286 | P a g e

daca subscriu la crezul simplu de incluziune, si de $unctionare pentru binele tuturor% :ei din )ec#iului regim, sunt in)itati sa intre Ln contact, Ln cazul Ln care sincer doresc sa coopereze% Resursele lor, sistemele si retelele )or $i Ln continuare de )aloare Ln cazul Ln care sunt de acord si se aliniaza la $ilozo$ia de mai sus% Alternati), ei ar putea dori sa cerceteze ade)arul a ceea ce este raportat aici, si anume, ca acest proces de stabilizare si punere Ln aplicare a Xnoului sistem $inanciar al oamenilorX, se Lntmpla, se e(tinde rapid, si este dincolo de controlul cui)a, din cauza la $aptului ca acesta este sustinut de apro(imati) G!! de milioane de oameni treziti si luminati (da, $ara i%%%" R Daca ati citit si rezonat cu acest articol, )a rugam sa Ll transmiteti la lista de contacte personale, sa-l postati pe site-urile .eb la care a)eti acces, sa-l utilizati ca baza pentru publicare si pentru imprimare dLndu-l din mna in mna - sau orice altce)a puteti $ace pentru a raspndi aceste randuri% Aeti a/uta ast$el omenirea sa mearga LnainteR 5ersoane de contact' adminintentiononeeart#%com 5S ' De/a )ec#iul sistem S>-A ARA+A+ >F+4R4SU& in aceasta pri)intaR Adresa acestui articol original A>M este #ttp'88aim%edu%tc8UaYarticles`pY N9 ;;;%popser)ice%ro ;;;%ruris%ro ;;;%so$t;arepse%com #ttp'88;;;%magazinruris%ro8 #ttp'88;;;%s$atulbatranilor%ro8$orum%p#p #ttp'88;;;%$aceboo9%com8pop%adrian%BCfR8zalmo(a%adipop #ttp'88;;;%s$atulbatranilor%ro8t#reads8G!-:A-Adrian-5op RKspunde cu citat ~ !E%!1%G!1G f1D Adrian +op Senior Member Data Lnscrierii 1!%1!%G!11 &ocaie :RA>@AA 5osturi D% N9 Adresa acestui articol este #ttp'88roaim%net%tc8UaYarticles`pY C9 Dec% 11 si GG' Aizualizare la Fi)el Mondial a unei strapungeri 8 depasiri ire)ersibile a tuturor limitarilor puse in $ata noastra de cKtre :ei intunecati Aa rugam sa )a alaturati noua la orice orK, pe durata zilelor de 11 si GG DecembrieR 5U+4+> SA =A:4+> A:4AS+A :,>AR D4 MA> MU&+4 @R> Foi )om perse)era, panK la reusitaR (#aideti sa simJim launtric ca de/a am reusit, s-a implinit%"

287 | P a g e

Draga cititorule, +raim pe o planeta minunata% 4(ista aici att de multa >ubire si =rumusete% >nsa puterile care o conduc, gu)ernele si elitele, se pare ca pur si simplu nu )or sa actioneze corect% 5amantul-Mama produce su$iciente resurse care sa permita unui numar de cel putin 1! miliarde de oameni sa traiasca in pace si belsug, dar toti conducatorii nostri nu pot sa se gndeasca dect la modalitatile prin care sa-si pastreze puterea, crend con$licte si razboaie si obligndu-ne sa platim tot mai mult si mai mult% 5rin $ratii obscure si operatiuni secrete, ei ignora )ointa oamenilor% 0ncearca sa ne tina intr-o stare de dependenta si $rica prin intermediul mass-mediei pe care o controleaza% Fu e timpul sa sc#imbam toate astea U Fu e timpul ca F@> sa $im cei care decidem cum trebuie sa $ie condusa planeta noastra U 4 mai usor dect ai crede% Da, Lntr-ade)ar% 4(ista o lege a $izicii de care probabil ca ai auzit de/a, care e per$ecta pentru a pune capat acestei )ec#i paradigme, acestui sistem Ln)ec#it si depasit in care cei bogati si putini ne controleaza pe noi, ceilalti% Aceasta lege se numeste 7&egea Atractiei7% Aceasta sustine ca orice lucru asupra caruia ne concentram si pe care-l simtim cu ade)arat in inimile noastre Ll putem atrage catre noi% +e poti documenta despre aceasta lege pe internet sau la biblioteca (poti citi 7Secretul7, de e(emplu"% Aei gasi $oarte multe istorisiri ale unor oameni care au reusit sa-si sc#imbe )ietile in acest $el% Aceasta lege se poate pune in practica prin )izualizare% :nd )izualizezi ce)a ce Lti doresti si simti o bucurie :A S> :AFD S-AR => 0F+AM5&A+ D41A, se )a mani$esta% 5oti aplica aceasta lege in )iata ta personala, dar si in bene$iciul planetei si al omenirii% :u cat se concentreaza mai multi oameni asupra acestei legi, cu att de)ine mai puternica energia ei% 4nergia creata de un grup de oameni se multiplica si de)ine mai puternica dect numarul celor care ii dau nastere% Fu trebuie sa ne crezi pe cu)nt, totul a $ost demonstrat stiinti$ic% 5oti urmari un clip pe care l-am $acut despre acest subiect, pe care-l gasesti aici' ;;;%AisualizeDail-%com 4(ista de/a numeroase )izualizari si meditatii in grup% 5entru 5ace Mondiala, de e(emplu% Si totusi, nu a)em parte de aceasta pace% @are nu au $unctionat aceste actiuni U BineLnteles ca au $unctionat% 5oti obser)a asta in clipul nostru% 5roblema e ca, odata ce energia pasnica si-a Lndeplinit rolul, daca, intre timp, puterile a$late la conducere continua sa lucreze in directia opusa, totul se Lntoarce la situatia de/a e(istenta% Soldatilor li se ordona sa puna mana pe arme din nou, asta dupa ce renuntasera la ele, ni)elul criminalitatii creste iar din cauza situatiei di$icile cu care oamenii Lnca se con$runta, etc% De aceea trebuie sa ne concentram asupra unui lucru care nu mai poate $i Lntors% Ficiodata% >ar acest lucru este' @ S+RA5UF?4R4 (pentru totdeauna a barierelor, dincolo de care, re)enirea la starea initiala sa $ie cu neputinta, n%t%"% Fu-ti $ace gri/i ca nu stii asupra carui lucru anume trebuie sa te concentrezi% 4nergia este de la sine $oarte inteligenta si Lsi )a gasi singura calea% Dupa cum ai putut obser)a in clipul nostru, atunci cnd oamenii )izualizeaza pacea, numarul crimelor se reduce, la $el si cel al accidentelor, la $el si cel al pacientilor care a/ung la urgenta, iar piata )alutara este clar in$luentata% 5acea e pace, o descoperire e o descoperire% 4nergia stie Lncotro sa se Lndrepte% Daca ne concentram pe o descoperire, aceasta )a gasi cea mai slaba )eriga din lant care mentine Lnca in picioare aceasta paradigma Ln)ec#ita% Si @ AA RU54% :nd un numar su$icient de mare de oameni o )or )izualiza si o )or simti in inimile lor, atunci se )a Lntmpla% 5oate )a $i cel de-al N%CBD-lea participant cel care )a da un ultim impuls )ec#ii paradigme sau poate ca )a $i cel de-al 1!%GE -lea, dar aceasta paradigma Ln)ec#ita )a disparea% Asteapta si )ei )edea%
288 | P a g e

:oncentreaza-te pe ce)a care te $ace $oarte, $oarte $ericit% Si Lncearca sa simti ca s-ar $i Lntmplat de/a% =ie ca e un discurs al lui @bama care dez)aluie e(istenta @HF-urilor, sau ca oamenii )or a)ea acces gratuit la energie, sau ca un ziar sau un post de tele)iziune )a dez)alui ca atentatul de la 11 septembrie a $ost comandat din interior, sau orice altce)a la $el de important% +otul se rezuma la acelasi lucru' s$rsitul erei controlului celor 0ntunecati% 4sti liber sa alegi Mai importanta ca orice este bucuria pe care ai simti-o daca aceasta descoperire tocmai s-ar $i Lntmplat% Aizualizeaza, de e(emplu, ca razboiul si $oametea lasa cale libera pacii si belsugului pe toata supra$ata planetei, ca disperarea copiilor e Lnlocuita de dreptul de a spera, ca stresul si $rica $ac loc $ericirii si timpului petrecut cu cei dragi, ca politicienii corupti si cadrele medicale inapte cedeaza locul conducatorilor dedicati si ade)aratelor metode de )indecare% +oate acestea 43>S+A D41A pe planeta noastra, dar Lnca se a$la sub opresiunea sistemului obscur% De aceea a)em ne)oie de descoperiri% Si )om $ace totul sa de)ina realitate R Fu )om stabili o data si un loc de actiune comuna, te rugam sa actionezi A:UMR Fu conteaza cat timp acorzi acestui lucru, C secunde sunt su$iciente% :onteaza sa simti cu ade)arat bucuria acestei descoperiri, ca si cum s-ar $i Lntmplat de/a% 4 su$icient ca mica (dar >M5@R+AF+A" ta contributie sa se adauge nenumaratelor cai prin care $unctioneaza &egea Atractiei% 0mpreuna o trans$ormam intr-o putere UR>ASA care )a sc#imba pentru totdeauna aceasta lume, in bene$iciul oamenilor% +e rugam sa Lncerci, macar o data% @preste-te din ce $aci (probabil din citit" si Lnc#ide oc#ii% >magineaza-ti ca te uiti la o stire de ultim moment despre ce)a ce iti doreai sa se Lntmple de $oarte mult timp si simti bucuria care te-ar in)ada in acel moment% Aizualizeaza%%%% A:UMRRRRR

Asta a $ost R +i-a placut U :onstiinta noastra colecti)a a Lnregistrat aportul tau% >ti multumim% :ontributia ta a $ost adaugata unui )al urias de energie ce trebuie sa sc#imbe paradigma, )al care tra)erseaza de/a Lntreaga planeta% &egea atractiei )a $ace ast$el Lnct totul sa se concretizeze% Daca ai $acut e(ercitiul de )izualizare, acum )ine a doua parte importanta, care $unctioneaza dupa principiul 7toata lumea stie pe toata lumea7% Se spune ca prin sase mesa/e date mai departe, poti a/unge la $iecare persoana de pe planeta% Asa ca, te rugam sa dai mai departe acest mesa/ tuturor din agenda ta de mail despre care stii ca le-ar $ace placere sa ia parte la o asemenea actiune% =acnd asta, putem da nastere unei enorme armate de lumina, c#iar si intr-o singura zi% >ti multumim $oarte mult ca te-ai alaturat acestei cauze% 5amantul-Mama si noi toti cei care actionam in numele pacii si armoniei, la $el ca tine, iti )om $i recunoscatori tie si tuturor celor care au luat parte la aceasta actiune, pentru ca $acem toate astea >M5R4UFAR +e rugam sa dai acest mesa/ mai departe acum% Fu amna% A:UM e momentul% >ti multumimRRR Adriano, Boog-, ?uillermo, 1imena, Ale, +edd-, 4duardo, :ristian, 2i9i, Step#an, Martin, Ute, Alain, &ulsa, 2ees, Ale(andre, Andrt, .inn-, Milna, 5u9, 5er, :agga, Diana, Dana, ?ertie, Mara, UGa;a9ing, :amelia, ?loria, Ste)e, 2r-stal, 4lizabet#, &i)ia, Sinia, &ei$, Sorin, Danusa, [ong#un, +a9u-a, +oni, ?loria, :#arlotte, ?uillermo, Ma/a, Hel/9a, ,aim, :laudio, Btntdicte, Stella, Dar9o, Sla)a, 1a)ier, Mic#elle, &ouise,
285 | P a g e

Anneliese, :asandra, 4ni9o, (iti poti adauga numele aici"% 5%S% Dupa ce paradigma se )a $i sc#imbat, ne putem $olosi puterea colecti)a in alte cauze% :um ar $i curatarea planetei, a/utorarea celor ne)oiasi, etc% Daca ti-ar placea sa te alaturi si unor ast$el de actiuni, lasa-ti numele in /osul site-ului nostru, AisualizeDail-%com% Adresa acestui articol este #ttp'88roaim%net%tc8UaYarticles`pY C9 ;;;%popser)ice%ro ;;;%ruris%ro ;;;%so$t;arepse%com #ttp'88;;;%magazinruris%ro8 #ttp'88;;;%s$atulbatranilor%ro8$orum%p#p #ttp'88;;;%$aceboo9%com8pop%adrian%BCfR8zalmo(a%adipop #ttp'88;;;%s$atulbatranilor%ro8t#reads8G!-:A-Adrian-5op RKspunde cu citat ~ 1D%!1%G!1G f19 Adrian +op Senior Member Data Lnscrierii 1!%1!%G!11 &ocaie :RA>@AA 5osturi D% N9 :+4 :4AA D4S5R4 5R@+4S+4&4 D>F R@MF>A .ednesda-, 1anuar- 1D, G!1G 11'GC 5M =rom' XadipopX }adipoppopser)ice%rox Aie; contact details +o' geostroegmail%com, armenescu%eliana%elenaEgmail%com, ninabeciu-a#oo%com, banceanu)asile-a#oo%com, ioanaale(ND-a#oo%com, preoteasaamarinela-a#oo%com, lenutaaono$ras-a#oo%com, ogarceaggmail%com, alecuaioan-a#oo%com, nicolaenacioiu-a#oo%com, ac#imescuao)idiu-a#oo%com, samdaculgmail%com, catalindragomirescu-a#oo%com, tribunabunuluisimtgroups%$aceboo9%com, remus%caraclau-a#oo%com, loredanapa)elGB-a#oo%com, enciuste$an-a#oo%com, banuionutgabriel1gmail%com, arienneG!!E-a#oo%com, aliceanacioiu-a#oo%com, tanasescu%dragos-a#oo%com, cucuapaul-a#oo%com, ciciBBBE-a#oo%$r, mi#aela#_-a#oo%com, $lorinpopser)ice%ro, psea$lori-a#oo%com, -oBaoz-a#oo%com, Raduanecea-a#oo%com, adipoppopser)ice%ro, zalmo(aaadipop-a#oo%com, salespopser)ice%ro, sptG!!!ro-a#oo%com, $m$loringmail%com, #err)onbartos#-a#oo%com, andrei%patrut-a#oo%com, sboraeugen-a#oo%com, ioanpop-a#oo%com, lacantemir-a#oo%com, cstanculet-a#oo%com, senator$unar-a#oo%com, $lorinEEBgmail%com, administratorcab%ro, o$$icea9one(arte-a#oo%com, euasunt991!-a#oo%com, goiae(p -a#oo%com, dragos%ungureanuretrasib%ro, constantine%rene;al-a#oo%com, beludorange%$r -------- @riginal Message -------Sub/ect' =;d' :+4 :4AA D4S5R4 5R@+4S+4&4 D>F R@MF>A Date' .ed, 1D 1an G!1G 1D'G1'GE c!1!! =rom' 5etre Sa)escu }psa)escugmail%comx +o' undisclosed-recipients'*
250 | P a g e

---------- =or;arded message ---------=rom' Dan Dumitru }danopenmindgmail%comx Date' G!1G8181D Sub/ect' :+4 :4AA D4S5R4 5R@+4S+4&4 D>F R@MF>A +o' :+4 :4AA D4S5R4 5R@+4S+4&4 D>F R@MF>A (1B%!1%G!1G" articol preluat de pe blogul $-maa R@MF> - DacK +ot 5rotestaJi 0n StradK +rimiteJi FiOte Mesa/e Mai DeOtepteR ArKtaJi cK gndiJi R &UM4A 0F+R4A?k AA A4D4A P> AA A5R4:>AR Urmarim si noi cu interes ce se intampla in tara si pe de-o parte ne bucura ca o parte din oameni s-au trezit si de)in mai acti)i , insa pe de alta constatam cu tristete cat de adormiti sunt inca ma/oritatea% Fimeni nu merge mai departe de Basescu ca re)olta si mesa/% Basescu pare capul tuturor rautatilor insa si el este in amarat de pion in piramida puterii% Fe re)oltam impotri)a unei zale din lantul din /urul gatului nostru (de )ite la pascut dupa cum ne )ad ei", uitand cine sunt ade)aratii stapani care ne-au pus in lant% Fimeni nu striga impotri)a =M>-ului, impotri)a ocultei mondiale care dicteaza in tara asta totul Oi doresc instaurarea Foii @rdini Mondiale complet si de$initi) pe tot 5amantul (B>&D4RB4R?, :@M>S>A +R>&A+4RA&A, :=R, :&UBU& D4 &A R@MA, S>@F>S+>&@R R@+S:,>&D SAU >4HU>+>&@R samd", nimeni nu se re)olta impotri)a $amiliei Rots#c#ild si a altor mari banc#eri de talie mondiala, gen Roc9e$eller, care practic detin toti banii lumii si care $ac lumea sK se Ln)rtK Oi ne a$ecteazK inclusi) pe toti% :orporatiile multinationale sunt deasupra gu)ernelor si nimeni nu se re)olta impotri)a lor, impotri)a mariilor imperii multinationale care au bugete mai mari decat multe tariR Mariile companii energetice si din alte industrii strategice, din presa, banci, dicteaza $oarte mult mersul acestei tari% Fe doare la basca daca pica Basescu, Boc sau Udrea% :aci alti rec#ini sunt pregatiti sa le ia locul% Fe doare la basca de toate partidele din Romania oricare ar $i deoarece toate sunt scla)ele U4 si ocultei% ?u)ernantii nostrii romani sunt niste pacalici, niste pioni care sunt $oarte usor de inlocuit, a$lati $oarte /os in piramida puterii (din poza de mai sus"% :erseala dupa un banut in plus (o $aramitura de la masa unor bogati care au triliarde bani $acuti din nimic" pentru un loc de munca (inregimentarea intr-un sistem bolna), un soricel pe rotita, un scla) in plus" si ma/oritatea cererilor pe care leam auzit sunau umilitor pentru conditia umana% 4i ne umilesc, ne calca in picioare si ne e(ploateaza ca pe niste )ite, iar )oi cereti mai mult $an, un staul mai curat si un stapan un pic mai bun, care sa )a mulga mai tandru %%% cam asa suna multe dintre cererile )oastreR Dar asta e parerea noastra% >n esenta aceste proteste sunt pentru A=>RMAR4A D4MF>+A+>>R Oi nu altce)a% (cititi si X5oporul su)eranX ca sa aibe )oie in tzarcuri, se lasa perc#ezitionat, legitimat si $otogra$iatR Scopul protestelor' a$irmarea demnitatii R" +@+ S>S+4MU& 4S+4 5U+R4DR +R4BU>4 +A>A+ RAU& D4 &A RADA:>FA S> R4?AFD>+ :@M5&4+ +@+U&R DedicKm Oi noi celor care ies Ln stradK Oi /andarmilor Oi $orJelor de ordine urmKtorul $ilmuleJ% Acest $ragment din $ilmul Marele Dictator suprapus pe muzica din $ilmul >nception se potri)eOte per$ect zilelor noastre% Un discurs genial sustinut de o muzica pe masura% @ potri)ire per$ectaR #ttp'88;;;%-outube%com8;atc#U)YBMUUp%%%la-eraembedded #ttp'88;;;%-outube%com8;atc#U)YZ2gFZ%%%eatureYrelated De asemenea )a amintim o poezie scrisa de :onstantin +anase in anii ! (multumim ModeratorBBB" care este la $el de actuala acum ca si atunci, semn ca istoria se repeta cam la $el, dupa aceleasi tipare in)entate de
251 | P a g e

oculti' X:onstantin +Knase, 6Pi cu asta ce-am $KcutU7 Fe-am trezit din #ibernare

Pi-am strigat ct am putut' Sus :utareR 1os :utareRU Pi cu asta ce-am $KcutU Am dorit, cu mic, cu mare, Pi-am luptat, cum am Otiut, S-a)em nouK gu)ernareU Pi cu asta ce-am $KcutU :a mai bine sK ne $ie, Fe-a crescut salariul brut, Dar trKim Ln sKracieU Pi cu asta ce-am $KcutU >a corupJia amploare, :um nicicnd nu s-a )Kzut, Scoatem totul la )nzareU Pi cu asta ce-am $KcutU 5entru-a cOtiga o pine, MulJi o iau de la-nceput, RKtKcesc prin JKri strKineU Pi cu asta ce-am $KcutU +ra)ersKm ani grei cu crize, &eul iar a decKzut, :resc Lntruna ta(e-accizeU Pi cu asta ce-am $KcutU +otul este ca-nainte, De belele n-am trecut, Se trag s$orile, se minte, Pi cu asta ce-am $KcutU Se urzesc pe-ascuns )endete, :um nicicnd nu s-a )Kzut, ^ara-i plinK de )edete, Pi cu asta ce-am $KcutU 5leacK-ai noOtri, )in ai noOtriR 4 sloganul cunoscut* >arKOi am )otat ca proOtii, Pi cu asta ce-am $KcutU :onstantin +Knase, nKscut la C iulie 1DD!, a murit la BucureOti, Ln 19 C% 4(istK z)onuri potri)it cKrora ar $i
252 | P a g e

$ost ucis de Armata RoOie in)adatoare, deOi alte surse indicK $aptul cK moartea sa s-a datorat unui bloca/ renal% :onstantin +Knase LncK mai /uca Ln BucureOti, la un an de la in)azia so)ieticK Oi se spune cK ar $i $ost ucis din cauza satirei la adresa soldaJilor ruOi, care a)eau obiceiul sK rec#iziJioneze mai ales ceasuri, $olosind e(presia' 6Da)ai :eas7 (da)ai Y dK-mi"

RKu era cu 6der, die, das7 Da-i mai rKu cu 6da)ai ceas7 De la Fistru pnM la Don Da)ai ceas, da)ai palton Da)ai ceas, da)ai moOie ,araOo to)KrKOieR DupK mai multe reprezentaJii a $ost arestat, ameninJat cu moartea Oi i s-a ordonat sK nu mai /oace piesa% 0n urmKtorul spectacol a apKrut pe scenK Lntr-un pardesiu imens, cu mnecile pardesiului cKptuOite de sus pnK /os cu ceasuri de mnK% Spectatorii l-au aplaudat $renetic la apariJie, deOi actorul nu a scos niciun cu)nt% Apoi Oi-a desc#eiat pardesiul, scoJnd la i)ealK un ceas cu pendulKR A spus doar' 64l tic, eu tac, el tic, eu tac7% DouK zile mai trziu, marele actor era mort%X SURSA'#ttp'88ro%altermedia%in$o8cultura8ac%%%esaa1BCCN%#tml Am tot )orbit de mani$estaJii, de re)oluJii pe acest blog (aici-$-maa de e(emplu" Oi nu ne-am sc#imbat totuOi pKrerea% Suntem mai degraba de acord cu ce spuneau si cei din $ilmul 5rosperK despre nonparticipare non)iolenta in sistem ca o modalitate mult mai e$icace de a protesta (studiati cu atentie acel $ilm si solutiile o$erite de ei in $ilm care sunt mult mult mai e$iciente si potri)ite pentru a $ace sc#imbari ade)arate si masi)e in lumea asta"% Re)olutiile de genul celor care se intampla in Romania acum au sanse mici sa rezol)e ce)a% Singura si ade)arata re)olutie este cea interioara, cunoasterea de sine, descoperirea ade)aratei noastre identitati la ni)el de e(perienta (nu doar intelectual" si eliberarea din Matri( sau mai bine zis din identi$icarea noastra cu Matricea (care in esenta este de natura mentala si este $ormata din pre/udecati, credinte, automatisme, $rici, iar noi suntem pro$und identi$icati cu aceasta structura corp-minte, o structura atat indi)iduala cat si colecti)a"% Re)olutia e(terioara reala nu este posibila $ara oameni re)olutionati in interior% :ele e(terioare ar $i doar niste re)olutii iz)orate din reactii oarbe si din $ricK% Ast$el de re)olutii sunt $oarte usor de manipulat, demontat, redirectionat, deturnat, sabotat% 4ste e)ident $aptul ca tot ce se intampla in Romania este menit sa pro)oace razmerita, instabilitate, )iolenta, iar /andarmii pro)oaca )iolenta% 4ste stimultata )iolenta% Se doreste o stare de #aos si instabilitate% Din acestea )or castiga tot ocultii% @ )arianta mai de dorit a unei re)olutii e(terioare este cea non-)iolenta complet, pe care a initiat-o ?and#i sau Martin &ut#er 2ing 1r% % Re)olutiile ade)arate )in de la Sine (la propriu si la $igurat"% 5oate nu credeti, dar c#iar si acum, suntem in mi/locul unei pro$unde re)olutii, pe care unii simt sK o demonstreze si pe strada% >ncet incet, oamenii se trezesc% 0nsK ade)Krata re)olutie, o re)olutie pasi)a, pasnica, se des$asoara in interiorul multora dintre noi% Multi renunta incet incet la di)ersele dependente, sau intr-un $el sau altul se rup de Sistem, nu-l mai sustin ca inainte, nu mai pun XbotulX la minciunile lui, iar cand )om atinge masa critica, Sistemul )a colapsa de la Sine, mai de)reme sau mai tarziu, daca sc#imbarea noastra interioara este una reala% Dar asta e parerea noastra %%% :aile de re)olutionare interioarK si eliberare spirituala sunt c#eia% Sub/ect' Ultima ora ' Da)id .ilcoc9 , =rida-, 1E 1anuar- G!1G 1E'1E %%% S>: RRR Sursa'
253 | P a g e

#ttp'88di)inecosmos%com8start-#ere8d%%%ancial-t-rannYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY +irania =>FAF:>ARA' 0n)ingnd cea mai mare conspiratie din toate timpurile @ alianJK $ormatK din 1GG naJiuni se bucurK de spri/in intr-un proces care ar putea elibera 5amantul de tirania $inanciarK% AceastK in)estigaJie dez)Kluie cine sunt autorii Oi ceea ce putem $ace pentru a rezol)a problema% gF@+A' Acest articol )a $i Ln curs de actualizKri dinamica pe parcursul ;ee9end-ului% Aor $i $acute actualizKri mici, dar rele)ante%h De ultim moment ' G!1G a Lnceput cu o paranoia galopantK Oi o lipsa de speranJK, atat pe internet cat Oi Ln Lntreaga mass-media o$icialK% 4conomia mondiala pare a $i intr-o situatie cumplita - gata sK sarK de pe o stncK Lntr-un abis * si Ksta e un lucru care c#iar poate $i luat Ln considerare% 4uro a $ost Ln pragul unui colaps total% @ sal)are $reneticK a Lntregii Uniuni 4uropene, propusK de =ederal Reser)e, a $Kcut $oarte puJin pentru a calma temerile publicului% &a data de 19 decembrie G!11, Marea Britanie a anuntat ca )a re$uza sK participe la acest plan de sal)are ceea ce aratK cK situaJia este intr-ade)Kr tensionatK Oi incertK % 0n acelaOi timp, miOcKri $oarte agresi)e Oi strigKtoare la cer sunt $Kcute pentru a Lncepe al treilea rKzboi mondial Ln @rientul Mi/lociu - cu o iminentK, si tot mai mare ameninJare din partea >sraelului Oi a Statelor Unite, care sunt gata sK atace >ranul% Deoarece in 9 8 11, americanii Oi mare parte a lumii occidentale au $ost $KcuJi sK creadK cK cel mai mare duOman cu care se con$runtK este terorismul din partea e(tremiOtilor islamici% :u toate acestea, e(istK Ln prezent do)ezi copleOitoare, de netKgKduit, cK inamicul ade)Krat %%% se a$lK c#iar Ln interiorul si in cadrul structurilor de conducere% SunteJi pe cale de a citi acum o anc#etK cuprinzKtoare care rezumK toate cele mai bune in$ormaJii pe care leam adunat cu pri)ire la ade)Krata naturK a acestei crize, deoarece am de)enit conOtient de asta Ln mod direct LncK din 199G% =oarte puJini oameni sunt conOtienJi de $aptul cK s-a $ormat o masi)K coaliJie la care au aderat 1GG de naJiuni pentru a rezol)a problema - c#iar dacK Ln ultimul moment - Oi ele sunt sustinute de un suport e$icient /uridic, si de solutii publice care or sK Lnc#eie +irania $inanciarK mondialK% Un proces de trilioane de dolari Un proces de trilioane de dolari a $ost desc#is din GE noiembrie G!11 - iar anc#eta care rezultK )a o$eri un cadru /uridic solid pentru a dez)Klui natura completK a problemelor cu care ne con$runtKm %%% Oi arestarea celor responsabili' #ttp'88di)inecosmos%com8media82eenan%%%-G!11aSDF[%pd$ ^ineJi cont de $aptul cK probele care susJin acest proces, dacK )or $i $Kcute publice, )or e(pune complet ceea ce se petrece in realitate la cel mai Lnalt ni)el - si asta intr-un mod cat mai simplu, pentru ca $iecare om sK inteleagK despre ce este )orba%
254 | P a g e

Aceasta )a $i - dupK cum )eJi )edea- cea mai dramatica demascare publicK a grupului responsabil, incK de la Lnceputul anilor 1D!!, de actuala +iranie =inanciarK % Anuntul nostru iniJial de con$irmare a acestui proces a a)ut de/a peste NC!%!!! de accesKri, E !!! X=aceboo9-&i9e >tX Oi 1!!! de obser)aJii Ln scris care )or $i publicate cand aceastK in)estigaJie )a $i $inalizatK% :onsecinJe letale Acest anunt iniJial, de asemenea, a atras asupra mea un a)ertisment $oarte serios - din douK surse di$erite care au acces la un ni)el ridicat de gu)ernare - in care mi se spunea sK public aceastK anc#etK ct mai repede posibil, sau )iaJa mea ar putea $i Ln pericol iminent% :onspiratorii sunt disperati ' )or cu tot dinadinsul sa-si opreascK sngerarea Oi sK se sal)eze de la urmKrirea penalK% AmeninJKrile, mita, Oanta/ul, tortura si crima sunt instrumentele lor standard, pe care le $olosesc in ast$el de XtranzactiiX% DupK cum )eJi )edea, la E1 decembrie, Da)id ,utlzer a $Kcut publice in$ormaJii primite de la mine in acest caz, iar el acJioneazK direct Ln numele lui Ben/amin =ul$ord - Oe$ al biroului Asia-5aci$ic, pentru =orbes Magazine, Oi un reprezentant de $runte al acestei alianJe internaJionale% 5rin Da)id, Ben m-a trimis direct la site-ul ;eb,X Spiona/ul care nu doreste publicitate X, site care conJine documente e(trem de sensibile% Am $ost uimit cnd am analizat acest ;ebsite, a)nd Ln )edere cK mi sa spus cK este $oarte periculos sK public imagini cu obligaJiuni ale Rezer)ei =ederale% @ sKptKmnK mai trziu, pe N ianuarie, Da)id Oi $iul lui de opt ani, Mac9ie, au ars Ln casa lor% >n urma incendiului nu au rKmas prea multe lucruri usor de recunoscut% Substante in$lamabile s-au gKsit Ln a$ara casei Oi incendierea premeditatK nu a $ost e(clusK% 4ste aceasta o coincidentaU 5oate% Din teamK, scepticii )or insista nu e(istK nicio legKturK Lntre aceste douK e)enimente% Fu sunt de acord% :#iar Oi Ln lumina acestei ameninJKri e)idente, nu )oi $i intimidat% Aceasta potenJialK crimK, in care a $ost ucis un tatK Oi un $iu doar m-au inspirat sK-mi $ac treaba c#iar mai bine in legaturK cu anc#eta% MeriJi sK Otii ade)Krul% Aiitorul nostru depinde de el% A:4AS+A FU 4S+4 @ 5@A4S+4 :U :AR4 SA =>+> @B>SFU>+> 5nK acum, singura care a LndrKznit sK prezinte un raport pri)ind acest caz curios, )ast Oi misterios este Ser)iciul de Stiri al +ribunalului' Aici R

!oua 8rdine Mondiala a Finantelor

+#ursda-, G1 1ul- G!11 !!'!! DR% ADR>AF S4:UR4AFU ! :omments

255 | P a g e

#rept raspuns la criza economica actuala, s.au accelerat planurile de creare a unei noi ordini mondiale la nivel financiar, de stabilire a unei banci centrale mondiale si a unor monede regionale si chiar si a introducerii unei monede unice la nivel international. #rumul spre o moneda internationala si un guvern mondial Dupa summitul ?G! din G!!9 (de la &ondra n%ed", au $ost anuntate planuri de implementare a unei noi monede globale care sa inlocuiasca rolul pe care dolarul american il are la ora actuala% 5unctul 19 al comunicatului lansat de ?G! la s$arsitul summitului mentioneaza' TAm $ost de acord sa spri/inim o alocatie generala SDR care )a in/ecta GC! de miliarde de dolari in economia mondiala si )a creste $ondurile disponibile la ni)el mondial%6 SDR sau Special Dra;ing Rig#ts reprezinta To moneda de #artie sintetica emisa de =ondul Monetar >nternational (=M>"6% Asa cum a raportat si publicatia din Marea Britanie +elegrap#' T&iderii ?G! au acti)at puterea =M> pentru a crea bani si a utiliza o politica monetara necon)entionala6% Realizand acest lucru, ei de $apt introduc o moneda internationala, care este in a$ara controlului oricarui stat su)eran% =anii teoriei conspirationiste )or indragi acest lucru%61 Articolul continua a$irmand' T&a ora actuala e(ista o moneda internationala in asteptare% >n timp, SDR, probabil ca )a e)olua intr-un loc de stationare pentru pac#etele de actiuni straine ale bancilor centrale, conduse de Banca 5opulara a :#inei6% Mai incolo se a$irma' Tcrearea unui :onsiliu de Stabilitate =inanciara pare a $i primul pas inspre un regulator $inanciar mondial6, sau, cu alte cu)inte, a unei banci centrale mondiale% 4ste important sa aruncam o pri)ire mai atenta la aceste Tsolutii6 care sunt propuse si implementate in mi/locul crizei $inanciare mondiale% Acestea nu sunt sugestii noi, deoarece au $acut parte de mult timp din planurile elitelor mondiale% @ricum, in mi/locul crizei economice actuale, elitele si-au accelerat planurile de T$or/are6 a unei Foi @rdini Mondiale la ni)el $inanciar% 4ste important sa $acem re$erire la $undalul pe care se des$asoara aceste Tsolutii6 propuse si impuse si sa )edem ce e$ecte )or a)ea ele asupra Sistemului Monetar >nternational (SM>" si asupra economiei politice mondiale luata ca un intreg% 3n nou acord Bretton Woods >n octombrie G!!D, ?ordon Bro;n, prim minstru al Marii Britanii, a declarat ca Ttrebuie sa a)em un nou acord Bretton .oods < construind ast$el o noua ar#itectura $inanciara internationala pentru anii care )or )eni6% A continuat spunand' Ttrebuie sa re$ormam sistemul $inanciar international in /urul principiilor stabilite' transparenta, integritate, responsabilitate, o buna administrare si cooperare intre granite6% Un articol din +elegrap# preciza ca ?ordon Bro;n si-ar dori Tsa )ada =M>-ul re$ormat pentru a de)eni o {banca centrala mondiala| care sa monitorizeze indeaproape sistemul economic international si sistemul $inanciar6%G >n 1B octombrie G!!D, primul ministru ?ordon Bro;n a declarat in .as#ington 5ost' TSaptamana aceasta, liderii europeni se intalnesc pentru a propune principiile calauzitoare pe care credem ca ar trebui sa $ie pusa temelia acestui nou acord Bretton .oods' transparenta, tranzactii bancare rezonabile, responsabilitate, integritate si gu)ernare globala% Am $ost de acord ca este necesara luarea unor decizii urgente care sa
256 | P a g e

implementeze aceste principii, pentru a e(tirpa ast$el iresponsabilele si de multe ori ascunsele creditari ce se a$la in inima problemelor noastre% 5entru a $ace acest lucru, a)em ne)oie de o supra)eg#ere a institutiilor $inanciare, $olosirea unor standarde comune la ni)el international pentru contabilizare si regularizare, o abordare mai responsabila a remuneratiei e(ecuti)ului care sa recompenseze munca grea, e$ortul si spiritul intreprinzator dar nu asumarea unor riscuri iresponsabile si de reinnoirea institutiilor internationale pentru a le trans$orma in niste sisteme de a)ertizare e$iciente pentru economia lumii%6E (accentuarea apartine autorului" &a inceputul lunii octombrie G!!D, s-a raportat ca Tla intalnirea din aceasta saptamana din .as#ington D: a banc#erilor din intreaga lume, din cadrul unei con$erinte =M> < Banca Mondiala, in care se )a discuta criza actuala, marea intrebare care trebuie pusa este daca este sau nu timpul sa se puna bazele unei Tpolitist6 economic mondial, pentru a se asigura ast$el ca un cras# $inanciar ca cel din G!!D nu se )a mai repeta niciodata%6 Mai mult de atat, Torice organizatie care are puterea de a supra)eg#ea economia mondiala )a trebui sa includa reprezentanti ai tuturor natiunilor importante < un $el de TFatiunile Unite6 care sa reglementeze economia6% Un $ost gu)ernator al Bancii Angliei a sugerat ca Teste posibil ca raspunsul sa se a$le de/a in $ata noastra, sub $orma Bancii >nternationale de Reglementare (Ban9 $or >nternational Settlements < B>S"% T5roblema este ca nu are dinti% =M>-ul are tendinta de a-si e(prima a)ertismentele re$eritoare la problemele economice intr-un limba/ $oarte diplomatic, insa B>S este mult mai independenta si mult mai bine plasata pentru a se con$runta cu toate acestea, daca i se )a da puterea de a $ace asa ce)a%6 Aparitia monedelor regionale 5e 1 ianuarie 1999, Uniunea 4uropeana a stabilit ca euro sa $ie moneda sa locala% Desi euro a crescut ca si importanta in ultimii ani, nu )a de)eni unica moneda de sc#imb din lume% 4(ista cereri si tendinte de stabilire a altor monede de sc#imb regionale, in di)erse zone ale lumii% >n G!!B, =oreign A$$airs, publicatia :onsiliului de Relatii 4(terne a publicat un articol numit' TS$arsitul monedelor nationale6 in care discuta inconstanta pietelor monetare internationale, a$irmand ca au $ost propuse solutii Treale6 care sa se adreseze crizelor monetare succesi)e% Autorul a adresat urmatoarea intrebare' T%%%oare restaurarea su)eranitatii gu)ernelor )a pune oare capat instabilitatii $inanciareU6 A raspuns a$irmand ca' TAceasta este o diagnosticare gresita, periculoasa%%% :ursul corect nu este reintoarcerea la un trecut mitic de su)eranitate monetara, in care gu)ernele controlau interesele locale si ratele de sc#imb, ignorand restul lumii% ?u)ernele trebuie sa renunte la notiunea $atala ca natiunea le cere sa $abrice si sa controleze banii $olositi pe teritoriul lor% Monedele nationale si piata mondiala pur si simplu nu se pot imbina* impreuna ele duc la aparitia unei crize monetare si a unei tensiuni geopolitice mortale% 5entru o globalizare lipsita de pericole, tarile trebuie sa abandoneze nationalismul monetar si sa des$iinteze monedele nedorite, sursa multor dintre instabilitatile din ziua de azi%6 Autorul a e(plicat' TFationalismul monetar este pur si simplu incompatibil cu globalizarea% >ntotdeauna a $ost asa, c#iar daca acest lucru a de)enit )izibil doar din 19B!, cand toate gu)ernele lumii au $acut ca monedele lor de sc#imb sa de)ina in mod intrinsec $ara )aloare6% Autorul a continuat' TDin moment ce dez)oltarea economica nu mai este posibila in a$ara procesului de globalizare, tarile ar trebui sa abandoneze nationalismul monetar% ?u)ernele ar trebui sa inlocuiasca monedele nationale cu dolarul sau cu euro, sau, in cazul Asiei, sa colaboreze pentru a crea o noua moneda multinationala, )alabila pe o zona comparabila ca si dimensiune si din punct de )edere economic%6C &a modul esential, con$orm autorului, solutia consta in monedele regionale% :on$orm raportului Bloomberg, in octombrie G!!D T4;ald Fo;otn-, membru al consiliului Banci :entrale 4uropene a declarat ca este in dez)oltare un sistem monetar mondial {tri-polar|, care )a $unctiona intre Asia, 4uropa si SUA si ca este sceptic ca )a putea $i )reodata rein)iata pozitia centrala a dolarului6%N 3niunea !atiunilor 2ud Americane Baza TUniunii Fatiunilor Sud Americane6 (UFSA" a $ost pusa pe data de GE mai G!!D, cartierul general urmand a $i in 4cuador, 5arlamentul Sud American $iind in Boli)ia si Banca Sudului in Aenezuela% BB:-ul a raportat ca' T&iderii celor 1G natiuni Sud Americane au $ormat un corp regional care are ca scop sporirea integrarii economice si politice in regiune%%% Membrii UFSA sunt Argentina, Boli)ia, Brazilia, :#ile, :olumbia, 4cuador, ?uiana, 5araguai, 5eru, Surinam, Uruguai si Aenezuela%6B
257 | P a g e

&a o saptamana dupa anuntarea in$iintarii Uniunii, s-a anuntat ca' T5resedintele Braziliei &uiz >npcio &ula da Sil)a a a$irmat ca%%% natiunile Sud Americane )or cauta o moneda de sc#imb comuna ca parte a e$orturilor de integrare regionala%%%6 A mai a$irmat ca' TAom proceda ast$el incat, in )iitor, sa a)em o banca centrala comuna si o moneda comuna6%D onsiliul de ooperare din 9olf si moneda regionala >n G!!C, :onsiliul de :ooperare din ?ol$ (::?", un bloc regional de comert stabilit intre Ba#rain, 2u;eit, @man, Zatar, Arabia Saudita si 4miratele Arabe Unite a anuntat ca si-a propus crearea unui monede de sc#imb comune pana in G!1!% S-a raportat' TUn ::? unit din punct de )edere economic si e$icient este in mod clar o propunere mult mai interesanta pentru companiile mari, decat niste economii indi)iduale, in special tinand cont de impedimentele speci$ice regiunii% Din acest moti) relatiile comerciale din interiorul ::? au constituit un punct central in ultima )reme6% Mai mult de atat, s-a declarat ca Tdirectia naturala spre care se merge in cadrul acestei orientari catre o mai mare integrare este introducerea unei monede comune, pentru a $acilita ast$el si mai mult comertul dintre tari%6 S-a anuntat ca Tbanc#erii din regiune au $ost de acord sa caute sa realizeze uniunea monetara intr-o maniera similara cu cea din 4uropa%69 >n iunie G!!D s-a a$lat ca Tbanc#erii din ?ol$ul Arabic au $ost de acord sa creeze anul )iitor nucleul unei banci centrale unite, intr-un nou pas inspre uniunea monetara, dar au precizat ca o noua moneda comuna nu )a intra in circulatie pana in anul G!1!, data ce $usese de/a anterior $i(ata pentru acest pas%61! >n G!!G s-a anuntat ca Tstatele din ?ol$ s-au consultat cu Banca :entrala 4uropeana pentru programul lor de uni$icare monetara6% >n $ebruarie G!!D, @man a anuntat ca nu se )a alatura uni$icarii monetare% >n noiembrie G!!D, s-a raportat ca' Tcon$orm proiectului $inal al uniunii monetare, banca centrala a ?ol$ului )a $i independenta in raport cu gu)ernele statelor membre6%11 >n martie G!!9, s-a raportat ca' T::? nu ar trebui sa se grabeasca in $ormarea unei monede unice, deoarece statele membre trebuie sa elaboreze cadrul necesar pentru o banca centrala regionala, a declarat gu)ernatorul Bancii :entrale a Arabiei Saudite%%%6% Al 1aser a $ost citat spunand' T>-au trebuit Uniunii 4uropene C de ani pentru a pune la punct o moneda unica% Fu ar trebui sa ne grabim6% >n G!!D, odata cu criza $inanciara, au aparut noi probleme pentru initiati)a ::?' T5resiunea i-a $acut anul trecut pe membrii ::? sa-si micsoreze cursul de sc#imb $i(at pe masura ce in$latia a crescut peste 1!Q in cinci sau sase tari% +oate statele membre cu e(ceptia 2u;eitului si-au $i(at cursul )alutar dupa cel al dolarului si tind sa urmeze US =ederal Reser)e atunci cand isi $i(eaza rata dobanzii%61G 3niunea Monetara Asiatica >n 199B, >nstitutul Broo9ings a discutat posibilitatea unei Uniuni Monetare 4st-Asiatice, a$irmand' T>ntrebarea care se pune in secolul 33> este daca se )or $orma blocuri monetare similare in Asia de 4st (si in 4mis$era Aestica"% :u dolarul, -en-ul si moneda europeana unica Tplutind6 una impotri)a celeilalte, economiile mai mici, desc#ise, )or $i tentate sa se conecteze la una dintre acestea trei% TDar aceasta cone(iune )a $i posibila doar daca )a $i acompaniata de sc#imbari radicale in aran/amentele institutionale, cum ar $i cele care sunt luate in considerare de Uniunea 4uropeana% 4(tinderea mobilitatii capitalului si democratizarea politica )or $ace tot mai di$icila $i(area ratelor de sc#imb )alutare intr-un mod unilateral% Acest proces )a necesita cooperarea internationala si o cooperare e$icienta )a necesita luarea unor masuri asemanatoare cu uni$icarea monetara%61E >n G!!1, un articol online din Asia +imes a analizat un discurs tinut de economistul Robert A% Mundell in cadrul Uni)ersitatii :#ulalong9orn din Bang9o9 ' T {AFAS4 plus trei (cei zece membrii ai Asociatiei Fatiunilor Asiatice Sud-4stice plus :#ina, 1aponia si :oreea" ar trebui sa se uite la Uniunea 4uropeana ca la un model pentru o mai apropiata integrare a politicii monetare, a comertului si e)entual, o integrare a monedei|, a a$irmat Mundell61 5e data de N mai G!!C, site-ul Asociatiei Fatiunilor Asiatice Sud-4stice a anuntat' T:#ina, 1aponia, :oreea de Sud si cei zece membrii ai AFAS4 au $ost de acord sa isi e(tinda reteaua de sc#imburi )alutare bilaterale in ceea ce ar putea de)eni un potential =ond Monetar Asiatic%%% @$icialii celor 1E natiuni care s-au intalnit la con$erinta anuala de la >stanbul a Bancii Asiatice de Dez)oltare (BAD" pareau #otarati sa trans$orme )ariatele acorduri bilaterale intr-un $el de acord multilateral, desi nici unul dintre o$iciali nu l-ar numi in mod direct =ondul Monetar Asiatic6%1C >n august G!!C, =ederal Reser)e Ban9 din San =rancisco a publicat un raport cu pri)ire la perspecti)a unei
258 | P a g e

Uniuni Monetare 4st < Asiatice, a$irmand ca Asia de 4st satis$ace criteriile necesare pentru a pune bazele unei uniuni monetare% Se precizeaza insa ca, in comparatie cu initiati)a europeana, Trealizarea oricarui aran/ament monetar, inclusi) acela al unei monede unice, este mult mai greu de realizat in Asia de 4st6% Mai incolo se mentioneaza' T>n 4uropa, o uniune monetara a $ost posibila deoarece a $ost parte a unui proces mai larg de integrare politica6% Se precizeaza de asemenea ca' TAparent nu e(ista o dorinta de integrare politica in Asia de 4st, in parte din cauza marilor di$erente care e(ista intre tari, in termeni de sistem politic, cultura si istorie% Drept rezultat al istoriei lor indi)iduale, tarile din Asia de 4st sunt destul de gri/ulii in ceea ce pri)este su)eranitatea lor6% @ alta problema ma/ora, asa cum a $ost prezentata in publicatia San =rancisco =ed, este ca Tgu)ernele din Asia de 4st par a $i mult mai suspicioase in ceea ce pri)este puternicele institutii supranationale6 si ast$el, Tin Asia de 4st, preocuparile legate de su)eranitate au $acut ca gu)ernele sa $ie so)aitoare in ceea ce pri)este delegarea autoritatii unor institutii supranationale, cel putin pana in prezent6% Aceasta e(plica de ce, in opozitie cu pasii realizati in 4uropa in directia crearii unei uniuni monetare, Tnu s-a reusit realizarea la scara larga a )reunui acord de libera comercializare intre tarile cele mai mari din regiune, 1aponia, :oreea, +ai;an si :#ina6% @ alta problema este ca' TAsia de 4st nu pare a a)ea un candidat clar pentru o moneda interna de re$erinta care sa $ie utilizata pentru un aran/ament de cooperare in pri)inta cursului )alutar% :ele mai de succes monede de circulatie au $ost create Tpe spatele6 monedele de/a e(istente, stabilindu-se ast$el certitudinea con)ertibilitatii ei si ast$el realizandu-se legatura cu noul6% Raportul concluzioneaza' T%%%stabilizarea cursului )alutar si integrarea monetara sunt putin probabile in )iitorul apropiat% :u toate acestea, Asia de 4st se integreaza prin intermediul sc#imburilor comerciale, c#iar daca nu se pune un accent prea mare pe acordurile $ormale de liberalizare a comertului% Mai mult decat atat, e(ista do)ezi a unei cooperari $inanciare crescute in regiune, incluzand aici dez)oltarea unor aran/amente regionale pentru a $urniza lic#iditati pe perioada crizelor prin intermediul unor operatiuni s;ap )alutare bilaterale, a unei supra)eg#eri a economiei regionale si a dez)oltarii unor legaturi stranse intre pietele comerciale din regiune6% >n $inal se mentioneaza' TS-ar putea de asemenea ca Asia de 4st sa a)anseze pe aceeasi cale (ca si 4uropa", la inceput prin niste acorduri mai le/ere, pentru a se stabiliza monedele de sc#imb, urmate mai apoi de niste acorduri mai stranse si culminand in cele din urma cu adoptarea unei ancore comune < si apoi, dupa aceasta, poate c#iar a unui dolar al Asiei de 4st6% >n G!!B, A=5 a raportat ca' T>n Asia ar putea $i necesar sa $ie puse bazele unui $ond monetar asiatic, daca e sa $aca $ata unor socuri $inanciare similare cu cele care au zguduit regiunea cu 1! ani in urma6 si ca T)iitoarea integrare $inanciara asiatica este cel mai bun antidot pentru )iitoarele crize $inanciare asiatice61B >n septembrie G!!B, =orbes a anuntat ca' T@ uniune monetara 4st-Asiatica intarita de 1aponia este posibila, dar in regiune lipseste )ointa politica de a realiza asa ce)a, a a$irmat Banca Asiatica de Dez)oltare (BAD"6% 5radumna Rana, un economist BAD a a$irmat ca Tpare posibila stabilirea unei uniuni monetare in 4stul Asiei < in special intre >ndonezia, 1aponia, :oreea de Sud, Malaezia, =ilipine, Singapore si +#ailanda%6 Un alt studiu realizat de ?anes#an .ignara/a de la BAD si Uni)ersitatea 1o#ns ,op9ins pretinde ca' Tin Asia e(ista un puternic potential economic pentru o integrare monetara, desi baza politica a unui ast$el de acord nu este inca realizabila6% >n plus, ei au mai a$irmat ca o integrare reala la ni)ele comerciale T)a intari in realitate ne)oia unei uniuni monetare in Asia, intr-un mod similar cu cel /ucat de integrarea reala a di)erselor sectoare in 4uropa6% :on$orm raportului, T5radumna Rana a a$irmat ca drumul catre o uniune monetara a Asiei ar putea merge inainte pe directii multiple si cu )iteze multiple, a)and drept scop o zona asiatica caracterizata printr-o liberalizare a comertului61D >n aprilie G!!D, 3in#ua a raportat ca Tgu)ernatori ai bancilor si ministrii de $inante ai AFAS4 s-au intalnit in orasul Da Fang din Aietnam, pentru a discuta probleme legate de integrarea $inanciara si monetara si cooperarea din regiune6%19 3niunea Monetara Africana &a ora actuala, in A$rica e(ista mai multe initiati)e di$erite de uniune monetara cat si uniunile monetare e(istente de/a pe continent% Una dintre aceste initiati)e este Tproiectul de uniune monetara al :omunitatii 4conomice a Statelor din A$rica de Aest (:4SAA", care este un grup regional $ormat din 1C tari din A$rica de Aest%G!
255 | P a g e

5rintre membrii acestora se numara cei ai unei uniuni monetare de/a e(istente in regiune, Uniunea Monetara si 4conomica a A$ricii de Aest (UM4AA"% :4SAA consta din Benin, Bur9ina =aso, :wte dM>)oire, ?uinea, ?uinea Bissau, Mali, Figer, Senegal, Siera &eone, +ogo, :apul Aerde, &iberia, ?#ana, ?ambia si Figeria% Uniunea A$ricana (UA" a $ost $ondata in G!!G si este o organizatie intergu)ernamentala $ormata din CE de state a$ricane% >n G!!E >nstitutul Broo9ings a realizat un studiuG1 despre integrarea economica a A$ricii% >n aceasta se a$irma' TA$rica, la $el ca si alte regiuni ale lumii, tinteste spre crearea unei monede comune% De/a e(ista proiecte pentru realizarea unor uniuni monetare regionale iar procesul de licitare pentru o e)entuala banca centrala a A$ricii este pe cale sa inceapa%6 De asemenea se a$irma' TMoneda comuna era de asemenea un obiecti) al @rganizatiei pentru Unitatea A$ricana si pentru :omunitatea 4conomica A$ricana, predecesorii UA6% Se mai mentioneaza de asemenea ca' T+ratatul de la Abu/a din 1991 ce a pus bazele :omunitatii 4conomice A$ricane, a sc#itat sase stagii pentru atingerea unei zone monetare unice pentru A$rica, care erau programate sa $ie in$aptuite pana in G!!D% >n stadiile initiale, cooperarea regionala si integrarea din interiorul A$ricii trebuie sa $ie intarita si acest lucru ar putea implica realizarea unor uniuni monetare regionale% Stadiul $inal implica intemeierea unei Banci :entrale A$ricane (B:A", crearea unei monede a$ricane unice si a unei Uniuni Monetare si 4conomice A$ricane6% Studiul mentioneaza in continuare ca Banca :entrala A$ricana Tnu )a $i creata pana in G!G! (dar", procesul de licitatie pentru locatia ei este posibil insa sa inceapa curand6* cu toate acestea, Te(ista planuri de creare a unor uniuni monetare regionale )ariate, care )or $orma probabil blocurile de constructie pentru Banca :entrala A$ricana si pentru moneda unica6% >n august G!!D, site-ul allA$rica%com a anuntat ca Tgu)ernatorii bancilor centrale a$ricane au con)enit sa discute in cadrul unei intalniri probleme legate de crearea a trei institutii $inanciare < Uniuni A$ricane (UA"6 ca urmare a Trezolutiei UA ce a stabilit crearea =ondului Monetar A$rican (=MA", Bancii :entrale A$ricane (B:A" si a Bancii A$ricane de >n)estitii (BA>"6% ?u)ernatorii Tau $ost de acord ca atunci cand )a $i de/a intemeiata, B:A sa administreze doar moneda unica a A$ricii, constituind autoritatea monetara a continentului6%GG >n martie G!!9, s-a raportat ca Tluna aceasta (martie" Uniunea A$ricana )a semna un memorandum de intelegere cu Figeria cu pri)ire la in$iintarea unei banci continentale centrale6 si ca TMa(;ell M9;ezalamba, :omisarul Uniunii A$ricane a declarat reporterilor ca aceasta institutie )a $i localizata in Abu/a, capitala Figeriei,6% >n continuare, Tca un pas intermediar in crearea bancii, corpul pan-a$rican )a pune bazele unui >nstitut Monetar A$rican in urmatorii trei ani, a declarat el la o intalnire a economistilor a$ricani6 si a $ost citat spunand ca Tam $ost de acord sa lucram cu Asociatia ?u)ernatorilor Bancilor :entrale A$ricane pentru a institui o comisie te#nica unita care sa lucreze la pregatirea unei strategii comune6GE .ebsite-ul Ministerului A$acerilor 4(terne al 2eniei a raportat ca' T:omisarul Uniunii A$ricane pe probleme economice, dr% Ma(;ell M9;ezalamba si-a e(primat optimismul in pri)inta adoptarii unei monede unice in A$rica6 si ca Tprincipala tema discutata la intalnirea comisiei UA din 2enia a $ost Tcrearea unei singure monede a$ricane' ce abordare optima trebuie adoptata pentru a accelera procesul de creare a unei monede unice continentale6G 3niunea Monetara !ord Americana si Amero >n ianuarie G!!D am scris un articol in care am analizat miscarea ce militeaza inspre crearea unei monede unice Ford Americane, probabil purtand numele de amero ()ezi' Andre; ?% Mars#all, Fort# American Monetar- >ntegration' ,ere :omes t#e Amero, ?lobal Researc#, G! ianuarie G!!D"% Aoi reda pe scurt in$ormatiile prezentate in acel articol% >n 1999, >nstitutul =raser, un important si $oarte in$luent institut canadian a publicat un raport realizat de pro$esorul de economie ,erbert ?rubel, intitulat' T+#e :ase $or t#e Amero' +#e 4conomics and 5olitics o$ a Fort# American Monetar- Union6% >n acesta se mentiona ca Tplanul pentru Uniunea Monetara Ford Americana prezentat in acest studiu este conceput ast$el incat sa includa :anada, Statele Unite si Me(icul6 si ca TBanca :entrala Ford Americana, la $el ca si Banca :entrala 4uropeana, )a a)ea o constitutie care o )a $ace responsabila doar pentru mentinerea stabilitatii pretului6%GC 4l a remarcat' T%%%su)eranitatea nu este in$init )alabila% Meritul renuntarii la anumite aspecte ale su)eranitatii trebuie sa $ie determinat in $unctie de castigurile aduse de un ast$el de sacri$iciu%%% 4ste important de obser)at ca, in practica, :anada a renuntat la su)eranitatea sa economica in multe zone, cea mai importanta dintre
300 | P a g e

acestea implicand @rganizatia Mondiala a :omertului (inainte ?A++", Acordul Ford American de :omert &iber cat si =ondul Monetar >nternational si Banca Mondiala6%GN De asemenea, in 1999, >nstitutul :%D% ,o;e, unul dintre cele mai importante institute din :anada, a realizat un raport numit T=rom =i(ing to Monetar- Union' @ptions $or Fort# American :urrenc- >ntegration6% >n acest document este consemnat' T:ea mai simpla modalitate de a aborda conceptul de UMFA (Uniunea Monetara Ford Americana" este de a o )edea ca ec#i)alentul Ford American al Uniunii Monetare 4uropene (UM4", si, prin e(tensie, la $el si cu euro6GB >n continuare se mentioneaza' T4ste clar $aptul ca UMFA )a insemna s$arsitul su)eranitatii in politica monetara canadiana% Si mai mult, )a insemna abandonarea unei rate de in$latie T$abricata6 in :anada pentru o rata SUA sau UMFA6%GD >n mai G!!B, Da)id Dodge, gu)ernatorul Bancii :anadei (banca centrala a :anadei" a a$irmat ca TAmerica de Ford s-ar putea sa imbratiseze intr-o zi conceptul unei singure monede de sc#imb, e(act ca si euro6% S-a raportat ca Tunii au numit moneda unica Ford Americana amero6% Raspunzand la niste intrebari dupa terminarea discursului sau, Dodge a a$irmat ca o singura moneda de sc#imb este Tposibila6%G9 >n noiembrie G!!B, unul dintre cei mai mari miliardari canadieni, Step#en 1arislo;s9-, de asemenea membru al consiliului >nstitutului :%D% ,o;e, a declarat unui comitet parlamentar canadian' T:anada ar trebui sa isi inlocuiasca dolarul cu o moneda Ford Americana, sau sa o stabilizeze dupa moneda americana, pentru a e)ita )ariatiile pe care le-a e(perimentat rata de sc#imb a dolarului canadian 6% A adaugat' T:red ca ar trebui sa incepem sa ne gandim serios la un model de moneda de sc#imb continentala, e(act ca in 4uropa6%E! =ostului presedinte al Me(icului, Aicente =o( < cand a aparut in G!!B la emisiunea &arr- 2ing &i)e de pe canalul de tele)iziune :FF, < i s-a pus o intrebare in legatura cu posibilitatea unei monede comune pentru America &atina, la care a raspuns ast$el' T5e termen lung, $oarte lung% :eea ce eu si presedintele Bus# am propus, este A&:A, care este o uniune comerciala pentru toate Americile% Si totul mergea bine pana cand a )enit ,ogo :#a)ez% 4l a decis sa se izoleze% A decis sa combata ideea, sa o distruga%%% T &arr- 2ing a intrebat apoi' TAa $i ca un euro dolar, nuU6 =o( a raspuns' T4i bine, aceasta )a $i ce)a pe termen $oarte lung% :red ca primul pas )a $i realizarea unui acord comercial% Si apoi, pasul urmator )a $i o noua )iziune, e(act cum incercam sa $acem cu FA=+A%6E1 >n ianuarie G!!D, ,erbert ?rubel, cel care a conceput termenul de amero in cadrul raportului >nstitutului =raser, a scris un articol pentru =inancial 5ost, in care a recomandat $i(area dolarului canadian la dolarul american, la o rata de sc#imb $i(a, desi a admis ca e(ista probleme inerente in aceasta directie, cum ar $i de e(emplu $aptul ca US =ederal Reser)e )a controla ast$el interesele canadiene% A adaugat' T%%%e(ista o solutie in pri)inta acestei lipse de incredere% >n 4uropa, aceasta problema s-a rezol)at prin crearea monedei euro si s$arsitul $ormal al capacitatii bancilor nationale centrale de a mai $i(a rate de interes% :rearea intr-un mod analog a monedei amero nu este posibila $ara cooperarea putin probabila a Statelor Unite% Aceasta $ace ca problema credibilitatii sa $ie rezol)ata prin crearea unilaterala a unei comisii care se )a ocupa cu cursul )alutar, care )a a)ea gri/a ca dezec#ilibrele internationale a balantei de plati sa duca la sc#imbari in rezer)a $inanciara a :anadei si in rata dobanzii, pana cand dezec#ilibrele sunt eliminate, toate acestea $ara )reo actiune din partea Bancii :anadei sau ca urmare a )reunei inter)entii a politicienilor% Ar $i de dorit crearea simultana a unei ast$el de comisii si a unui nou dolar canadian e)aluat la egalitate cu dolarul american6%EG >n ianuarie G!!9, Mar9et .atc#, o publicatie online a .all Street 1ournal, a discutat posibilitatea unei in$latii galopante a dolarului american si apoi a declarat in pri)inta posibilitatii crearii amero' TDesi este di$icil de imaginat, intuiti) are sens6% T:apacitatea de a combina resursele naturale canadiene, ingeniozitatea americana si $orta ie$tina de munca din Me(ic )a permite Americii de Ford sa concureze mai bine pe o scara globala6% Autorul a mai mentionat' Tdaca miscarea politica de $runte )a determina si mai multe datorii, in loc sa permita ca economiile si datoriile sa se alinieze, trebuie sa luam in considerare posibilitatea declansarii unui soc la ni)elul sistemului%6 4l a adaugat' TDaca aceasta dinamica se )a inc#eia < si nu am nici o certitudine ca asa )a $i < balanta globala a puterilor se )a $ragmenta in patru regiuni primare' America de Ford, 4uropa, Asia si 4stul Mi/lociu% >ntr-un ast$el de scenariu, rami$icatiile se )or mani$esta prin intermediul unor tulburari sociale si con$licte geopolitice%6EE +hoeni- = o moneda globala
301 | P a g e

>n 19DD, in publicatia +#e 4conomist a aparut un articol numit ?et Read- $or t#e 5#oeni(,E in care se consemna' TE! de ani de acum incolo, americanii, /aponezii, europenii si oameni din multe alte tari bogate si unele relati) sarace, cand )or merge la cumparaturi )or plati probabil cu aceeasi moneda% 5returile nu )or $i in dolari, -eni, ci, #ai sa spunem, in p#oeni(% 5#oeni( )a $i $a)orizat de catre companii si de catre cumparatori deoarece )a $i mult mai con)enabil decat monedele nationale din zilele noastre, care atunci )or parea o demodata sursa de dezec#ilibre pentru )iata economica a secolului 336% >n articol se a$irma de asemenea' Tprabusirea $inanciara (din 19DB" a $acut gu)ernele sa inteleaga ca amagirea cooperarii politice poate $i mai rea decat nimic si ca pana ce o reala cooperare nu este posibila (pana cand gu)ernele nu abandoneaza o parte macar din su)eranitatea economica" )iitoarele incercari de stabilizare a cursului )alutar nu )or $i prea e$iciente6% Uimitor, articolul mentioneaza' Tprobabil )or $i necesare mai multe rasturnari ale ratei de sc#imb, cate)a cras#-uri $inanciare si probabil inca una sau doua crize economice pana ce politicienii )or $i dispusi sa isi indrepte pri)irea in aceasta directie% Acest lucru indica spre o sec)enta de criza urmata de o rezol)are de mantuiala, urmata de alta criza, care se )a intinde mult dincolo de anul G!1D < cu doua e(ceptii% 5e masura ce timpul trece, pagubele cauzate de instabilitatea monetara )or $i din ce in ce mai mari si aceleasi tendinte care )or determina aceste lucruri )or $ace ca utopia uniunii monetare sa $ie realizabila%6 >n continuare articolul precizeaza' THona p#oeni( )a impune constrangeri destul de stranse gu)ernelor nationale% TFu )a e(ista de e(emplu, o politica monetara nationala% Stocul mondial de p#oeni( )a $i $i(at de catre o noua banca centrala, probabil rezultata din =M>% Rata mondiala a in$latiei < si deci, in anumite limite, rata de in$latie a $iecarei natiuni < )a $i in mainile acesteia% =iecare tara se poate $olosi de ta(e si de banii publici pentru a compensa di)erse caderi temporare, dar pentru a-si $inanta de$icitul bugetar )a trebui mai degraba sa imprumute bani decat sa tipareasca6% Autorul admite' TAceasta inseamna o mare pierdere din punctul de )edere al su)eranitatii economice, dar tendintele care $ac conceptul p#oeni( atat de atragator oricum )or diminua acea su)eranitate% :#iar si intr-o lume cu rate de sc#imb mai mult sau mai putin oscilante, gu)ernele si-au )azut independenta politica Tamenintata6 de catre o lume e(terioara, neprietenoasa6% Articolul a concluzionat' Tmoneda 5#oeni( probabil )a incepe ca un coc9tail de monede nationale, e(act cum este astazi Special Dra;ing Rig#t% >n timp insa, )aloarea sa impotri)a monedelor nationale nu )a mai conta, deoarece oamenii o )or pre$era deoarece este mai con)enabila si mai stabila6% >n $inal se a$irma' Tganditi-)a ca probabil moneda 5#oeni( )a intra pe piata in /urul anului G!1D si uratii bun )enit cand se )a petrece acest lucru6% Recomandari pentru o moneda globala >n 199D, >M= Sur)e- a pus in discutie un discurs tinut de 1ames +obin, un important economist american, in care a argumentat ca' To solutie )iabila la preturile oscilante ar putea $i introducerea unei monede internationale unice6% Ulterior a adaugat ca mai e(ista' Tinca o mare ne)oie%%% de creditori ca ultima resursa6%EC >n 1999, economista 1ud- S#elton s-a adresat in $ata la ,ouse o$ Representati)es :ommittee on Ban9ing and =inancial Ser)ices din SUA% 4a a a$irmatEN' T:ontinua e(pansiune a liberalizarii comertului, integrarea tot mai mare a pietelor $inanciare si aparitia comertului electronic, toate acestea creeaza ne)oia unui standard monetar international < o unitate globala de calcul6% S#elton a e(plicat' TUniunile monetare regionale par a $i urmatorul pas in e)olutia inspre un $el de ordine monetara internationala% 4uropa a adoptat de/a o moneda unica% Asia s-ar putea sa se organizeze intr-un bloc monetar regional pentru a $i prote/ata impotri)a asalturilor speculati)e ale monedelor indi)iduale ale natiunilor mai slabe% Fumeroase tari din America &atina iau de/a in considerare di)erse aran/amente monetare pentru a se izola de Tin$ectia6 $inanciara si a e)ita consecintele economice ale de)alorizarii6% T@ importanta intrebare este daca acest proces de e)olutie monetara )a $i directionat inteligent sau daca )a $i pur si simplu condus de e)enimente% >n opinia mea, conducerea politica poate /uca un rol decisi) in construirea unui sistem monetar mai ordonat si mai rational decat abordarea complet libera de la ora actuala in pri)inta relatiilor de sc#imb )alutar6% Ulterior a adaugat' TAsa cum am )azut de/a si in 4uropa, sec)enta de dez)oltare este' (1" construirea unei piete comune, si (G" stabilirea unei monede unice% >ntr-ade)ar, pana nu ai o moneda unica, nu ai cu ade)arat o piata comuna e$icienta6% S#elton a concluzionat' T>deal ar $i ca $iecare natiune sa doreasca sa isi con)erteasca moneda nationala la o
302 | P a g e

rata $i(a intr-o rezer)a uni)ersala de capital% TAcest lucru )a crea automat o uniune monetara globala bazata pe o unitate comuna de calcul% :ealalta cale catre o ordine monetara stabila este a crea cu greu un drum spre o moneda comuna ancorata de un capital cu o )aloarea intrinseca% >n timp ce impulsul actual spre dolarizare ar trebui incura/at, in special in cazul :anadei si a Me(icului, in $inal stabilitatea ordinii monetare internationale nu ar trebui sa se bazeze pe o singura natiune6 5aul Aolc9er, $ost gu)ernator al =ederal Reser)e Board, SUA, a a$irmat in ianuarie G!!!' TDaca e sa a)em cu ade)arat o economie globala, atunci o moneda internationala unica are sens6% 4l a $ost citat intr-un discurs tinut pe data de 1D septembrie G!!! de Sir99a ,umuluinen, membru in comitetul e(ecuti) al Bancii :entrale 4uropene, care a a$irmat' TS-ar putea sa aiba dreptate, s-ar putea ca intr-o zi sa a)em o singura moneda internationala% 5oate ca integrarea europeana poate $i )azuta, la $el ca orice integrare regionala, ca un pas inspre o situatie ideala, aceea a unei lumi pe deplin integrate% Daca si cand aceasta lume )a )edea lumina zilei, este imposibil de spus% @ricum, ceea ce pot spune este ca aceasta )iziune pare imposibila in prezent, la $el cum a parut si ideea unei uniuni monetare europene acum C! de ani, cand a inceput procesul de integrare europeana%6EB >n noiembrie G!!!, =M> a organizat o con$erinta internationala si a publicat un scurt raport intitulat' T@ singura lume, o singura moneda' menire sau iluzieU6EB in care se mentiona' TAsa cum se obser)a tot mai clar, lumea se di)ide in mod gradat in cate)a blocuri monetare regionale, e(tensia logica a acestei tendinte reiese ca o posibilitate teoretica' aceea a unei unice monede internationale% Daca atat de multe tari )ad bene$iciile rezultate de pe urma integrarii monetare, oare o integrare monetara mondiala nu ar ma(imiza aceste bene$iciiU6% :on$orm raportului' Tblocul dolarului, de/a spri/init de puterea economiei americane, a $ost e(tins prin intermediul dolarizarii si a pacturilor regionale de comert liber6% TBlocul euro reprezinta o uniune economica care este proiectata sa de)ina o uniune politica deplina, cu toate sansele de a se e(tinde in 4uropa centrala si de 4st% Un bloc al -enului s-ar putea sa se nasca din propunerile curente de cooperare monetara asiatica% @ uniune monetara s-ar putea sa apara intre membrii Mercosur din America &atina, in /urul A$ricii de Sud de/a e(ista o zona monetara geogra$ica si o $uziune a dolarului australian cu cel neo-zeelandez este un subiect discutat de $oarte mult timp in @ceania6% Raportul continua' TAceleasi randamente economice si imperati)e $izice care imping impreuna monedele regionale e(ista probabil si la urmatorul ni)el < la cel global%%% 4conomiile mai mici si mai )ulnerabile < acelea pe care comunitatea internationala nu incearca su$icient sa le a/ute < )or a)ea cel mai mult de castigat din siguranta si stabilitatea care )a acompania introducerea unei monede unice6 +ineti minte $aptul ca acest document este emis de catre =M>, ast$el ca recomandarile care sustin ei ca ar Ta/uta6 tarile mai mici si mai )ulnerabile, ar trebui ing#itite impreuna cu un dram de sare, sau mai bine zis cu un sac%%% 4conomistul Robert A% Mundell $ace de mult timp apel la o moneda internationala unica% 5e site-ul sau, el a$irma ca crearea unei monede globale este Tun proiect ce )a restitui sistemului monetar international o mult dorita coerenta, )a o$eri =ondului Monetar >nternational capacitatea de a promo)a stabilitatea si de a $i un catalizator pentru armonia internationala6 4l a$irma' Tbene$iciile unei monede globale ar $i enorme% 5returile din intreaga lume )or $i e(primate in aceasi unitate si )or $i mentinute egale in di)ersele parti ale globului% >n a$ara de tari$e si controale, comertul dintre tari se )a des$asura la $el de usor precum se des$asoara acum intre statele SUA6%E9 43M,A 8 I#,!'A4] #3+] ,A #,.A #83A 8!F4A9RA^I, M8!#IA4]

S$rsitul celei de-a doua con$lagratie mondiala a adus cu sine nu numai pacea ci si un lung sir de sc#imbari Ln )iata economica, sociala, politica si spirituala care )or $ace ca lumea de dupa razboi sa nu mai semene cu cea de dinainte% Marile puteri europene, spre deosebire de SUA, au iesit din aceasta uriasa Lncercare serios a$ectate% ?ermania, >talia si 1aponia Ln$rnte Ln razboi, ruinate economic nu mai reprezentau aproape nimic Ln ecuatia de putere% =ranta si Anglia au de)enit puteri de categoria a doua si erau neputincioase Ln e$ortul de reec#ilibrare a raportului de putere pe continentul european a)nd Ln )edere ca URSS a iesit )ictorioasa si relati) Lntarita din con$lagratia mondiala% >nter)entia SUA pe continentul european a constituit o imperioasa necesitate% :i)ilizatia euro-atlantica nu era numai o comunitate de )alori spirituale si culturale ci )a de)eni Ln scurt timp un sumum economic, politic si militar%
303 | P a g e

>% R4:@FS+RU:^>4 4:@F@M>:k s> 4A@&U^>A SA 5@S+B4&>:k% 1%1% @ F@Uk @RD>F4 4:@F@M>:k M@FD>A&k 4conomia si $inantele apareau la s$rsitul razboiului complet dezorganizate% Distrugerile de tot $elul au antrenat Ln mod incontestabil o paralizie a acti)itatii economice% 0ntr-o 4uropa distrusa, Ln)ingatorii si Ln)insii Ln egala masura trebuiau sa-si reconstruiasca economiile, sa-si restabileasca soliditatea monedelor distruse de in$latie si sa-si restabileasca $lu(urile $inanciare si comerciale - 4uropa a su$erit un recul puternic Ln economia mondiala% Fu mai este un pol dominant al comertului mondial (Ln 19 B mai reprezenta doar EBQ, $ata de NQ ct era ponderea Ln anul 19EB", moneda $orte - lira - care domina economia antebelica nu mai reprezenta aproape nimic Ln raport cu dolarul% 1aponia, ocupata de SUA (XproconsulatulX generalului Mac Art#ur" nu mai conta industrial Ln primii ani de dupa razboi pentru piata asiatica% 4conomia URSS nu a $ost capabila sa /oace un rol similar celui politico-militar Ln zona datorita structurii ei% Singura economie care a iesit Lntarita din razboi a $ost cea americana% SUA concentrau la s$rsitul con$lagratiei o $orta producti)a care reprezenta /umatate din capacitatea mondiala% Dolarul domina piata mondiala deoarece reprezenta doua-treimi din stocul monetar international% (1* 9" 5entru a se iesi din dezordinea economica generata de razboi trebuiau puse la punct institutii capabile sa restabileasca ordinea economica% Aceasta a $ost $acuta sub presiunea SUA, URSS neputnd, din dogmatism, sa-si dea acordul la o reconstructie con$orma cu canoanele liberalismului% Sistemul Monetar >nternational (SM>" de$init, Ln iulie 19 , la Bretton .oods statua urmatoarele principii' libertatea Ln materie de na)igatie si tranzactii internationale si liberul acces la sursele de materii prime% Din aceasta perspecti)a se preconiza Lntoarcerea ct mai rapida la libera con)ertibilitate a tuturor monedelor Lntre ele si $ata de dolar, de)iza c#eie a noului sistem% 5entru a gira noul sistem si a se )eg#ea la respectarea regulilor stabilite la Bretton .oods s-a creat un =ond Monetar >nternational (=M>" prin cotizarea tuturor tarilor semnatare Ln raport cu importanta lor economica% Marimea cotelor a determinat gradul de in$luenta a $iecarui participant% Acest $ond monetar era destinat a/utorarii tarilor Ln di$icultate cu conditia unei restabiliri rapide a ec#ilibrelor lor structurale printr-o gestiune sanatoasa% Al doilea pilon al liberalizarii relatiilor economice l-a constituit Acordul ?eneral pentru +ari$e si :omert (?A++" semnat la ?ene)a Ln anul 19 B de GE de tari% Acesta preconiza renuntarea la prg#iile )amale protectioniste si respectul reciprocitatii a)anta/elor constituite dupa principiul de/a )ec#i al clauzei natiunii celei mai $a)orizate% Alte organisme care au condus la aparitia noii ordini economice au aparut sub egida sau Ln strnsa colaborare cu @FU% @rganismul Fatiunilor Unite pentru Reconstructie si Asistenta (UFRRA" a acordat Ln peste un miliard de dolari si peste G! milioane tone produse de prima necesitate populatiilor sinistrate% Romnia a bene$iciat de un asemenea a/utor Ln urma secetei din 19 N% Sub egida @FU a $ost creiat si $unctioneaza :onsiliul 4conomic si Social (4:@S@:" care Ln legatura cu mai multe organisme specializate are drept scop sa promo)eze dez)oltarea economica si sociala% 0n aceasta ordine economica apare un actor central Ln sistemul relatiilor internationale' Marile Lntreprinderi care prin ci$ra de a$aceri, prin masa capitalurilor se mani$esta ca centre de putere ce in$luenteaza de o maniera decisi)a in)estitiile, productia, )iata sociala si uneori deciziile politice nu numai Ln tara de origine ci si Ln a$ara ei% Domnia societatilor multinationale se anunta Lnca din anii yC!% Foua ordine economica )a a)ea ca protagonist si principal agent SUA% 4ra singurul stat care a iesit din razboi mai bogat dect intrase% Aenitul national a crescut de peste doua ori% :apitalurile in)estite Ln a$ara au adus SUA di)idende care au $acut balanta lor de conturi puternic e(cedentara% A/utorul pe care SUA Ll putea da 4uropei a $ost indispensabil pentru re$acerea economiei mondiale% >ndustria americana ser)este lumii
304 | P a g e

drept model prin preturi de re)enire scazute, gratie unei producti)itati mai mari de patru ori ca Ln 4uropa% SUA a intrat catre 19C! Lntr-o era a productiei de masa a bunurilor de consum prin industria automobilului si altor produse electrocasnice si electrice% 1%G R4:@FS+RU:^>A 4:@F@M>:k =a)orizata de Lnnoirea sistemelor de productie, sustinuta prin e$orturile unei mini de lucru diminuate de razboi Lnsa puternic mobilizate Ln ser)iciul unei cereri uriase si stimulata de o maniera decisi)a Ln 4uropa de a/utorul american reconstructia s-a Ln$aptuit mai rapid dect ar $i lasat sa se Lntre)ada situatia dezastruoasa de dupa 19 C% +otusi ea s-a realizat di$erit, $unctie de potentialul economic si politica adaptata de un stat sau altul% 0n tabara Ln)ingatorilor, SUA au 919$CC/ reusit recon)ersia economiei lor dar cu pretul unei usoare slabiri a cresterii economice Lntre 19 N-19 9% URSS si-a re$acut in$rastructura pna Ln 19 D si cu a/utorul uriaselor pre)alari din economia statelor Ln)insesau XaliateX (G*1GN", Lnsa )a trebui sa astepte pna Ln anul 19CG pentru a se atinge din nou ni)elul antebelic Ln economie% Reconstructia 4uropei s-a $acut cu un ma(im a/utor american% De $apt acesta n-a Lncetat dupa terminarea razboiului% ^arile europene au continuat sa obtina credite, conditionat de la SUA% 0n august 19 C Marea Britanie a luat un Lmprumut de E,BC miliarde dolari cu conditia sa renunte la sistemul imperial de pre$erinte si sa restabileasca con)ertibilitatea lirei sterline% =ranta a obtinut G iar >talia 1,BC miliarde cu conditia de a importa si proiecta anual numeroase $ilme americane cu scop politic si comercial% 5olitic deoarece se propaga ideologia si modul de )iata american Ln rndurile unor societati care ar $i trebuit sa $ie in$luentate de socialism% +ot SUA au $urnizat Ln ?ermania controlata de Aliati gratuit materii prime si alte bunuri pentru relansarea economica% &ucru posibil dupa $uziunile economice dintre zonele de ocupatie engleza si americana (Xbi-zoniaX" la 1 ianuarie 19 B% @data cu )otul :ongresului Ln $a)oarea creditelor destinate ?reciei si +urciei, cazute prada sub)ersiunii comuniste, ratiunile politice ale a/utorului american au trecut pe primul plan% &a 1G martie 19 B presedintele american +ruman a$irma' XSemintele regimurilor totalitare sunt #ranite de mizerie si lipsuri% 4le cresc si se Lnmultesc Ln solul arid al saraciei si dezordinii% 4le Lsi ating ma(ima dez)oltare atunci cnd speranta poporului Lntr-o )iata mai buna s-a stins% Aceasta speranta, trebuie ca noi sa o mai Lntretinem Ln )iataX (E* NB"% 0n acest conte(t putin dupa Lnlaturarea ministrilor comunisti din gu)ernele italian si $rancez (mai 19 B" a $ost lansat planul Mars#all% 0ntr-un discurs tinut, la C iunie, la Uni)ersitatea ,ar)ard, secretarul de stat ?eorge :% Mars#all constata ca dislocarea structurilor economice ale 4uropei de catre razboi a $ost totala si sunt amenintate bazele ci)ilizatiei moderne% 4uropa are ne)oie de un a/utor e(terior substantial $ara de care ea )a cunoaste o deteriorare economica, sociala si politica e(trem de gra)a ( * 1DC"% 5ropunerea de a/utorare a )izat Lntreaga 4uropa Lnsa a $ost respinsa de URSS pe moti) ca aduce atingere su)eranitatii nationale% &a presiunea Mosco)ei tarile satelit au $acut acelasi lucru% 0nsa 1N tari din 4uropa @ccidentala Ln timpul celei de-a doua :on$erinte de la 5aris (1G-1C iulie" au decis sa-i dea curs si au constituit X@rganizatia 4uropeana de :ooperare 4conomicaX (@4:4"% Aceasta )a lua nastere o$icial pe 1N aprilie 19 D cu scopul repartizarii planului Mars#all% Derulat pe o perioada de peste trei ani acesta )a $i de peste 1! miliarde de dolari principalii bene$iciari $iind Marea Britanie- GNQ, =ranta- G!Q, ?ermania de Aest- 11Q si >talia- 1!Q% @rganizatia 4uropeana pentru :ooperare 4conomica )a $acilita Ln mare masura sc#imburile lor comerciale si $inantarea reciproca Ln di$erite sectoare% 0n anii 19N9-19N1 @4:4 se )a trans$orma Lntr-o X@rganizatie pentru :oordonaresi Dez)oltare 4conomica (@4:D" careia i se )a alatura SUA si :anada% Dupa admiterea 1aponiei (19N ", =inlandei (19N9" si Australiei (19B1" @4:D a de)enit un loc de concentrare a politicilor economice ale tarilor dez)oltate din lumea capitalista% ^arile europene dupa ce-au depasit criza economica din anii imediat Lnc#eierii celui de-al doilea razboi mondial au cunoscut o perioada de XboomX economic% Marea Britanie Ln cei treisprezece ani ai gu)ernarii
305 | P a g e

conser)atoare a obtinut cresteri constante Ln productia industriala atingnd indici impresionanti Ln raport cu anul 19ED si anume' 19C1- 1E!Q, 19CD- 1CGQ, 19N - 1B9Q% :u toate acestea ea n-a reusit sa-si mentina locul G Ln ierar#ia mondiala pe care l-a cedat la Lnceputul anilor yN! ?ermaniei (C* 1GG"% =ranta a Lnc#eiat reconstructia economica Ln /urul anului 19C!% Aceasta rapida reconstructie a lasat sa subziste gra)e dezec#ilibre sociale si $inanciare care )or a$ecta mult timp economia $ranceza% ?ermania de sub ocupatia Aliatilor a cunoscut o redresare economica rapida dupa ce la G! iunie 19 D a $ost Ln$aptuita re$orma monetara ca urmare a planului Mars#all% De alt$el pna la $inele lui septembrie 19C1, ?ermania @ccidentala a primit alocatii americane de stat de circa 9 miliarde de dolari% :a urmare, Ln anul 19CN )olumul productiei industriale s-a dublat $ata de 19C!, iar Ln 19NG s-a triplat% Statisticienii perioadei au constatat ca Ln anul 19NG R=?ermania se Lnscria pe locul doi Ln clasamentul marilor puteri industriale (C* 1 B"% 0n 1aponia la $inele razboiului, acti)itatea economica, urmare a pierderilor, era aproape nula% &a s$rsitul anului 19 C productia industriala nipona reprezenta doar 1E, Q Ln raport cu cea a anului 19E9% 0n tara erau apro(imati) 1! milioane de someri iar )enitul national era de doar 1B dolari% A/utorul american a $ost nesemni$icati) ast$el ca pna Ln 19 B productia industriala era re$acuta doar Ln proportie de E!Q% 0n martie 19 C, sub supra)eg#erea americana a a)ut loc re$orma monetara, iar la G1 octombrie 19 N re$orma agrara care a largit relatiile mar$a-bani, a dus la cresterea cererii de mar$uri industriale si a stimulat productia economica% Dupa anul 19C!, 1aponia s-a Lnscris cu ritmurile cele mai Lnalte de dez)oltare economica din lume, (Lntre C-1GQ"% 0n perioada 19CE-19ND productia industriala a crescut cu G1Q iar e(portul cu GEGQ% Acest lucru a $acut ca 1aponia sa ocupe primul loc Ln lume la constructia de na)e, aparatura electronica si masini% 1%E 4:@F@M>A 0F+R4 :R4s+4R4 s> :R>Hk% Din aniiyC! pna la mi/locul deceniului opt economia mondiala a cunoscut o crestere puternica si regulata, Lncetinita Ln cte)a rnduri de scurte recesiuni% Acest ritm a permis ca productia sa se dubleze Ln numai E! de ani% Aceasta crestere a $ost determinata de o serie de $actori cum ar $i' un a)nt demogra$ic att cantitati) dar mai ales calitati)* un enorm e$ort de Ln)estire (Lntre 1N,9Q Marea Britanie, pna la G9,9Q 1aponia"* liberalizarea sc#imburilor comerciale si $inanciare si inter)entia moderata a statului Ln )iata economica% &unga perioada de crestere economica s-a caracterizat printr-o regularitate e(ceptionala% Societatile dez)oltate s-au obisnuit sa dispuna Ln $iecare an de o cantitate de bunuri si ser)icii superioare acelora din anul precedent% 4le au intrat Lntr-o epoca a abundentei, din moment ce Ln E! de ani (19C!-19D!" tarile capitaliste industrializate au o$erit cetatenilor lor mai mult dect o dublare a produsului anual pe cap de locuitor' ED 1 dolari Ln 19C9, 9ND de dolari Ln 19D!, deci o crestere de CD C de dolari (1* G!!"% Dincolo de aceasta crestere generala se poate obser)a ca au e(istat si unele particularitati ale principalelor state industrializate% Statele Unite ale Americii au a)ut o crestere economica moderata si neuni$orma Ln raport cu tarile din @4:D% Ritmul de crestere al economiei americane s-a situat sub cel mediu al tarilor @4:D, care a $ost Ln /ur de CQ pe an Lntre 19C!-19BE% Acest $apt s-a datorat si plasamentului $oarte mare de capital Ln a$ara pietei americane% Rn G! de ani SUA au in)estit 11C miliarde de dolari Ln strainatate si a asigurat Lntre doua treimi si trei s$erturi din productia mondiala a ma/oritatii bunurilor industriale% 0n doua decenii 5FB american a crescut de G,E ori si ca el Ln 19B1 a depasit ci$ra de 1!!! miliarde de dolari deci /umatate reprezentata din 5FB cumulate ale tarilor @4:D% 4conomia britanica care a $ost pioniera a primei re)olutii industriale a aparut incapabila sa tina ritmul impus de celelalte economii ale lumii libere% Aolumul muncii depuse si al capitalurilor in)estite au $ost punctele slabe care n-au putut $i contracarate prin politicile economice ale gu)ernelor% 4(presia acestei caderi din XtopX a $ost reculul dramatic al e(porturilor britanice% 0n anul 19 D Marea Britanie reprezenta 11Q Ln comertul mondial pentru ca Ln 19BG sa a/unga la doar C,9Q%
306 | P a g e

5rin puternica lor dez)oltare economiile tarilor Ln)inse Ln cel de-al doilea razboi mondial au trecut drept XmiracoleX Ln deceniile cinci si sapte% 1aponia si-a regasit a)ntul industrial odata cu razboiul din :oreea% Marile Lntreprinderi, grupate Ln carteluri care concentrau puterea economica s-au reconstituit rapid, spri/inindu-se pe un )ast sector de subantepriza pe care Ll dominau Ln Lntregime% Munca si economisirea au $ost $a)orizate de o puternica disciplina sociala care la rndul lor au $ost principala sursa de in)estitii care absorbeau pna la E!Q din )enitul national% Un alt element $a)orizant a $ost si ni)elul $oarte scazut al c#eltuielilor militare% Ast$el ca din 19B! 1aponia a de)enit a treia putere economica mondiala, a)nd o e$icacitate industriala si comerciala redutabila% ?ermania a bene$iciat de un a/utor american substantial dar si-a creat si o serie de atuuri decisi)e prin politici-economice coerente si realiste' o retea bancara legata e$icient de cea producti)a o marca competiti)a si su$icient de solida pentru a atrage capitalurile straine, si o situatie pri)ilegiata Ln 5iata :omuna% Ast$el Ln acesti ani ?ermania care practic la s$rsitul razboiului disparuse din e(porturile mondiale (1, Q Ln 19 D" a a/uns sa tatoneze Ln 19BG SUA (11,GQ" si sa Lsi impuna moneda nationala (Deutsc#e marc9" ca una din )alutele esentiale ale S%>%M%1g1h =ranta si >talia cunosc Ln aceasta perioada cresteri substantiale si reusesc Ln destule sectoare industriale sa tina pasul cu ritmurile economiilor celor mai per$ormante% De remarcat, totusi, ca mecanismele care au sustinut cresterea si e(pansiunea economica a tarilor dez)oltate au agra)at Ln buna masura Lnapoierea economica si saracia celei mai mari parti a regiunilor subdez)oltate% 0n E! de ani cresterea productiei si a )eniturilor tarilor celor mai bogate a $ost de B! de ori mai mare dect a tarilor celor mai sarace% 0n timp ce la primele tari )enitul pe cap de locuitor a crescut cu CD E de dolari la ultimele cu doar D1 de dolari (1* G!D"% 0n a doua /umatate a anilor yN! au aparut semne premonitorii la criza care urma sa )ina Lncepnd cu aparitia unui soma/ moderat si tendinta de crestere a preturilor Ln tarile industrializate% 0nca din 19NB S>M intra Lntr-o $aza de criza acuta datorita unei puternice de)alorizari a lirei sterline si a incapacitatii SUA de a $inanta simultan razboiul din Aietnam si cucerirea cosmosului% 5entru a restabili situatia SUA recurge la marirea cu de cinci ori (19B1" a cantitatii de dolari pe piata $ata de necesar (1! miliarde"% Acestia au XmigratX pe piata internationala mai ales Ln 4uropa sub $orma de XeurodolariX% :rearea Ln 19N9 a unui nou instrument de plati sub $orma Drepturilor Speciale de +ragere (DS+" emise de =M> si sub controlul acestuia n-a reusit sa Lndiguiasca XmareeaX eurodolarilor% 5entru a stopa acest mecanism de criza presedintele R% Fi(on a anuntat, pe 1C august 19B1, suprimarea con)ertibilitatii dolarului Ln aur si instituirea unei suprata(e pro)izorii de 1!Q pe importurile americane% Fegocierea ce-a urmat acestei decizii a condus la o a/ustare monetara rati$icata pe 1D decembrie 19B1 prin acordul de la .as#ington% Acesta pre)edea ca Ln timp ce dolarul era de)alorizat, marca germana si -enul sa $ie ree)aluate iar $rancul si lira sa pastreze )ec#ea paritate* mar/ele de $luctuatie erau autorizate de la 1 la G,GCQ Ln plus si Ln minus $ata de noile paritati% Aceasta re$orma a $ost insu$icienta pentru stoparea crizei 1n aceste conditii Ln 19BE, SUA decid Lnca o de)alorizare cu 1!Q a dolarului Lnsa statele din ::4 nu mai recurg la negocieri si ree)aluari ale principalelor monede deoarece au elaborat un mecanism al $luctuatiilor limitate cunoscut sub numele de Xsarpele monetar europeanX (N* B"% A urmat o dezordine generalizata a monedelor care anunta s$rsitul S>M instituit dupa cel de-al doilea razboi mondial% X5rimul soc petrolierX si criza din 19BC au $ost generate de nemultumirea principalilor e(portatori asupra cstiguriloe% Acestea se organizeaza Lntr-un cartel @54: (@rganizatia tarilor e(portatoare de petrol" Ln scopul opririi degradarii )eniturilor lor% Razboiul arabo-israelian o$era cartelului @54: prete(tul de a $olosi petrolul ca arma politica si maresc Ln luni pretul petrolului de ori pro)ocnd un Xsoc petrolierX% Acest soc declanseaza e$ecti) un mecanism de criza printr-un dublu e$ect Ln aparenta contradictoriu% ^arile industriale care adaptasera de/a masuri de austeritate pentru a stopa puseul in$lationist din 19BG-19BE se )ad constrnse Ln 19B sa reduca importurile de petrol de)enit prea scump% Aceasta duce la o se)era recesiune, cresterea soma/ului si scaderea ni)elului de trai% Mecanismul crizei se autoLntretinea% Aceasta contractie a acti)itatii 1g1h Sistemul >nternational Monetar%
307 | P a g e

industriale mondiale a a)ut drept e$ect logic reducerea puternica a cererii de materii prime ale caror preturi erau Ln scadere amputnd )eniturile de/a modeste ale tarilor e(portatoare din lumea a treia% ^arile sarace au $ost obligate $ie sa-si reduca importurile de bunuri industriale, pro)ocnd o diminuare suplimentara a cererii mondiale, $ie sa recurga la datorii pentru a-si mentine ni)elul cumparaturilor% De aici Lnainte )om a)ea de-a $ace Ln acelasi timp si cu scaderea cererii si cu cresterea datoriilor% Dupa consumarea XsoculuiX% pretul petrolului s-a temperat a/ungnd Ln /urul ci$rei de 1C dolaribaril ceea ce-a permis Xlocomoti)elorX economiei mondiale (SUA, ?ermania, 1aponia" sa cunoasca o oarecare relansare economica% 5na la cel de-al doilea Xsoc petrolierX preturile materiilor prime, Ln special al petrolului, au e)oluat Ln Xdinti de $ierastrauX cu cresteri dar si cu scaderi, este drept nesemni$icati)e% Re)olutia islamica din >ran a declansat cel de-al doilea Xsoc petrolierX care a pro)ocat o criza economica gra)a deoarece a $ost Lnsotita de o politica $inanciara restricti)a% 0ntreruperea li)rarilor de petrol de catre >ran a condus la dublarea pretului Ln numai un an% &a s$rsitul lui 19D! pretul barilului era de apro(imati) EG de dolari% Acest $apt a dus la o Lncetinire a cresterii economice Ln 19D!- 19D1 si a de)enit negati) Ln 19DG% >n$latia atinge 1!Q ca si soma/ul la acelasi ni)el de 1!Q din populatia acti)a% SUA a adaptat o politica economica ultraliberala Lnsotita de o politica monetara restricti)a Lnsotita de dobnzi $oarte ridicate% Acest $apt a dus la atragerea ma/oritatii capitalurilor disponibile Ln SUA si cresterea cursului dolarului, cu e$ecte asupra tarilor &umii a +reia ne)oite sa-si diminueze cumparaturile Ln detrimentul acti)itatilor economice% 5entru ca au $acut enorm de multe datorii Ln anii yB! cnd creditul era mai ie$tin socul petrolier din 19D119DG a pus Statele din X&umea a +reiaX Lntr-o criza di$icila si de durata pentru ca nu a)eau cu ce sa returneze datoriile dar nici posibilitatea de a contracta altele pentru a plati datoriile scadente% Asa dupa cum s-a anticipat, statele n-au $ost a$ectate Ln acelasi mod de e$ectele celor doua socuri petroliere% ^arile mari producatoare de petrol de)in principale bene$iciare% Acestea au acumulat rezer)e globale de Xpetro-dolariX estimate la !! miliarde Ln 19D1 si s-au implicat Ln creditul international , /ocul reLn)estirii petrodolarilor% SUA si principalele tari industrializate c#iar daca n-au mai obtinut ritmuri mari au cunoscut o reala dez)oltare prin aplicarea Ln $orta a politicilor liberale% Reluarea cresterii economice a $ost antrenata, Lncepnd cu 19DE, de riguroasa relansare americana si a $ost instituita de o stapnire durabila a in$latiei Ln tarile industrializate, de o modernizare a structurilor de productie si de comunicatie odata cu generalizarea re)olutiei in$ormatice% Dupa )ara lui 199! o noua recesiune a )enit sa Lntrerupa lunga crestere a tarilor industrializate% Declansata printr-o crestere a ratei dobnzilor Ln tarile anglo-sa(one, ea s-a generalizat ulterior Ln tarile dez)oltate apoi Ln cele ale &umii a +reia% Mani$estarile acestei crize au $ost clasice' recul al 5FB, rata anuala mica de crestere, Ln principalele tari industrializate, cresterea soma/ului etc% Aceasta arata ca Lnnoirile si politicile economice lansate la ni)elul anilor yD! au a)ut limite si carente% 5rosperitatea $ara precedent a acti)itatilor $inanciare se bazeaza Ln realitate pe gra)e dezec#ilibre Ln special pe o crestere generala a datoriilor care )or duce la $rnarea cresterii economice% >>% +4FD>F^4 s> 4A@&U^>> 5@&>+>:4 0F X&UM4A &>B4RkX G%1% A>A^A 5@&>+>:k 0F 5R>M>> AF> DU5k :4& D4-A& D@>&4A RkHB@> M@FD>A& 0F 5R>F:>5A&4&4 ^kR> A&4 &UM>> &>B4R4 Daca Ln tarile Ln)ingatoare Ln cel de-al doilea razboi mondial mutatiile Ln )iata politica interna si e(terna n-au $ost spectaculoase Ln cele Ln)inse ele au $ost de esenta% Regimurile totalitare au disparut Ln ?ermania, 1aponia, >talia si tarile satelite A(ei% Din pacate Ln 4uropa centrala si de sud regimurile de dictatura si autoritare de dreapta au $ost substituite cu dictatura comunista impusa de Uniunea So)ietica% 0n SUA dupa moartea lui =%D% Roose)elt (1G aprilie 19 C" ,arr- +ruman a $ost instalat presedinte% De la Lnceput acesta a Lncercat sa se prezinte Ln $ata americanilor drept un continuator al marelui sau Lnaintas% 0n
308 | P a g e

acest scop si-a prezentat programul de gu)ernare numit =air Deal GgGhb cuprins Ln mesa/ul adresat :ongresului, la N septembrie 19 C, Ln care propune, Ln a$ara garantarii $olosirii integrale a $ortei de munca, un lung sir de masuri sociale pentru categoriile de$a)orizate% 4ra o pozitie cura/oasa Lntr-un moment Ln care liberalii doreau o Lntoarcere rapida si completa la liberalismul economic, dorinta Lmpartasita si de aripa conser)atoare a partidului democrat% Anii 19 N-19 B au $ost di$icili pentru presedintele +ruman deoarece n-a putut sa-si impuna politica sociala% :u toate acestea el cstiga alegerile din 19 D% Dupa alegeri presedintele ,%+ruman a luat initiati)a luptei anticomuniste si Lmpotri)a e(pansiunii acestei ideologii% 0n e(terior el adopta cum am aratat, politica de XcontainmentX, Ln interior a ordonat o anc#eta asupra loialitatii $unctionarilor al carui rezultat a $ost Xcuratarea aparatului de stat de simpatizantii ideilor socialiste% Senatorul de .isconsin 1osep# Mac :art#- a pornit o campanie pentru denuntarea unei asa zise XconspiratiiX comuniste Ln snul departamentului de stat :ampania sa are rezultate si o )eritabila psi#oza de teama si suspiciune se dez)olta Ln SUA% 0nsusi presedintele )a $i acuzat de e(tremistii anticomunisti datorita caracterului social al politicii sale si moderatiei pe care o pastreaza Ln $ata acestui $enomen% Se desc#ide o ade)arata )natoare de )ra/itoare de la cele mai nensemnate locuri de munca pna la Studiourile ,oll-;ood-ului% :#arles :#aplin, Lngri/orat de aceasta psi#oza se autoe(ileaza Ln 4l)etia si )a denunta Xmaccart#-smX-ul printr-un $ilm intitulat Un rege la Fe; [or9% 0n aceasta atmos$era moderatul presedinte a luat o serie de decizii de importanta )itala Ln lupta SUA cu regimurile comuniste% 5rin &egea din 19 B a $ost Ln$iintat :onsiliul Fational pentru Securitate si Agentia :entrala de >n$ormatii (:>A"% (B*1N" @pinia publica americana se )a calma odata cu alegerea ca presedinte, Ln 19CE, a lui D% 4isen#o;er si Lntoarcerea republicanilor la putere% Mai putin autoritar si mai putin preocupat de a apara prioritatile prezidentiale dect predecesorul sau el s-a considerat un arbitru Lntre di$erite curente si a adoptat politica Xcaii de mi/locX% Dupa moartea lui Stalin D%4isen#o;er a decis sa Lncerce o normalizare a relatiilor cu URSS% A participat la :on$erinta la ni)el Lnalt, din iulie 19CC, alaturi de A%4den, 4dgar =aure, F% Bulganin si F%S% ,ruscio) care a pus bazele destinderii internationale% 5olitica interna dusa de 4isen#o;er a a)ut la baza doctrina Xnoului republicanismX% Au $ost rezol)ate o serie de probleme di$icile cum a $ost problema rasiala% 0n 19C segregatia rasiala a $ost declarata ilegala% Au $ost luate masuri pentru dez)oltarea Ln)atamntului si cercetarii stiinti$ice mai ales dupa ce URSS a lansat, Ln 19CB, primul satelit arti$icial al pamntului% Marea Britanie, dupa cstigarea alegerilor de catre laburisti si desemnarea lui :%Atlee ca prim- ministru )a parcurge o perioada de trans$ormari Ln plan politic si economic pe care istoricii o )or denumi Xre)olutia silentioasaX(1* 1" 0n domeniul economic ei )or proceda la toate nationalizarile Lnscrise Ln programul lor' Banca Angliei si industria miniera (19 N", transporturile si telecomunicatiile (19 N-19 B", gazul si electricitatea (19 B-19 D", siderurgia (19 9"% Statul englez a de)enit ast$el cel mai mare utilizator al $ortei de munca deoarece controla un numar mare de sectoare c#eie ale economiei% 0n anii 19 C-19 D gu)ernul :%Atlee a pus Ln practica si un important program de re$orme sociale dintre care mentionam organizarea de asigurari sociale (19 N" care e(cludea sistemul girat de stat asupra adultilor% De asemenea a Ln$iintat Ser)iciul Fational al Sanatatii asigurnd gratuitatea integrala a Lngri/irilor medicale, un program de constructii de locuinte si amena/area teritoriului etc% 0n politica sa coloniala, Lntelegnd sc#imbarile produse Ln lume, gu)ernul laburist a trecut la crearea unui :ommon;ealt# nou, o Xasociatie libera a unor popoare libereX (C* 1G1"% A$ectat de miscarea de decolonizare (>ndia Lsi capata independenta Ln 19 B", slabit de costul re$ormelor Regatul Unit nu mai are mio/loace sa mai /oace un rol de prim plan pe scena internationala% 0n conditiile Lnaspririi Xrazboiului receX Anglia adera la 5actul Atlanticului de Ford% ( aprilie 19 9"% Alegerile din 19 9, desi cstigate tot de laburisti au e)identiat o GgGh n)oiala cinstita
305 | P a g e

scadere de popularitate a acestora si o subrezire a pozitiilor politice Ln lupta cu partidul conser)ator% 0n octombrie 19CE conser)atorii preiau puterea pe care o )or pastra o perioada lunga de timp (1E ani" +erminarea con$lictului mondial gaseste =ranta condusa de un gu)ern pro)izoriu prezidat de generalul :#% de ?aulle care si-a des$asurat acti)itatea pe baza programului adoptat de :onsiliul Fational al Rezistentei% 5rogramul pre)edea printre altele' /udecarea si pedepsirea tradatorilor si colaborationistilor, restabilirea legalitatii republicane, nationalizarea bancilor, Lmbunatatirea conditiilor de )iata etc% 0n politica e(terna =ranta s-a dorit a $i la acea data X)eriga de legatura Lntre cele doua lumiX(C* 1GN" si milita pentru legaturi de alianta att cu URSS ct si cu Marea Britanie si SUA% 0n toamna anului 19 C au a)ut loc alegeri si un re$erendum la care $rancezii trebuiau sa se pronunte asupra elaborarii unei noi :onstitutii% Asa cum a pre)azut si generalul de ?aulle 9NQ dintre alegatori s-au pronuntat pentru o noua constitutie ceea ce a Lnsemnat si nasterea celei de-a >A Republici =ranceze% 5artidele dominante din cea de-a >>>-a Republica, radicalii si moderatii au $ost stri)ite si alegerile au $ost cstigate de trei partide nascute din Rezistenta sau reLnnoite prin ea' partidul socialist, partidul comunist si Miscarea Republicana 5opulara (M%R%5%"% 0n curnd con$lictul dintre partide si generalul de ?aulle )a duce la demisia acestuia din urma si la constituirea unei aliante tripartite (socialistii, comunistii si MR5" ce )a gu)erna =ranta Lntre ianuarie 19 N si mai 19 B% >nstitutiile create ca urmare a gu)ernarii tripartite Lsi Lncep acti)itatea Ln noiembrie 19 N Lnc#eind ast$el domnia pro)izoratului inaugurata odata cu eliberarea% Moartea tripartidismului a $ost generata de pozitiile di$erite Ln rezol)area unor probleme de politica interna, dar mai ales de politica e(terna' problemele decolonizarii Ln >ndoc#ina si Aietnam dar mai ales izbucnirea razboiului rece% =ranta trebuia sa aleaga Lntre URSS si SUA si e)ident ca aceasta alegere nu putea $i dect cea a democratiei occidentale% 0nsa aceasta alegere a $ost incompatibila cu mentinerea comunistilor Ln gu)ern care nu ascundeau $aptul ca erau pentru modelul so)ietic de societate% 0n 19 B si 19 D agitatia comunista $acea sa domneasca Ln =ranta o )eritabila atmos$era de razboi ci)il% Sub impresia Xlo)iturii de stat de la 5ragaX din $ebruarie 19 D se parea ca si comunistii $rancezi se pregatesc de un lucru similar% >nstitutiile celei de-a >A-a Republici o$era rolul preponderent Adunarii Fationale si instituie un regim Ln care $orta partidelor politice este determinata% Dubla amenintare pe care a e(ecutat-o asupra regimului partidul comunist si R%5%= a generalului de ?aulle a determinat celalalte partide sa se uneasca Lntro coalitie care a luat denumirea de XA +reia =ortaX care a gu)ernat =ranta Lntre 19 B-19C! Ln mi/locul unor contradictii care )or duce la dezmembrarea sa% Daca Ln plan intern A +reia =orta n-a putut gu)erna =ranta dect prin imobilism si instabilitate Ln plan e(tern $ortele ce o compuneau au cazut de acord% =ranta este cea care )a initia un acord de aparare Lmpreuna cu Anglia la Dun9er_ue (iulie 19 B" care se )a e(tinde un an mai trziu prin aderarea altor state iar Ln aprilie 19 9 )a $i la baza creeri FA+@% 0n lupta sa pentru mentinerea coloniilor =ranta se )a a$unda tot mai mult Ln razboiul din >ndoc#ina% Din anii 19 9-19C! lupta cu )ietnamezii lui ,o si Min este tot mai di$icila cu tot spri/inul dat de americani deoarece si )ietnamezii au primit a/utor substantial de la :#ina% @ mare in$luenta asupra mersului e)enimentelor a a)ut-o razboiul din Algeria% 4)enimentele din acesta colonie $ranceza Ll )or propulsa pe generalul de ?aulle Ln $runtea statului si odata cu aceasta si cea de-a >A Republica a Lncetat sa mai e(iste% &a septembrie 19CD generalul de ?aulle a dat publicitatii un nou proiect de constitutie care )a $i )otat Ln septembrie acelasi an% 5resedintele republicii a)ea prerogati)e sporite si era ales pe B ani% Adoptarea noii constitutii a atras dupa sine noi alegeri care s-au des$asurat Ln noiembrie 19CD% Acestea au $ost cstigate de partidul generalului de ?aulle - Uniunea pentru Foua Republica% 0n tarile Ln)inse Ln cel de-al doilea razboi mondial trans$ormarile politice dupa Lnc#eierea con$lictului au $ost radicale% Dupa capitularea neconditionata a celui de-al >>>-lea Reic#, pe D mai 19 C, ?ermania a disparut ca stat' su)eranitatea tarii a trecut Ln minile Aliatilor care au constituit patru zone de ocupatie care au $ost administrate Ln con$ormitate cu Lntelegerile de la 5ottdam%
310 | P a g e

0nsa, curnd, $unctionarea regimului era tripartit (@ :omisie de :ontrol ce reunea comandantii zonelor de ocupatie" a $ost paralizata de di)ergentele Lntre Aliati% Anglo-americanii au dorit renasterea politica a ?ermaniei Lntr-un cadru $ederal si redresarea economica, lucru pe care URSS nu l-a acceptat% 5e 1 ianuarie 19 B zonele de ocupatie engleza si americana au $ost unite (Bi-zonia" la care pe E iunie se alatura si =ranta (+ri-Honia"% :te)a saptamni mai trziu, o importanta re$orma monetara Ln zonele occidentale, urmate de blocada Berlinului @ccidental instituita de so)ietici (GE iunie 19 D- 1G mai 19 9" au accelerat ruperea ?ermaniei Ln doua state% ( * G 1-GN!" Aiata politica a Lnceput sa renasca putin cte putin Ln zon occidentala prin organizarea de alegeri locale Ln 19 N% 5otri)it #otarrilor luate la &ondra, pe 1 septembrie 19 D, la Bonn s-a Lntrunit :onsiliul 5arlamentar $ormat din NC de reprezentanti ai partidelor politice (GB democrati crestini, GB social - democrati, C liber democrati, G comunisti, G ai centrului si G reprezentanti ai partidului german" care a luat ulterior Ln dezbatere proiectul &egii =undamentale )est-germane% Aceasta a $ost )otata pe D mai 19 9% &egea =undamentala instituia un stat $ederal reunind 1! landuri $iecare cu parlamentul si gu)ernul sau cu o larga autonomie Ln administrare si conducere% 5uterea legislati)a era detinuta de doua adunari' Bundestrat-ul (alcatuit din delegati ai gu)ernulor landurilor" si Bundestag-ul, ales pe patru ani prin )ot uni)ersal% :ancelarul, se$ul puterii e(ecuti)e era ales de Bundestag% 5rimul Bundestag a $ost ales Ln august 19 9 care la rndul sau a ales primul cancelar Ln persoana lui 2onrad Adenauer% 0n declaratia $acuta Ln aceeasi zi cancelarul $ederal $agaduia apararea drepturilor si libertatilor democratice, legislatie sociala, dez)oltarea economiei etc% 0n planul politicii e(terne gu)ernul nu recunostea linia @der-Feise ca granita cu 5olonia si nici legalitatea constituirii R%D%?ermane% 5e linia nominalizarii situatiei ?ermaniei Ln lume, la 9 iulie 19C! gu)ernele american, englez si $rancez au noti$icat gu)ernului )est-german, Lncetarea starii de razboi cu ?ermania iar la 1 septembrie acelasi an a $ost in)itat sa ia parte la opera de construire a X:omunitatii europeneX% &a GN mai 19CG a $ost semnat la Bonn +ratatul ?eneral prin care a $ost remisa gu)ernului german su)eranitatea teritoriala% &a GE octombrie 19C s-au semnat la 5aris tratatele prin care ?ermania a aderat la 5actul de la Bru(elles (19 D" si s-a constituit ast$el Uniunea 4uropei @ccidentale (U4@"% 0n acelasi an FA+@ a in)itat ?ermania sa adere la acest organism de aparare colecti)a% Urmnd normalizarea situatiei pe plan international Ln 19CC ?ermania a stabilit relatii diplomatice cu URSS% 0nca Lnainte de s$rsitul razboiului administratia americana a elaborat un document intitulat X@rientari pentru o politica americana aplicabila dupa capitularea 1aponieiX elaborat Ln baza declaratiei de la 5otsdam% 5rin aceasta se spera sa $ie atrasa populatia si liderii ei politici la instituirea unui regim nou% 5resedintele ,% +ruman a numit pe generalul Mc Art#ur Ln $unctia de :omandant Suprem pentru puterile Aliate Ln 1aponia% Acesta cu prestigiul sau a cstigat $oarte curnd Lncrederea autoritatilor si a populatiei /aponeze printr-o atitudine corecta si decenta% Din octombrie 19 C americanii au restabilit drepturile politice ale poporului /aponez% 0n aceste conditii au reaparut pe scena politica partidele politice% Dintre acestia )or participa la alegerile parlamentare din 1! aprilie 19 N 5artidul progresist (S#impoto", 5artidul liberal (1i-nto", 5artidul socialist (S#a9aito" si 5artidul comunist (2-osanto"% 5artidul liberal, care a cstigat alaturi de progresisti si socialisti primele alegeri, )a conduce, cu mici intermitente, 1aponia ani Ln sir% Din 19 N Mc Art#ur a impus 1aponiei institutii noi% Mai Lnti a Lnlocuit :onstitutia Mei/i cu un proiect elaborat de ser)iciile sale care supus 5arlamentului a $ost adoptat cu mici retusuri Ln mai 19 B% :on$orm cu aceasta 1aponia era proclamata monar#ie constitutionala, Lmparatul ramnnd un simbol al statului e(presie a X)ointei poporuluiX si nu de esenta di)ina% @rganul suprem al puterii de stat era 5arlamentul (Dieta", unicul organ legislati) al tarii% =oarte important era art%9 care interzicea razboiul si mentinerea $ortelor armate (C* 1C9"% 0n baza noii constitutii au $ost adoptate noile coduri' penal, ci)il, comercial, etc% 0n ziua de D septembrie 19C1 gu)ernul american a initiat :on$erinta de 5ace cu 1aponia la care a in)itat sa participe, la San =rancisco, CE de state la care n-au participat URSS, :#ina si >ndia% +ratatul semnat Ln San
311 | P a g e

=rancisco a permis 1aponiei sa-si cucereasca Ln mod o$icial independenta sa politica dar nu si pe cea militara, caci Ln aceeasi zi un pact de securitate Lnc#eiat cu SUA (con$irmat Ln $ebruarie 19CG" garanta mentinerea bazelor si trupelor americane Ln ar#ipelag% 0n aceasta perioada 1aponia si-a consolidat situatia sa internationala ca s$at su)eran, tara de)enind membra @FU la 1D decembrie 19CN% De asemenea au $ost restabilite relatiile cu URSS la 19 oct% 19CN urmate de normalizarea relatiilor cu 5olonia si :e#oslo)acia (19CB" si cu Romnia si Ungaria (19N!"% 5e $ondul mani$estatiilor paci$iste des$asurate Ln semn de protest $ata de e(perientele nucleare 1aponia cere re)izuirea +ratatului de securitate /apono-american% &a 1D ianuarie a $ost semnat un nou tratat de colaborare si securitate reciproca, trupele americane ramn, pe Lnca 1! ani, Lnsa se introduce o clauza prin care gu)ernul american trebuie sa-l consulte pe cel /aponez Lnainte de a $olosi bazele militare din 1aponia Ln operatiuni Ln Asia% >talia iese din razboi nu numai ruinata economic dar si zdruncinata din punct de )edere politic% Monar#ia este contestata si pe G iunie 19 N, C Q dintre italieni s-au pronuntat prin re$erendum pentru republica% Adunarea :onstituanta aleasa Ln aceeasi zi con$irma audienta celor trei mari partide ale coalitiei anti$asciste' democraticrestini, socialisti si comunisti% @ noua constitutie a pus bazele unui regim parlamentar clasic cu un presedinte al :onsiliului raspunzator Ln $ata parlamentului% 0n mai 19 B ministrii comunisti si socialisti au $ost demisi din gu)ernul democrat-crestinului Alcide de ?asperi si tara se aliniaza la principiile atlantismului si la constructia europeana, doua optiuni care )or $acilita renasterea economica si politica a tarii Ln deceniile urmatoare% G%G% &UM4A &>B4Rk 5Fk &A S=Rs>+U& RkHB@>U&U> R4:4 Anii de ma(ima prosperitate Ln lumea libera au coincis pentru ma/oritatea statelor cu cautari si reorientari Ln politica interna dar mai ales e(terna% @data cu alegerea celui mai tnar presedinte din istoria sa - 1o#n =itzgerald 2enned- - XAmerica realizeaza o sc#imbare de generatieX si se lanseaza Ln cucerirea a ceea ce se )a numi Xnoua $rontieraX, adica a tuturor obstacolelor care Lmpiedica SUA sa-si a$irme superioritatea economica si te#nica si sa $ie recunoscute ca lider al lumii occidentale% 2enned-, con)ins de superioritatea absoluta a )alorilor aparate de tara sa, libertatea si democratia a dorit sa consolideze puterea americana att pe plan intern ct si e(tern% A implicat si mai mult SUA Ln Aietnamul de sud % Au $ost destui care au gndit ca America a su$erit un semiesec Ln politica e(terna% Dar $irul )ietii presedintelui a $ost curmat la GG noiembrie 19NE la Dallas% Aicepresedintele &-ndon 1o#nson i-a urmat la :asa Alba si a urmat politica predecesorului sau% 0nsa razboiul din Aietnam Li de)izeaza pe americani% +ot mai multi cetateni doresc oprirea inter)entiei Ln Aietnam% Studentimea americana Lncepe sa conteste )aloarea lui XAmerican .a- o$ &i$eX care este propus ca model% 5rima re)olta este la Uni)ersitatea din Ber9el- dar se e(tinde si Ln alte centre uni)ersitare% 0n acest climat tensionat au loc alegerile din 19ND cstigate de republicanul Fi(on, gratie spri/inului dat de clasa de mi/loc% 5resedintele Fi(on )a Lntoarce SUA la pragmatism bazat pe obiecti)ele clasei de mi/loc% 0n aceasta optica presedintele )a aborda problemele cele mai importante' razboiul din Aietnam, lupta Lmpotri)a in$latiei si criza dolarului% Aa Lnc#eia pacea Ln Aietnam (19BE" si cu a/utorul consiliului sau, ,enr- 2issinger )a elabora Xdoctrina Fi(onX Ln materie de aparare a SUA% 0n acelasi an americanii suporta socul primului scandal politic' a$acerea .atergate datorita implicarii Administratiei Lntr-un scandal pro)ocat de o Lnregistrarea ilegala a con)orbirilor tele$onice% 5resedintele este constrns de Senat sa-si dea demisia pe 9 august 19B si Lnlocuit cu ?erald =ord% 0n alegerile din 19BN este propulsat Ln $runtea Administratiei un $ost o$iter de marina 1imm- :arter care a promis regenerarea politicii americane si ca )a lupta pentru apararea drepturilor omului si Lmpotri)a rasismului% 5e plan e(tern SUA su$erea un recul% 4ste Xora pasi)itatiiX, att Ln Asia unde 9merii rosii iau puterea Ln :ambodgia (aprilie 19BC" $ara ca SUA sa reactioneze, ct si Ln A$rica unde criza etiopiana si decolonizarea Angolei au permis o e(tindere a in$luentei Mosco)ei% Daca se compara #arta mondiala a
312 | P a g e

zonelor de in$luenta so)ietica si americana Ln 19C! cu aceea din 19D! se poate lesne constata reculul SUA Ln $ata ascensiunii URSS% @ cotitura Ln politica americana se )a Lnregistra odata cu alegerea ca presedinte Ln noiembrie 19D! a candidatului republican Ronald Reagan% 0n plan intern el opteaza pentru o ct mai mare libertate Ln $unctionarea mecanismelor pietei si pentru aplicarea Xteoriei o$erteiX (N* B9"% 0n plan e(tern adopta o politica opusa predecesorilor sai Ln raporturile cu lumea comunista% 4l denunta URSS ca Ximperiul rauluiX si aproba un plan strategic Lndraznet si de an)ergura X>nitiati)a Apararii Strategice (S%D%>%" pentru a restaura o mar/a de securitate $ata de URSSX con)in ca aceasta nu i se )a opune% +rium$ al reales Ln 19D , $ara ca democratii sa-i poata opune un ad)ersar pe masura sa, el )a Lnc#eia, Ln noiembrie 19DD, un al doilea mandat pastrndu-si o reala popularitate% >n$latia este controlata, soma/ul a scazut de la 9,CQ la C, Q din totalul populatiei acti)e% &a s$rsitul anilor yD! America Xa trait mai bine dect Lsi putea permiteX (N* D!"% 5opularitatea lui Ronald Reagan l-a propulsat Ln $unctia suprema pe )ice-presedintele din timpul mandatului sau' ?eorge Bus#% 5e plan intern noul presedinte trebuia sa Xgestioneze nota de plataX a c#eltuielilor pe credit $acute de administratia R%Reagan% 5roblema cu att mai di$icila de rezol)at cu ct se con$runta cu un :ongres democrat #otart sa nu-l a/ute pe presedinte% 5e plan e(tern criza URSS, prabusirea comunismului si politica de mare conciliere promo)ata de Mi#ail ?orbacio) au $acut din ?%Bus# omul care a $acut din SUA singura superputere mondiala% Ast$el /ucnd rolul de X/andarmX al lumii, ele obtin o condamnare din partea @FU a agresiunii >ra9ului Lmpotri)a 2u;eitului Ln august 199! si preiau conducerea unei coalitii internationale care )a obliga >ra9u sa e)acueze 2u;eitul% 5opularitatea presedintelui este la zenit% 0nsa di$icultatile economice, - Ln 1991 SUA cunosc, dupa o lunga perioada de progres o Xcrestere negati)aX, produc e$ecte sociale negati)e% 0n momentul Ln care Lncepe campania electorala popularitatea lui ?%Bus# se a$la la cota cea mai de /os desi era Ln)ingatorul Ln razboiul rece si pierde campania Ln $a)oarea lui Bill :linton% Supranumit Xcel mai bun gu)ernator din Statele UniteX Bill :linton a ales ca model Ln actiunea sa politica pe 1o#n 2enned-% =ranta Ln anii celei de-a >A-a Republici s-a con$runtat cu o serie de urgente Ln plan intern dar mai ales e(tern% :ea mai urgenta sarcina pentru generalul de ?aulle a $ost sa puna capat razboiului din Algeria% Satui de razboi si speriati de riscurile unei lo)ituri de stat militare cu caracter $ascist $rancezii au mani$estat o Lncredere deplina Ln se$ul statului% Spri/init de opinia publica generalul de ?aulle a impus Xo interpretareX a institutiilor statului Ln $a)oarea sa% 4l $ace din institutia prezidentiala singura putere reala Ln Stat, gu)ernul este redus la rol de e(ecutie iar 5arlamentul la acele al unei camere de Lnregistrare% Semnarea acordurilor de la 4)ian, Ln martie 19NG, a $ost momentul Ln care s-a declansat lupta dintre presedinte si partide% Aceasta )a conduce la o gra)a criza care se )a rezol)a printr-un re$erendum des$asurat la GD octombrie 19NG prin care se modi$ica :onstitutia pentru a se sc#imba procedura de alegere a presedintelui% ?eneralul de ?aulle a obtinut un stralucit succes Ln lupta cu partidele politice% 5artidul gaullist a cstigat alegerile din noiembrie 19NG si ast$el de ?aulle a modelat institutiile celei de-a A-a Republici con$orm intentiilor sale% ?aullismul si-a trecut la acti) o remarcabila e(pansiune economica si decolonizarea A$ricii negre% 0n locul $ostului imperiu din A$rica a aparut un ansamblu $ranco$on a$rican Ln care legaturile economice, te#nice, culturale si militare au Lnlocuit )ec#ile raporturi de dependenta politica% 5reocupat de a-i o$eri =rantei rangul de mare putere de ?aulle a respins cu ostentatie Xprotectoratul americanX% si-a retras $orta militara din Alianta Ford Atlantica Ln 19NN si a criticat politica americana Ln >ndoc#ina a contestat Sistemul Monetar >nternational bazat pe primatul dolarului% ?esturile =rantei de independenta la adresa SUA n-au pus Ln discutie Alianta Atlantica' 0n timpul crizei rac#etelor din :uba, =ranta a $acut cunoscut spri/inul sau total Lntr-o e)entuala con$runtare cu URSS% 0n ceea ce pri)este 4uropa, generalul contrapunea ideii unei 4urope supranationale cea a unei X4urope a patriilorX% ?eneralul de ?aulle a $acut $ata cu succes crizei din 19ND Lnsa Ln prima)ara anului 19N9 a dorit sa impuna =rantei un plan de re$orme care urmareau instituirea unui sistem corporatist sau al XparticipariiX care nu poate
313 | P a g e

$i con$undat cu cel italian (C*1 !"% Respingerea planului prin re$erendumul din GB aprilie 19N9 a dus la demisia lui de ?aulle care a $ost Lnlocuit cu ?eorge 5ompidou% 0ncepnd cu 19B , =ranta a trecut printr-o criza economica peste care s-a suprapus una politica% Ales presedinte al Republicii Ln 19B , Aaltr- ?iscard dy4staing a $ost prins Lntre stnga dominata de 5artidul Socialist si concurenta gaullistilor condusa de 1ac_ues :#irac% +entati)a de a rezol)a criza prin mecanisme liberale au condus la agra)area soma/ului si prin cucerirea postului de presedinte de =% Mitterand si a ma/oritatii Ln 5arlament de socialisti% Aenita la putere dupa un s$ert de )eac stnga a anuntat un )ast program de re$orme% FeLndeplinirea acestui program )a $i sanctiona prin cstigarea alegerilor din 19DN de catre XdreaptaX si obligarea lui =% Mitterand de a coabita cu ea% Solutia XcoabitariiX )a mai $unctiona si sub actualul presedinte 1ac_ue :#irac datorita supletei celei de-a A-a Republici =ranceze% 0n plin mars catre Xsocietatea abundenteiX Lncepnd cu anii yC!, britanicii s-au con$runtat cu numeroase di$icultati care Li )or coborL de la statutul de XMare putereX pe care-l mai a)eau la [alta, la rangul de simpla putere europeana constrnsa sa-si lege soarta de cea a tarilor 5ietei :omune% Dupa 1E ani de gu)ernare conser)atoare, laburistii a/ung din nou la putere si a)eau de Lndeplinit ambitiosul program de masuri' sc#imbari de esenta Ln politica economica si $iscala, asigurarea unei dez)oltari economice nentrerupte si abandonarea politicii conser)atoare XStop and ?oX, modernizarea industriei etc% >ncapacitatea gu)ernului laburist de a-si respecta promisiunile electorale a dat cstig de cauza conser)atorilor Ln alegerile din 19B!% Daca Ln plan intern noul gu)ern conser)ator a dus aceeasi politica oscilanta si contradictorie Ln plan e(tern obtine intrarea Marii Britanii Ln 5iata :omuna dupa ce ani de-a rndul =ranta se opusese% Re)eniti la putere Ln $ebruarie 19B cu un a)ans $oarte strns de )oturi Lntr-un conte(t de gra)a criza sociala, laburistii au reusit sa relanseze acti)itatea econimica pe /umatate paralizata amorsnd o politica de Xcontract socialX cu sindicatele asupra preturilor si salariilor% :onser)atorii )ictoriosi Ln alegerile din 19B9 )or renunta total la diri/ismul laburist si )or impune Ln plan intern prin se$ul partidului si prim ministru Ln e(ercitiu Margaret +#atc#er un neoliberalism c)asiabsolut, actiunea gu)ernului reducndu-se doar la controlul monedei% Aceasta sc#imbare de orientare a politicii economice s-a mani$estat mai ales printr-o tentati)a de restructurare industriala ( pri)atizari, Lnc#iderea de Lntreprinderi nerentabile si mine%%%" si printr-o atitudine $erma $ata de sindicate (Union +rade"% Feoliberalismul t#atc#erist a reprezentat cte)a succese' scaderea in$latiei, a soma/ului, Lnsa per ansamblu aceasta Xre)olutie conser)atoareX a sporit disparitatile sociale si regionale% Marilor pro$itori ai restructurarilor din :it- li s-au opus deza)anta/atii, )ictime ale masurilor care au a$ectat drepturile dobndite pe timpul gu)ernarilor laburiste% 5e plan e(tern XDoamna de $ierX a obtinut cte)a incontestabile succese% 5rin ea Marea britanie a /ucat un rol important Ln reglementarea problemei rodesiene care )a duce la Lntemeierea unui nou stat independent, Ln aprilie 19D!, Himbab;e% Fu a ezitat sa raspunda prin $orta ocuparii insulelor Mal)ine (=ol9land" de catre armata argentiniana pe G aprilie 19DG% Aictoria militara a Regatului Unit, dupa doua luni si /umatate de razboi ultramodern si anacronic totodata a sporit popularitatea premierului M% +#atc#er si succesul Ln alegerile din 19DE% 0n iunie 19D9 cu ocazia alegerilor pentru 5arlamentul european conser)atorii si d-na +#atc#er au su$erit un esec care au antrenat dispute Ln snul partidului de gu)ernamnt% Aceste dispute )or culmina cu demisia doamnei M%+#atc#er si $ormarea unui nou cabinet condus de 1o#n Ma/or% Acesta a continuat Ln linii mari politica gu)ernului +#atc#er Ln plan economic (continuarea pri)atizarilor" si e(tern (alinierea la politica SUA Ln razboiul din ?ol$"% 0n ciuda uzurii puterii conser)atoare 1o#n Ma/or a cstigat si alegerile din aprilie 199G% 0n contrast cu e)olutiile contradictorii ale economiei Marii Britanii, ?ermania =ederala aparea la Lnceputul anilor yB! Ln plin a)nt% Miracolul economic german a $ost, $ara Lndoiala legat de o politica interna realista si ec#ilibrata% Din 19NG pna Ln 19NN 5artidul :restin Democrat a cunoscut o perioada de mari $ramntari care a culminat cu plecarea de la putere a lui 2% Adenauer Ln 19NE si apoi a succesorului sau &%4r#ard Ln 19NN%
314 | P a g e

5entru a iesi din criza crestin democratii au $ormat atunci un cabinet de o mare coalitie cu socialistii pna Ln 19N9% &a alegerile din 19N9, crestin- democratii au ramas partidul cel mai puternic Ln Bundestag dar socialistii au $ormat gu)ernul cu liberalii care acced pentru pentru prima data la putere% Foul cancelar .illBranalt, $ostul primar socialist al Berlinului, s-a remarcat mai ales Ln plan e(tern prin initiati)e cura/oase% A recunoscut linia @der-Feisse ca granita cu 5olonia (19B!" si a lansat o politica de desc#idere spre est (@stpoliti9"' stabilirea de relatii diplomatice cu 5olonia si mai ales normalizarea relatiilor cu RD? (19BG" care )a desc#ide XpoartaX intrarii R=? Ln @FU% (19BE" 5rimul soc petrolier a$ecteaza Lntr-o oarecare masura ?ermania Lnsa gu)ernul social-democrat al lui ,elmut Sc#imdt, care i-a succedat lui &%Brandt Ln mai 19B , a reusit sa depaseasca $aza critica a crizei Lnca din 19BN printr-o politica bugetara $a)orabila relansarii in)estitiilor si consumului% Di)ergentele dintre socialisti si liberali i-au determinat pe ultimii sa $aca o coalitie cu crestin democratii% &iderul noii coalitii, crestindemocratul ,elmut 2o#l )a inaugura etapa unei $oarte lungi perioade de gu)ernare a tarii Ln care ?ermania se )a impune prin dinamism economic - moneda germana )a $i cea de-a doua moneda de rezer)a a lumii - si printr-un rol $oarte acti) Ln dinamica relatiilor 4st-Aest si criza din 4uropa de Sud-4st Ln 19D9-199!% :aderea zidului Berlinului si prabusirea Republicii Democrate ?ermane )or permite cancelarului ,% 2o#l sa puna Ln aplicare cu aprobarea celor mari puteri )ictorioase Ln cel de-al doilea razboi mondial un plan de uni$icare a ?ermaniei Ln 1! puncte, Lncepnd cu $ebruarie 199!% De la 1 iulie a intrat Ln )igoare uniunea economica si monetara a celor doua ?ermanii, Ln $apt o )eritabila Lng#itire a RD? de catre R=? care a platit costul uni$icarii% Uni$icarea a intrat o$icial Ln )igoare Ln E octombrie 199!% 0n decembrie 199! primele alegeri legislati)e ale ?ermaniei reuni$icate au $ost un ade)arat trium$ pentru :oalitia lui ,elmut 2o#l% 0nsa, dupa climatul eu$oric din prima perioada a reuni$icarii au aparut si unele di$icultati rezultate din restructurarea si pri)atizarea economiei est-germane% Acestea au $ost relati) repede depasite, ?ermania uni$icata de)enind ast$el, un lider necontestat al Uniunii 4uropene% 5rintr-o politica constanta de crestere economica 1aponia s-a ridicat din 19ND la rangul de cea de-a treia mare putere%(1* EBC" Aiata politica /aponeza a ramas dominata de un curent conser)ator a$lat Ln mod constant la putere Ln perioada postbelica cu mici intermitente% 4a s-a caracterizat prin absenta pasiunilor ideologice, ma/oritatea populatiei $iind mai interesata de dez)oltarea economica a tarii dect de dezbateri ideologice% 4a nu este animata dect de probleme legate de apararea si mai ales de prezenta americana Ln ar#ipelag% Dupa anii yN! diplomatia nipona a $ost din ce Ln ce mai conditionata de problemele economice $ie ca a $ost )orba de raporturile cu SUA $ie ca a)ea problemele din XS$eraX Asia- 5aci$ic care este Lntr-o anumita masura replica paci$ista si economica a Xs$erei de coprosperitate asiaticaX pe care )oiau sa o construiasca prin $orta armelor militarii /aponezi% =ata de :#ina, 1aponia a utilizat din ce Ln ce mai mult $ormula Xsepararii politicului de economicX% 0nca din 199N ea a de)enit principalul partener comercial al :#inei comuniste, iar Ln 19BG s-au restabilit o$icial relatiile diplomatice Lntre +o9io si 5e9in% Restructurarea economiei /aponeze Ln anii yB! a antrenat anumite sc#imburi Ln societatea nipona Lnsa )iata politica Xpare a ramne imuabila si prea putin morala' scandaluri $inanciare, mal)ersatiuni, coruptie%%%ritmeaza o )iata parlamentara destul de $erma din moment ce partidul liberal este la putere din 19 DX (N* G!!"% Di)izata Ln $ormatiuni antagoniste (partidul socialist, 9omeito, partidul comunist", opozitia nu a $ost capabila sa o$ere o alternati)a credibila societatii pentru a a)ea acces la gu)ernare% 0n planul politicii e(terne 1aponia a ramas multa )reme conditionata de slabiciunea potentialului sau militar% 0n anii yB!, Ln inima unei zone Ln care se Lntlneau interesele a trei mari puteri - URSS, SUA si :#ina 1aponia a Lncercat sa ramna Ln relatii bune cu toti centrii de putere% 0n august 19BD 1aponia a semnat un tratat de pace si prietenie cu :#ina punnd capat starii de razboi dintre cele doua tari% Dezanga/area progresi)a a SUA Ln sud-estul asiatic i-a permis 1aponiei sa /oace un rol mai important Ln aceasta parte a lumii% Absenta de la marile decizii diplomatice (nu este membra a :onsiliului de Securitate @FU" a $ost constrnsa sa-i urmeze pe occidentali Ln deciziile acestora' ast$el Ln ciuda absentei anga/amentului militar, ea si-a adus o puternica contributie $inanciara la razboiul din ?ol$ din 1991%
315 | P a g e

B>B&>@?RA=>4 1% 5ierre Milza, Serge Berstein% >storia secolului 33% &umea Lntre razboi si pace% 19 C-19BE, )ol% >>, Bucuresti, 199D% G% :onstantin ,li#or, Armata Rosie Ln Romnia% Ad)ersar% Aliat% @cupant% 19 !-19 D% )ol%>, Bucuresti, 199N% E% Andrt =ontaine, >storia razboiului rece, )ol >>, Bucuresti, 199G% % Ra-mond :artier, ,istoire mondiale de lyapres guerre tome premier, 19 C-19CE, 5aris, $%a% C% 5ro$% uni)% dr% Harin Ham$ir, >storia uni)ersala contemporana, )ol%>>, Bucuresti, 1999% N% 5ierre Milza, Serge Berstein, op%cit%,)ol%>>>, Bucuresti, 199D% B% 1o#n 5adros, Razboaiele secrete ale presedintilor, traducere 1unona +uturea, Bucuresti, 1999%

1anuar- Nt#, G!!9 Anti-motto' X@;ners o$ capital ;ill stimulate ;or9ing class to bu- more and more o$ e(pensi)e goods, #ouses and tec#nolog-, pus#ing t#em to ta9e more and more e(pensi)e credits, until t#eir debt becomes unbearable% +#e unpaid debt ;ill lead to ban9ruptc- o$ ban9s ;#ic# ;ill #a)e to be nationalized and State ;ill #a)e to ta9e t#e road ;#ic# ;ill e)entuall- lead to communism%X g2arl Mar(, 1DNBh riza financiar% a fost declan*at% la ordin Foua @rdine MondialK se pare cK se Jine tare% :ea mai sigurK Oi rapidK cale de a o instaura este o crizK $inanciarK% SunK $amiliarU :ongresmanul american Ron 5aul dez)Kluie planul _,litei_ de a pro)oca o crizK economicK globalK% Ron 5aul, congessman Oi candidat la preOedenJia SUA, a a)ertizat LncK din G!!B ca Ln curnd dolarul nu )a mai )alora nimic, lucru ce )a duce la prKbuOirea economiei mondiale, accelerarea in$laJiei Oi creOterea preJului petrolului% 0n cadrul unei emisiuni moderatK de cunoscutul /urnalist de in)estigatii Ale( 1ones, Ron 5aul a declarat' X,dat ce i-au dat seama c poporul american a reali.at jocul neltor pe care l fac, cei care conduc sistemul bancar i monetar nu au cum s fie prea ncnta i. "ac 0ush este suficient de absurd nct s declane.e un atac asupra (ranului, aceasta ar putea !enera o asemenea cri. nct barilul de petrol s ajun! la 122 de )$"%X X"ac vor continua s aplice aceleai politici, dolarul va ajun!e la .ero, vom avea o cretere accelerat a infla iei i toate bancnotele practic se vor autodistru!e, valornd exact ct hrtia pe care sunt tiprite%X X-asul urmtor n aceast cri. va fi ca elitele s po.e.e n salvatori, oferind popula iei, chipurile pentru a-i proteja si!uran a, solu ii care de fapt o vor nrobi i mai tare, adic control, for e de poli ie mai numeroase etc. Acelai lucru s-a petrecut i la ultima cri. economic din anii Y12. -opula ia a intrat n panic, n loc s i dea seama c &ederal 4eserve este responsabil de crearea unei himere%X Aceste declaraJii zguduitoare au $ost trecute sub tKcere de mass-media, aOa cum era de aOteptat% Americanii sunt LnglodaJi Ln datorii' 1!%!!! de miliarde de dolari &a Fe; [or9 e(ista un contor electronic care Li a)ertizeazK pe americani asupra gradului de Lndatorare al JKrii lor% Datoria naJionalK SUA a depasit Ln octombrie G!!D, 1!%!!! de miliarde de dolari%

316 | P a g e

Datoria naJionalK reprezintK suma de bani pe care un stat (adicK cetKJenii lui" o datoreazK $aJK de creditorii sKi (care pot $i persoane pri)ate, companii sau bKnci - de e(emplu Banca MondialK"% !oua 8rdine Mondial% :onducKtorii lumii LncearcK sK con)ingK Lntreaga umanitate cK singura soluJie Ln stabilirea Oi menJinerea _p%cii mondiale_ este crearea Foii @rdini Mondiale, prin uni$icarea tuturor superputerilor lumii% 0n realitate, Foua @rdine MondialK LnseamnK planuri masi)e de reducere a populaJiei, s$rOitul democraJiei Oi distrugerea su)eranitKJii naJiunilor% DacK aceste sc#imbKri ar $i anunJate desc#is, ar genera aproape sigur proteste masi)e Oi )iolenJe la scarK mondialK% De aceea, planurile conducKtorilor din umbrK sunt pKstrate secrete Oi implementate gradat% 5opulaJia este masi) dezin$ormatK prin massmedia% Utilizarea puternicelor grupuri de presiune Oi a a)anta/elor $inanciare pentru coruperea politicienilor, $olosirea unei reJele de acti)iOti poziJionaJi strategic Oi utilizarea mi/loacelor de in$ormare corporatiste pentru muOamalizarea ade)Krului Oi rKspndirea propagandei, do)edesc cK pregKtirile pentru Lntreaga operaJiune au necesitat mult timp Oi plani$icare% &ipsa opoziJiei substanJiale Ln interiorul sistemului do)edeOte prezenJa unei reJele de colaboratori bene)oli care au in$iltrat sistemul Oi presteazK _munca murdar%_ pentru aOa-zisa 4litK mondialK% Deseori este greu de crezut cK elitele au reuOit sK-Oi e(tindK puterea peste att de multe posturi de control, peste spectrul combinat al economicului, politicului Oi )ieJii sociale% Aici LOi au originile scepticismul Oi sintagma _teoria_ conspiraJiei% Din ne$ericire, $aptul cK toate sc#imbKrile se LndreaptK Lntr-o singurK direcJie e(clude posibilitatea unei coincidenJe% @portunismul Oi con$ormismul sunt larg rKspndite Lntr-o societate care continuK sK se elibereze de orice restricJie, inclusi) de )alorile morale% Foua @rdine MondialK nu mai este astKzi un concept )ag $ormulat% 0n plinK crizK economicK, Foua @rdine MondialK de)ine sub oc#ii noOtri o realitate care, treptat, prinde contur% riza financiar% vine din marile centre comerciale . !eM LorC, 4ondra, +aris, 'oCRo, <ong Song 5otri)it studiului X?lobal :ities >nde(X, realizat de cercetKtorii de la compania americanK de consultanJK Ln management A%+% 2earne- LmpreunK cu =oreign 5olic- Oi +#e :#icago :ouncil o$ ?lobal A$$airs, Ln cele cinci orase puternic globalizate s-a Lnregistrat cea mai mare perturbare a indicilor bursieri% _&n prezent, succesele !i e!ecurile globalizrii sunt percepute cel mai acut la nivelul marilor metropole _, se aratK Ln studiul A%+% 2earne-% @raOele care $igureazK Ln topul globalizKrii sunt Oi cele mai a$ectate din punct de )edere al $alimentelor Oi al Ooma/ului din industria $inanciarK% 0n marile centre urbane se a$lK epicentrul crizei actuale% 0n $aza a doua a crizei, pe mKsurK ce aceasta se e(tinde cKtre industrii, criza )a atinge Oi marile centre industriale% Fondul Monetar$ _:re)i bani" :om tip%ri mai mul)i baniN_ 0n curnd, =ondul Monetar >nternaJional ar putea a/unge la $undul sacului de bani, Ln condiJiile Ln care numarul JKrilor care solicitK $onduri de a/utor este tot mai mare% Ast$el de cereri )in din toate colJurile lumii, de la 4uropa de 4st pnK la America &atina, A$rica Oi Asia% Brad Setser, e(pert la $aimoasa organizaJie $rancmasonicK :ouncil $or =oreign Relations (:=R" declara cK ne)oia de $inanJare e(ternK a tuturor JKrilor )izate de =M> a/unge la C!!-N!! de miliarde de dolari, Oi atenJioneazK cK Xsuma ar scu$unda complet =ondul MonetarX% 5entru a obJine lic#iditKJi, =ondul poate emite obligaJiuni Ln nume propriu, pe pieJele $inanciare% >nstitutia nu a apelat LnsK niciodatK la aceastK opJiune% A pre$erat sK solicite depozite din partea celor 1DC de state membre% @pJiunea de $orJK ma/orK este de a tipKri bani, prin emisiuni tip Special Dra;ing Rig#ts, instrument $inanciar pre$erat Oi de/a $olosit de =M> Oi de Banca MondialK% Asta nu e altce)a dect o in)itaJie X$KrK perdeaX pentru ca in$laJia sK creascK Oi mai mult% 0n curnd, nicio monedK $inanciarK nu )a mai )alora nimic, $ie ca se numeste dolar, euro sau -en% #ictatura financiar%, solu)ia.miracol a grupului Bilderberg pentru rezolvarea crizei actuale

317 | P a g e

_ rizele economice au fost *i vor fi deseori provocate cu abilitate chiar de noi cu scopul de a retrage Dpentru noi . n. red.E bani din circula)ie_% Acesta este un citat din al 33-lea protocol secret $rancmasonic% 5rimul-ministru al Marii Britanii, preOedintele =rantei Oi LnalJi o$iciali internaJionali cer instaurarea unei dictaturi $inanciare pentru a rezol)a actuala crizK economicK% De data aceasta, Oi cei mai sceptici )or trebui sK recunoascK e)idenJa' actuala crizK $inanciarK este $olositK de cei care urmaresc sK conduca aceastK planetK, pentru a instaura Foua @rdine MondialK% SoluJia de creare a unei autoritKJi $inanciar-bancare unice, la care s-a a/uns c#ipurile dupK mai multe Lntlniri ale liderilor mondiali, a $ost de $apt decisK la Lntlnirea Bilderberg din iunie G!!D% Scenariul prin care s-a a/uns aici nu este nici pe departe unul nou' el a mai $ost utilizat Ln 1D1C, Ln 19!B, Ln 19G9, Ln 19 Oi Ln 19B1 sub acelaOi prete(t' asigurarea stabilitKJii Oi creOterii economice% De $iecare datK a urmat LnsK o nouK criza, Oi mai amplK, Oi mai gra)K, care a mKrit tot mai mult puterea gu)ernului $inanciar din umbrK% 1 iunie 5667 . +re*edintele B%ncii Federale din !eM LorC, cere implementarea unui organism unic de control al b%ncilor de pe &ntreaga planet% &a Lntlnirea Bilderberg de anul acesta au participat $oarte multe persoane c#eie din sistemul bancar Oi $inanciar' +imot#- ?eit#ner (preOedintele BKncii =ederale din Fe; [or9", Ben Bernan9e (preOedintele =ederal Reser)e", ,enr- 5aulson (Secretarul +rezoreriei SUA", 1ean-:laude +ric#et (preOedintele BKncii :entrale 4uropene", Robert Hoellic9 (preOedintele BKncii Mondiale"% Unii autori care au a)ut cura/ul sK $acK dez)Kluiri despre conspiraJia mondialK au a)ertizat atunci (Ln iunie G!!D" cK scopul Lntlnirii Bilderberg de anul acesta este discutarea modalitKJii de implementare a gu)ernului unic mondial utiliznd o crizK $inanciarK% Fici nu se Lnc#eiase bine Lntlnirea Bilderberg (des$KOuratK la .as#ington Lntre C Oi D iunie G!!D" ca +imot#- ?eit#ner se plngea Ln =inancial +imes de gra)ele probleme $inanciare create de actualul sistem% _:ina o poart% e-isten)a b%ncilor centrale, iar problema se va rezolva doar prin instaurarea unui unic organism, care s% controleze &ntregul sistem bancar._ Sistemul bKncilor centrale sau nationale a $ost LnsK creat tot de cei care acum )or (numai aparent" sK Ll distrugK (dar Ln realitate, )or sa Ll e(tindK"% 5rima din aceasta serie a $ost =ederal Reser)e din SUA% @rice bancK centralK are puterea de a emite bani pentru o LntreagK naJiune Oi, prin acest mecanism, controleazK rata dobnzilor, rezer)ele de monedK Oi stabileOte, retragnd sau lansnd bani lic#izi pe piaJK, )aloarea monedei nationale% @ bancK centralK poate da bani cu Lmprumut gu)ernului, LnsK e)ident cK $ace aceasta Ln sc#imbul unei dobnzi% Atunci cnd dK cu Lmprumut dolarii produOi ast$el, =ederal Reser)e cere o dobndK, care intrK in buzunarul celor care o conduc, Oi determinK o creOtere a cantitKJii de bani pe care aceOtia o pot apoi din nou Lmprumuta% 4 un cerc )icios $KrK s$rOit, iar la ora actualK nu e(istK niciun alt mecanism mai ingenios Oi mai diabolic de LmbogKJire% 0n lKcomia Oi inconOtienJa lor, cei care l-au creat LOi doresc acum sa Ll e(tindK la ni)el planetar% 5K septembrie . GeffreR 9arten, membru FR, cere crearea Autorit%)ii Monetare 9lobale D9lobal MonetarR AuthoritR, 9MAE 1e$$re- ?arten, membru :=R (:ouncil o$ =oreign Relations" a participat Oi el la Lntlnirea Bilderberg Oi LOi aduce aportul la punerea Ln aplicare a celor decise de acest gu)ern mondial din umbrK% 0ntr-un articol din =inancial +imes a)nd ca titlu XA)em ne)oie de o nouK Autoritate MonetarK ?lobalKX (.e need a ne; ?lobal Monetar- Aut#orit-" anunJK cK omenirea se con$runtK cu o crizK globalK, care cere soluJii globale% >atK ce scrie el Ln =inancial +imes' _ hiar dac% opera)iunea de pompare masiv% de fonduri din partea statului are succes, ea va trebui s% fie urmat% de o solu)ie pe termen lung$ instaurarea unei Autorit%)i 9lobale Monetare. Washingtonul recunoa*te c% aceast% criz% a devenit global%. B%ncile centrale au &nceput deja s% realizeze ac)iuni sincronizate de injectare de fonduri &n pie)ele de capital. Aceasta ar trebui s% duc% la un r%spuns interna)ional coerent Dadic% toat% lumea s% faca la felE, menit nu doar s% sting% focarele create, ci *i s% reconstruiasc% *i s% men)in% pie)ele de capital pe termen lung. +ropusa Autoritate Monetar% 9lobal% D9MAE va superviza la s(nge activit%)ile autorit%)ilor na)ionale, mai acerb dec(t FMI.ul, *i va controla implementarea unor reglement%ri globale. :a ac)iona ca o urte de judecat% a falimentelor pentru companiile globale de o anumita m%rime. ele mai mari companii financiare globale vor trebui s% se &nregistreze la 9MA *i vor fi obligate s% se supun% monitoriz%rii acestuia.

318 | P a g e

omitetul de conducere al 9MA va include bancheri din 23A, Marea Britanie, 3niunea ,uropean%, Gaponia, hina, Arabia 2audit% *i Brazilia. :a fi finan)at prin contribu)ii obligatorii de fiecare )ara care se va angaja la aceasta *i de prime de tip asigurare pl%tite de companiile financiare globale, publice sau private._ :eea ce 1e$$re- ?arten descrie Ln articolul sKu este de $apt o dictaturK $inanciarK globalK% Pi nu este doar o teorie, ci un plan care Lncepe sK $ie pus Ln aplicare% 0? octombrie . 9ordon BroMn, primul ministru al Marii Britanii cere _o nou% arhitectur% financiar% mondial% pentru o er% global%_ _'neori este nevoie de o criz, pentru ca oamenii s accepte, c ceea ce era de mult evident !i ar #i trebuit #cut (nc de muli ani, nu mai poate #i amnat acum,_ spune ?ordon Bro;n Lntr-un discurs% _'rebuie s% cre%m o nou% arhitectur% financiar% interna)ionala pentru o er% global%. 'rebuie s% avem un nou sistem Bretton Woods, s% construim o nou% arhitectur% financiar% interna)ional% pentru anii ce vor urma._ Acordul Bretton .oods a $ost adoptat Ln iulie 19 pentru a reconstrui sistemul economic internaJional dupK al Doilea RKzboi Mondial% 4l stabilea un cadru de administrare monetarK, dictnd regulile pentru sc#imburile comerciale Oi $inanciare Lntre JKrile industrializate% AOa au $ost create =ondul Monetar >nternaJional Oi Banca MondialK, ca organisme menite XsK garanteze stabilitatea $inanciarK Oi creOterea economicK la ni)el internaJionalX (adicK e(act acelaOi prete(t care este ser)it Oi astazi - Oi iatK unde am a/uns"% 0K octombrie . !icolas 2arCozR, pre*edintele Fran)ei cere un _guvern financiar mondial_ Ficolas Sar9oz- este un alt persona/ c#eie Ln acest /oc% >nstaurat Ln $runtea =ranJei cu spri/inul masoneriei Oi al :>A-ului (Ln spatele sKu se a$lK Alain Bauer, $ost Mare Maestru al Marelui @rient al =ranJei Oi agent :>A", Sar9oz- conduce acum grupul liderilor europeni% Deloc Lntmplator, =ranJa se a$lK acum la preOedenJia :omisiei 4uropene, e(act Ln perioada deznodKmntului actualei crize $inanciare% Fici nu se putea om mai potri)it pentru a aduce JKrile 4uropei la linia trasatK de grupul Bilderberg% &a ultima Lntlnire care a a)ut loc pe 1C octombrie la Bru(elles cu liderii JKrilor membre U4, Ficolas Sar9oz- a )orbit de un gu)ern $inanciar mondial' Xpropun ca, la finalul acestui 6onsiliu, s venim cu un mesaj unitar. 7n acest spirit am propus un summit interna ional pn la finalul acestui an, de preferin la +e? @orA, acolo unde a nceput totul, pentru refondarea sistemului financiar interna ional. "oresc ca, n ceea ce privete acest subiect, noi, europenii, s fim deplin uni i. 6ri.a actual este cri.a prea-multului. Trebuie s refondam sistemul, iar aceast refundamentare trebuie s fie !lobal. +icio institutie financiar nu trebuie s scape re!lementarii i suprave!herii%X 5rincipalul consilier economic al preOedintelui Sar9oz-, =ranjois 5erol, a e(plicat presei cK _pentru a r%spunde crizei financiare trebuie s% lucr%m &n trei direc)ii. Acest nou acord va implica &n primul r(nd un sistem de reglementare financiar% bazat pe controlul tuturor agen)ilor financiari, a fondurilor de protec)ie &mpotriva riscurilor Dhedge fondsE, a agen)iilor de rating *i a b%ncilor_% AcelaOi lucru Ll spunea Oi 1e$$re- ?artenR Al doilea punct propus de =ranJa este _crearea unui guvern economic Vcu adev%ratW mondial, care s% nu fie redus la 97, pentru c% din acesta nu fac parte dou% dintre )%rile cele mai populate din lume, hina *i India, *i nici Brazilia, Me-ic sau vreo )ar% african%._ 5na aici nicio noutate% Pi al treilea punct' X>nstituirea unui sistem de cooperare monetarK Lntre marile state, pentru cK unul dintre moti)ele actualei crize Ll constituie dereglKrile monetare din anii y9! Oi de la Lnceputul anilor G!!!, care au determinat Statele Unite, :#ina Oi 4uropa, $iecare pentru sine, sK elaboreze o politicK di$eritKX% AdicK toatK lumea sK X/oaceX dupK regulile lor% =KrK e(cepJii% oncluzia" :oncluzia acestei mascaradeU 0n urma summitului de la Bru(elles, liderii U4 au $Kcut presiuni asupra .as#ington-ului pentru ca acesta sK re$ormeze rapid Oi Ln pro$unzime sistemul $inanciar actual%% >ar .as#ington-ul a $ost e(trem de mulJumit sK subscrie planului care $usese lansat c#iar de el, ca instrument docil al Bilderberg% >storia se repetK sub acelaOi slogan' _8rdo ab chao_ (la ordine prin #aos" +oate cele de mai sus nu sunt altce)a dect repetarea pas cu pas a unei )ec#i strategii, care a mai $ost utilizatK de cte)a ori de-a lungul istoriei, cu aceleaOi consecinJe dezastruoase pentru omenire% De $iecare datK scenariul a $ost identic' s-a creat o situaJie de crizK, s-a o$erit o soluJie (c#ipurile pentru a menJine stabilitatea" Oi apoi au $ost implementate mKsuri care au creat un Oi mai mare control din partea aOa-zisei elite mondiale%

315 | P a g e

:onspiraJioniOtii numesc aceastK strategie Xdialectica #egeliana a tezei, antitezei Oi sintezeiX% Masonii o numesc X@rdo ab c#aoX (la ordine prin #aos sau mai bine spus la Foua @rdine MondialK prin #aos"% Au instaurat-o c#iar ca de)izK a celui mai Lnalt grad din Ritul ScoJian, gradul EE% 5uJinK istorie ne $ace mai deOtepJi' Rot#sc#ild, Morgan, Roc9e$eller 0n 1D1C, Fat#an Rot#sc#ild a preluat controlul asupra economiei europene, pro)ocnd o cKdere a bursei din &ondra% 0n acel moment, 4uropa era sKtula de rKzboi, iar )iitorul Lntregului continent depindea de deznodKmntul bataliei de la .aterloo% DacK armata lui Fapoleon ieOea )ictorioasK, >mperiul $rancez urma sK deJinK puterea asupra 4uropei% DacK, din contrK, cOtiga armata coalitiei anglo-pruso-olandeze, condusK de ducele de .ellington, a/ungea Anglia Lntr-o pozitie de putere% @ricum Rot#sc#ild nu a)ea nimic de pierdut, Lntruct $inanJase ambele tabere% DupK cum se Otie, bKtKlia de la .aterloo a a)ut ca rezultat Ln$rngerea lui Fapoleon% :el care a $inanJat reconstrucJia 4uropei Oi stabilizarea sistemului economic dupK rKzboaiele napoleoniene a $ost Rot#sc#ild% =ondurile din care el a Lmprumutat naJiunilor 4uropei, Lndatorndu-le, au pro)enit dintr-o LnOelKciune celebrK% Utiliznd reJeaua sa de spioni, Fat#an Rot#sc#ild a a$lat Lnaintea celorlalJi englezi care era rezultatul importantei bKtKlii de la .aterloo% &e-a transmis agenJilor sKi de la bursK sK )ndK puternic acJiuni, lucru care i-a determinat pe ceilalJi sK creadK cK el Otie ce)a Oi cK ducele de .ellington a pierdut bKtKlia de la .aterloo% +oatK lumea a intrat Ln panicK, grKbindu-se sK scape de acJiunile britanice X$KrK )aloareX, pentru a-Oi sal)a mKcar o parte din a)eri% DupK cte)a ore, bursa din &ondra se prKbuOise total% :nd a sosit Otirea o$icialK cK .ellington cOtigase de $apt bKtKlia de la .aterloo, era de/a prea trziu% Rot#sc#ild cumpKrase cea mai mare parte din piaJK pe o sumK de nimic% 0n cte)a secunde, acJiunile britanice au crescut peste )aloarea lor iniJialK Oi iatK cum peste noapte, a)erea de/a $abuloasK a lui Rot#sc#ild s-a multiplicat de G! de ori% Din aceOti bani, clanul Rot#sc#ild a dat apoi Lmprumuturi (e)ident cu dobnzile de rigoare" JKrilor europene, att de dornice sK se re$acK dupK lunga perioadK de rKzboi ($inanJat tot de Rot#sc#ild" Oi sK a/ungK la% stabilitate economicK% +ot stabilitatea economicK a $ost in)ocata Oi pentru a /usti$ica crearea =ederal Reser)e% 5rima bancK supranaJionalK din lume a apKrut Ln urma unei $alse crize $inanciare, declanOate de un alt membru al elitei, banc#erul 1% 5% Morgan% 0n 19!B, 1% 5% Morgan a Lnceput sK rKspndeascK z)onul cK bKncile au di$icultKJi Oi nu )or mai putea $ace rambursKri% :a Oi Ln e(emplul anterior cu Fat#an Rot#sc#ild, acest z)on a cKpKtat credibilitate pentru cK )enea de la o persoanK despre care se presupunea cK Otie ce spune% S-a creat panicK, toatK lumea s-a Lng#esuit sK LOi retragK depozitele din bKnci, lucru ce a dus la $alimente Ln lanJ (aproape C !! de bKnci au dispKrut atunci"% Apoi :ongresul american a demarat o anc#etK pentru a stabili care este cauza acestui dezastru Oi cum poate $i el e)itat% :omisia LnsKrcinatK cu aceastK misiune era condusa de senatorul Felson Aldric#% Acesta era liderul partidei republicane din Senat, dar Oi trezorier al lo/ii masonice din R#ode >sland Oi omul banc#erilor (de alt$el a)ea sK de)ina membru al clanului Roc9e$$eler, $iica sa Abb- ?reene Aldric# cKsKtorindu-se cu 1o#n D% Roc9e$eller 1r%"% Aldric# a propus ca soluJie Xsal)atoareX crearea unei BKnci :entrale care sK )eg#eze pentru ca dezastrul din 19!B sK nu se mai repete niciodatK% >storia a arKtat cK el s-a mai repetat de atunci de mai multe ori% 0n 191!, =ederal Reser)e Act a $ost semnat iniJial, nu de legislatorii americani aOa cum era $iresc, ci de banc#eri, Ln cadrul unei Lntlniri secrete, organizate Ln casa lui 1%5% Morgan din 1e9-ll >sland%% Apoi documentul i-a $ost dat lui Aldric# care l-a prezentat :ongresului% >niJial nu a a)ut sorJi de izbndK, dar Ln 191E, cnd .oodro; .ilson a de)enit preOedinte al SUA, a $ost aprobat% 0n sc#imbul susJinerii $inanciare Oi politice Ln alegeri, .ilson le promisese banc#erilor cK, odatK a/uns preOedinte, )a aproba $KrK sK clipeascK constituirea =ederal Reser)e% :u douK zile Lnainte de :raciun, cnd o mare parte din membrii :ongresului american nu erau prezenJi, =ederal Reser)e Act a $ost trans$ormat Ln lege, $iind aprobat de :ongres Oi de preOedintele SUA% DupK mulJi ani, .oodro; .ilson scria cu regret' X+a iunea american este controlat de sistemul de credit. $istemul de credit este unul privat, creterea na iunii i toate activit ile noastre sunt n minile a doar c iva oameni, care nu fac altceva dect s controle.e i s distru! libertatea economic. Am ajuns s fim una din cele mai prost !uvernate, cele mai complet controlate i mai dominate !uverne din lumea civili.at. +u avem un !uvern cu opinie liber, mnat de propriile convin!eri, ci un !uvern aservit opiniei i supus presiunilor unui mic !rup de oameni care l controlea.%X Senatorul &ouis Mc=adden spunea Ln 19EG Ln :ongresul american' X5rin constituirea =ederal Reser)e a $ost construit un sistem bancar mondial% Un superstat, controlat de banc#erii internationali care

320 | P a g e

acJioneazK LmpreunK pentru a trans$orma lumea Ln scla)ul lor% =ederal Reser)e a uzurpat gu)ernul%X 5ublicului i s-a spus atunci cK =ederal Reser)e este soluJia idealK Oi unicK pentru a menJine stabilitatea economicK (sunK cunoscut, nu-i aOaU"% StrKzile Oi ziarele erau pline de a$iOe Ln care americanilor li se arKta cum in$latia, Ooma/ul Oi criza economicK sunt de acum de domeniul trecutului, datoritK apariJiei =ederal Reser)e% A urmat LnsK marea criza economicK din 19G9 (+#e great depression", care a predat SUA cu totul Ln minile banc#erilor% 0n 19 a $ost implementat sistemului Bretton .oods pentru a restabili economia dupK al Doilea RKzboi Mondial (o altK crizK generatK cu $inanJarea aceloraOi banc#eri"% :u acest prile/ au apKrut alte instituJii $inanciare de genul =ederal Reser)e, dar pe scarK mai e(tinsK' =ondul Monetar >nternaJional Oi Banca MondialK% =ederal Reser)e a oprit Ln 19B1 con)ertibilitatea dolarului Ln aur, producnd o nouK crizK pe piaJK, care a trans$ormat dolarul american Ln principala monedK de sc#imb (mai ales pentru comerJul cu petrol" a planetei% De $iecare datK s-a in)ocat ne)oia de stabilitate economicK% &ista utilizKrii acestui scenariu este lungK Oi se Lnc#eie (sperKm" cu actuala crizK $inanciarK, orc#estratK de aceeaOi banc#eri din umbrK prin intermediul organizaJiilor lor' =ederal Reser)e, Banca MondialK, =M> Oi bKncile centrale (naJionale" ale celor mai mari puteri ale lumii% Aplicnd cu scrupulozitate scenariul cunoscut, acestea au creat acum panica necesarK acceptKrii unei noi autoritKJi $inanciare, unice la ni)el mondial, conduse de acelasi grup restrns care )rea sK domine Lntreaga planetK% Final 5oate cK toate aceste detalii $inanciare )K obosesc% Din pacate, gu)ernul mondial ne-a obisnuit sK lKsKm c#estiunile economice Oi $inanciare, att de complicate, pe seama Xe(perJilorX (care sunt instruiJi sK gndeascK Oi sK acJioneze numai Ln interesul XeliteiX mondiale, $iind niOte instrumente ale gu)ernului din umbrK"% 5entru cei pe care detaliile Li ostenesc (Oi mai ales pentru a-i con)inge de importanJa acestora" meritK sK citiJi cu atenJie urmKtoarea po)este care rezumK ce este greOit cu actuala crizK $inanciarK, cum a $ost ea creatK de gu)ernul din umbrK, Oi cum singurii care au de pierdut de pe urma ei nu sunt nici institutiile $inanciare a$late Ln aOa-zis $aliment, nici Banca MondialK, nici preOedinJii Oi miniOtrii care $ac /ocurile lor, ci $iecare dintre noi% 0ntr-un sKtuc de cmpie, a )enit un in)estitor LnsoJit de secretarul lui% A bKtut la prima poartK LntlnitK Ln cale Oi i-a spus proprietarului' X)ite, eu sunt colec ionar de broscu e. "aca mi aduci o broscu , am s i dau pe ea F2 euro%X ^Kranul a $ugit repede la balta din spatele casei Oi a luat o broscuJK% >-a dat-o in)estitorului Oi a primit cei 1! euro% Apoi le-a po)estit )ecinilor ce a$acere bunK a $Kcut el% A doua zi, $iecare JKran s-a dus la in)estitor cu cte o broscuJK, pe care a )ndut-o cu 1! euro% DupK cte)a zile, in)estitorul le-a spus sKtenilor' XVd ca afacerea mer!e. "e a.i, pentru fiecare broscu am s v pltesc cte 12 de euro%X ^Kranii, bucuroOi ne)oie mare, au dat $uga la baltK, au cules cte broscuJe au putut, Oi i le-au predat in)estitorului, primind $iecare cte G! de euro pe bucatK% DupK alte cte)a zile, acesta s-a Lntors acasK la el Oi l-a lasat pe secretarul sKu sK mai adune broscuJe LncK douK sKptKmni% 0nainte de a pleca, le-a spus' X"ra!ii mei, sunt nevoit s m ntorc ur!ent la mine acas ca s m ocup de afaceri. V promit ns c la ntoarcere, am s cumpar de la voi broscu ele cu H2 de euro bucataX% Pi a plecat, Ln uralele sKtenilor% A doua zi, secretarul in)estitorului i-a adunat pe sKteni Oi le-a Jinut urmKtorul discurs' X &ra ilor, m-am !ndit la o afacere pentru voi. Ieful meu se va ntoarce peste dou sptmni si v va plati cte H2 pe euro de broscu . "ac vre i, eu v pot vinde napoi broscutele pe care mi le-ati dat, pentru JK de euro bucata, iar voi le ve i vinde cu H2 i ve i cti!a astfel cte 1K de euro. -rofitul vostru va fi frumusel i fr niciun efort. 6e spune iLX SKtenii s-au adunat la s$at Oi au decis cK o aOa a$acere nu mai prind ei curnd% Au pus mnK de la mnK, s-au Lmprumutat care pe unde a putut Oi au cumparat broscuJele Lnapoi cu EC de euro bucata% Secretarul in)estitorului a luat banii Oi s-a $Kcut ne)Kzut% >ar sKtenii au rKmas cu broscuJele, cu banii daJi Oi cu datorii la creditori% #avid RocCefeller recunoa*te c% face parte din conspira)ia care a pus la cale globalizarea

Da)id Roc9e$eller a condus multK )reme Banca :#ase Man#attan, este membru al societKJii secrete >lluminati Oi al XAristocraJiei FegreX planetare% 0mpreuna cu Hbignie; Brzezins9i, a pus bazele :omisiei +rilaterale Oi este unul din cei mai importanJi reprezentanJi ai aOa-zisei X4lite mondialeX care a pus la cale planurile globalizKrii mondiale%

321 | P a g e

0n octombrie G!!G, Da)id Roc9e$$eler Oi-a publicat Memoriile, Ln care po)esteOte, printre altele, cum a acti)at Ln ser)iciile secrete militare Ln timpul celui de-al doilea rKzboi mondial, dez)oltndu-Oi _abilitatea de a construi o re)ea de surse de informare *i de influen)%._ 0nsK pasa/ul cel mai interesant din aceste Memorii se gKseOte la pagina !C% Roc9e$eller admite aici cK $ace parte dintr-o conspiraJie secretK internaJionalK, care are ca scop globalizarea% _)imp de mai bine de un secol, e*tremi!ti ideologici aparinnd (ntregului spectru politic s au #olosit de ocazia unor incidente mediatizate pentru a ataca #amilia +oc,e#eller !i a pretinde c aceasta are o e*agerat in#luen asupra institutiilor politice !i economice americane" 'nii dintre ei cred c-iar c #acem parte dintr o conspiraie secret care lucreaz (mpotriva intereselor Americii" .e caracterizeaz pe mine !i #amilia mea ca #iind /internaionali!ti/ care conspir la crearea unei structuri politice !i economice unice globale, o nou lume, dac vrei" 0ac aceasta este acuzaia, pledez 1I.21A) !i sunt mndru de asta ._

322 | P a g e