Istoria dolarului american ncepe cu mai bine de 300 de ani in urma, de pe vremea

cnd Statele Unite ale Americii erau decat un grup de colonii. La 5 februarie 1690,
Colonia Massachusetts a introdus uniti de valoare pentru a putea finana
expediiile militare. Dup aceea, la scurt vreme i alte colonii au adoptat aceast
form de plat. Cuvntul dolar i semnul arhicunoscut n ntreaga lume sunt, deci,
mult mai vechi decat naiunea i valuta american.
Bancnota american, in forma ei concret, a vzut lumina zilei pentru prima dat
n urm cu peste 200 de ani, n timp ce cuvantul dolar este mai vechi de o jumtate
de secol. Sunt doua opinii referitor la denumirea si aparitia cuvintului ,,dolar i
anume :
1. Unii autori consider c prima apariie a dolarului american se dateaz nc
din 8 august 1786 unde acesta a fost autorizat de ctre Congresul
Continental al SUA. Numele de dolar i-a revenit monedei cu referin de
la dolarul spaniol care atunci era folosit ca moned oficial pentru coloniile
Regatului Spaniei. Simbolul dolarului care a devenit cunoscut n toat lumea
s-a format n rezultat la evoluia scrierilor abrevierilor pentru cuvntul
peso. Iniial abrevierea se scria n felul urmtor ps, ns eventual aceste
dou litere s-au transformat n semnul care a rmas i pn n ziua de azi
$.
2. Alii autori considera ca denumirea de dolar vine de la cuvantul taler
care la inceputul sec. XVI in regiunea Germaniei, desemna moneda de
argint. Talerul a avut o mare circulaie in Europa. In Anglia, talerul a fost
numit la inceput daler, apoi dalar pentru ca in variant final s devin
dolar.
In 1785, la doi ani dup ncheierea rzboiului de independen a coloniilor engleze
din America de Nord (1755 1783) i cu doi ani inaintea adoptrii Constituiei,
Congresul SUA, la propunerea lui Thomas Jefferson, a hotrat ca unitatea
monetar a confederaiei s fie dolarul. Zece ani mai tarziu, toate statele americane

au primit dreptul de a tipri dolari pe hartie. Timp de 141 ani, valoarea legal n aur
a dolarului fixat in 1792 s-a meninut ceea ce constituie un record de longevitate.
In 1913 s-a infiinat Sistemul Rezervelor Federale.
Muli istorici consider c nc de la fondarea dolarului american moneda a fost
standardizat la rat fix n paritate cu argintul, ns nu exist o eviden concret
despre o astfel de lege. Se presupune c n acel moment dolarul american din 1792
pn n anul 1873 a avut o relaie dintre argint fa de aur la o rat de 15:1 dup
decizia lui Alexander Hamilton, care era secretarul trezoreriei pe atunci. n anul
1834 paritatea a fost schimbat la rata de 16:1 datorit faptului c valoarea aurului
a crescut n raport cu argintul. Aceasta schimbare a diminuat valoarea real al
dolarului cu 6% fa de valoarea de pn la schimbarea proporiilor.

Necesitile de finanare generate de primul rzboi mondial i participarea SUA a

determinat o cretere inflaionist a preurilor de 12% (1913 1920). n 1934, dup
patru ani de criz economic, venitul naional al SUA s-a redus cu 50%, masa
monetar a fost supus unei crude deflaii, cu 15 mil. omeri. Preedintele
Roosevelt a hotrat devalorizarea drastic a monedei cu 41% precum i suprimarea
convertibilitii interne in aur. Dup al doilea rzboi mondial, dolarul american a
pierdut 33% din puterea de cumprare.
n sec al XX-lea, funciile internaionale ale dolarului s-au cristalizat i dezvoltat
in ciuda unor evenimente i conjuncturi asemenea celor expuse mai sus. Devenind
mijlocul de rezerv i de plat cel mai rspandit in relaiile dintre state, dolarul a
intrecut lira sterlin care timp de dou secole funciona, de fapt, ca moned
internaional. Fora crescnd a dolarului ncepnd cu 1940 s-a bazat pe stabilitatea
sa relativ fa de aur i fa de celelalte monede sprijinite pe fora economic,
militar i financiar a SUA. Pornind de la acest fapt i de la inexistena altei
monede comparabile cu caracter internaional SUA au reuit s impun dolarul ca

pivot al sistemului monetar internaional creat la Bretton Woods. Din punct de

vedere economic, anume aici s-a nscut imperiul economic american.
Dolarul american nu era n ntregime convertibil in aur, dar a fost deschis
convertirii n aur doar pentru guvernele strine. Aceasta a promovat dolarul n
postura de valut a rezervelor lumii. Ceea ce a fost posibil deoarece in timpul celui
de-al doilea rzboi mondial, Statele Unite furnizaser provizii i echipamente
aliailor lor, cernd aur in schimb, i astfel au acumulat o cantitate semnificativ din
aurul lumii. Un imperiu nu ar fi fost posibil dac, in urma aranjamentului de la
Bretton Woods, cantitatea de dolari era limitat la cantitatea disponibil de aur,
astfel incat s fie posibil convertirea dolarilor napoi n aur. Acordurile de la
Bretton Woods au adus o er de stabilitate general a ratei de schimb ce a durat
peste 20 de ani. n baza acestui sistem, monedele erau legate de dolar i le era
permis fluctuaia numai n limita unui procent sub sau deasupra valorii
prestabilite. Fluctuaiile extreme ale ratei de schimb distorsioneaz preurile pe
pia, provoac anumite confuzii in randul consumatorilor, mpiedic dezvoltarea
comerului internaional i stanjenesc investiiile. Dolarul era singura moned
convertibil in aur, prin aceasta devenind i pe planul legii mondiale moneda
dominant in raport cu celelalte monede ale rilor aderente la sistem.
La sfritul anilor `60 inceputul anilor `70 devine evident faptul c Guvernul
American nu avea s-i rscumpere dolarii in aur ca urmare a devalorizrii lor,
aceasta fiind consecina a 2 factori primordiali: inflaia creat de creterea
preurilor importurilor (n special petrol) i costurile rzboiului cu Vietnam. Astfel
n 1972 1973 a fost realizat un acord cu Arabia Saudit conform cruia
americanii urmau s sprijine Casa Saud, iar aceasta urma s accepte doar dolari
americani in schimbul petrolului. In scurt timp restul rilor OPEC au urmat Arabia
Saudit i acceptau in schimbul petrolului doar dolari, in acest mod SUA menine
dominaia dolarului pe piaa mondial, care devenise convertibil in petrol.
In anii `80 R. Reagan pune capt celei mai mari dezordini cunoscute vreodat de
economia american prin manipularea dobanzii pe care Sistemul Rezervelor
Federale a impus-o peste 20% atunci cand in statele occidentale nu depea 10%.

Capitalurile externe au fost atrase pe piaa american astfel incat cererea de dolari
crete spectaculos. Odat cu aceasta crete i oferta de valute occidentale avand ca
efect cea mai mare scumpire a dolarului. Erau pgubite astfel toate celelalte ri,
inclusiv cele occidentale pentru c importul de petrol i materii prime al acestora,
care se efectua in dolari, a devenit implicit mai scump.Politica dobanzilor mari in
SUA a avut ca efect exportul de omaj i inflaie din SUA ctre alte ri.
In anii `90 influena dolarului crete considerabil. Astfel in 1995 peste 380
miliarde de Dolari se aflau in circulaie in intreaga lume, dou treimi din ei
aflandu-se in afara hotarelor SUA. Peste 5 ani, in anul 2000, cantitatea banilor
aflai in circulaie era de 540 miliarde, iar conform ultimelor date statistice
realizate de ctre Sistemul Rezervelor Federale, in 2008 pe piaa mondial extern
a SUA circul circa 800 miliarde USD. In cei peste 30 de ani care au trecut de la
renunarea la etalonul aur dolar, valuta american a trecut prin 3 crize care a
marcat fiecare din cele trei decenii, iar astzi suntem martorii celei de-a patra crize,
consecinele creia se simt pe plan mondial. In principiu, toate cderile dolarului
au fost legate de istoria deficitului bugetar al SUA i au avut efecte nocive asupra
economiei mondiale. Potrivit unor specialiti, adepi ai teoriei elasticitii, scderea
cursului valutei americane cu 10% ducea la o reducere a ritmului de cretere
economic a Europei cu 0,5% pe an. Astzi dolarul continu s fie principala
valut de rezerv n zona Pacificului i a Asiei, iar n alte ri, cum ar fi Timorul de
Est, Ecuador, Salvador, dolarul american este moned oficial.
Dolarul este principala moned pe piaa global, fiind valuta preferat in
tranzaciile cu petrol i aur, iar marile corporaii ale lumii ii listeaz preurile in
aceeai valut.
Pe parcursul istoriei cele dou monede au influenat intr-o manier diferit, ins
destul de esenial economia mondial. Pan la apariia monedei unice europene,
dolarul era principala moned de pe piaa valutar financiar, rol acordat de
evenimente atat economice cat i istorice. Euro a aprut ca fiind o provocare pentru
dolar i a crescut, transformandu-se treptat intr-un concurent important, chiar
periculos, care alturi de moneda american prezint monedele dominante pe piaa

valutar internaional. Statutul de moned dominant se cucerete in timp;

moneda trebuie s indeplineasc mai multe funcii:
1.
2.
3.
4.

s joace un rol major n tranzaciile internaionale, comerciale i valutare;

s fie o important moned de investiii;
s fie atractiv ca moned de rezerv pentru bncile centrale;
s joace un rol central, ca ancor monetar, in sistemul existent al cursurilor
de schimb.

Cele patru criterii sunt strans legate intre ele, unul implicandu-l pe cellalt.
Conform datelor statistice actuale, dolarul deine inc hegemonia absolut. Dar
este in continua descretere.

n conformitate cu opinia lui Robert Mundel (care este un economist canadian,

laureat al Premiului Nobel pentru Economie) Dolarul este o monede predominant
si important in lume.Europa se lupt s indeplineasc condiiile Tratatului de
Maastricht pentru incheierea de noi acorduri europene. Mundell apreciaz c dup
1999 vor fi necesari trei ani pentru a pune moneda la locul ei. Apoi, vor fi necesari
ali apte-opt ani de sacrificii pentru ca rile s se adapteaze la noile proceduri
impuse, dar in anul 2010 vom avea o moned european bine definit i acceptat.
Mundell presupunea c Continentul european va avea un PIB (produs intern brut)
mai mare, probabil, cu 10-15% decat SUA. Comunitatea european va produce o
moned de importan internaional. Geografic, Europa este mai convenabil
pentru fostele ri sovietice, Africa i Orientul Mijlociu decat SUA.. Introducerea
monedei euro, a spus Robert Mundell, va provoca dolarul i va fi poate cea mai
important dezvoltare a Sistemului Monetar Internaional de cand dolarul a inlocuit
lira sterlin ca moned internaional dominant imediat dup terminarea Primului
Rzboi Mondial. Ca i ali cercettori, Robert Mundell ii pune intrebarea: Va fi
SMI mai mult sau mai puin instabil, dac se dovedete faptul c euro va provoca
dolarul in sistem? Rspunsul dat de Mundell este legat de inelesul dat stabilitii.
Pentru analiza lui Mundell este important i realizarea unui istoric al infiinrii

Uniunii Europene i al posibilitilor de expansiune a euro. 11 membri ai Uniunii

Europene au intrat in Uniunea Monetar la 1 ianuarie 1999. Mundell spune : S
nu credem c o schimbare, aa cum promite s fie euro, va lsa alte lucruri
constante. . Singura constant este legea schimbrii, guvernat de concuren i
de interesul propriu. Dup ce va fi lansat, moneda euro va fi adoptat, aa cum
am mai afirmat, de cei patru membri rmai.
Cand acest lucru se va intampla, greutatea blocului euro o va depi pe cea a
dolarului. Trecerea de la dolar la euro va crea ameninarea unui euro in cretere i
un dezastru cu implicaii considerabile asupra competitivitii i omajului n
Europa.