Sportul meu preferat

Baschetul este unul dintre cele mai răspândite sporturi de echipă din lume; se caracterizează
prin finețea, precizia și fantezia exercițiilor tehnice și tactice, prin talia înaltă și calitățile fizice
deosebite ale sportivilor, toate acestea implicate într-o luptă sportivă care pretinde spirit de
echipă și de sacrificiu, inteligență și rezistență nervoasă.
Baschetul este sportul meu preferat pentru ca de fiecare data cand joc ma relaxeaza si simt ca
elimin tot stresul si tot ce ma afecteaza in momentul in care joc.
Punctele sunt marcate prin aruncarea mingii (ochire) prin coș de sus; echipa care acumulează
mai multe puncte la sfârșitul jocului câștigă. Mingea poate fi făcută să înainteze pe teren prin
driblare sau pasând-o altor coechipieri. Actele fizice nesportive (fault (sport)) sunt penalizate
și există restricții asupra modului în care este folosită mingea (încălcări).
Echipa care înscrie cele mai multe puncte la terminarea timpului de joc va fi învingătoarea
jocului respectiv. Mingea poate fi pasată, aruncată, lovită, rostogolită, driblată, în orice
direcție.Deasemenea îl poți păcăli pe adversar.Pentru asta se folosesc fentele.La noi în țară,
primele demonstrații de baschet au fost efectuate în 1920. Până în 1923, baschetul se practica
în special în liceele din capitală, organizându-se sporadic competiții interșcolare. Unul dintre
liceele celebre la acea vreme a fost „Mihai Viteazul”, învingător în prima competiție
interliceană organizată la noi în țară. De altfel, liceul „Mihai Viteazul” a fost și prima
instituție care a beneficiat de un teren regulamentar de baschet. Începând cu anul 1928 se
constituie diferite echipe, exclusiv masculine, la cluburile Sportul Studențesc, Juventus sau
T.C.R.
Baschetul se joacă între două echipe a câte 5 jucători. Scopul fiecărei echipe este să
introducă mingea în coșul adversarilor și să încerce să împiedice cealaltă echipa să înscrie.
Echipa care înscrie cele mai multe puncte la terminarea timpului de joc va fi învingătoarea
jocului respectiv. Mingea poate fi pasată, aruncată, lovită, rostogolită, driblată, în orice
direcție. De asemenea, adversarul poate fi depășit prin procedeul numit „fentă”

Deoarece jucătorii de pe teren în baschet sunt puțini, pozițiile sunt de asemenea ușor de înțeles și
memorabile:

 Armator (PG) – Jucătorul este în centru și începe mișcarea. El este creierul echipei și este
în el începutul pieselor.
 Extreme (SG) – Aceștia sunt jucătorii care sunt mai aproape de linia laterală. De obicei,
acesta ajută navigatorul sau scorul de multe puncte, de obicei până la punctul 3.
 Posturi (PF) – Pivoții sunt de obicei cei mai mari și mai puternici jucători. Se apropie de
zona restrictivă a adversarului și de sub coș pentru a face îngropați, punți și a prinde
recuperările.

Dintre performanțele României pe plan internațional menționăm clasarea de 3 ori pe locul IV

la Campionatele Feminine Europene (1964,1966, 1968) și de două ori pe locul V la cele
masculine (1957, 1967), precum și unele succese ale echipelor de club Steaua, Dinamo,
Politehnica București, Rapid în cupele europene. În 1981, la Campionatele Mondiale
Universitare echipa de fete a României s-a clasat pe locul III, cucerind medalia de bronz, iar
echipa masculină a ocupat locul IV. În 1991 echipa masculină de baschet juniori a României a
înregistrat cea mai bună peformanță a vreunui lot din România la un campionat mondial de
 Sportul meu preferat

baschet clasându-se pe locul V la CM de la Edmonton, Canada. Din lot făceau parte, printre
alții, Ghiță Mureșan, singurul român care a evoluat în NBA sau Constantin (Titi) Popa, doi
dintre cei mai cunoscuți baschetbaliști români pe plan internațional.