Sunteți pe pagina 1din 7

Drept Procesual Penal Partea Speciala

II. Spete
1. Inculpatul A.B. declara apel impotriva sentintei primei instante pe motiv ca
instanta de judecata nu a fost legal compusa. Instanta de apel constata ca este
intemeiata critica formulata, si anume ca instanta de judecata a fost formata din doi
judecatori. Ca urmare, instanta de apel desfiinteaza sentinta si, prin aceeasi decizie,
rezolva si fondul cauzei, considerand ca, desi este o incalcare ce atrage nulitatea
absoluta, vatamarea procesuala este inlaturata din moment ce, in apel, instanta de
judecata a fost legal compusa. S-a procedat legal ?
Nu s-a procedat legal deoarece art. 379 CPP prevede ca instanta de apel daca
admite apelul, desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre
instanta a carei hotarare a fost desfiintata atunci cand exista unul dintre cazurile de
nulitate prevazute in art. 197 alin. 2. In speta data, cazul de nulitate era cu privire la
compunerea instantei de judecata, prin urmare intra sub incidenta art. 379 CPP, iar
instanta de apel trebuia sa trimita spre rejudecare cauza, la prima instanta avand
completul legal compus.
2. A.B. este victima infractiunii de viol (art. 197, al. 1 C. pen.), comisa de H.H.
Persoana vatamata depune plangerea prealabila la organul de urmarire penala.
Procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala, pe motiv ca fapta nu exista.
Ce cale de atac poate folosi partea vatamata impotriva ordonantei procurorului de
scoatere de sub urmarire penala ?
Impotriva ordonantei de scoatere de sub urmarire penala, partea vatamata poate
face plangere la procurorul ierarhic superior care poate fi, dupa caz, prim-procurorul
parchetului, procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel sau procurorul
sef de sectie al Parchetului de pe langa ICCJ, dispozitii prevazute de art. 278 CPP. In
cazul in care plangerea a fost respinsa, partea vatamata poate face plangere, in termen
de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, la
judecatorul de la instanta careia i-ar reven, potrivit legii, competenta sa judece cauza in
prima instanta, conform art. 278 indice 1.
3. A.B. este urmarit pentru comiterea unei infractiuni de talharie comisa impotriva
lui H.H., iar cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala cere sa se mai
administreze probe in apararea sa. Procurorul ii admite cererea. Dupa ce au fost
administrate si noile probe, procurorul, pe baza intregului material probator,
dispune trimiterea in judecata. S-a procedat legal ?
Nu s-a procedat corect deoarece, conform art. 252- 253 CPP, procurorul era
obligat sa procedeze din nou la prezentarea materialului, avand in vedere faptul ca au
fost administrate noi probe ce au dus la completarea materialului probator.
4. Intr-o cauza penala referitoare la o infractiune de furt sunt urmariti penal
coinculpatii A.B., R.R., C.C., I.N. si V.Z. In faza de urmarire penala, fiecare dintre
acestia a fost ascultat fara sa fie de fata ceilalti. In cursul cercetarii judecatoresti,

ascultarea coinculpatilor s-a facut, de asemenea, prin interzicerea participarii unuia


la ascultarea celorlalti. S-a procedat legal ?
Ca regula, daca sunt mai multi inculpati, ascultarea fiecaruia dintre acestia se
face separat in faza de urmarire penala, iar in faza de judecata se face in prezenta
celorlalti inculpati. Insa, conform art. 324 CPP, instanta poate dispune ascultarea
vreunuia dintre inculpati, fara ca ceilalti sa fie de fata, daca intereseul aflarii adevarului
cere. Cu toate acestea, declaratiile luate separat sunt citite in mod obligatoriu celorlati
inculpati, dupa ce au fost ascultati. De asemenea, in unele cazuri inculpatul poate fi din
nou ascultat in prezenta celorlalti inculpati sau doar a unora dntre ei. Prin urmare, in
speta data, s-a procedat legal cu privire la ascultarea coinculpatilor.
5. A.B., victima unei infractiuni de furt pentru care este judecat H.H., participa la
judecata in prima instanta, in calitate de parte vatamata. A.B. a solicitat instantei
sa-i dea cuvantul, in cadrul dezbaterilor judiciare, pentru a pune concluzii. Instanta
ii respinge cererea, pe motivul ca, in cauzele in care actiunea penala se pune in
miscare din oficiu, numai procurorul poate pune concluzii in cadrul dezbaterilor
judiciare, partea vatamata avand acest drept numai in cazul infractiunilor la care
actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila. S-a procedat legal ?
Nu s-a procedat legal, deoarece, indiferent de modul de sesizare a organelor de
urmarire penala, in timpul dezbaterilor se da cuvantul procurorului, partii vatamate,
partii civile, partii responsabile civilmente si inculpatului, potrivit art. 340 CPP. De
asemenea, dupa inchiderea dezbaterilor, procurorul si partile pot depune concluzii
scrise, chiar daca nu au fost cerute de instanta, asa cum rezulta din dispozitiile art. 342,
alin. 2 CPP. Prin urmare, in speta data, partea vatamata avea dreptul pentru a pune
concluzii, iar instanta nu trebuia sa ii respinga cererea.
6. A.B. este urmarit pentru comiterea infractiunii de furt ( art. 208 C. pen.). Intrucat
se afla in stare de libertate a dat mandat special avocatului H.H. pentru ca acestuia
sa i se prezinte materialul de urmarire penala. H.H. s-a infatisat la procuror, iar
acesta, in conditiile art. 250 C. pr. pen., i-a prezentat materialul de urmarire penala
in locul lui A.B. S-a prezentat legal ? Dar daca inculpatul A.B., prezent fiind in fata
procurorului pentru prezentarea materialului de urmarire penala, refuza a lua
cunostinta de continutul dosarului de urmarire penala, i se poate prezenta
materialul de urmarire penala avocatului H.H. ?
Prezentarea materialului de urmarire penala are caracter personal, prin urmare
poate fi realizata doar in prezenta inculpatului, lucru prevazut in art. 240 CPP. Prin
urmare, in speta data, inculpatul nu-l poate mandata pe aparator, acesta din urma
putand doar sa-l acompanieze sau fiind chiar obligat sa-l acompanieze atunci cand
asistenta juridica este obligatorie conform art. 171 alin. 2 CPP.
In ceea ce priveste faptul ca inculpatul AB este in fata procurorului pentru
prezentarea materialului de urmarire, dar refuza a lua la cunostinta de continutul
dosarului, materialul nu se poate prezenta avocatului, din cauza caracterului personal al
materialului de urmarire penala. In ambele cazuri, adica pentru neprezentare sau pentru
refuzul a lua la cunostinta de continutul dosarului de urmarire penala, se intocmeste un
referat in care se consemneaza imprejurarile concrete din care rezulta cauza
impiedicarii, dispozitii prevazute de art. 254 CPP.

7. A.B. este urmarit pentru comiterea infractiunii de vatamare corporala (art. 181
alin. 1 C.pen), victima, H.H., fiind in varsta de 10 ani. Actiunea penala a fost pusa
in miscare de procuror din oficiu, in conditiile art. 131, al. 5 C. pen. In cursul
urmaririi penale intervine impacarea intre A.B. si reprezentantul legal al
minorului H.H., iar procurorul dispune incetarea urmaririi penale. S-a procedat
legal ?
S-a procedat legal, deoarece art. 132 alin. 3 C.pen prevede faptul ca pentru
persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, in cazul de fata victima HH in varsta de 10
ani, impacarea partilor se poate face numai de reprezentantii sai legali, chiar daca
actunea penala a fost pusa in miscare din oficiu in baza art. 131, alin. 5 C.pen.
8. In cauzele penale in care procurorul nu participa la dezbateri, termenul de apel
curge de la inregistrarea la parchet a adresei de trimitere a dosarului ( art. 363, al.
2, teza I C. pr. pen.). Aratati in ce masura isi mai gasesc aplicarea aceste prevederi,
tinand cont ca, prin Legea 356 / 2006, s-a modificat art. 279, al. 2 C.pr.pen., astfel
incat plangerea prealabila nu se mai poate adresa direct instantei.
Plangerea prealabila se poate adresa direct instantei in conditile prevazute de
art. 278 indice 1 CPP, adica atunci cand procurorul dispune prin rezolutii sau ordonante
netrimiterea in judecata, iar daca admite plangerea, prin incheiere, desfiinteaza rezolutia
sau ordonanta atacata si retine cauza spre judecare, in complet legal constituit,
dispozitiile privind judecata in prima instanta si caile de atac aplicandu-se in mod
corespunzator. Prin coroborare a art. 278 indice 1 alin. 8, lit. c cu art 315, in care se
dispune ca procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatorilor,
in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu, per a contrario,
cand instanta a fost sesizata prin alte modalitati (in speta data prin plangerea
prealabila), prezenta procurorului nu este obligatorie. Prin urmare, in aceste conditii isi
mai gasesc aplicarea prevederile art. 363, alin. 2, teza I CPP.
9. A.B. a adresat, in aceeasi imprejurare de timp si loc, cuvinte si expresii jignitoare
si calomnioase fata de H.H., R.R. si N.N. Dintre persoanele vatamate doar N.N. a
formulat plangere prealabila impotriva lui A.B. Cu ocazia judecatii in prima
instanta A.B. a sustinut ca nu poate fi tras la raspundere penala, deoarece numai
una dintre persoanele vatamate a formulat plangere prealabila. Poate fi primita
aceasta sustinere ?
Nu poate fi primita aceasta sustinere deoarece nu este fondata. Conform art. 131,
alin. 3, fapta care aduce vatamare mai multor persoane atrage raspunderea penala chiar
daca plangerea prealabila s-a facut numai de catre una dintre ele.
10. A.B. este victima infractiunii de viol (art. 197, al. 1 C. pen.), avand la data
comiterii faptei 16 ani impliniti. Fapta a fost comisa la data de 31 decembrie 2006, la
aceeasi data fiind cunoscut si faptuitorul- H.H. Victima A.B. nu formuleaza
plangere prealabila impotriva lui H.H., dar procurorul, afland pe o alta cale de
comiterea faptei, incepe urmarirea penala din oficiu, in conditiile art. 131, al. 5 C.
pen. ,la data de 30 martie 2007. Fata de prevederile art. 284 C. pr. pen., care priveste
termenul de introducere a plangerii prealabile, a procedat legal procurorul?
Procurorul a procedat legal pentru ca victima, la momentul comiterii infractiunii
era minor cu capacitate restransa de exercitiu, prin urmare acesta avea dreptul si putea
incepe urmarirea penala din oficiu. In ceea ce priveste termenul de introducere a

plangerii prealabile, prevederile art. 284 sunt incidente plangerii prealabile introduse de
partea vatamata sau de persoana indreptatita a reclama, or, urmarirea penala fiind pusa
in miscare din oficiu, nu mai este necesara procedura plangerii prealabile, prin urmare
procurorul poate pune in miscare urmarirea penala chiar daca a fost depasit acel termen
de 2 luni.
11. Lui A.B. i s-au furat bunuri in valoare de 200 Ron de catre H.H. In cursul
urmaririi penale A.B. s-a constituit parte civila cerand repararea pagubei produsa
de H.H. In timp ce cauza se afla in faza de urmarire penala apare o lege de amnistie
care priveste si fapta comisa de H.H. Procurorul il trimite in judecata pe H.H.,
pentru ca instanta sa faca aplicarea legii de amnistie si sa dispuna repararea
pagubei. A procedat legal procurorul ? Dar daca A.B. ar cere repararea pagubei in
natura si acest lucru ar fi posibil a fi dispus de instanta de judecata ?
In momentul in care a intervenit amnistia, procurorul trebuia sa dispuna
incetarea urmarii penale conform art. 10 CPP. Daca HH ar fi cerut continuarea
procesului penal, procurorul putea sa il trimita in judecata pentru ca instanta sa faca
aplicarea legii de amnistie si sa pronunte incetarea procesului penal, conform art. 13,
alin. 3 CPP. Cu toate astea, daca AB ar cere repararea pagubei in natura, acesta trebuie
sa se adreseze instantei civile conform art. 20 CPP.
12. A.B. a comis infractiunea de omor, fapta fiind urmarita de catre procurorul
H.H. La terminarea urmaririi penale procurorul dispune, prin rechizitoriu,
trimiterea in judecata a lui A.B., inaintand in acest sens rechizitoriul la instanta
competenta. S-a procedat legal ?
Nu s-a procedat corect deoarece, in temeiul prevederilor art. 264, alin. 3-4, la
terminarea urmaririi penale, inainte de a se inainta rechizitoriul pentru trimiterea in
judecata, aceste trebuie verificat sub aspectul legalitatii si al temeiniciei de catre
procurorul ierarhic superior. Si abia apoi, daca rechizitoriul nu a fost infirmat,
procurorul ierarhc care a efectuat verificarea il inaintea instantei competente.
13. Inculpatul A.B. este urmarit pentru comiterea infractiunii de talharie si ii cere
procurorului sa-i permita sa participe la efectuarea tuturor actelor de urmarire
penala. Procurorul respinge cererea inculpatului, cu motivarea ca legea nu ii da
acest drept. Este legala decizia procurorului ?
Avand in vedere caracterul nepublic al urmaririi penale, inculpatul nu poate
participa la orice act de urmarire penala. Insa, aparataorul sau are dreptul sa asiste la
efectuarea oricarui act de urmarire penala si poate formula cereri si depune memorii in
baza art. 172-173. Prin urmare, in speta data, decizia procurorului este legala, deoarece
inculpatul a cerut sa participe personal la toate actele de urmarire penala.
14. Instanta penala, sesizata fiind cu rezolvarea actiuni penale si a actiunii civile
nascuta din infractiune, dispune prin sentinta achitarea inculpatului, pe motiv ca nu
el a comis fapta, iar actiunea civila este respinsa, conform art. 346, al. 3 C. pr. pen.
Impotriva sentintei declara apel numai partea civila, care critica modul de rezolvare
a actiunii penale si, in subsidiar, modul de rezolvare a actiunii civile. Este admisibil
apelul partii civile ?

Art. 362, alin. 1, lit. D prevede faptul ca partea civila si partea responsabila
civilmente, in ceea ce priveste atat latura penala, cat si cea civila, pot face apel. Prin
urmare, in speta data, apelul partii civile este admisibil.
15. A.B., C.D., R.R., N.N. si H.H. sunt urmariti pentru comiterea mai multor
infractiuni de furt. Procurorul, la terminarea urmaririi penale, dispune prin
rechizitoriu trimiterea in judecata a lui A.B., C.D. si N.N., iar prin ordonanta
dispune scoaterea de sub urmarire penala a lui R.R., intrucat acesta nu a participat
la comiterea faptelor. In ce il priveste pe H.H., se dispune prin ordonanta
suspendarea urmaririi penale, pe motiv ca sufera de o boala grava. A procedat legal
procurorul ?
Nu a procedat legal procurorul deoarece in art. 263, alin. 4 CPP este prevazut ca
procurorul intocmeste un singur rechizitoriu chiar daca lucrarile urmaririi penale
privesc mai multe fapte sau mai multi invinuiti ori inculpati si chiar daca se dau acestora
rezolvari diferite.
16. Prima instanta este sesizata prin rechizitoriul procurorului cu judecarea
infractiunii de vatamare corporala grava (art. 182, al. 2 C. pen.) comisa de A.B.
impotriva lui H.H. Prima instanta considera ca rezolvarea laturii penale este
intarziata de stabilirea intinderii prejudiciului cauzat prin infractiune si , prin
sentinta, dispune condamnarea lui A.B., iar in latura civila lasa actiunea civila
nerezolvata, pentru ca partea civila sa se adreseze instantei civile. S-a procedat
legal ?
Nu s-a procedat legal. Instanta are dreptul sa disjunga actiunea civila si
amanarea judecarii acesteia in cazul in care rezolvarea pretentiilor civile ar provoca
intarzierea solutionarii actiunii penale, conform art. 347 CPP. Insa acest lucru nu se
realizeaza pentru ca partea civila sa se adreseze instantei civile, si pentru a se judeca
actiunea civila intr-o alta sedinta, dar de aceeasi instanta care a judecat si actiunea
penala.
17. A.B. este judecat pentru comiteera infractiunii de furt si prima instanta dispune
achitarea acestuia pe considerentul ca faptei, asa cum a fost retinuta din probele
administrate, ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii, impuse prin
textul de incriminare. Impotriva sentintei de achitare face apel inculpatul, apel ce
este respins ca inadmisibil. Este legala solutia instantei de apel ?
Inculpatul poate face apel impotriva sentintei de achitare, conform art. 362, alin.
1, lit. b. Prin urmare, instanta de apel a dat o solutie nelegala, deoarece apelul introdus
de inculpate este admisibil.
18. Prima instanta dispune condamnarea lui H.H. la 1 an inchisoare cu suspendarea
executarii pedepsei. Impotriva sentintei declara apel partea vatamata, apel prin care
cere agravarea pedepsei cu inchisoarea si executarea in regim penitenciar. Instanta
de control judiciar, in temeiul probelor administrate, dispune achitarea inculpatului
pe considerentul ca nu el a comis fapta. A procedat legal instanta de control judiciar,
fata de efectul neagravarii situatiei in propriul apel, efect prevazut de art. 372 C. pr.
pen. ?
Instanta de control judiciar a procedat legal, acest lucru fiind in concordanta cu
prevederile art. 371, alin. 2 CPP in care se dispune faptul ca instana este obligata ca, in

afara de temeiurile invocate si cererile formultate de apelant, sa examineze cauza sub


toate aspectele de fapt si de drept. Or, in speta data, in temeiul probelor administrate a
reiesit ca fapta nu a fost comisa de inculpat, prin urmare nu putea agrava pedeapsa
conform cerintelor partii vatamate.
19. A.B. si H.H. formeaza completul de judecata in fata caruia se judeca apelul
declarat de R.R. impotriva sentintei de condamnare. In cursul cercetarii
judecatoresti, desfasurata in fata instantei de apel, inculpatul formuleaza cerere
pentru admiterea probei cu doi martori. A.B. considera proba ceruta ca fiind
concludenta si utila, iar H.H. apreciaza ca cererea trebuie respinsa. Cum se
formeaza completul pentru discutarea cererii formulate, iar mai apoi pentru
solutionarea fondului cauzei ?
In acest caz, pentru a se discuta cererea formulata, iar mai apoi pentru a se
solutiona fondul cauzei se va forma completul de divergenta pentru a se putea ajunge la
o majoritate in deliberare, astfel cum prevede art. 308, alin. 5 CPP.
20. A.B. este judecat pentru comiterea infractiunii de furt (art. 208 C.pen.).
Conform art. 320, alin. 2 C. pr. pen., presedintele instantei de judecata il intreaba
daca are de formulat cereri de probe noi in aparare, acesta declarand ca nu are
asemenea cereri. In cursul cercetarii judecatoresti A.B. solicita instantei sa-i admita
proba cu doi martori in aparare. Instanta respinge cererea inculpatului, cu
motivarea ca astfel de cereri se pot face mai inainte de a incepe cercetarea
judecatoreasca si, de asemenea, ca A.B. a renuntat la dreptul de a cere probe noi in
aparare. S-a procedat legal ? In cursul dezbaterilor judiciare la prima instanta de
judecata, A.B. ar fi putut cere administrarea de noi probe in aparare ?
Motivarea instantei nu este legala deoarece, in art. 320, alin. 4 este prevazut
faptul ca procurorul si partile pot cere administrarea de probe noi si in cursul cercetarii
judecaresti, nu numai pana la inceperea acesteia din urma. De altfel, pot fi cerute
administrarea de probe noi pana la incheierea dezbaterilor judiciar, moment in care se
incheie si sedinta de judecata si se trece la urmatorul moment procesual si procedural.
21. Instanta de apel, sesizata prin apelul partii vatamate, constata ca sustinerile
acesteia sunt intemeiate, anume ca la prima instanta, desi a fost legal citata pentru
termenul cand cauza a fost judecata, nu s-a prezentat, facand dovada imposibilitatii
de prezentare. Instanta de control judiciar admite apelul pe acest motiv si trimite
cauza spre rejudecare la instanta care a pronuntat sentinta. S-a procedat legal ?
Admiterea apelului a fost legala, deoarece s-a procedat in temeiul articolului
379, pct. 2, lit. b, in care este prevazut faptul ca instanta admite apelul, desfiinteaza
sentinta primei instante si disupne rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost
desfiintata, pentru motivul ca judecarea cauzei la instanta a avut loc in lipsa unei parti
nelegal citate sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a
instiinta instanta despre aceasta imposibilitate
22. A.B. este judecat in prima instanta pentru comiterea infractiunii de talharie
(art. 211 C.pen.). Instanta de judecata a considerat ca pentru lamurirea cauzei mai
este necesara ascultarea a inca cinci martori ( B.B., R.R., C.C., H.H., C.D.), iar
pentru asta a restituit cauza la procuror pentru completarea urmaririi penale. S-a
procedat legal ?

Nu s-a procedat legal, intrucat nu mai poate fi restituita cauza pentru


completarea urmaririi penale, din moment ce art. 333 care prevedea acest lucru a fost
abrogat. Instanta de judecata trebuia sa asculte in timpul cercetarii judecatoresti acei
martori.
23. Inculpatul A.B declara apel impotriva sentintei primei instante, criticand
hotararea de condamnare pentru netemeinicie. Instanta de apel, in raport de
concluziile apelantului, procurorului si ale celorlalte parti constata ca nu a fost
lamurita cauza sub toate aspectele, fiind necesara administrarea unor probe noi. Ca
urmare, prin decizie desfiinteaza sentinta primei instante si dispune retinerea cauzei
spre rejudecare de catre instanta de apel. Dupa administrarea tuturor probelor si in
raport de concluziile apelantului, procurorului si ale celorlalte parti, instanta de
apel rezolva fondul cauzei printr-o alta decizie. S-a procedat legal ?
S-a procedat legat, in baza art. 379, pct. 2, lit. a care prevede ca atunci cand
instanta de apel admite apelul va desfiinta sentinta primei instante, pronunta o noua
hotarare s procedeaza la judecata in fond. Astfel aceasta va analiza probele si va rezolva
fondul cauzei conform tuturor probelor administrate.
24. A.B. este urmarit pentru comiterea infractiunii de talharie . La terminarea
urmaririi penale, i se prezinta materialul de urmarire penala, faptei dandu-i-se
incadrarea juridica de la art. 211,al. 1 C. pen. Cu ocazia verificarii materialului de
urmarire penala, procurorul considera ca faptei trebuie sa i se dea incadrarea
juridica de santaj (art. 194 C. pen.) si dispune trimiterea in judecata cu aceasta
incadrare. S-a procedat legal ?
Procurorul nu a procedat legal. Acesta dupa constatarea noii incadrari juridice a
faptei trebuia sa dispuna prin ordonanta schimbarea, iar daca schimbarea incadrarii
juridice a determinat si schmbarea competentei materiale, prin ordonanta de schimbare
se retine si declinarea competentei catre parchetul competent.