SEMINAR 1

A. Speţe

1. Inculpatul C.A., a fost condamnat prin sentinţa din 5 februarie 2014 la 5 ani
închisoare de către Tribunalul Arad pentru comiterea infracţiunii de contrabandă, prev. de
art. 270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 (Codul vamal) în formă continuată. În
apelul declarat în termen împotriva acestei sentinţe, inculpatul a motivat faptul că prin
sentinţa din 17 august 2013, Judecătoria oraşului Szeged l-a condamnat la 3 ani închisoare cu
suspendare pentru comiterea aceleiaşi infracţiuni, sentinţă rămasă definitivă prin neapelare.
Ce principiu procesual penal invocă inculpatul? În locul judecătorului de la Curtea de Apel
Timişoara, cum aţi soluţiona apelul inculpatului din acest punct de vedere?)

2. Avocatul inculpatului F.D. a înaintat, în baza art. 336-339 din C.pr.pen. o

plângere la prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea pe rolul căruia se află
cauza în care inculpatul F.D. este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui
autovehicul sub influenţa alcoolului, prev. de art. 336 din C.pen.. În plângere, avocatul
solicită infirmarea ordonanţei procurorului de caz prin care acesta a respins cererea de
efectuare a unei expertize toxicologice de recalculare a alcoolemiei, susţinând că în acest
mod, s-au încălcat unele principii fundamentale ale procesului penal. Ce principii ați invoca
şi cum aţi argumenta cererea, în rolul avocatului?

3. Avocatul persoanei vătămate D.G., înaintează în baza art. 488¹ din C.pr.pen o
contestaţie privind durata procesului penal la Judecătoria Carei în care solicită dispunerea
măsurilor necesare pentru soluţionarea cauzei potrivit art. 309 din C.pr.pen., arătând că
procurorul de caz refuză să pună în mişcare acţiunea penală sub aspectul infracţiunii de
vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2 din C.pen. faţă de inculpatul D.R. în
cauza privind accidentul de circulaţie a cărui victimă a fost clientul său, deşi există dovada
faptului că persoana vătămată a suferit leziuni corporale care au necesitat 105 de zile de
îngrijiri medicale şi nu există cauze care să împiedice punerea în mişcare a acţiunii penale.
Cum aţi argumenta plângerea avocatului, ce principiu fundamental al procesului penal a fost
astfel încălcat?

4. Avocatul inculpatului D.D., trimis în judecată de Parchetul de pe lângă

Judecătoria Oradea pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 229 din C.pen.,
constând în sustragerea dintr-un chioşc de ziare situat în Parcul Ady Endre a unui pachet de
ţigări în data de 02.02.2018, în concluziile din faţa instanţei solicită ca aceasta să dispună o
soluţie de renunţare la aplicarea pedepsei, susţinând că datorită lipsei de gravitate a faptei
comise de inculpat şi ţinând cont de persoana sa care nu are antecedente penale, însăşi
trimiterea sa în judecată a fost făcută de către procuror, prin nesocotirea unui principiu al
procesului penal. În rolul avocatului, precizaţi care ar fi acest principiu? Argumentaţi
susţinerea avocatului.

5. Avocatul inculpatului T.S., introduce, în baza art. 342 din C.pr.pen., o excepţie
privind nulitatea actului de sesizare a instanţei la judecătorul de cameră preliminară de la
Judecătoria Oradea, pe rolul căreia se află cauza în care clientul său a fost trimis în judecată
pentru comiterea infracţiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. 1 din C.pen.. În
plângerea sa arată că pe timpul urmăririi penale, faţă de clientul său a fost pusă în mişcare
acţiunea penală sub aspectul infracţiunii de furt calificat prev. de art. 229 din C.pen., pentru
pătrunderea în data de 03.02.2014, în locuinţa părţii civile D.C. şi sustragerea unui laptop
marca Sony Vayo. Ulterior, procurorul a schimbat încadrarea juridică a faptei în violare de
domiciliu, prev. de art. 224 alin. 1 din C.pen.. deoarece din materialul probator a rezultat
faptul că laptopul mai sus menţionat era un bun proprietate personală a inculpatului. Fără să
mai administreze alte probe, după schimbarea încadrării juridice a faptei, procurorul a emis
rechizitoriu şi a trimis cauza în judecată. Avocatul inculpatului susţine, în plângerea sa că,
trimiterea în judecată s-a făcut în mod nelegal, prin aplicarea extensivă a unui principiu
fundamental al procesului penal. Care este acesta? În rolul judecătorului de cameră
preliminară, ţinând cont de prevederile art. 231 din C.pen., soluţionaţi plângerea avocatului şi
argumentaţi decizia.

6. Avocatul inculpatului P.R. ridică o excepţie privind nulitatea trimiterii în

judecată la judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Beiuş, în baza art. 342 din
C.pr.pen., arătând că în cauza penală aflată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria
Beiuş, clientul său, acuzat de comiterea mai multor infracţiunii de furt calificat, prev. de art.
229 din C.pen., a fost audiat în calitate de suspect în data de 17.04.2019, a fost reținut și în
ziua următoare, 18.04.2019, a fost audiat în calitate de inculpat. Cu această ocazie, clientul a
declarat că nu a participat la comiterea de furturi de aparate electronice din mai multe
magazine de pe raza mun. Beiuş, împreună cu ceilalţi 3 inculpați. Precizează că îi cunoaște,
sunt prieteni și le-a împrumutat ocazional autoturismul. A declarat că nu știa despre faptul că
acesta a fost folosit pentru a transporta bunurile furate. În dovedirea neparticipării sale,
inculpatul P.R. a indicat mai multe persoane care pot fi audiați ca martori, în acest sens. Fără
a mai administra alte mijloace de probă, inculpatul, alături de ceilalți 3 inculpați, a fost trimis
în judecată. În memoriul adresat judecătorului de cameră preliminară, avocatul inculpatului
P.R. susține că în faza de urmărire penală a fost încălcat un drept fundamental al procesului
penal. În rolul avocatului, arătaţi care este acesta şi în ce constă nerespectarea lui?

7. Avocatul inculpatului D.P. înaintează în baza art. 342 din C.pr.pen. la

judecătorul de cameră preliminară a Judecătoriei Oradea o cerere prin care solicită anularea
mai multor mijloace de probă administrate pe timpul urmăririi penale a clientului său, trimis
în judecată pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196
alin. 2 din C.pen., deoarece acestea s-au realizat prin nesocotirea unui principiu fundamental
al procesului penal întrucât, înainte de administrarea acestor probe, procurorul de caz de la
Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea a dispus respingerea cererii inculpatului de a fi
supus unei expertize medicale care să ateste faptul că afecţiunile de care suferă după
producerea accidentului rutier care a făcut obiectul cauzei, nu îi permite să-şi exercite în
condiţii normale apărările în cadrul procesului penal. Care este principiul ce trebuie invocat
de avocat în această situaţie şi cum aţi motiva în rolul avocatului?

8. Avocatul inculpatului M.P. înaintează, în baza art. 342 din C.pr.pen., la

judecătorul de cameră preliminară a Tribunalului Bihor o cerere prin care solicită anularea ca
mijloc de probă a declaraţiei de inculpat pe care a dat-o inculpatul şi prin care şi-a recunoscut
vinovăţia privind infracţiunea de luarea de mită, prev. de art. 289 din C.pen. şi abuz în
serviciu, prev. de art. 297 din C.pen. deoarece, înaintea acestei audieri a fost şantajat de către
poliţistul judiciar că dacă nu va mărturisi comiterea acestor infracţiuni, îi va trimite soţiei şi
copiilor săi, nişte copii după anumite înregistrări telefonice efectuate în baza unui mandat de
supraveghere tehnică din care rezultă faptul că ar avea relaţii intime cu un alt bărbat, coleg de
serviciu cu inculpatul. Avocatul susţine că în acest fel a fost încălcat un principiu
fundamental al procesului penal. Care este principiul ce trebuie invocat şi cum l-aţi motiva în
rolul avocatului?
.

B. Teste grilă

1. Solicitarea unei persoane vătămate de a fi admise la dosarul cauzei penale ca

probe, anumite declaraţii olografe pe care aceasta declară că le-a luat personal unora dintre
martorii accidentului de circulaţie a cărui victimă a fost şi pe care declară că îi cunoaşte
deoarece îi sunt vecini, a fost respinsă de procuror pe motivul încălcării unui principiu
fundamental al dreptului procesual penal. Care este acesta?
a) Principiul aflării adevărului;
b) Principiul legalităţii procesului penal;
c) Principiul separaţiei funcţiilor judiciare;

2. Avocatul inculpatului D.C. a invocat în faza de apel la Curtea de Apel

Timișoara, constatarea incompatibilității unui membru al completului de judecată de la
instanţa de apel deoarece, în cursul fazei de urmărire penală, acesta a dispus încuviințarea
unei percheziții informatice, în calitate de judecător de drepturi și libertăți la Tribunalul Arad,
iar între timp, a fost promovat la Curtea de Apel Timișoara. Încălcarea cărui principiu
fundamental al dreptului procesual penal poate invoca avocatul?
a) Principiul legalităţii;
b) Principiul dreptului la siguranţă şi libertate;
c) Principiul separării funcţiilor judiciare;

3. Care sunt excepţiile de la aplicarea principiului obligativităţii exercitării

acţiunii penale?
 a) Renunţarea la urmărire penală;
b) Acordul de recunoaştere a vinovăţiei;
c) Neintroducerea plângerii prealabile în cauzele prevăzute de lege;

4. În cuprinsul contestaţiei privind durata procesului penal introdusă de avocatul

părţii civile N.A. la instanţa competentă, acesta invocă nerespectarea unui principiu
fundamental de drept procesual penal, pentru faptul că organul de urmărire penală
tergiversează soluţionarea cauzei. Care este acest principiu?
a) Principiul legalității procesului penal;
b) Principiul obligativităţii punerii în mişcare a acţiunii penale;
c) Principiul respectării demnității umane și a vieții private;

5. Refuzul organului de urmărire penală de administrare a probelor propuse de

inculpat, fără a motiva, încalcă unul dintre principiile dreptului procesual penal. Care anume?
a) Principiul obligativității punerii în mișcare a acțiunii penale;
b) Principiul dreptului la apărare;
c) Principiul separării funcțiilor judiciare;

C. Subiecte de examen
1. În ce constă principiul obligativităţii punerii în mişcare a acţiunii penale? Care
sunt excepţiile acestuia?
2. Ce presupune aplicarea principiului aflării adevărului în cadrul procesului penal?
3. Principiul separaţiei funcţiilor judiciare. Descrierea funcţiilor. În ce constă funcţia
de urmărire penală şi de către cine este executată?
4. Principiul dreptului la apărare. Definiţie. Conţinut. Ce presupune aplicarea sa în
practică?
5. Descrieţi în ce constă principiul limbii oficiale şi a dreptului la interpret.
6. Principiul dreptului la libertate şi siguranţă. Definiţie. Conţinut. Aplicare practică
7. Principiul separaţiei funcţiilor judiciare. Descrierea funcţiilor. De către cine este
asigurată funcţia de control a legalităţii măsurii de arestare preventivă pe timpul
urmăririi penale?
8. Principiul respectării demnităţii umane şi vieţii private. Definiţie. Conţinut.
Excepţii de la aplicarea lui.
9. Principiul aflării adevărului. Definiţie. Conţinut. Ce obligaţii impune aplicarea
acestui în practică pentru organele de urmărire penală?
10. Principiul separaţiei funcţiilor judiciare. Descrierea funcţiilor. De către cine este
asigurată funcţia de control a legalităţii actului de trimitere în judecată?

D. Teme pentru referate

1. Principiul obligativităţii punerii în mişcare a acţiunii penale şi principiul

oportunităţii.
2. Separaţia funcţiilor judiciare.
3. Remedii procesuale pentru încălcarea caracterului echitabil şi al termenului
rezonabil al procesului penal.
4. Dreptul la apărare pe timpul urmăririi penale.
5. Remedii procesuale şi judiciare pentru încălcarea principiului respectării
demnităţii umane şi a vieţii private.