Daca am lucrat o vreme cu calculatorul este imposibil sa nu fi avut de a face intr-un fel sau altul

cu fisiere arhivate. Daca intalnirea cu aceste fisierea ne-a gasit nepregatiti e timpul sa ne punem
la punct cu teoria generala a arhivelor.
Ce sunt arhivele?
In mare putem vedea o arhiva drept un fisier care incapsuleaza unul sau mai multe fisiere de sine
statatoare. Arhivele dau batai de cap utilizatorilor neexperimentantati pentru ca acestia asteapta
ca fisierul din fata lor sa contina informatia in forma bruta si nu arhivata. Daca va intrebati ce
rost are ca un fisier sa contina alte fisiere, ei bine trebuie sa stim ca exista cel putin doua motive:

orice fisier arhivat ocupa mai putin spatiu de stocare

Initial aceasta a fost si scopul principal pentru care au fost create arhivele. In epoca de inceput a
calculatoarelor cand spatiul de stocare era foarte limitat lucrul cu arhivele datelor reprezenta o
tehnica esentiala de manipulare a fisierelor. A stoca 2 megabaiti pe o discheta de 1.44 megabaiti
reprezenta principala arma impotriva spatiul de stocare limitat si foarte costisitor.

o arhiva reprezinta un mijloc foarte eficient de organizare si de transportare a

datelor
Avem de trimis un email cu 20 de fisiere, ce-ar fi daca in loc de 20 de fisiere trimitem un singur
fisier care pe deasupra ocupa si mai putin spatiu? Da, ati ghicit! Ne facem viata mai usoara daca
le punem pe toate intr-o arhiva si trimitem un singur fisier.
Daca 20 de fisiere se mai pot trimit si unul cate unul, lucrurile se schimba cand avem de a face
cu sute sau chiar mii de fisiere. Exista situatii cand arhivarea devine obligatorie, altfel transferul
unor fisiere de ordinul miilor devenind imposibil intr-un timp rezonabil.
Rata de compresie

Stim deja ca fisierele arhivate ocupa mai putin spatiu de stocare decat fisierele continute. Cu cat
mai putin?
La aceasta intrebare nu exista un raspuns universal pentru ca rata de compresie variaza foarte
mult in functie de continutul fiecarui fisier in parte. Unele tipuri de fisiere contin informatie intro forma deja compresata, de exemplu fisierele de tip .mp3 ceea ce face ca o arhivare
suplimentara sa reduca nesemnificativ marimea fisierului arhivat. (sub 2%)
Pe de alta parte exista si fisiere unde arhivarea poate face minuni, iar arhiva rezultata poate
ocupa si de zece ori mai putin spatiu de stocare decat fisierul original.
In imaginea alaturata putem observa cum fisierul arhivat ocupa doar 29% din spatiul fisierului
gazduit, asadar o economie de 71%.
Cum functioneaza arhivarea?
Pentru a intelege mai bine procesul de compresie vom apela la o imagine cu steagul Romaniei
continuta de un fisier de tip bitmap (.BMP). Acest tip de fisier foloseste 2 baiti de memorie
pentru fiecare punct din imagine (pixel). Sa ne imaginam ca acest fisier contine steagul
Romaniei la o rezolutie de 800600 pixeli. In total pentru a reprezenta cele 3 culori avem nevoie
de prezenta a 480.000 de pixeli x 2 baiti adica 960.000 de baiti. In cazul in care apelam la la
formatul GIF pentru acceasi imagine, la aceasi rezolutie, sunt necesari doar aproximativ 5000 de
baiti.
Care sa fie secretul? Secretul consta in accea ca formatul GIF nu foloseste 2 baiti de memorie
pentru fiecare punct din imagine ci un algoritm mai sofisticat care tine cont de faptul ca in
aceasta imagine sunt doar 3 culori care se repeta pe anumite areale fixe. Rezultatul? O economie
de peste 900.000 de baiti in cazul celui de al doilea format.
Intr-un mod asemanator functioneaza si arhivele obisnuite. Ori de cate ori intr-un anumit fisier
exista informatie care se repeta acesta poate fi comprimat intr-un anumit format si decomprimat
la nevoie.
Tipuri de arhive
Din anii 70 si pina astazi au fost creati multi algoritmi de compresie care s-au concretizat in
peste 40 de formate de arhive. Ce e mult strica, iar aceasta este valabil si in cazul arhivarii pentru

ca folosirea unei multitudini de formate pentru a obtine in final acelasi lucru ar diminua utilitatea
arhivarii fisierlor. Daca dorim sa trimitem cuiva un fisier arhivat trebuie sa fim siguri ca aceasta
poate fi deschis la destinatie. In lipsa unui software care sa cunoasca algoritmul de decompresie
fisierul trimis de noi nefiind altceva decat o adunatura inutila de baiti.
Din fericire, cu timpul in special pe platforma Windows s-au impus doar doua mari formate de
arhive.
Este vorba de formatul ZIP (fisiere cu extensia .zip) lansat in 1989 si formatul RAR (fisiere cu
extensia .RAR) lansat in 1993. Pe langa aceste formate un utilizator obisnuit se mai poate intalni
cu arhive in format 7zip (fisiere cu extensia .7z), arhive in format TAR (extensia .tar, tar.gz, .tgz),
sau ACE (cu extensia .ace).
Software pentru arhivare/dezarhivare
Arhivele se dovedesc cu adevarat utile atunci cand le putem accesa continutul. Incepand cu anul
1998 Microsoft a inceput sa ofere ofere suport nativ pentru arhivele in format ZIP pentru
platforma Windows. Aceasta inseamna ca putem crea si deschide arhive zip direct din interfata
sistmeului de operare.
In Windows pentru orice alte arhive avem nevoie de programe specializate. Aceste
programe din fericire nu se limiteaza doar la un anumit format ci la aproape toate
cele existente. De exemplu din fisa de prezentare a programului WinRar care este
prezentat si in imaginea de mai jos putem putem afla: WinRAR provides complete

support for RAR and ZIP archives and is able to unpack CAB, ARJ, LZH, TAR, GZ, ACE, UUE,
BZ2, JAR, ISO, 7Z, Z archives.
Cum dezarhivam si dezarhivam?
Daca pe calculatorul nostru este instalat un software specializat in munca cu arhivele acesta va
avea grija sa asocieze extensiile cunoscute de arhive astfel incat ori de cate ori dati dublu clic pe
o arhiva sa se deschida si programul de dezarhivare. Din interiorul programului de dezarhivare
va trebui sa folosim functiile de extragere (Extract To in cazul programului WinRar) pentru a
dezarvhiva fisierul sau fisierelor continute intr-o anumita locatie pe hard disk sau alt mediu de
stocare. Aceasta locatie o putem indica prin scrierea adresei (C:lucru, D:arhive etc.) sau prin
selectarea unitatii si folderului dorit din lista afisata.
Pentru arhivare deschidem acelasi program nagivam catre fisierul sau fisierele care dorim sa le
arhviam, le selectam si folosim functia de compresare care in limba engleza se prezinta sub
diferite denumiri in functie de programul folosit: add archive, compress, create archive etc.
Mai mult programele de acest gen au grija da creeze meniul speciale de context astfel incat
atunci cand facem click dreapta pe un fisier sa putem selecta rapid comenzile de arhivare sau
dezarhivare, dupa caz.
7-Zip este un arhivator de fisiere cu o rata de compresie ridicata.
7-Zip este un program de arhivare care foloseste compresie de tip LZMA, rezultand fisiere cu
extensia 7z. Programul poate comprima si decomprima mai multe tipuri de fisiere. Localizari
pentru 79 de limbi.
7-Zip suporta formate 7z, XZ, BZIP2, GZIP, TAR, ZIP si WIM pentru comprimare si
decomprimare.
ARJ, CAB, CHM, CPIO, CramFS, DEB, DMG, FAT, HFS, ISO, LZH, LZMA, MBR, MSI,
NSIS, NTFS, RAR, RPM, SquashFS, UDF, VHD, WIM, XAR si Z pentru decomprimare.
WinZip este cel mai popular program de arhivare/dezarhivare.
WinZip a fost creat la inceputul anilor 90. Prin anul 1996 creatorii WinZip au incorporat codul
de compresie din proiectul Info-ZIP, eliminand astfel nevoia ca executabilul PKZIP sa fie
prezent. De la versiunea 6.0 pana la versiunea 9.0, utilizatorii inregistrati au putut downloada
cele mai noi versiuni ale software-ului, au putut sa acceseze informatiile originale de inregistrare
si astfel sa obtina un upgrade gratuit. De la versiunea 10.0 aceasta facilitate a fost intrerupta.
WinZip este disponibil in versiunile Standard si Professional. Cu toate acestea, posibilitatea
sistemelor Windows XP si Windows Vista de a deschice fisiere .zip a redus vanzarile.
In mai 2006, Corel Corporation, cunoscuta pentru WordPerfect si CorelDRAW a anuntat ca a dus
la capat achizitia WinZip Computing.

WinZip are o perioada de 45 de zile gratuita, insa in unele versiuni continua sa functioneze si
dupa aceasta perioada.