UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT

DEPARTAMETUL DREPT PUBLIC

BRÎNZĂ DIONIS

STATUTUL ETICO-MORAL AL JUDECĂTORULUI

Referat stiintific

Conducător ştiinţific: _____________ Ignatiuc Tatiana, magistru în drept

(semnătura)

Autorul: ______________
(semnătura)

CHIŞINĂU-2018
1
Cuprins

2
 1. Introducere

Autoritatea judecătorească este în Republica Moldova o ramură a puterii de stat. Constitușia

Republicii Moldova prevede expres că justiția se înfăptuiește în numele legii numai de instanțele
judecătorești.1 Prin urmare instanțele judecătorești în persoana judecătorului sunt exponenți ai puterii
de stat.
Activitatea și atributiile instanțelor judecătorești și a judecătorilor sunt reglementate de mai
multe acte normative, cum ar fi: Constituția, Legea cu privire la statutul judecătorului, Codul de
procedură penală, etc. Aceste acte reglementează statutul juridic al judecătorului. Însă în ceea ce
priveștestatutul etico-moral, aceasta este reglementată de Codul de etică și conduită profesională a
judecătorului, care a fost adoptat de către Consiliul Superior al Magistraturii.
În ceea ce privește statutul etico-moral al judecătorului, acesta poate fi definit ca totalitatea
normelor care reglementează principiile si normele de conduită a judecătorului, pe care aceștia trebuie
să le respecte în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu și în afara acestora.
Scopul prezentei lucrări este analiza statutului etico-moral al judecatorului, prin prisma Codului
de etică a judecătorului, și a Principiilor de la Bangalore privind conduita judiciară, precum și
stabilirea aplicabilitații acestor reglementări în raport cu legislația Republicii Moldova.
Importanța acestei teme rezidă din simplu fapt că judecătorul ca reprezentant a unei din cele trei
puteri a statului trebuie să aibă o conduită etico-morală impecabilă, de aceea trebuie de analizat
normele etice din prezent a judecătorului, și de propus altele noi pentru ca judecătorul să aibă o
conduită cît mai impecabilă.
Ca obiective în această lucrare îmi propun în primul capitol să relatez despre statutul etico-
moral al judecătorului prin prisma normele și principiile de etică stabilite de Codul de etică și conduită
profesională a judecătorului, în comparație cu Principiile de la Bangalore privnd conduita judiciară.
Într-un alt capitol îmi propun săstabilesc aplicabilitatea reglementărilor din Codul de etică și
conduită profesională a judecătorului și a Principiilor de la Bangalore în raport cu legislația Republicii
Moldova.
În ultimul capitol îmi propun sădau propunei noi de norme și principii de conduită pentru
judecătorii di Republica Moldova și din alte state.

1
Constituția Republicii Moldova Publicat : 12.08.1994 în Monitorul Oficial Nr. 1 Data intrarii in vigoare : 27.08.1994
art. 114
3
 2. Statutul etico-moral al judecătorului

După cum am spus mai sus statutul etico-moral al judecătorului reprezintă totalitatea normelor
ce reglementează principii și norme de conduită pentru judecători, pe care aceștia trebuie să le respecte
în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu și în afara acestora.
Principalele norme ce reglementează statutul etico-moral al judecătorului sunt stabilite în Codul
de etică și conduită profesională a judecătorului. Un alt izvor imprtant al statutului etico-moral a
judecătorului sunt principiile de la Bangalore privind conduita judiciară. Cu toate că aceste două acte
sunt în mare parte asemănătoare, în prezentul capitol vom analiza principiile etice și de conduită
profesională a judecătorului în baza ambelor acte.
Conform Codului de etică și conduită profesională a judecătorului principiile de etică și conduită
profesională pentru judecători sunt: independența, imparțialitatea, integritatea, profesionalismul,
corectitudinea, colegialitatea, confidențialitatea și transparența, ce vor servi de asemenea, ca o sursă
de informare pentru judecători și justițiabili.2
În continuare vom analiza aceste principii.
Principiul independenței acesta este prevăzut la art. 3 al Codului de etică și conduită
profesională a judecătorului, precum și la valoarea 1 a Principiilor de la Bangalore.
Sensul prevederilor din Codul de etică și conduită profesională a judecătorului și din Prevederile
de la Bangalore se aseamănă, însă Prinipiile de la Bangalore în mare parte prevede independența
judecătorului față de puterea executivă și legislativă, față de alți magistrați și de alte persone
particulare inclusiv părțile în litigiu. Codul de etică și conduită profesională a judecătorului prevede
la fel independența judecătorului față de aceste organe, precum și stabilește că ”nu se va lăsa influențat
de contacte, stimulente, informații sau sfaturi din partea oricăror persoane, structuri de stat sau
instituții publice, mijloace de informare în masă, interese de partid, interese publice, doctrine politice,
sentimente ori teama de eventuale critici imediate sau de durată”. După cum vedem aceste
reglementări sunt mai largi. Codul sus menționat mai prevede și o interzicere față de judecător a fi
membru a partidelor politice și nu va putea adera la asociațiile religioase interzise sau grupări
extremiste.
Judecătorul trebuie să fie independent în exercitarea funcțiilor sale, conform principiilor de drept
garantate de Constituție, de alte legi și norme naționale, de acte internaționale la care RM este parte.

2
Codul de etică și conduită profesională a judecătorului Aprobat prin Hotărîrea Adunării Generale a Judecătorilor nr. 8
din 11 septembrie 2015.
4
 Independenţa justiţiei nu este un privilegiu sau o prerogativă personală a fiecărui judecător. Ea
este responsabilitatea impusă fiecărui judecător care îi permite să soluţioneze o cauză în mod onest şi
imparţial în baza legii şi a probelor, fără presiuni sau influenţe externe şi fără frică de vreo imixtiune.3
Principiul imparțialității reprezintă valoarea nr. 2 din Principiile de la Bargalore, și este
prevăzut la art. 4 a Codului de etică și conduită profesională a judecătorului.
Independenţa şi imparţialitatea sunt două valori separate şi distincte. Totuşi, între ele există şi
legături deoarece reprezintă atribute ale funcţiei judiciare şi care se consolidează reciproc.
Independenţa este o premisa necesară a imparţialităţii şi o cerinţă esenţială pentru realizarea
imparţialităţii. Este posibil ca un judecător să fie independent dar nu şi imparţial (într-o anumită
cauză), însă judecătorul care nu este independent nu poate prin definiţie să fie imparţial (la nivel
instituţional).
Imparţialitatea este esenţială pentru îndeplinirea adecvată a funcţiei judiciare. Ea priveşte nu
doar hotărârea însăşi, ci şi întreg procesul prin care se ajunge la aceasta.
Atît Codul de etică și conduit profesională a judecătorului cît și Principiile de la Bangalore
prevăd că judecătorul trebuie sa judece toate cazurile imparțial, în conformitate cu legea, fără restricții,
influențe, presiuni, amenințări sau ingerințe, directe sau indirecte, indiferent din partea cui sau pentru
care motive ar veni ele. Ambele acte deasemenea prevăd că judecătorului va trebui să se abţină de la
orice comentariu în legătură cu o cauză aflată în curs de judecare sau care i-ar putea fi dedusă spre
judecare, despre care s-ar putea crede în mod rezonabil că ar afecta soluţia sau ar putea dăuna aparenţei
de echitate a procesului.
Potrivit ambelor acte judecătorului trebuie să se abțină de la judecarea cauzei de la judecarea
cauzei dacă interesele sale, ale persoanelor înrudite prin sînge, adopție, afinitate, sau ale altor persoane
care au legături apropiate cu familia sa, ar putea influența corectitudinea deciziilor. În Principiile de
la Bangalore se mai prevede că judecătorul trebuie să se abțină și în cazul în care, anterior, judecătorul
a funcţionat ca avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar.
Principiul integrității reprezintă valoarea nr. 3 din Principiile de la Bangalore, și este prevăzut
la art. 5 din Codul de etică și conduit profesională a judecătorului.
Integritatea este atributul corectitudinii şi justeţii. Componentele integrităţii sunt onestitatea şi
moralitatea judiciară. Judecătorul trebuie să se comporte întotdeauna, şi nu numai în exercitarea
atribuţiilor de serviciu, în mod onorabil şi demn de funcţia sa; să nu se facă vinovat de fraude,

3
Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, Comentariul asupra principiilor de la Bangalore privind conduita
judiciară. Traducerea: Cristi Danileţ. București 2010. Editura C.H. Beck. Pag. 40
5
înşelăciune şi falsuri; să fie bun şi virtuos în comportament şi în caracter. Nu există grade diferite de
integritate. Integritatea este absolută. În Justiţie, integritatea este mai mult decât o virtute; ea este o
necesitate.4
Principiile de la Bangalore prevăd o reglementare mai restrînsă a acestui principiu, acest act
prevede doar că judecătorul trebuie să se asigure că în ochii unui observator rezonabil conduita sa este
ireproşabilă. La fel prevede că atitudinea şi conduita unui judecător trebuie să reafirme încrederea
publicului în integritatea corpului judiciar.
Codul de etică și conduit profesională a judecătorului însă prevede o reglementare destul de
largă a acestui principiu. Actul dat stipulează că va respecta cele mai înalte standarde de integritate și
responsabilitate, pentru a asigura încrederea societății în instanțe. La fel acest act prevede că
judecătorul nu este în drept să ceară sau să accepte nici o plată, cadauri sau altceva de acest gen în
legătură cu cauza care urmează să o judice sau o judecă.
Judecătorul deasemeea nu va folosi informațiile obținute în execitarea funcției sale î interes
personal sau a rudelor sale, precum și nu discuta cu parțile sau cu terțele personae despre cauzele
aflate pe rol.
Judecătorul nu trebuie să prejudicieze prin nici o acțiune a sa, imaginea sistemului judecătorescu
sau a funcției de judecător.
Principiul profesionalismului reprezintă valoarea a 6 din Principiile de la Bangalore, și este
prevăzută la art. 6 al Cadului de etică și conduit profesională a judecătorului. În Principiile de la
Bangalore acest principiu este dnumit Competenţa şi străduinţa (diligenţa), însă sensul acestui
principiu este la fel ca și acela de la art. 6 din Codul de etică și conduit profesională a judecătorului.
Competenţa în îndeplinirea atribuţiilor judecătoreşti necesită cunoştinţe juridice, deprinderi
practice, aprofundare şi pregătire. Competenţa profesională a judecătorului ar trebui să se reflecte în
modul de îndeplinire a atribuţiilor sale. Competenţa judecătorească poate fi diminuată şi compromise
atunci când starea mentală sau fizică a unui judecător este alterată de drogurilor, alcoolul sau alte
asemenea. Într-un număr mai mic de cazuri, incompetenţa poate fi generată de lipsa de experienţă,
probleme de personalitate şi temperament, şi despre numirea ca judecător a unei persoane care nu este
aptă să o exercite şi demonstrează această inaptitudine prin modul în care îşi îndeplineşte funcţia. În
unele cazuri, poate fi vorba despre incapacitate sau dizabilitate pentru care singura soluţie, şi cea
extremă, poate fi eliberarea în mod legal din funcţie.

4
Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, Comentariul asupra principiilor de la Bangalore privind conduita
judiciară. Traducerea: Cristi Danileţ. București 2010. Editura C.H. Beck. Pag.69
6
 Reglementările din Codul de etică și conduit profesională a judecătorului și Principiile de la
Bangalore prevăd în esență aceleași prevederi. Potrvit acestor acte judecătorulare următoarele
obligații:
a) va îndeplini îndatoririle şi funcțiile de serviciu profesionist, competent, inclusiv toate
sarcinile administrative date conform legii;
b) va menține la nivel înalt şi să-şi perfecționeze permanent cunoștințele, competențele şi
abilitățile sale profesionale prin autoinstruire, instruire continuă şi educație întru
executarea adecvată a îndatoririlor de administrare a justiției;
c) va decide prompt, eficient şi obiectiv în toate cauzele judiciare, acţionînd cu diligență şi
în timp util, să respecte termenele legale, iar în cazul în care legea nu prevede astfel de
limite, să-şi îndeplinească îndatoririle într-o perioadă de timp rezonabilă;
d) va păstra secretul profesional ce ţine de deliberările sale şi de informațiile confidențiale
obținute în timpul îndeplinirii atribuțiilor legate de ședințele de judecată şi în afara
acestora;
e) va întreprinde, în exercițiul funcției, măsurile necesare pentru păstrarea sau sigilarea
cuvenită a informațiilor, materialelor confidențiale obținute, potrivit legii şi să asigure
prevenirea dezvăluirii neautorizate a acestora;
f) va exercita responsabilitățile juridice ce îi revin în măsura în care să se asigure de
aplicarea corectă a legii şi instrumentarea cauzelor în mod echitabil, eficient şi fără
întîrziere.
g) va folosi resursele disponibile într-un mod optim și responsabil. Va menține cunoștințele
și aptitudinile profesionale la un nivel înalt, în special în ceea ce privește gestionarea,
comunicarea și cooperarea.
Principiul corectitudinii este prevăzut la art. 7 al Codului de etică și conduit profesională a
judecătorului. Acest principiu este prevăzut și în Principiile de la Bangalore însă sub denumirea de
Etichetă.
În general acest principiu prevede prevede un comportament corect atît in ședința de judecată
cît și în afara ei, adică în viața cotidiană a judecătorului.
Prin urmare judecătorul este obligat să respecte drepturile tuturor persoanelor, fără ai discrimina
sub oricare criteriu, la fel judecătorul trebuie să aibă, și să mențină în ședința de judecată o atitudine
respectuoasă.

7
 Judecătorul va trebui să se comporte decent în locurile publice și cele private, en nu trebuie să
se afle în companii viciate, care ar putea denegra profesia de judecător, spre exemplu să stea la
petrecere cu personae care au antecdente penale nestinse.
Principiul colegialității acest principiu este prevăzut la art. 8 al Codului de etică și conduit a
judecătorului, însă nu este prevăzut direct în Principiile de la Bangalore.
Potrivit acestui principiu relația judecătorului cu colectivul de muncă trebuie să se bazeze pe
respect şi bună-credinţă, comportamentul exemplar fiind un model de comunicare şi atitudine
reciprocă adecvată.
Judecătorul nu poate denigra în public probitatea profesională şi morală a colegilor săi.
Judecătorul se va abține de la comentarii publice despre activitatea altor judecători, va fi solidar
cu colegii săi împotriva acuzelor nefondate, declarațiilor ofensatoare și discriminării profesionale. 5
Principiul confidențialității și transparenței este prevăzut la art. 9 al Codului de etică și
conduit a judecătorului.
Judecătorul nu va divulga, comenta și folosi în scopuri personale informațiile confidențiale sau
secretizate de care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor. Judecătorul poate să consulte alţi
judecători doar referitor la legislația de ordin material, procedural, jurisprudență națională și
internațională pe marginea unei anumite cauze care se află în curs de examinare.
Judecătorul nu va face comentarii publice, inclusiv în mijloacele de informare în masă, pe
marginea cauzelor aflate pe rol în instanță pînă la intrarea în vigoare a hotărîrilor adoptate.
Judecătorul îşi poate exprima opinia prin declarații publice, realizîndu-şi dreptul la replică,
pentru a infirma oricare afirmație falsă sau defăimătoare, inclusiv publicată în mijloacele de informare
în masă, la adresa sa. În cazul cînd va face declarații publice, se va conduce de criterii de rezonabilitate
şi măsură.
Pe lîngă aceste principia codul de etică și conduit profesională a judecătorului la art. 10 conține
prevederi privind răspunderea pentru încălcarea acestor princii. Încălcarea prevederilor prezentului
Cod, poate constitui obiect al examinării în cadrul ședințelor Comisiei de etică și conduită profesională
al judecătorului, activitatea căreia este stabilită în Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei de
etică și conduită profesională al judecătorului, adoptat de către Consiliul Superior al Magistraturii.

5
Codul de etică și conduită profesională a judecătorului Aprobat prin Hotărîrea Adunării Generale a Judecătorilor nr. 8
din 11 septembrie 2015.

8
 3. Reflecatrea principiilor etico-morale în legislația RM

Principiile enunțate mai sus ar fi doar un angajament formal al judecătorului dacă nu ar avea o
reglementare în legislația Republicii Moldova.
În continuare vom vom analiza aplicabilitatea acestor principia în raport cu legislația RM.
Principiul independenței, imparțialității și integrității este prevăzut atît de Constituția RM
cît și de alte acte legislative cum ar fi Legea cu privire la statutul judecătorului6, Legea privind
organizarea judecătorească7 etc. Constituția prevede la art. 116 că Judecătorii instanţelor judecătoreşti
sînt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii. Legile sus menționate prevăd atît
reglementarea juridică a acestor principia prin instituirea mecanismului cît și garantarea acestor
principia prin diferite garanșii (ex. imunitatea etc) prevăzute la Capitolul V al Legii privind statutul
judecătorului.
Cît privește principiul integrității acesta este reflectat în special în restricțiile serviciului de
judecător. Prin urmare judecătorul nu poate: să ocupe orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia
activităţii didactice şi ştiinţifice; să fie deputat în Parlament sau consilier în autoritatea administraţiei
publice locale; să facă parte din partide sau să desfăşoare activităţi cu caracter politic, inclusiv pe
perioada detaşării din funcţie; să desfăşoare activitate de întreprinzător.
Încălcarea acestor cprincipii pot duce la răspunderea judecătorului atît disciplinară( prevăzute
de actele sus menționate) cît și penală ( spre exemplu art. 324 Coruperea active, art, 325 Coruperea
activă, 326 Trafic de influență, art, 307 Pronunțarea unei sentințe decizii, încheieri sau hotărîri contrar
legii, 8etc).
Principiul profesionalisului și corectitudinii sunt deasemenea reglementate de legile sus
menționate. Aceste principii se reflectă în legislație prin intermediul condițiilor de accedere în funcția
de judecător, spre exemplu la funcția de judecător pot candida doar persane cu rputație ireproșabilă,
cu diplomă în drept, fără antecedente penale, a absolvit Institutul Naţional al Justiţiei sau are vechimea
în muncă, etc.

6
Legea cu privire statutul la judecătorului Nr. 544 din 20.07.1995 Publicat : 15.08.2002 în Monitorul Oficial Nr. 117-
119 art Nr : 946 Data intrarii in vigoare : 26.10.1995
7
Legea privind organizarea judecătorească Nr. 514 din 06.07.1995 Publicat : 19.10.1995 în Monitorul Oficial Nr.
58 art Nr : 641
8
Codul penal Publicat : 14.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 72-74 art Nr : 195
9
 4. Propuneri pentru dezvoltarea și îmbogățirea Statutului etico-
moral al judecătorului

Pentru a nu ajunge într-o stagnare sau chiar mai rău într-un regres societatea trebuie mereu să
se dezvolte să evolueze către ceva mai bun, către ”perfecțiune”. Asemeni societății legislația tot
trebuie să se dezvălte, la fel și statutul etico-moral al judecătorului.
În continuare voi propune unecompletăi ale Codului de etică și conduită profesională a
judecătorului.
La art. 3 al Codului de etică și conduită profesională a judecătorului (independența) propun să
fie adaugat un nou alineat care va prevedea ”Judecătorii nu se pot folosi de actele pe care le îndeplinesc
în exercitarea funcției sale pentru a-și manifesta sau exprima convingerile sale politice”.
Judecătorul ca și orice alt cetățean are convingeri politice cu toate că nu i se permite să adere la
vre-un partid politic, însă juecătorul nu trebuie să-și împărtășe convingerile sale politice în timpul
exercitării atribuțiilor sale de serviciu sau în public.
La art. 4 al Codului de etică și conduită profesională a judecătorului (imparțialitatea) de adăugat
un alineat nou, care va prevedea ” Judecătorul se va strădui, atât cât poate într-o măsură rezonabilă,
să adopte o conduită care să reducă la minimum situaţiile de recuzare a sa”.
Judecătorul trebuie să fie disponibil spre a examina chestiunile deduse judecăţii. Totuşi, pentru
a proteja drepturile părţilor şi pentru a păstra încrederea publicului în integritatea justiţiei, vor exista
situaţii în care este necesară excluderea lui. Pe de altă parte, excluderile prea dese pot pune într-o
lumină nefavorabilă instanţa şi personal pe judecător, şi pot impune o povară nerezonabilă colegilor
acestuia. Părţile pot avea impresia că îşi pot alege judecătorul care le va soluţiona cauza, iar acest
lucru nu este de dorit. La art.7 al Codului de etică și conduit profesională a judecătorului
(corectitudinea) propun să fie adaugat un nou aliniat care va prevede ” Judecătorul nu va permite, cu
bună ştiinţă, personalului instanţei sale de judecată sau altor persoane aflate sub influenţa, autoritatea
sau controlul său, sau altor personae implicate în process, să facă vreo deosebire, pe motive
nerelevante, între persoanele implicate într-o speţă supusă judecăţii sale”.
Este aşadar deosebit de important ca judecătorul să se asigure, pe cât îi stă în putere, că conduita
personalului instanţei, care se supune autorităţii şi controlului său, respectă normele de conduită
prevăzute mai sus. Conduita personalului instanţei trebuie să fie întotdeauna ireproşabilă şi, mai ales,
el trebuie să se abţină de la folosirea unui limbaj insensibil legat de sexul persoanei cu care are de-a
face, precum şi de la orice comportament care ar putea fi considerat ca abuziv, jignitor, ameninţător,
prea familiar, sau inadecvat în alt mod.
10
 5. Concluzie

În concluzie vreau să spun că statutul etico-moral al judecătorului, reprezintă totalitatea

normelor care reglementează principiile si normele de conduită a judecătorului, pe care aceștia trebuie
să le respecte în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu și în afara acestora.
Principiile de etică și conduită profesională pentru judecători sunt: independența,
imparțialitatea, integritatea, profesionalismul, corectitudinea, colegialitatea, confidențialitatea și
transparența, ce vor servi de asemenea, ca o sursă de informare pentru judecători și justițiabili.
În actualele condiții, față de judecători, ca exponenți ai puterii judecătorești, sînt înaintate un șir
de cerințe morale și de conduită specifice, o parte din ele fiind incluse în acte normative, altele urmînd
a fi însușite și respectate ca deziderate ale eticii profesionale.
Judecătorul trebuie să participe activ la stabilirea, menținerea, aplicarea normelor de conduită,
pe care le va respecta personal, astfel încît să fie asigurată integritatea și independența sistemului
judecătoresc.
În ceea ce priveștestatutul etico-moral, aceasta este reglementată de Codul de etică și conduită
profesională a judecătorului, care a fost adoptat de către Consiliul Superior al Magistraturii. Codul de
etică și conduită profesională ia în considerare Convenția Europeană pentru Drepturile Omului,
jurisprudența CEDO, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, Carta europeană privind
statutul judecătorului și alte declarații și recomandări ale instituțiilor europene.

11
 6. Bibliograie

I. ACTE NORMATIVE:
1. Constituția Republicii Moldova Publicat : 12.08.1994 în Monitorul Oficial Nr. 1
Data intrarii in vigoare : 27.08.1994;
2. Codul penal Publicat : 14.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 72-74 art Nr : 195;
3. Legea privind organizarea judecătorească Nr. 514 din 06.07.1995 Publicat
: 19.10.1995 în Monitorul Oficial Nr. 58 art Nr : 641;
4. Legea cu privire statutul la judecătorului Nr. 544 din 20.07.1995 Publicat :
15.08.2002 în Monitorul Oficial Nr. 117-119 art Nr : 946 Data intrarii in vigoare
: 26.10.1995;
II. ALTE SURSE:
1. Codul de etică și conduită profesională a judecătorului Aprobat prin Hotărîrea
Adunării Generale a Judecătorilor nr. 8 din 11 septembrie 2015;
2. Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, Comentariul asupra
principiilor de la Bangalore privind conduita judiciară. Traducerea: Cristi Danileţ.
București 2010. Editura C.H. Beck.

12