n

a,
a
a
G
[t
[l
[l
[L
[1
a
[1
[
[l
[
[1
[1
[t
·
 o
D
0
D
D
D
I]
I]
D
D
D
IJ
D
1J
l]
IJ
D
1J /,

,_ ?
Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale
Sinteze. Teste grila
 / 0
t

; 0
I
'

', 0
0
0
/ 0
0
, D
Il
;I
0

: · QI 0
':l
' 0
,:0 •
I
/ 0
!
b
Copyright © 2013

0 Editura Hamangiu SRL

Editura acreditata CNCS - Consiliul National al Cercetarii tiintifice

00 Toate drepturile rezervate Editurii Hamangiu

Nido parte din aceasta lucrare nu poate fi copiata

0 fara acordul scris al Editurii Hamangiu

0
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
. GHITA, OANA
Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze : teste grila /

0 Dana Ghita, Roxana Gabriela Albastroiu. - Bucure ti: Editura Hamangiu,

2013
Bibliogr.
0 ISBN 978-606-678-615-7

0 I. Albastroiu, Roxana Gabriela

0 347.61/.64

D Editura Hamangiu
Vanzari:
Bucure ti, Str. Col. Popeia 021.336.01.25
0 nr. 36, sector 5
O.P. 5, C.P. 91
031.425.42.24
0788.673.209
0 Telefon/Fax:
E-mail:
021.336.04.43
0 031.805.80.20
031.805.80.21
redactie@hamangiu.ro
distributie@hamangiu.ro

0
0
0
0
0
J
 e
Conf. univ.
Asist. univ. dr.
dr.
Oana Ghita Roxana Gabriela Albastroiu
0
0
0
Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale 0
Sinteze. Teste grila

0
0
0
0
0
·o
0
0
0
! •

0
0
 0
0
0
11
 0
0
0
0
0
0
0
□
0
D
0
0
0 Aceasta lucrare a fast finantata din contractul POSDRU/89/-
G 1.5/S/61968, proiect strategic JD 61968 (2009), cofinantat din
Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial
n Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

a
0 la elaborarea prezentei lucrari s-a avut in vedere legislatia publi
cata pana la data de 21 august 2013.

□
 l
'i
D
Lista de abrevieri 0
J
! 0
I
0
alin. alienat(ul)

\ii
art. articol(ul)
C. civ. fr. Codul civil francez

!
C.E.D.O.
C.J.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului
revista Curierul Judiciar
0
t
I
I
col. colectia
iI
coord. coordonator(i)
I 1
i li
i '.
, I
dee.
dee. civ.
decizia
decizia civila
0
revista Dreptul
0
l
Dreptul
Ed. Editura
ed. edit•ia

lit.
M.Of.
litera
Monitorul Oficial
0
I
iri NCC noul Cod civil 0
11 NCPC noul Cod de procedura civila
nr.
ONU
numarul
Organizatia Natiunilor Unite
0
op. cit.
p.
pct.
opera citata
pagina(le)
punct(ul)
0
PUF
R.R.D.
editura Presses Universitaires de France 0
I I Revista Romana de Drept

,, ·, R.R.D.P.
RNECD
Revista Romana de Drept Privat
Registrul National de Evidenta. a Cererilor de
0
,,1
t Divofi
0
RNNRM Registrul National Notarial al Regimurilor
,
;i
Trib. Suprem
Matrimoniale
Tribunalul Suprem 0
volum(ul)
0
vol.
0
n
D
0
0
0
0
0
D
0
0 r
0
I

D
0
0
0
0
0
0
0
 Cuprins
l 0
1 Nofiuni introductive 1
Sec,fiunea 1. Caracterizarea genera/a a rela/iilor de fami/ie_ 1
1. Notiunea sociologica §i notiunea juridica de familie 1
0
'I
2. Funct iile familiei
•
Secfiunea a 2-a. Nofiunea, obiectul §i principiile dreptului
2
0
0
fami/iei 3
1.
Definitia §i obiectul dreptului familiei 3
2.
Principiile fundamentale ale dreptului familiei 4
Test grila
Raspunsuri
6
8
0
0
Capitolul I. Logodna 9
1.

2.
Notiune §i reglementare
Ruperea logodnei
9
9
D
11 Obligatia de restituire a darurilor
0
3.
10
:,
I'
4. Terman de prescriptie
Test grila 11
11
i
I
?
Raspunsuri 13 0
Capitolul II. Casatoria
Sec/iunea 1. No/iunea §i caracterele casatoriei
14
14
0
Secfiunea a 2-a. Cerin/ele /egale pentru incheierea
casatoriei (art. 271-289 NCC) 15
D
1. Conditii de fond la casatorie
1.1.
Consimtamantul
15
15
0
0
1.2.
Varsta matrimoniala 16
1.3.
Diferenta' de sex 17
2. Lipsa imped imentelor la casatorie 18
2.1.
2.2.
Starea de persoana casatorita
Rudenia fireasca sau de sange
18
19
0
2.3.
Impedimenta rezultate din tutela 20 D
0
 -
VIII Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
{fi

0
2.4.
lmpedimente rezultate din starea de alienatie §i
debilitate mintala 20
Test grila 21
0 Raspunsuri
Sectiunea a 3-a. Conditiile de formii ale ciisiitoriei 24
24

0 ' '
1 . Comunicarea reci proca a starii de sanatate 25
2C.ondifii sau cerinte prealabile celebrarii casatoriei 25
0 2.1. Declaratia de casatorie 25
.
2.2. Solu tionarea opozit iilor Ia casatorie
'
27

0 3. Conditii sau cerinte privind celebrarea casatoriei

4. inregistrarea §i dovada casatoriei
28
29
Test grila 29
0 Raspunsuri 34

0 Capitolul Ill. Nulitatea casatoriei

Considerafii genera/e privind nu/itatea actului juridic al
35

0 ciisatoriei
Secfilfnea 1. Cazuri de nulitate abso/uta a casatoriei
35
36
0 1. lncheierea casatoriei fara respectarea dispozitiilor
legate cu privire la varsta matrimoniala (art. 294 NCC) _ 36

0 2. incheierea casatoriei de catre o persoana care este

deja casatorita [art. 273 §i art. 293 alin. (1) NCCJ, 36
3. 1ncheierea casatoriei intre rude in grad prohibit de
0 lege [art. 274 §i art. 293 alin. (1) NCCJ-'- -- - - -37
4incheierea casatoriei intre persoane legate prin
0 adoptie [art. 274 alin. {3), art. 469 §i art. 470
alin. {2) NCCJ 38
0 5incheierea casatoriei de catre alienatul sau debilul
mintal [art. 276 §i art. 293 alin. (1) NCCJ, 38

0 6L.ipsa de solemnitate [art. 287 alin. (1) §i art. 293

alin. {1) NCCJ ------------'---

0 39
7Lipsa de publicitate [art. 287 §i art. 293
alin. {1) NCCJ 40
8. Necompetenta ofiterului de stare civila 40
0 9. Frauda la lege sau casatoria fictiva [art. 295
alin. {1) NCCJ 41
0 10. Lipsa diferentierii sexuale [art. 277 alin. {1)
§i (2) NCCJ 43

D
 I
·
risX
Cupn I )

:/,
,1
;,,.
11. Lipsa consimtamantului [art. 271 §i art. 293 alin. (1) NCC]
Test grila 43 0
Raspunsuri 43
46
46
0
Sectiunea a 2-a. Cazuri de nu/itate relativa a casatoriei
if
'
I

1. Lipsa incuviintarilor cerute de lege pentru casatoria

minorului (art. 297 NCC) 47
0
0
)J
'l'
2. Viciile de consimtamant (art. 298 NCC) 47
I 3. Existenta tutelei {art. 300 NCC) 49
.:11
,.
:< R Sectiunea a 4-a.
Secfiunea a 3-a. Actiunea in declararea
Regimul juridic nulitatii
al nulitafilor 49
50

j
l , I ,

0
1. Titularul actiunii
2. Termene
' 50
52 0
52
0
3. Dovada nulitaW
'' Sec,tiunea a 5-a. Efectele nulita,tii 52
f,
1. Efectele nulitalU casatoriei cu privire la relatiile
dintre soti'
1.1. Ef ectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile
53 D
' '
personale dintre so ti
1.2. Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile
'
53
D
patrimoniale dintre soti '
:i
2. Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile dintre
53
0
parinti §i copii
Test Casatoria putativa (art. 304 NCC)
3. grila
55
55
57
0
·;'ifl
(i
Raspunsuri 59 0
' Capitolul IV. Efectele casatoriei
Secfiunea 1. Efectele casatoriei cu privire la relafiile
60
0
i' !
J
personale dintre sofi $i la capacitatea de exercifiu 60 0
1. Drepturile §i indatoririle personale ale sotilor 60
[
i
1.1. Obligatia de respect §i sprijin moral
(art. 309 NCC) 60
0
r

0
I.
1.2. Obligatia de fidelitate (art. 309 NCC) 61
1.3. Obligatia de coabitare 61
1.4. Obligatia conjugala 61
1.5. Numele sotilor
'
1.6. Secretul co respondentei
62
62
0
0
v/ D X Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

Test grila
Raspunsuri
, 63
65
Secfiunea a 2-a. Efectele casatoriei cu privire la
n·. raporturile patrimonia/e dintre sofi
1. Nofiunea de regim matrimonial
65
65

0 1.1. Consideratii generale

1.2. Clasificare
65
66
2. Convent,ia matrimoniala 66
0 2.1. Not,iune
2.2. Publicitatea
66
68
0 Test grila
Raspunsuri
69
71
0 3. Regimul comunitatii legate
4. Locuint,a de familie
- -- 71
73

0 Test grila
Raspunsuri
76
79
5. Prezumt,ia de comunitate 79
0 6. Bunurile sot,ilor 81
6.1. Categorii de bunuri comune ale sotilor 81
0 6.2. Domeniul de aplicare a comunitatii de bunuri
Test grila
82
83
D Raspunsuri
7. Regimul comunitatii conventionale
87
87

0 8. Regimul separatiei de bunuri

Test grila
93
94
Raspunsuri 97
0
Capitolul V. Desfacerea casatoriei 98
0 Secfiunea 1. Modalitafi de desfacere a casatoriei
1. Divortul prin acordul sotilor i divorful prin cerere
99

Q acceptata de parat 100

2. Divorful pe care administrativa sau prin procedura
D notariala
3. Divortul din cauza starii sanatatii unuia dintre soti _
101
103
4. Divortul din culpa 104
0 5. Prestafia compensatorie 104
6. Divorful dupa o separare in fapt care a durat eel
0 putin2ani 106

D
 Cuprins XI

Secpunea a 2-a. Efectele desfacerii casatoriei 106

..
i
1, Efectele divof1ului cu privire la rela1iile personale 0
dintre fo§tii S0ii (art. 383-384 NCC) 106

I
;: 2. Efectele divof1ului cu privire la rela1iile patrimoniale
dintre fo§tii S0ii (art. 385-395 NCC) 107
0
:l
, 2.1. Stabilirea intinderii drepturilor fiecaruia dintre
soti privind bunurile comune in cazul regimului
0
. comunitatii legale
2.2. Efectele impaf1irii bunurilor comune
107
11O 0
Bi
/.n·I..
3. Efectele divof1ului ctu priyir lacopiii'minori
3.1. Efectele divof1ului asupra raporturilor personale
dintre parinti §i copii
111

111
0
-
,;n --·--3J: Efectele patrimonia!e ale divof1ului fata de
· · copiii minori ---- ......_,,,, ,, 112
0
rl
' Test grila
ROspunsu,-i----------------122
113
0
,'i Capitolul VI. Filiatia 123 0
,,}
?l
Secpunea 1. Nofiuni introductive
1. Rudenia - definiiie, tipuri, clasificare
123
123 u
'J 2. Filiatia - definiiie, tipuri _ 123
l 2.1..Filiatia fireasca §ifiliatia civila• 124 0
2.2. Filiatia din casatorie §i filia1ia din afara
casatoriei 124 D
2.3. Filia1ia naturala §i filiatia prin reproducere
umana asistata medical cu,tert £!o,nator
Secfiunea a 2-a. Posesia de stat
124
125
0
1. Definitie
2. Caracterele posesiei de stat
125
125 D
3. Posesia de stat co'nforma cu actul de na§tere
4. Prezumtia timpului legal al concep1iunii
126
126 0
Test grila 127
Raspunsuri 128 0
Sec tiunea a 3-a. Filia tia, fata de mama 128
1.' Stabilirea maternitatii
'
1.1. Dovada filiat,iei
prin efectul legii 128
129
0
1.2. Contestarea maternitatii rezultand din
certificatul constatator al na'§terii 129 0
J 0
 XII Dreptul famifiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

2. Stabilirea maternitatii prin recunoa terea mamei 130

2.1. Cazurile recunoa terii 130

2.2. Formele recunoa terii de maternitate 130

2.3. Contestarea recunoa teri! de maternitate 131

2.4. Nulitatea recunoa terii de maternitate

0 (art. 418-420 NCC)-----------131

2.4.1. Nulitatea absoluta a recunoa terii de

n maternitate ----------'-----131
2.4.2. Nulitatea relativa a recunoa terii de
maternitate -----'--------132
0 3. Stabilirea maternitatii prin hotarare judecatoreasca _ 132
3.1. Actiunea in stabilirea maternitatii 132
n
I J

3.2. Contestarea maternitafii stabilite prin hotarare _ 133

Testgrila 133

n Raspunsuri
Secfiunea a 4-a. Fi/iafia patemii
136
136

n 1. Fil iatia fa ta de tatal din casatorie

, '
1.1. Prezumtia de paternitate
136
136
1.2. Conflictele de paternitate 137
n 1.3. Tagada paternitatii,
1.3.1. Titularii dreptului la actiune in tagada
137

n paternitatii--'---'--------------137
1.3.2. Aspecte procedurale 139

n 1.4. Contestarea filiatiei fata de tatal din casatorie_ 139

2. Filiatia fata de tatal din afara casatoriei 140

n
J . I

2.1. Stabilirea patemitatii din afara casatoriei prin

recunoa tere -----------'--------140

n
2.1.1. Contestarea recunoa terii de paternitate_ 141
2.1.2. Nulitatea recunoa terii de paternitate. 141
2.2. Stabilir a·paternitatii din afara casatoriei
8 prin hotarare judecatoreasca
2.2.1. Actiunea in stabilirea patemitatii
..;. 142
142

n 2.2.2. Dreptul la despagubiri al mamei,

Testgrila 144
143

n Raspunsuri
Secpunea a 5-a. Fi/iafia in cazu/ reproducerii umane
asistate medical cu tert donator
147

147

□ 1. Notiune '
0 147
 ,

0
XIII
2. Principii _ 147
3. Conditii
4. Filiatia ' fata de mama
_148
__149 0
5. Filiatia fata
I J
de tata
'Pate'rnitatea din casatorie
149
0
5.1. _149

0
5.2. Paternitatea din afara casatoriei
Testgrila _ 150
Raspunsuri,
154
Capitolul VII. AdopJia 155 0
Sectiunea 1. Notiuni introductive 155

' '
0
Secfiunea a 2-a. Condi/ii de fond la incheierea adoppei _ 158
1. Conditii privitoare la persoana adoptata
1.1. Varsta adoptatului --'-------------158
158
0
1.2. Consimtamantul adoptatului, daca a implinit
varsti:l de 10 ani, 159 D
1.3. Consimtamantul la adoptie al parintilor fire§ti
sau al tutorelui copilului 160 D
2. Qonditii privitoare la persoana care adopta 161
2.1. Varsta adoptatorului 161 D
2.2. Capacitatea deplina de exercitiu 162
0
.,
;I
2.3. Aptitudinea de a adopta 162
2.4. Consimtamantul adoptatorului sau al sotilor
adoptatori-----------------------------------'
3. Impedimenta la adoptie
162
163
D
3.1. Pluralitatea de adoptati
3.2. Adoptia intra frati
163
163 0
3.3. Adoptia a doi soti sau fo§ti soti de catre
acela§i adoptator sau familie adoptatoare, precum §i 0
adoptia intre soti sau fo§ti soti 164
I
3.4. Adoptia de catre persoana cu boli psihice sau
handicap mintal_·------------"--------164
0
'1
3.5. Adoptia simultana sau succesiva a aceleia§i
persoane de catre mai multi adoptatori 164
0
Secfiunea a 3-a. Efecte/e adoppei
1. Filiatia §i rudenia persoanei adoptate
165
165 0
1.1. Stabilirea relatiilor de filiatie §i de rudenie civila _ 166
D
u
 . --

-"l I
I

: ,:,.
· XIV Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

1.2. Stingerea relafiilor de filiafie i de rudenie

fireasca 166
2. Filiatia §i rudenia adoptiva 166
2.1. Drepturile i indatoririle parinte ti fata de
copilul adoptat 166
I 2.2. Drepturile §i indatoririle persoanei adoptate 168
168
Sec'tiunea a 4-a. incetarea adop,tiei
I 1. Desfacerea adopfiei
1.1. Desfacerea de drept a adoptiei
1.2. Desfacerea facultativa a adoptiei
168
168
170

I 1.3. Desfacerea adopfiei cu titlu de sanctiune

3.5.1. Desfacerea adoptiei la cererea
170

I '
adoptatorului sau a familiei adoptatoare
3.5.2. Desfacerea adopfiei la cererea
171

I adoptatului
2. Nulitatea adopfiei
172
172
I 2.1. Nulitatea relativa
2.2. Nulitatea
3. Efectele absoluta
incetarii adoptiei
172
174
175

I Test grila 176

Raspunsuri 180
I Capitolul VIII. Autoritatea parinteasca 181
I Secfiunea 1. Nofiune §i principii generate
Secfiunea a 2-a. Drepturile §i indatoririle parinte§ti
181
182

I 1. Drepturile §i indatoririle parinte§ti cu privire la

persoana copilului 183

I 1.1. Dreptul i indatorirea parinfilor de a stabili

locuinta
1.2. copilului
Dreptul i indatorirea parinfilor de a da 183

I intretinere copilului
1.3. Dreptul §i indatorirea parinlilor de a indruma
184

I copilul
1.4. Dreptul §i indatorirea parintilor de a
185

I supraveghea copilul
2. Drepturile i indatoririle parinte§ti cu privire la
186

I bunurile copilului

..
187

i
 xv
Cuprins
D
2.1. Dreptul §i fndatorirea de a administra bunurile
copilului 187 0
2.2. Dreptul §i indatorirea parin1il or de a-I
reprezenta pe copil in actele juridice civile sau
de a-i incuviin1a asemenea acte 189
0
Secfiunea a 3-a. Exercitarea autorita/ii parinte§ti
1. Regula: Exercitarea autorita1ii parinte§ti de catre
191
0
parinii impreuna §i in mod egal
2. Excepiii _
191
192 0
2.1. Exercitarea autorita1ii parinte§ti de catre
un singur parinte
2.2. Exercitarea unilaterala a autoritaiii parinte§ti
192
192
□
2.3. Delegarea exercitarii autorita1ii parinte§ti
Sectiunea a 4-a. Decaderea din exercitiul drepturilor
193 0
, '
parinfe$ti
Sec'tiunea a 5-a. Redarea exerci,tiului drepturi/or
193
D
parinte$ti
Test grila
195
195 D
Raspunsuri
Capitolul IX. Obligatia de intretinere.
197
0
0
198
Sec,tiunea 1. Considera,tii generale 198
1. Noiiune §i caractere juridice 198
2. Persoanele intre care exista obliga1ia legala
de intretinere 199
0
0
'
3O.rdin ea in care se datoreaza intretinerea 200
Sectiunea a 2-a. Conditiile, stabilirea, stingerea
' '
$i pierderea oblig afiei de intrefinere
1. Conditiile general ale obligatiei de intretinere
201
201 0
0
1.1. Conditii cu privire la creditorul obligaVei
de intretinere 201
1.2. Mijloacele debitorului 202
2. Stabilirea §i executarea obliga1iei de in tre1inere 203 0
2.1. Stabilirea i ntre1ine rii prin acordul pafiilor 203
2.2. Stabilirea fntreVnerii prin hotararea instantei
de tutela'---203
0
3S.tingerea obligatiei legale de intretinere
4. Pierderea dreptului de i ntre1inere
204
205
0
J
0
' 1 \
ru ,ii
XVI Dreptul famlllei. Regimuri matrlmoniale. Sinteze. Teste grila
0 Sectiunea
,
a 3-a. Situatii
1
specifice ale ob/inatiei
•
de
1nuepnere 206
D
I

1. Obligatia de intretinere intre soti 206

Q 2. Obligatia de intretinere intre fo§tii soti
3. Obligatia de intretinere a parintilor fata de copii
206
207
Test grila 208
0 Raspunsuri 21o·

0 Bibliografie'--------------------211

0
0
0
D
D
D
0
D
D
D
D
0
D
..
0
/
;i
Jr
,n

l l
-- q ',\_
D
· 1' 1•
r
. il
;
0
j ' i
Notiuni introductive 0
f
1,';
!it
0
!: Secfiunea 1. Caracterizarea genera/a
'._ a relafiilor defamilie 0
1 0
1. Notiunea sociologica i notiunea juridica de familie
l·

:id
i]i
.

"
,," jl
1\
.1 i
,i

0
;!

d
! - Potrivit art. 258 NCC, familia se intemeiaza pe casatoria liber
I
I
,:1 j
·1:/
'!
/, :!11
' '
i I
J
j. I I

d,
l,
1 'f l '

l
'
1
j ,,

111
,,
r ti
i;

11
cons ea parintilor de a asigura cre§terea §i educarea copiilor lor.
im\
ita
in sens sociologic, familia, ca fo ma specifica de comunitate
intre umana, desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie, filia
soti,
pe
egali
tie sau rudenie, care se caracterizeaza prin comunitate de viata
§i interese. in cadrul relatiilor de familie apar aspecte morale, 0
socia le, fiziologice §i acestea au un profund caracter de
tatea
aces
complexitate, pe care nu-I gasim in cadrul altor relatii sociale.
Familia tipica, din punct de vedere sociologic, este formata din
0
tora,
prec
um
parinti §i copii.
A '

In mod obi§nuit, familia da na§tere urmatoarelor raporturi:

0
§i pe
drep
- cele de casatorie (baza familiei din punct de vedere sociolo-
gic};
0
tul
§
- cele efective dintre soti (un efect al casatoriei);
- cele dintre parinti §i copii (rezultatul raporturilor dintre soti). DD
i Sociologii disting forma simpla {nucleara) a familiei, care este

i
reprezentata de parinti §i copiii necasaforiti
' ' §i o forma
'
extinsa, 00
persoane. care cuprinde §i alte
n
d in sens juridic, familia reprezinta grupul de persoane intre care 8
exista drepturi §i obligatii ce rezulta din casatorie, rudenie (natu
a
t
rala, de sange sau civila) sau alte raporturi asimilate de lege celor
de familie.
0
0
o
Notiunea sociologica §i cea juridica de familie se suprapun.
r
Exista §i situatii in care aceasta corespondenta nu functioneaza.
i
r De exemplu: in cazul desfacerii casatoriei {divert}, relatiile de fa-
0
0
lJ rv
D
2 Dreptul farniliei. Regirnuri rnatrirnoniale. Sinteze. Teste grila

milie in sens sociologic inceteaza, pentru ca nu mai exista comu

8 nitate de viata §i interese, dar relafiile de familie in sens juridic
exista §li se materializeaza in obligatia de intretinere intre fo§tii soti
Q §i parinti §i copii, ca §l in dreptul la nume. Sunt situatii cand
rapor tul juridic de familie exista in afara familiei din punct de

0 vedere so ciologic. Spre exemplu: fratii se casatoresc §li au

propria lor fami lie, el continua sa fie legati insa prin raporturi

0
juridice de familie
{spre ex.: obligatia de intretinere subzista, chiar daca au familii
din punct de vedere sociologic diferite}.
0 Potrivit Codului Civil, cercul mo§ltenitorilor legali ii cuprinde pe:
sotul supravietuitor, descendenti (cum sunt copiii §li nepotii), pe
0 ascendenfi (cum sunt parintii §li bunicii}, rudele colaterale [art. 963
alin. (1} NCC].

0 in sensul Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificarile ulte

rioare, conform art. 8 alin. (4), prin ,.familie se intelege sotii §i

0
copiii ne asatorlti, daca gospodaresc irnpreuna cu parinfii lor".
In sensul Codulul Penal, relatiile de farnilie cuprind pe tofi cei
fntre care exista obligafia de intretinere.
0 Conventia europeana pentru drepturile omului, in art. 8, regle
menteaza dreptul la respectarea vietii private §li de familie (Comi
8 sla §l Curtea de Justitie pentru Drepturile Omulul au lnterpretat
expresia viata de familie ca ingloband ,,eel putln raporturile dlntre

0 rudele aproplate care ar avea un rol considerabil in viata de fa

milie", cum ar fi, de exemplu, rela'tiile dlntre bunicl §li nepoti). .
In general, Comisia §i Curtea de Justitle favorizeaza raporturife
0 de familie verticale: copii minori - parinti - bunlci §i mal putln pe
cele orizontale. Deel, exista o notiune juridica a familiei de drept
0 comun in sensul Codului familiel §li notiuni speciale in diferite
domenii care sunt reglementate de legi speciale, dar §i in aceste
0 cazurl este vorba de acceptarea juridica a familiei §ll de notlunea
de membru de familie.

D 2. Funqiile familiei (J}

0 1. Perpetuarea speciei umane. Avandu-se in vedere functia
blologica a familiei s-a sustinut ca, in realitate, familia reprezinta
D uniunea barbat-femele in scopul procrearli.
Condltiile naturale de dezvoltare a familial trebuie privite in
0 stransa legatura cu relatiile sociale dintre familie §l societate. Re-
 Ll
Notiuni introductive 3 0
zulta astfel ca aceasta functie biologica poate fi influentata de so
cietate, fie promovand o politica de stimulare a natalitatii, fie de
0
franare a sporului populatiei. Aceasta politica a societatii se rea
lizeaza prin mijloace juridice. 0
2. Funcfia economica 1 i gase te expresia 1n gospodarirea
celor doi soti prin suportarea in comun a cheltuielilor casniciei i 0
\/J
jd
prin dobandirea unor bunuri 1n comun.
3. Funcpa educativa. in primul rand, parintii sunt cei care au
0
0
,11 indatorirea de cre tere i educare a copiilor lor minori (art. 261
f
1, i:
t NCC), iar, in al doilea rand, statul este obligat sa sprijine procesul
J ;

::l de educare a minorilor prin masuri economice i sociale.

ii,.rn 0
,1 ff
Seqiunea a 2-a. Nofiunea, obiectu/ §i
principiile dreptu/ui familiei
0
I' ,,
I
I
in noua viziune a Codului Civil s-a urmarit incorporarea rapor
.
a
0
:,(. I
I '

turilor de drept privat intr-un singur Cod, astfel incat relatiile de

!I
I
. familie se regasesc in Cartea a II-a, intitulata ,,Despre Familie".
Aceasta nu inseamna ca nu se mai poate vorbi in continuare
0
i
i
t '1i1
j despre ramura dreptului familiei, pentru ca existenta unui Cod dis-
tinct nu implica neaparat existenta unei ramuri de drept, dupa cum
0
IJi nici lipsa unui Cod separat nu implica inexistenta ramurii de drept.
0
l
i\.lf
'l!
(j} 1. Defini+ia cj obiectul dreptului familiei 0
,,u{ '
ii'fl
I

)l:f
q

1,j
t·1

'I I
I I
I i'

I j
 t normelor juridice care re
"'
glementeaza raporturile personale i patrimoniale ce izvorasc din
D
rept
ul
casatorie, rudenie i celelalte raporturi asimilate de lege cu rapor
tul de familie. (spre ex.: raporturile stabilite intre sotul dintr-o casa
0D
famil torie subsecventa i copilul dintr-o casatorie anterioara).
iei
repr
Atat dreptul civil, cat i dreptul familiei supun reglementarii
raporturile patrimoniale i cele nepatrimoniale in care pafiile sunt
0
ezint
a
pe pozitii de egalitate juridica. Dar, subiectele raporturilor de drep
tul familiei au o anumita calitate izvorata din raporturile de familie. 0
totali
0
Unele particularitati ale dreptului familiei sunt evidentiate prin apli
tate carea criteriilor subsidiare de diviziune: calitatea subiectelor, ca
a racterul normelor juridice, natura sanctiunilor.
0
0
 1
4 Dreptul familiei. Regimuri matrim oniale. Sinteze. Teste grila
\
insa, in cazul raporturilor juridice patrimoniale, apartenenta
unei persoane la o anumita familie nu atrage automat incidenta
normelor de dreptul familiei (spre ex.: drepturile succesorale regle
mentate de Codul civil). Apartin sferei dreptului familiei mai ales
relatiile patrimoniale dintre soti y i obligatia legala de intretinere
I I I I

dintre membrii familiei.

Caracteru/ normelor - ponderea normelor imperative in de
favoarea normelor dispozitive predominante in dreptul civil. lntere
sul ocrotit prin asemenea norme nu este exclusiv particular, iar
op tiunea unei anumite conduite nu este lasata la aprecierea
partilor.
Specificu/ sancfiunilor - aplicabile 'fn cazul abaterii subiectului de
la conduita prescrisa. in timp ce in dreptul civil scopul sanctiunii
este acela al repunerii partilor in situa\ia anterioara, in dreptul fa
miliei normele juridice contin o reglementare generica, iar masurile
punitive sunt, de regula, indirecte. Ex.: art. 309 alin. (1) NCC dis pune:
,,so\ii i i datoreaza reciproc respect, fidelitate i sprijin moral", insa
aceste obliga\ii nu pot fi ob\inute prin mijloace coercitive - in cazul
sotilor alternativa fiind desfacerea casatoriei.
I

Obiectul dreptului familiei este dat de raporturile de familie.

Acestea sunt:
a) raporturile de casatorie, cele privind incheierea casatoriei,
rela\iile personale i patrimoniale dintre soti, nulitatea i desfa
cerea casatoriei;
b) raporturile ce rezulta din rudenie atat in linie dreapta,
ascendenta i descendenta, cat i in linie colaterala;
c) raporturile ce rezulta din adop\ie;
d) raporturile asimilate de lege cu cele de familie - raporturile
dintre fo tii soti sau dintre sotul dintr-o casatorie subsecventa i
copilul dintr-o casatorie anterioara.
Raporturile de familie sunt raporturi personale i patrimoniale.

2. Principiile fundamentale ale dreptului familiei

1. Principiul ocrotirii casatoriei $i familiei. Actele juridice inter

nationale privind drepturile omului consacra necesitatea ocrotirii
de catre stat a familiei. in aceste documente internat,ionale insti-
tutia familiei este considerata element fundamental al societatii.
I

Principiul este reglementat in Declaratia universala a drepturilor

f

Notlunl introductive 5 0
omului, adoptata de Adunarea Generala a ONU in 1948 in art. 16
pct. 3. Acest principiu mai este reglementat in Pactul international 0
grivind drepturile economice, sociale §i culturale, adoptat tot de
dNU in 1966, in art. 10. D
" Pe plan european principiul e reglementat in Conventia euro
peana pentru drepturile omului, in art. 8 §i art. 12, precum §i in 0
art. 5 din Protocolul nr. 7 la aceasta, toate ratificate de Romania.
in art. 8 al Conventiei se prevede ca orice persoana are clrept la
respectarea vietii sale private §i de familie, a domiciliului sau §i a
0
corespondentei sale. Nu este admis amestecul unei autoritati publi
ce decat in masura in care acesta este prevazut de lege §i daca
0
acesta constituie o masura care, intr-o societate democratica, este
necesara sigurantei nationale, sociale §i apararii ordinii publice. D
Acest principiu este reglementat §i in art. 26 §i art. 48 alin. (1) din
Constitutia Romaniei §i art. 258 alin. (2) §i (3) NCC. 0
2. Principiul ocrotirii interesu/ui superior al copi/u/ui - art. 263
alin. (1) NCC stabile§te ca ,,orice masura privitoare la copil, indife 0
rent de autorul ei, trebuie sa fie luata cu respectarea interesului
superior al copilului", iar art. 483 alin. (2) NCC arata ca parintii i§i
exercita autoritatea parinteasca numai in interesului superior al
0
copilului.
Necesitatea ocrotirii copilului e subliniata in Declaratia univer
0
sala a dreptului omului §i Declaratia universala a drepturilor copi
lului (adoptate de ONU in 1959 §i ratificate de Romania in 1990) §i 0
in Conventia ONU cu privire la drepturile copilului (adoptata in
noiembrie 1989; dupa ratificarea ei de 20 de state, aceasta a intrat D
in vigoare la 20 decembrie 1990 in Romania, devenind un fel de
regula la nivel international a drepturilor copilului). 0
3. Principiul casatoriei fiber consimfite intre sop este regle
mentat in Declaratia universala a drepturilor omului, art. 16 pct. 2, D
§i in Pactul international privind drepturile civile §i politice. Exista
chiar o reglementare specific internationala a ONU din 1962, §i
anume Conventia internationala privind consimtamantul la casa
0
torie, varsta minima pentru casatorie §i inregistrarea casatoriilor.
in legislatia nationala principiul este consacrat de art. 48
0
alin. (1) din Constitutie §i art. 258 alin. (1) NCC. Articolul 259 NCC
consacra dreptul barbatului §i al femeii de a se ca.satori, cu D
scopul
de a intemeia a familie, una din conditiile esentiale, de fond, la
' ' 0
I
6 Dreptul familiei. Regimuri matrimon iale. Sint eze. Teste grila

casatorie fiind consimtamantul personal 9i liber exprimat al

fiecaruia dintre viitorii soti.
I

4. Principiul egalitafii fn drepturi $i fndatoriri a sofilor, prevazut

de art. 48 alin. (1) din Constitu1ie i art. 258 alin. (1) NCC. Prin
cipiul este reglementat §i de art. 16 pct. 1 din Declaratia universala
a drepturilor omului. Exista chiar o Conventie privind drepturile
politice ale femeii din 1952, ratificata de Romania in 1954.
Cao consecinta a egalitatii so1ilor, putem vorbi i de autonomia
i de independenta acestora in relatiile dintre ei. Astfel, nu exista
I I

posibilitatea cenzurarii reciproce a coresponden1ei sau impunerii

vointei unuia dintre so\i in alegerea profesiei celuilalt.
5. Principiul monogamiei - art. 273 NCC: ,,este interzisa in
cheierea unei noi casatorii de catre persoana care este casato
rita". Cu alte cuvinte, nu se poate ca.satori barbatul sau femeia
casatorita sau cei pentru cares-a pronun1at desfacerea casatoriei,
dar hotararea judecatoreasca nu este definitiva. Este ceea ce se
nume§te monogamie seriala, deoarece nu sunt interzise casa
toriile succesive, ci existenta mai multor casatorii in acela§i timp.
Din punct de vedere penal o asemenea fapta constituie infractiu
nea de bigamie, iar din punct de vedere civil aceasta se sanctio
neaza cu desfiintarea celei de-a doua casatorii [art. 293 alin. (1)
i
art. 273 Nc c f •1

Test grila

1. Dreptul familiei are la baza urmatoarele principii ge-

nerale:
a) principiul interesului superior al copilului;
b) principiul monogamiei;
c) principiul casatoriei liber consimtite intre soti;

2. Principiul monogamiei:
a) interzice sotilor sa se recasatoreasca;
I

111
A se vedea C.E.D.O., cauza Johnston $i alfii contra lrlandei, Hota
rarea din 18 decembrie 1986, in C. BiRSAN, Convenfia europeana a drep
turilor omului. Comentariu pe articole, Vol. I. Drepturi §i libertafi, Ed. All
Beck, Bucure ti, 2005, p. 911.
 Notiuni introductive 7
D
,., b) nu permite casatoria decat intra persoane care, la data
incheierii casatoriei, nu au statutul de persoana casatorita; 0
0
c) nu permite casatoria intre persoane care, la data incheierii
casatoriei depusesera cerere de divort pentru desfacerea unei
casatorii anterioare;

a. Obiectul dreptului famlliei este reprezentat de:

0
a) toate raporturile care se stabilesc intra membrii familiei;
b) printre altele, obligatia de intretinere dintre unul dintre soti §i
0
copilul firesc al celuilalt sot;
c) raporturile de casatorie, raporturile succesorale dintre mem-
0
brii familiei.
4. Reprezinta cauza necesara i determinanta a casatoriei: 0
a) intemeierea relatjilor de familie; 0
b) deplina egalitate Tn drepturi dintre barbat §i femeie;
c) liberul consimtamant al sotHor. 0
5. Dreptul familiei are ca obiect:
a) raporturile de casatorie;
0
b) raporturile de filiatie;
c) raporturi asimilate, sub unele aspecte, relatiilor de familie. 0
II . l
6. Casatoria reprezinta: 0
□
I
a) un parteneriat civil intra doua persoane incheiat sau con
I,
J
tractat in tara ori in strainatate;
b) uniunea maritala, liber consimtita, intra doua parsoana;
c} uniunaa liber consim1ita intra un barbat §i o famaie, in-
chaiata in conditiile legii.
0
7. Reprezinta caractere ale casatoriei:
D
a) laicitataa, solamnitataa, consansualismul;
b) complexitatea, divarsitatea, solamnitataa; 0
c) laicitataa, pluralismul, monismul.
0
0
0
 ,IT
D
0 n
' • •
ii
H
\I
ji
I
i

8 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

w
•I

8. Reprezinta asemanari intre actul juridic al casatoriei Ji

"')
0 contractul din dreptul comun: ·
a) ambele sunt incheiate de pe pozitie de egalitate juridica,
0
.
putand fi supuse rezolutiunii sau rezilierii;
!: '
b) ambele se inchei e atat de pe pozitie de egalitate, cat §i de
/
D ,I
.,,,
pe pozi\ie de subordonare;
c) atat actul juridic al casatoriei, cat §i contractul sunt suscep
\1 tibile de a fi afectate de modalitati.
Ii
0 I
ii
!1 9. Potrivit art. 258 alin. (4) NCC, termenul de sofi desem- ,
0 neaza:
a) doua persoane unite prin casatorie;

0 b) barbatul §i femeia uni1i prin casatorie;

c) barbatul §i femeia uniti in scopul de a intemeia o familie.

D 1) 10. Principiul casatoriei liber consimtite intre sofi implica:

.

.I.. a) vointa concordanta a viitorilor soti ca unic factor subiectiv

' '
I relevant §i absolut necesar la incheierea casatoriei;
0 I b) exprimarea in mod indispensabil a consim1aman tului perso
0 f
nal §i fiber de catre fiecare dintre viitorii soti;
c) manifestarea tacita a consimt amantului de catre fiecare din-
•
D ' tre viitorii soti.
'

0 Raspunsuri

1. a, _b, c; 2. b, c; 3. b; 4. a; 5. a, b, c; 6. c; 7. a; 8. -; 9. b; 10. a,
0 b.

0
0
D
Q
D
0
 J
I
I
I
Capitolul I. Logodna I
®·1. Notiune i reglementare
I
Articolul 2 6 NCC define1?te Iogodna ca fiind prom1s1unea
reciproca de a incheia casatoria. Aceasta poate fi incheiata, ca §i
I
casatoria, doar intra persoane de sex diferit §i cu respectarea con
ditiilor de fond pentru incheierea casatoriei, cu unele exceptii. in-
• •
I
cheierea logodnei, ca $i ruperea acesteia, nu este conditionata de
existenta unui inscris sau a unei ceremonii solemne, nu este su
I
pt.Isa niciuneiformalitati §i poate fi dovedita cu orice mijloc de
proba. I
Putem spune ca existenta logodnei nu implica o obligatie "de
rezultat'', adica de a incheia ulterior casatorial 11•
Din reglementarea legala rezulta ca viata de·cuplu organizata I
in scopul incheierii ulterioare a unei casatorii este o etapa prema-·
-·"'
ritala, care nu include neaparat §i coabitarea logodnicilor. De§i no I
i" f t,i,uhea de logodna nu se suprapune cu aceea de concubinaj, aces-

I •,
l
tea nu se exclud reciproc.
1
• Practica CEDO a stabilit ca legaturile existente intra logodnici
I
intra in sfera notiunii de viata privata reglementata de art. 8 din
I
I •
i' j
': 1
'l Qonventia europeana, pronuntandu-se cu privire la relatia dintre

I
un detinut §i logodnica sa.
· S- consideral t2l ca, de fapt, consecintele juridice nu rezulta
din incheierea logodnei, fiind vorba mai _degraba de pseudo-efecte,
2 generate prin disolutia sa. I
L
@.·2. Ruperea logodnei .• I
Logodnicul care rupe logodna nu poate fi obligat la incheierea
casatoriei, dar renuntarea la casatorie poate duce la consecinte
I
juridice de nature. patrimoniala.
I
I
111
E. FLORIAN, Considerafii asupra logodnei reglementata de Noul
Cod Civil Roman, in C.J. nr. 11/2009, p. 628 §i urm.; M. AVRAM, Drept
civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucure§ti, 2013, p. 32.
r 21 E. FLORIAN, Dreptu/ familiei, Ed. C.H. Beck, Bucure§ti, 2012, p. 21. I
 J
n nr-
•

n 10 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

n Articolul 267 alin. (2) NCC instituie a prezum 1ie legala a clauzei
penale stipulate intre paf1i pentru ruperea logodnei pe de a parte

n
dar §i a faptului ca aceasta este considerate. nescrisa pe de alta
parte. Astfel, logodnicul vinovat de ruperea logodnei poate fi obli
gat la despagubiri pentru cheltuieli fa.cute sau contractate in

H vederea casatoriei, daca acestea au fast potrivite cu imprejurarile,

precum §i pentru alte prejudicii cauzate.
Angajarea raspunderii prevazute la art. 269 NCC prive§te atat
D pe eel care este initiatorul ruperii logodnei, dar i pe eel care 111
mod culpabil I-a determinat pe celalalt sa rupa logodna.
0 Aceasta nu 1nseamna ca ruperea logodnei este interzisa, ci
numai ca nu poate fi exercitata in mod abuziv, fara a raspunde
0 pentru prejudiciul astfel cauzat.
Nu trebuie confundata ruperea logodnei in mod intempestiv de

n catre unul dintre logodnici cu disolu1ia acesteia §i incetar.ea ei prin

nefinalizarea promisiunii de casatorie.
g
· 3. Obligatia de restituire a darurilor
B lndiferent de motivul ruperii logodnei, art. 268 NCC instituie

n obliga1ia de restituire a darurilor pe care logodnicii le-au primit ca

urmare a acesteia sau pe durata acesteia, in scopul inchejerii
1/
n
casatoriei, cu excep1ia darurilor obi nuite.
Ra1iunea legiuitorului se mentine 1n principiul imboga1. irii fara

n 1 de restituire nu exista daca.

justa cauza, astfel I
incat obligaia
logodna a incetat prin moartea unuia dintre logodnici. De aceea
este consacrat principiul restituirii in natura §i numai in subsidiart
daca acest lucr1:1 nu mai este posibil, prin echivalent in limita
i mboga1irii celuilalt logodnic.

n Deoarece legiuitorul nu distinge, obliga1ia de restituire prive§te

atat darurile fa.cute de logodnici unul altuia, cat i pe cele primite

n de ace§tia ori de unul dintre ei de la terte persoane.

'
In ce prive te valoarea econ mica a darurilor, sintagma folosita
de legiuitor ne indica darurile manuale care ar putea presupune
forma autentica specifica unei dona1ii. Din dispozitiile art. 1011

n alin. (4) NCC reiese ca in aprecierea valorii reduse a bunurilor

care constituie obiectul darului manual se tine seama de starea

l
materiala a donatorului. \
g
•
 11 0
0
Potrivit art. 270 NCC, dreptul la actiune intemeiat pe art. 268 !i?i
art. 269 NCC se prescrie intr-un an de la ruperea logodnei. Este D
worba de un termen special de prescriptie de la care partile nu pot
deroga, fiind vorba de o dispozitie imperativa. Termenul este su
pus intreruperii i suspendarii in condiiiile prevazute de lege.
a
0
Test grila

1. Conform art. 266 NCC, logodna presupune:

D
a} promisiunea reciproca de a incheia casatoria;
b} r.espectarea acelara i conditii de fond ca in cazul inchelerii
D
casatoriei;
c} respectarea aceloral?i formalitati ca in cazul incheierii casa 0
toriei.

2. Potrivit art. 266 NCC, logodna:

0
a} reprezinta o obligatie cu valaare juridica;
b) conditioneaza, prin existenta sa, incheierea casatoriei;
0
c} se incheie intre doua persoane ce au ca scop convietuirea.
0
3. incheierea valabila a logodnei presupune indeplinirea
urmatoarelor cerinte de fond:
0
a) consimtamantul personal l?i fiber al doua persoane de sex
biologic diferit; 0
0
b} varsta minima de 18 ani atat in cazul barbatului, cat i al
femeii;
c} avizul medical i autorizarea instantei de tutela, in cazul
acordarii dispensei de varsta, pentru persoanele ce urmeaza a
incheia logodna la 16 ani.
0
4. incheierea valabila a logodnei presupune respectarea
0
urmatoarelor impedimenta:
a} rudenia fireasca sau ado13tiva.ln linie dreapta sau
D
0
colaterala indiferent de grad;
Cb\ alienatia sau debilitatea mintala;
'c3) starea de tutela.
•
0
n nr· "
' 12 Dreptul famillei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
D
5. Potrivit art. 266 NCC, logodna:
D a) reprezinta o obligatie de mijloace in vederea incheierii casa-
toriei;
0 b} nu este supusa niciunei formalitati;
c) poate fi dovedita prin orice mijloc de proba. , 1
1

D 6. Ruperea logodnei: i

0 a) genereaza acelea§i obliga\ii de natura patrimoniala ca §i'

incetarea logodnei;
b) nu presupune indeplinirea vreunei condi\ii de forma;
0 c) poate genera obliga\ii de natura patrimoniala ca sanctiune
a, nefinalizarii promisiunii maritale.
0 7. Ruperea logodnei determine urmatoarele efecte: 1

0 a) restituirea darurilor pe care logodnicii le-au primit in consi

derarea Jogodnei, sau pe durata acesteia, in vederea casatoriei,.\

8 cu exceptia darurilor obi§nuite;

b) obligatia de despagubire pentru cheltuielile fa.cute sau con-
tractate in vederea casatoriei;
0 c) incetarea logodnei.

8 8. Raspunderea pentru ruperea logodnei:

a} poate fi angajata Tn situatia denuntarii abuzive a logodnei;
b} poate fi angajata intr-un termen de prescriptie de 1 an de la·
ruperea logodnei;

0 c) poate fi angajata in situatia determinarii culpabife a ruperii

logodnei.

0 9. lncetarea logodnei:
a) are foe in cazul determinarii culpabile a ruperii logodnei;
0 b) angajeaza raspunderea logodnicului care a determinat aceas
ta situatie;
D c) angajeaza obligatia de restituire a darurilor pe care logod
nicii le-au primit Tn considerarea logodnei, sau pe durata acesteia,

Q in vederea casatoriei, cu exceptia darurilor obi§nuite. _

D
0
 I. Logodna 13
I
1 o. Actiunea in repararea prejudiciului cauzat prin ruperea 1ogodnei:'
poate fi angajata Tntr-un termen de prescrip\ie de 1 an de la
I
poate fi angajata intr-un termen de prescrip\ie de 3 ani de la ruperea logodnei; I
ruperea logodnei;

determina proba in sarcina reclamantului.

I
I
Raspunsuri
1. a; 2. -; 3. a, b; 4. b, c; 5. a, b, c; 6. b, c; 7. a, b; 8. a, b, c;
I
g:-; 10. a, c.
I
I
I
I
I
i I I
i

I
I
I
f

I
I
I
I
n f,,f 1
I

0
!

0
0 Capitolul II. Casatoria

0 @
Sectiunea 1. Nofiunea §i caracterele
ciisiitoriei

0 Termino/ogie. Cuvantul ,,casatorie" este folosit in mai multe

sensuri:

0 - actul juridic pe care so1ii ii incheie potrivit legii;

- celebrarea casatoriei care are lac cu ocazia actului juridic al

0 casatoriei;
- starea juridica de casatorit, statutul legal al so1il or, anume
Q prevazut de Codul civil;
- institutie juridica, reprezentand totalitatea normelor juridice·ce
reglementeaza casatoria.
0 Definitie. Potrivit art. 259 NCC, casatoria este uniunea liber
'
consimtit a intra un barbat §i o femeie, incheiata in conditiile
0 legii,
in scopul de a intemeia o familie.
Casatoria inceteaza prin decesul sau prin declararea judecato re
0 ca amortii unuia dintre soti §i poate fi desfacuta prin divert.
lntre actul juridic al casatoriei, cu o structura juridica proprie, §i
0 contractul din dreptul comun, exista urmatoarele asemanari:
- ambele sunt supuse libertatii actelor juridice;

0 - viitorii soti incheie actul juridic al casatoriei de pe pozitie de

egalitate juridica §i nu de pe pozitie de subordonare.

0
Deosebirile intre actul juridic al casatoriei §i contract sunt
urmatoarele:
a} in. cazul contractului, fiecare parte urmare§te un scop diferit
0 de al celeilalte parti, in timp ce la casatorie, ambele parti
urmaresc un scop comun: intemeierea unei familii;
0 b) actul juridic al casatoriei nu este susceptibil de modalitati,
in timp ce contractul poate fi afectat de termen, conditie §i sarcina;

0 c) actul juridic al casatoriei nu poate fi supus rezolu 1iunii sau

rezilierii de drept ca in cazul contractului.

0 Caracterele casatoriei. in dreptul nostru, casatoria are un ca

racter laic, solemn §i consensual.
0
 II. Casatoria 15

: Caracterul /aic. Numai casatoria incheiata in fata ofiterului de stare civila da na§t
Caracterul solemn al casatoriei tine de esenta casatoriei §i consta in ideea ca, pe
tntr-un loc public.

\ J Secfiunea a 2-a. Cerinfele legale pentru incheierea

'I
ciisatoriei (art. 271-289 NCC}

1. Conditii de fond la casatorie

Prin conditii de fond stricto sensu intelegem ceea ce trebuie sa
existe pentru a se putea incheia casatoria. Exista §i conditii nega
tive, ceea ce nu trebuie sa existe pentru a se putea incheia casa
toria, impedimenta la casatorie.
Lato sensu, conditiile de fond cuprind atat pe cele pozitive, cat
§i pe cele negative.

l 1.1. Consimtamantul
Articolul 271 NCC stabile§te posibilitatea incheierii casatoriei
numai prin consimtamantul personal §i liber al barbatului §i femeii.
Consimtamantul trebuie sa fie personal, ceea ce tnseamna ca
la incheierea casatoriei nu este permisa reprezentarea.
. in sens juridic, consimtamantul fiber la casatorie inseamna
lipsa viciilor de consimtamant (dolul, eroarea §i violenta).
Eroarea reprezinta viciu de consimtamant in materia casatoriei
numai daca poarta asupra identitatii fizice a celuilalt sot. Este
foarte greu de aplicat in practica acest lucru, datorita conditiilor in
care se incheie casatoria, adica prezenta personala a sotilor in
fata delegatului. Nu suntem in prezenta erorii, atunci cand aceasta
i
cade asupra identitatii civile sau asupra anumitor calitati ale per
1'
'
'
. II soanei respective.
I l
I ,l
L.i: .
 1
D
I
rr
D D
••
'I
D
0
0
0
0
0
Q

8
0
D
0
0
D
0
0
0
16 e- . ment subiectiv, cat §i unul obiectiv, mijloacele viclene sau
Dreptul
familiei.
dolozive' folosite pentru a provoca eroarea. in acest caz,
Regimuri domeniul de aplicare este mult mai mare, putand purta §i asupra
matrimo altor elemente i
niale. §i anumitor calitati sau defecte ale viitorilor soti, din cauza carora,
Sinteze.
Teste daca n-ar fi fost ascunse cu buna-§tiinta, casatoria nu ar fi fost
grila incheiata"' .
Casatoria poate fi anulata pentru eroarea provocata prin dol in•
D situatia in care persoana al carei consimtamant a fost viciat a avut
ol ' '
o fals a reprezentare a calitatilor viitorului sot, calitati pe care daca
ul le-ar fi cunoscut in realitate, nu §i-ar fi dat consimtamantul la in
{v cheierea casatoriei. Dolul poate fi considerat viciu de consimta
ic mant §i atunci cand manoperele viclene s-au manifestat prin reti-
le
ni ·
centa. ·
In practica judiciara s-a apreciat ca suntem in fata dolului prin ·
a reticenta in urmatoarele situatii:
), ' '
- as cunderea starii de gr aviditate rezultata din relatiile intime
fii intretinute cu un alt barbat, inaintea casatoriei;
n - ascunderea cu buna-§tiinta a oricaruia dintre soti a imposi
d bilitajii maladive de procreare;
o - ascunderea starii de impotenta.
e Violenfa, ca viciu de consimtamant in materia casatoriei, este eel
r mai rar intalnita, atat sub forma ei de violenta morala, cat §i de
o cea fizica, aplicandu-se in mod corespunzator dispozijiile art. 1216-
a 1220 NCC.
r
e 1.2. Varsta matrimoniala
p
r Potrivit art. 272 alin. {1) NCC, varsta minima la casatorie este
o de 18 ani, atat la barbat, cat §i Ia femeie. Codul Civil stabile§te
v numai varsta minima inainte de indeplinirea careia incheierea
o casatoriei este oprita. in consecinta:
c - nefiind prevazuta o varsta maxima, rezulta ca o casatorie
at poate fi incheiata oricand, chiar §i in extremis vitae momentis;
a, - casatoria poate fi incheiata oricare ar fi diferenta de varsta
c dintre soti.
'
u Ratiun ile stabilirii varstei matrimoniale sunt atat de ordin biolo-
p gic, cat §i de ordin psihic §i moral.
ri
n \
d
e
at
at
u
n
el
 · II. Casatoria 17
0
. Codul Civil reglementeaza in art. 272 alin. (2) posibilitatea
acordarii unei dispense de varsta la incheierea casatoriei atat la
barbat, cat la femeie, daca au implinit 16 ani, cu respectarea
□
urmatoarelor conditii:
- sa existe motive temeinice pentru acordarea dispensei (ex.
0
starea de graviditate, na§terea unui copil};
1 - sa se prezinte un certificat medico-legal prin care sa se
0
demonstreze instalarea pubertatii, anterior incuviintarii parinte§ti §i
autorizarii instantei de tutela; 0
, - incuviintarea parintilor, a tutorelui sau a persoanei care exer
cita drepturile parinte§ti, aceasta incuviintare nefiind una generala, D
privind o persoana anume determinata;
l
0
- autorizarea casatoriei de catre instanta de tutela, ce presu
pune verificarea conditiilor enuntate anterior. Cererea este de
0
ij competenta instantei de la domiciliul minorului §i se solutioneaza
dupa ascultarea obligatorie a acestuia.
D
In practica judiciara s-a stabilit ca, de§i legea prevede ca dis
pensa de varsta sa fie obtinuta inainte de incheierea casatoriei,
trebuie luata in considerare §i ca justificat eliberata dupa incheie rea
casatoriei. De exemplu: in cazul in care femeia nu a implinit 16 0
ani §i s-a casatorit fara dispensa, nulitatea casatoriei se va
acoperi daca ulterior ar fi intervenit starea de graviditate, deoarece
aceasta ar fi justificat acordarea dispensei daca ar ti preexistat
D
in cheierii casatoriei. Evident cauza de nulitate va putea fi
acoperita numai daca sunt indeplinite in mod cumulativ toate
0
celelalte conditii,
0
1.3. Diferenta de sex
Ca §i conditie de fond la casatorie, diferenta de sex rezulta din
0
insa§i defini1ia casatoriei [art. 259 alin. (1) §i (2) NCC], dar §i din
alte prevederi: art. 266 alin. {5}, art. 271 NCC. Interdictia casatoriei
D
intre persoane de acela§i sex este prevazuta expres de art. 277
alin. (1) NCC. 0
Calificarea diferentei de sex drept o conditie ·de fond cores
punde delimitarilor pe care practica judiciara le face in privinta Q
n
malforrnatiilor genitale. Astfel, malformatiile genitale grave (lipsa
de diferentiere sexuala) atrag nulitatea casatoriei, in timp ce ace
lea U§oare nu afecteaza existenta casatoriei. Practica judiciara
D
oJ
,

SI
0
rI '

0 -18 --------Dreptul fa-m-iliei. R-e=gimu-ri m-atrim-oniale. S-inteze. T-

este g rila
- ----., \

0 motiveaza ca, deoarece diferenta de sex este un element esential '.

pentru ca o casatorie sa aiba foe, cand o malformatie genitala·

0
reprezinta o nediferentiere sexuala, duce la nulitatea absolute. a
casatoriei. Hermafrodit'ismul impiedica posibilitatea de procreare §·i
relatiile normale dintre soti. ,.
0 ' '
Din textele mentionate rezulta ca aceasta conditie este una de
' '
ordine publica, legi uitorul interzicand in mod expre s §i
0 imperativ
nu numai casatoriile, dar §i parteneriatele civile incheiate intre
persoane de acela§i sex, indiferent de cetatenie.
'
0 In jurisprudenta GEDO aceasta conditie nu contravine art. 12
din Conventie, care consacra dreptul barbatului §i al femeii de a

0 se casatorii §i de a-§i intemeia o familie, insa evolutia legislatiei

din unele state europene (Olanda, Belgia, Spania) este indreptata
catre acceptarea casatoriei persoanelor de acela§i sex sau
D institu
tionalizarea unei forme de uniune asemanatoare casatoriei, uniunii
'
ce pot avea loc §i intra persoane de acela§i sex (Franta, Austria}.
g
2. Lipsa impedimentelor la casatorie
0 Str[cto sensu, impedimentele Ia casatorie sunt imprejurari de

0
fapt sau de drept a caror existenta impiedica incheierea casato
riei.
Impedimentele la casatorie se invoca pe calea opozitiei la
0 casatorie sau din oficiu, de catre ofiterul de stare civila.
'

0 2.1. Starea de persoana casatorita

0
Potrivit art. 273 NCC, este interzisa incheierea unei noi casato
rii de ca.tre persoana care este casatorita. Aceasta inseamna ca
fiecare din viitorii soti trebuie sa fie necasatorit, divortat, vaduv
0 sau
fost sot dintr-o casatorie desfiintata. Acest impediment e menit sa
' '
apere p rincipiul monogamiei, ca re, in dreptul nostru, e de esenta
D casatoriei.
Principiul fiind de ordine publica, face ca acest impediment sa
0 se impuna §i strainilor aflati pe teritoriul Romaniei §i a caror lege
nationala admite casatoria poligama, in sensul ca pe teritoriul
 roman nu vor putea incheia o casatorie subsecventa. Asemenea
stra.ini insa, care sunt poligami in tara lor nu pot fi considera)i

bigami pe te..ritoriul Romaniei.

0
 0
11. Casatorla 19 D
Yncalcarea monogamiei conduce, potrivit art. 293 alin. (1) NCC,
la ·nulitatea absoluta a casatoriei, iar potrivit Codului penal, eel
0
care incheie a asemenea ca.satoris raspunde penal pentru infrac
tiunea de bigamie. 0
0
' 3 Exista §i situatii de exceptie:
- nu va fi bigam sotul care se casatore§te intre data declararii
,judecatore§ti a mortii celuilalt sot §i data ramanerii definitive a
hotararii declarative de moarte;
- nu e sau nu va fi bigam sotul care, dupa ramanerea definitiva
0
a hotararii judecatore§ti declarative de moarte a celuilalt sot se
casatore§te, iar, ulterior, celalalt sot apare. in acest caz, casatoria
0
subsecventa ramane valabila. Prima casatorie va fi considerata
desfacuta la data incheierii celei de-a doua casatorii, potrivit 0
art. 293 alin. (2) NCC.

2.2.Rudenia fireasca sau de sange

D
' Articolul 274 NCC dispune ca ,,este interzisa incheierea casa
B
toriei intre rudele in linie dreapta, precum §i intre cele in linie
colaterala pana al patrulea grad inclusiv". D
Rudenia de sange e eel mai vechi impediment la casatorie §i
ravunea sa e data de asigurarea unei descendente sanatoase, 0
dar
§i de considerente care tin de moralitatea relatiilor de familie.
• incalcarea acestui impediment se sanctioneaza cu nulitatea 0
casatoriei, iar din punct de vedere penal e incriminata ca incest
relatia intima dintre rudele in linie dreapta §i dintre frati §i surori in
linie colaterala. lmpedimentul se refera atat la rudenia din casa
0
torie, cat §i la rudenia din afara casatoriei.
in literatura juridica, s-a pus problema daca rudenia din afara 0
casatoriei trebuie legal stabilita.
Rudenia din afara casatoriei e impediment la casatorie prin 0
faptul legaturii de sange, neavand relevanta ' daca e sau nu legal
.,.
stabilita.
Potrivit art. 274 alin. (2) NCC, pentru motive temeinice se poa
0
te incuviinta casatoria intre rudele colaterale de gradul IV (veri§ori
primari), incuviintare care se face printr-o dispensa de rudenie,
D
acordata de instanta de tutela in a carei circumscriptie i§i are
domiciliul solicitantul.
D
0
I rv
I I I!j I I I I I I I I I I I I
'
20 Dreptul famillei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila l
i in ceea ce prive§te rudenia civila sau din adopfie, potrivit.
art. 274 alin. (3) NGC, e interzisa casatoria intre adoptator sau as

\I cendentii Iui pe de o parte §i adoptat sau descendentii Iui pe de;

alta parte. De asemenea e oprita casatoria intre copiii adopta-'

I torilor §i eel adoptat sau descendent ii acestuia, precum §i intre

, .
copiii adoptaji de aceea§i persoana.
Aceste impedimenta au c_a ratiune moralitatea relafiilor de;

' familie. Ele sunt clasificate in:

- impedimenta dirimante (peste care nu se poate trece);
- impedimenta prohibitive.
Este dirimant impedimentul dintre adoptat §i adoptator, adop
tator §i desc ndentu adoptatului, precum §i impedimentul in cazul
ascendentilor adoptatorului §i adoptat, ascendentilor adoptatorului
§i descendentii adoptatului.
Sunt prohibitive cele intre copiii adoptatorului §i adoptat §i intre
cei adoptati de catre aceea§i persoana.
Pentru motive temeinice se poate incuviinfa casatoria, dar
numai in cazul impedimentelor prohibitive.

2.3. lmpedimente rezultate din tutela

Articolul 275 NGG prevede: ,,casatoria este oprita intre tutore
§i persoana minora ce se afla sub tutela sa".
Rajiunea acestui impediment e aceea de a nu se abate institu
tia tutelei de la finalitatea sa, adica ocrotirea minorului.

2.4. lmpedimente rezultate din starea de alienatie i debi

litate mintala
Articolul 276 NCG dispune: ,,este interzis sa se casatoreas ,
alienatul mintal §i debilul mintal''.
Acesta ste un impediment dirimant ce atrage nulit:3-tea abso-,
luta a casatoriei, deoarece alienatii §i debilii mintali sunt opriti sa
se casatoreasca, chiar in intervalele de luciditate.
lmpedimentul se aplica fara a se deosebi dupa cum alienatul
sau debilul mintal a fast pus sau nu sub interdictie judecatoreasca.
Practica judiciara a decis ca:
a) starea de alienajie §i debilitate mintala trebuie sa existe
in momentul incheierii casatoriei §i ea, fiind o stare de fapt,
poate fi
 0
II. Casatoria 21 0
dovedita cu orice mijloc de proba, dovada putandu-se face §i
ulterior incheierii casatoriei, cu ocazia judecarii constatarii nulitatii
D
absolute a casatoriei; 1
b) aliena1ia §i debilitatea mintala constituie situa ii de fapt care,
0
prin insa i existen1a lor, due la interzicerea casatoriei, chiar daca
nu au fast constatate prin interdictie speciala §i chiar daca 0
aliena-
} tul sau debilul mintal s-ar afla in momentul incheierii casatoriei
, !
'!
intr-o stare pasagera de luciditate. D
Test grila 0
1. Reprezinta impediment la casatorie:
.,1 a) casatoria intra copiii adoptatorului, pe de o parte, §i adoptat
0
i copiii lui, pe de alta parte;
b) casatoria i'ntre rudele in linie colaterala, dupa gradul 4; D
c) tutore §i persoana ce s-a aflat sub tutela sa.

2. Reprezinta impediment la casatorie:

D
a) varsta matrimoniala;
b) aliena1ia §i debilitatea mintala;
D
c) diferen1a de sex.
3. Constituie viciu de consimtamant:
0
a} eroarea asupra identita1ii civi'le; D
b) eroarea asupra identitatii fizice;
c) eroarea asupra i'nsu§irilor. 0
4. fn principiu, varsta matrimoniala minima:
a) este varsta de 16 ani numai in cazul femeilor, cu acordarea
D
dispensei;
b) nu exista; 0
0
c) este varsta de 15 ani, in cazul tuturor minorilor, cu acor-
.darea dispensei.

5. Casatoria fictiva este: 0

a) casatoria incheiata cu nerespectarea conditiilor de forma;
b) casatoria intemeiata pe un alt scop decat acela de a avea o
familie;
u
c) casatoria afectata de un viciu de consimtamant.
' l
 w' 22 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
.
6. Constatam existenta bigamiei in urmatoarea situatie:
I
'
a) daca data desfaceri i primei casatorii este ulterioara
'
fn cheieri
celei de a doua;

I b) cand o persoana a incheiat o noua casatorie, iar cea

de doua este nula din orice alt motiv;
c} cand sotul se casatore§te fntre data declararii rnortii i data
I ramanerii definitive a hotararii de declarare a moJ1ii. ! 0

,,
_ i,

I 7. Bigamia reprezinta:
a) o incalcare a principiului monogamiei;
I b) situatia in care data desfacerii primei casatorii este ulte
rioara datei incheierii celei de a doua;

I c} situa1ia in care o persoana a fncheiat o noua casatorie, ia_n

prima este declarata nula chiar dupa data incheierii celei de a;

doua casatorii. ·:
I · 8. Reprezinta conditii de fond pozitive pentru incheierea]
I casatoriei:
a) bigamia;
:

I b) consirntarnantul Ia casatorie al viitorilor soti;

c) varsta rnatrirnoniala.
I 9. Reprezinta impedimente la casatorie:
a} rudenia;
I b} varsta Iegala pentru casatorie;
c} rnonogamia.
I .. 1O. Constituie impediment la casatorie:
I a} rudenia colaterala, indiferent de grad;
b} alienatia i debilitatea mintala;

I c) legaturile de rudenie dintre adoptat §i rudele adoptatorului.

.
I 11. Consimtamantul la casatorie al viitorilor sot i presu.:
pune: '
a} exteriorizarea acestuia intr-o maniera neindoielnica, cu in
I tenfie matrimoniala;
b} exprirnarea acestuia sub forma raspunsului afirmativ al fie
I caruia dintre viitorii soti avand acoperire in intentia simulata a
acestora de a intemeia o familie;
i
 g
II. Casatoria 23
a
c) exteriorizarea consimtamantului, fara a fi necesar ca vointa
? primata sa fie una con tienta.
D
, 12. Viciile ce pot altera consimfamantul la casatorie sunt:
a) eroare, dol, violenta, leziune;
□
b) dol, violenta, eroare asupra persoanei;
c) eroare, leziune, violenta. □
13. Constituie vicii de consimtamant la incheierea casa □
foriei:
a) violenta, numai cand se manifesta sub forma unei temeri D
□
reverentioase;
b) error in negotium;
i .
c) error in personam.
D
14. Femeia care nu a implinit varsta de 18 ani se poate
casatori daca:
a) a implinit eel putin varsta de 15 ani;
0
b} exista motive temeinice care justifica dispensa;
c} exista un aviz dat de medic, dar i incuviintarea parintilor §i D
autorizarea instantei de tutela in a carei circumscriptie minorul i i
are domiciliul. 0
15. Femeia care nu a implinit 18 ani se poate casatori
numai daca:
D
a) a implinit 16 ani i exista motive temeinice care justifica
dispensa; □
□
b} exista un aviz dat de medic;
c) a incheiat logodna cu respectarea conditiilor prevazute de

lege.
16. Sunt impedimente dirimante la casatorie: a
a} existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre soti;
' '
b} lipsa a utorizatiei ministrului apararii nationale atunc i cand □
aceasta este ceruta;
c) casatoria intre veri primari.
u
□
0
n rr--
n 24 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Slnteze. Teste grila

n
17. Casatoria se poate incheia daca:
a) alienatul sau debilul mintal i§i exprima consimtamantul ir
momenta de luciditate;
fl b) unul din viitorii soti a fost in eroare cu privire la calitatile saL
insu§lirile celuilalt;

n c) starea sanata1ii a fost comunicata verbal.

n
18. Sunt impedimente dlrlmante la casatorie:
a) existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre soti;
t e ;
n c) adopVa.

0 19. Este oprita incheierea casatoriei:

a) intre copii adoptati de aceea§i persoana;

a b) intre copii care au un tutore comun;

c) daca o persoana a incheiat o noua casatorie, iar casatoria

a
anterioara este declarata nula dupa incheierea celei de-a doua
casatorii.

n 20. Regimul derogator al viciilor de consimfamant in drep-

tul familiei fata de dreptul comun se refera la:
n a) eroarea asupra insu§irilor;
b) violenta ce are in componenta sa doua elemente;
c) dolul manifestat sub forma reticentei.

n Raspunsuri

a 1. a; 2. b; 3. b; 4. -; 5. b; 6. a; 7. a, b; 8. b, c; 9. a; 10. b, c; 11.
a; 12. b; 13. c; 14. b, c; 15. -; 16. a; 17. b; 18. a, c; 19. a; 20. c.

0 Secfiunea a 3-a. Conditiile de forma ale ciisatoriei

a 1. Comunicarea reciproca a starii de sanatate;

n 2. Conditii sau cerinte prealabile celebrarii casatoriei;

3. Conditii sau cerinte privind celebrarea casatoriei;
'

a 4. Tnregistrarea §i dovada casatoriei.

I
"'""'
 /L; 1_1._ca_ s_at_o_ri_a 2_s

1. comunicarea reciproca a starii de sanatate

1
in concordanta cu prevederile art. 278 NCC, sotii sunt obligati
sa prezinte certificatele medicale care atesta starea sanatatii lor la
depunerea declaratiei de casatorie. Starea sanatatii sotilor este
importanta pentru relatiile de familie nascute din casatorie.
o problema discutata a fost aceea daca poate fi interzisa
casatoria persoanelor ce sufera de boli incurabile. Exista conceptii
p0trivit carora este interzisa casatoria celor care sufera de maladii
periculoase pentru celalalt sot sau ar prezenta riscuri pentru copiii
ce ar putea rezulta din casatorie. Anumite legislatii exclud chiar
posibilitatea casatoriei persoanelor ce sufera de boli venerice sau
e reditare. Potrivit unei conceptii mai largi, se acorda viitorilor soti
p0sibilitatea de a hotari singuri, in cuno tinta de cauza, cu privire
la casatorie. Problema a capatat o conotatie deosebita odata cu
extinderea SIDA.
Optam pentru ultima parere, de sorginte franceza, din urmatoa-
rele considerente:
- se aduce atingere libertatii individului prin interzicerea casa
toriei cu o persoana ce sufera de asemenea boli, iar medicii ar
putea abuza de dreptul lor de a certifica sanatatea unei persoane;
- persoana careia i se interzice casatoria poate trai intr-o
relatie de concubinaj din care ar putea rezulta i copii;
- nicio afectiune fizica nu se poate opune casatoriei celui care
sufera de ea, daca el i i poate exprima consimtamantul i daca
celalalt sot consimte in cuno tinta de cauza.
In schimb, ascunderea unei afectiuni grave poate justifica
anu larea casatoriei, iar, daca exista cu privire la unul dintre soti
o boala ce ar putea avea efecte fata de celalalt sot sau fata de
eventualii copii, va fi angajata raspunderea medicului care nu o
descopera.

(9 2. Conditii sau cerinte prealabile celebrarii casatoriei

2.1. Declaratia de casatorie

Este reglementata de art. 280 NCC - ,,cei care vor sa se casa

toreasca vor face personal declaratia de casatorie, potrivit legii,
la primaria unde urmeaza a se incheia casatoria".
i
26 Dreptul familiei. Regimuri matrimonlale. Sinteze. Teste grila
I .
Forma declara tiei de casatorie .este cea scrisa.
I Cuprinsul declaratiei de casatorie este tipizat.
Dovezile ce trebuie prezentate odata cu declara\ia de casatoriE

I
sunt actele de stare civila i certificatele de sanatate (prenuptiale}i
Declaratia de casatorie trebuie facuta personal de catre fiecare
' .
dintre soti. Per a contrario, nu poate fi facuta prin reprezentare.
I , D eclara1ia se face la serviciul public comunitar local de
'

evi
denta a persoanelor al primariei, unde urmeaza sa se celebrezei
I .
casatoria, adica la domiciliul sau reciedinta oricaruia dintre sotil
-,:

Daca unul dintre soti se afla in imposibilitate sa faca declara1ia la

acest serviciu, atunci o face la primaria locului unde se afla,i
primarie care o expediaza in termen de 48 de ore la primaria
locului de celebrare a casatoriei.
Daca unul dintre viitorii soV este minor, reprezentantii legali var'
.
face o declaratie prin care incuviint,eaza incheierea casatoriei. ·
Declarat,ia va con'tine ment,iunea ca nu exista niciun impe-
diment legal la casatorie i alegerea numelui de familie pe care
sotii 11 var purta in timpul casatoriei, precum §i regimul matrimonial
ales.

I in ce prive§te alegerea numelui, sotu au patru posibilitati:

- sa pastreze fiecare numele dinaintea casatoriei;

I - sa ia numele oricaruia dintre ei;

- sa ia numele !or reunite;
- unul sa- i pastreze numele dinaintea casatoriei, iar celalalt
I sa poarte numele lor reunite.
Dupa primirea declaratiei i a dovezilor se procedeaza la publi
I carea declaratiei de casatorie prin afi§area in extras intr-un loc
special amenajat la sediul primariei §i pe pagina de internet a
I acesteia.
Aceea§i publicitate se va face §i la sediul primariei unde
,

I celalalt sot i§i are domiciliul sau re§edin1a, daca este cazul.
Daca nu s-a incheiat casatoria in termen de 30 zile de la data
publicarii declaratiei, aceasta poate fi reinnoita, respectandu-se
I dispozitiile privitoare la publicitate (art. 284 NCC}.

.\
Fixarea datei celebrarii casatoriei
I Dupa primirea §i inregistrarea declara1iei insoVte de dovezile
cerute de lege, ofiterul starii civile stabile§te data celebrarii casa-
I- ,
 0
II. Casatoria 27 0
toriei, in termen de 10 zile de la afi§area acesteia, termen ce
cuprinde atat data afi§arii, cat §i data incheierii casa.toriei.
D
._ Jmportanfa intervalului de timp dintre momentul inregistrarii
decfarafiei de casatorie $i data celebrarii casatoriei
0
lntervalul este de 1O zile, perioada in care tertii pot face opo
zitie la casatorie, iar ofiterul de stare civila face verificari daca sunt
0
indeplinite conditiile de fond ale casatoriei §i verifies. temeinicia
opozitiilor la casatorie. A
D
'rermenul nu este imperativ (mai poate fi mic§orat). In cazul in
care nu sunt motive temeinice pentru mic§orarea acestui interval 0
de.timp, iar ofiterul de stare civila a procedat la miC§orare, casato
ria e valabil incheiata, dar atrage raspunderea disciplinara a 0
func
,tionarului public.

2.2.Solutionarea opozitiilor la casatorie

D
Ofit erul de stare civila poate refuza sa celebreze casatoria
•
0
daca, pe baza verificarilor pe care este obligat sa le faca, a opu-
nerilor la casatorie primite sau a informatiilor pe care le are, ga
se§te ca cerintele legale nu sunt indeplinite; va pronunta o decizie
0
care trebuie sa cuprinda motivarea refuzului incheierii casatoriei,
decizie care e supusa controlului judecatoresc in temeiul Legii
0
contenciosului administrativ.
Daca opozitiile sunt nelegal intocmite, e dator de asemenea sa
0
le verifice, dar numai ca informatie, §i in acest caz nu e obligat sa
motiveze decizia. 0
' Data $i locul celebrarii casatoriei
Articolul 287 NCC: - ,,viitorii soti sunt obligati sa se prezinte 0
impreuna la sediul primariei, pentru a-§i da consimtamantul la
casatorie in mod public, in prezenta a doi martori, in fata
J , I -
0
ofiterului
de stare civila".
Regula prevazuta de art. 287 este ca celebrarea casatoriei are
roe la serviciul public comunitar local de evidents. a persoanelor.
0
Cu toate acestea, art. 287 alin. (2) prevede posibilitatea celebrarii
casatoriei §i in afara sediului serviciului.
0
in cazul viitorilor soti care sunt amandoi cetateni romani, casa
toria se poate incheia pe o nava cu pavilion roman, aflata in 0
timpul
0
CT
 28 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

unei calatorii in afara hotarelor tarii comandantul navei fiind

, I

inves- tit cu atributii de ofiter de stare civila.

I I

in ceea ce prive§te competenta delegatului de stare civila,

putem deosebi mai multe aspecte:
a) Competenfa materiala (rationae materiae). Aceasta compe
tenta este determinata de calitatea pe care o are eel ce instru
menteaza i de atributiile ce i-au fost delegate.
A f

In situatia in care persoana care a instrumentat incheierea

casatoriei in calitate de ofiter de stare civila, nu ar avea aceasta
I

calitate, actul astfel incheiat este lovit de nulitate.

Totu i, lipsa calitatii de ofi\er de stare civila nu impiedica vala
bilitatea casatoriei, daca a existat convingerea generala ca per
soana in fata careia s-a oficiat actul de casatorie avea calitatea
I

sa-1 instrumenteze - ,,error comunis tacit jus' .

b) Competenfa persona/a (rationae personae). Aceasta com
petenta este stabilita de domiciliul sau re edinta viitorilor soti. Ofi\
erul de stare civila este competent sa incheie casatoria daca eel
pu\in unul din viitorii soti i i are domiciliul sau re edinta in cu
prinsul localitatii in care el i i exercita atributiile.
Nerespectarea dispozitiilor privind competenta personala a
delegatului de stare civila nu duce la nulitatea casatoriei incheiata
in aceste conditii.
'
c) Competenfa teritoriala (rationae loci). Competenta aceasta
este determinata in functie de limitele teritoriului in care functio-
,

neaza delegatul de stare civila.

in situatia in care opereaza in afara acestor · limite, e·l i-a
depa it atributiile din punct de vedere teritorial. incalcarea dispozi
\iilor privind competenta teritoriala a delegatului de stare civila nu
duce la nulitatea casatoriei incheiate in aceste conditii.

(j C
. on
d"1t11
.. sau cennte
. . . d ceI eb rarea casa
pnvrn .... "'t,one,
••

}3-
Casatoria se incheie in cadrul unui ritual oral solemn i public.
Vtitorii soti se vor prezenta in fata ofi\erului de stare civila care,
dupa ce va constata ca sunt indeplinite condi!iile cerute de lege
pentru incheierea casatoriei, va rosti formula finala, care repre
zinta momentul incheierii casatoriei: ,,in urma consimtamantului
'
dvs. liber exprimat, va declar casatoriti".
 □
II. Casatoria 29
0
4. Tnregistrarea i dovada casatoriei
in dreptul roman, momentul incheierii casatoriei este acela in
□
care ofiterul de stare civila ii declare. pe viitorii soti casatori\i.
in cea mai mare parte a legislatiilor straine, acest moment e
0
acela cu eel din legisla\ia romana. Mai exista legisla\ii care pre
vad ca moment al incheierii casatoriei fie 1'nregistrarea casatoriei,
0
fie semnarea actului de casatorie.
in practice. s-a constatat ca momentul incheierii casatoriei e 0
0
acela al darii consimtamantului, iar nu momentul inregistrarii ca
satoriei.
· 'inregistrarea casatoriei e numai o cerinta de forma, posterioara

,, ,,
casatoriei. Ea reprezinta posibilitatea de dovada a casatoriei, pen
tru ca 1'n urma 1'nregistrarii casatoriei se elibereaza actul de casa
D
l
,,/
\
j
torie, care reprezinta dovada acesteia, care se semneaza de catre
soti, de cei doi martori §i de ofiterul de stare civila (art. 290 NCC).
0
Pe actul de casatorie se va face §i mentiunea regimului matri
D
,1
/r
if
1

;'
monial ales.
' ;')1'
0
I
Ofit,erul de stare civila va comunica din oficiu la RNNRM (Re-
) gistrul National Notarial al Regimurilor Matrimoniale), §i notarului
;,/ public care a autentificat conventia matrimoniala o copie de pe
, actul de casatorie. 0
, ll , .Dovada casatoriei se realizeaza de regula cu actul de case.to
0
l

1 rr §i cu certificatul de casatorie eliberat pe baza acestuia.

' Daca proba de stare civila nu se poate realiza cu actul de stare
c;ivila [art. 103 lit. a)-d) NCC] pentru ca nu au existat registre de Q
ll
'

stare civila ori au fast pierdute sau distruse, fie nu este posibila
procurarea din strainatate a certificatului de stare civila sau extra
if sului de pe actul de stare civila, fie 1'ntocmirea actului de stare D
1 civila a fost omisa sau refuzata, dovada casatoriei se poate face
'I
el
prin orice mijloc de proba. D
'I
/'
I
Test grila
D
l
□
l
f
1. Opozitia la casatorie trebuie facuta cu respectarea
urmatoarelor cerinte:
'
a) sa cuprinda vo inta ne1'ndoielnica a sotilor de a se ca.satori;
b) sa precizeze locul in care urmeaza a se incheia casatoria;
□
a
Q_
I
I 30 Dreptuf familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

I c) sa fie facuta 1n scris, personal, 1n fata ofiterului de starJ

civila, de acela dintre viitorii soti, care nu mai dorei;te 1ncheiere
casatoriei.
I 2. Reprezinta conditii de forma la incheierea casatoriei:

I
J

a) solemnitatea 1ncheierii casatoriei;

I b) publicitatea declaratiei de casatorie; •
c} lipsa aprobarii ministrului apararii
nationale•

I 3. Reprezinta momentul incheierii casatoriei:

a) momentul in care ofiterul de stare civila 1nregistreaza casa.
toria 1n registrul de stare civila; .
I
1

b) momentul in care ofiterul de stare civila elibereaza certi

ficatul de casatorie;
I c) momentul in care ofqerul de stare civila, dupa luarea con-,
simtamantului fiecaruia dintre viitorii soti, 1i declare. casatoriti.

I l, I • I

4. Constituie proba la casatorie:

I a) livretul de familie;
b) actul de stare civila;

c) certificatul de casatorie.
I 5. Declaratia de casatorie trebuie sa cuprinda urmatoarell j
I

I elemente:
.
a) o copie a certificatului de nai;tere a copiilor minori;

I b) un termen de publicitate de 10 zile;

· c} semnaturile a 2 martori.

I 6. Solemnitatea casatoriei este redata prin:

I a) 1ndeplinirea conditiilor de fond;

b) incheierea sa in fata ofiterului de stare civila;

c} existent a unui element de extraneitate.

I •
7. Principlul error communis tacit jus se refers la:
I a} competenta personala a ofiterului de stare civila;
b) competenta teritoriala a ofiterului de stare civila;
I c} competenta materiala a ofiterului de stare civila.

I
 II. Casatoria 31

s. constituie formalitali premergatoare incheierii casato-

riei:
a) declara1ia de casatorie;
b) opozi1ia Ia
casatorie; c} conditiile
de fond.

9. Scopul incheierii formalitatilor premergatoare casatoriei

este:
a) de a asigura dovada casatodei;
b) de a asigura consimtamantul liber al partilor;
· ,c) de a cunoa§te starea de sanatate a sotului.

10. Atributiile ofiterului de stare civila cuprind:

a) obliga1ia de a identifica sotii;
b) obliga1ia de a constata o casatorie desfiin1ata anterior;
c) obliga1ia de a constata existenta copiilor minori.

11. Declaratia de casatorie cuprinde:

. '
dea) numele familie pe care ii var purta sotii
in timpul casa- toriei;
b) men1iunea ca nu exista nicio piedica legala Ia casatorie;
.c) existenta copiilor minori.

12. Reinnoirea declaratiei de casatorie:

a) are semnifica1ia unui a' ntecontract de casatorie;
b) este supusa cerintelor de publicitate la fel ca declaratia initiala;
c) constituie o ,,revocare" intempestiva a promisiunii de casa
torie §i poate fonda o actiune in dezdaunari, daca sunt indeplinite
conditiile raspunderii civile delictuale.

13. Locul depunerii declaraliei de casatorie este:

a) la primaria de domiciliu sau de re§edinta a viitorilor so1i;
b) la notariatul stabilit de cei doi so1i;
c) la primaria unde urmeaza a se incheia casatoria.
J

14. Declaralia de casatorie devine caduca:

a) in cazul in care casatoria nu a fast celebrata in termen de
to zile de la data afi§arii;
r
0 32 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

0
b) daca viitorii soti doresc sa modifice declaratia initiala; ,]
' ,
c) daca este necesara actualizarea declara,tiei cand viitorii sd·ti
au implinit varsta de 18 ani §i nu mai este necesara incuviintarea
0 parinteasca.

0 15. Reinnoirea declarat,iei de casatorie are loc daca:

a) casatoria nu s-a incheiat in termen de 30 de zile de la data
0 afi§arii declaratiei de casatorie;
b) casatoria nu s-a incheiat in termen de 1o de zile de la
j

0
data afi§arii declaratiei de casatorie;
I
c) casatoria nu s-a incheiat in termen de 30 de zile de la data

publicarii opozitiei la casatorie.

0
16. Opozitia la casatorie poate fi facuta:
0 a) de orice persoana interesata;
b} de ofiterul de stare civila ori de cate ori detine informatii rele,

D vante; I
c) in lipsa cerintelor minimale, sub forma unui act oficios de'.

D informare care nu poate fi ignorat de ofiterul de stare civila.

17. Sunt formalitiili premergatoare incheierii casatoriei:

D a) solemnitatea incheierii casatoriei;
b) intocmirea actului de
D casatorie; c} varsta legala pentru
casatorie.

0 18. Dovada incheierii casatoriei se face cu:

a) actul de casatorie;
0 b) registrul de stare civila;
c) certificatul de casatorie.
D 19. Ofit,erul de stare civila are urmatoarele atribut,ii:
a) constatarea existentei unei casatorii desfacute anterior;
D '
b) cercetarea informati ilor primite sub forma unei sesizari ce
nu indepline§te cerintele minimale pentru a constitui opozitie;
0 c) descarcarea de gestiune pentru un tutore ce dore§te a sei
ca.satori cu persoana ce s-a aflat sub tutela sa.
D
0
n
 0
II. Casatoria 33
0
, 20. Solemnitatea casatoriei desemneaza:
0
\
;" ;\
'1 ,' a) indeplinirea conditiilor de fond;
r. i
1·,.,- b) prezenta personala i concomitenta a ambilor soti in fata
1.1 :
:- ' ofiterului de stare civila;
'c) depunerea declaratiei de casatorie.
0
21•. Sunt formalitati ce privesc insafi incheierea casatoriei:
0
a) solemnitatea incheierii casatoriei;
b) caracterul public al incheierii casatoriei; 0
.c) depunerea opozitiei la casatorie.

.22. Publicitatea incheierii casatoriei:

0
a) presupune prezenta martorilor la incheierea casatoriei;
b} presupune cunoa terea locului i a datei desfa urarii casa
0
toriei;
' c) este facilitata prin regulile instituite cu privire la limba in care
0
se oficiaza casatoria.
0
23. Casatoria se poate incheia:
a) in principiu, dupa trecerea termenului de 1O zile de la afi 0
§area declaratiei de casatorie;
· b) dupa trecerea termenului de 30 de zile de Ia afi area decla- 0
ratiei de casatorie;
l
1
'
c) numai la sediul primariei. 0
24. Pot fi martori la casatorie:
a) rudele i afinii viitorilor soti, indiferent de grad;
0
b) incapabilul;
c) minorul care a implinit varsta de 14 ani. D
25. Constituie formalitat,i ulterioare casatoriei: 0
·a) publicitatea incheierii casatoriei;
,' b) limba in care se oficiaza casatoria;
. c) declaratia de casatorie.
D
0
}

.,. . .26. Actul de casatorie:

a) reprezinta baza eliberarii certificatului de casatorie;
b) reprezinta o conditie de valabilitate a casatoriei; 0
D
36 Dreptul familiei. Regimuri mat rimoniale . Sinteze. Teste grila

efecte ,,erga omnes', prin insa i natura lor, deoarece prin ele se
modifica starea sotilor, care din casatoriti devin necasatoriti.
I I I

@
Secfiunea 1. Cazuri de nulitate absoluta a casiitoriei

1. incheierea casatoriei fara respectarea dispozitiilor le

gale cu privire la varsta matrimoniala (art. 294 NCC)

Este lovita de nulitate absoluta casatoria incheiata de barbatul

sau femeia care nu au implinit 16 ani.
Cu toate acestea, nulitatea absoluta care intervine in acest c
prezinta, ta1a de nulita1ile din dreptul comun, o particularitate, i
anume ca ea poate fi inlaturata datorita unor anumite fapte, sau
nulitatea respectiva, de i absoluta, poate ti acoperita daca intra
timp, adica pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatore ti,
s-a ivit una din urmatoarele situat,ii:
- daca s01u1 care nu avusese varsta legala in momentul in-
cheierii casatoriei a implinit aceasta varsta. lmediat ce s01u1 res
pectiv a implinit varsta legala inceteaza orice posibilitate de a
invoca nulitatea;
- daca s01ia a dat na tere, pana la constatarea nulita1ii, unui
copil. In aceasta situa\ie trebuie aparat interesul superior al copi
lului;
- daca in aceea i perioada de timp so\ia a ramas insarcinata.

2. incheierea casatoriei de catre o persoana care este deja

casatorita [art. 273 i art. 293 alin. (1) NCC]
Principiul monogamiei este unul din principiile fundamentale in
dreptul familiei, fiind aparat i pe calea sanctionarii cu nulitatea
absoluta a casatoriei subsecvente. Momentul in functie de care
se
'
verifica starea de bigamie este acela al incheierii ce lei de-a doua
casatorii, i nu momentul ulterior, eventual, al pronuntarii hotararii
judecatore ti asupra ac\iunii in nulitate, cea de-a doua casatorie
fiind nula chiar daca prima casatorie a fost desfacuta prin divof1,
sau a incetat dupa data incheierii celei de-a doua, pana la
consta tarea nulitatii ei.
I
 D
Ill. Nulitatea casatoriei 37
0
,,in cazul declararii mortii prezumate, sotul supravietuitor care s-
a recasatorit nu poate fi socotit bigam, cea de-a doua casatorie
fiind valabila, daca a fost incheiata intra rastimpul dintre data fixa
0
ta prin hotarare judecatoreasca ca fiind aceea a mortii §i ramane
rea definitiva a hotararii declarative.
0
oaca nulitatea pentru bigamie a celei de-a doua casatorii a fost
declarata anterior hotararii declarative de moarte, atunci hotararea
0
pronuntata privind nulitatea urmeaza a fi modificata pe calea unei
actiuni principale. Ll
'in cazul in care sotul celui declarat mort se recasatore§te, iar
ulterior se reintoarce eel declarat mort, s-ar putea considera ca 0
prima casatorie este cea valabila, deoarece a fost desfacuta
printr-o hotarare judecatoreasca, ulterior anulata, cu efect retro
activ, astfel ca cea de-a doua casatorie este lovita de nulitate pen
0
i
tru bigamie.
in cazul in care data stabilita ca fiind a mortii se rectifica, astfel 0
}' '
,.I

I
I
I
incat ea este ulterioara noii casatorii incheiate de sot,ul celui de-
clarat mort, prima casatorie se considera desfacuta pe data in
0
''
I

I'
cheierii celei de-a doua.
, Daca sotul celui declarat mort §i care se recasatore§te este de
' '
0
;< rea -credinta , atunci cea de-a doua casatorie este nula
) pentru
r,

[
bigamie.
, Actiunea in nulitate poate fi introdusa de orice persoana inte
0
resata, este imprescriptibila §i nu e conditionata de exercitarea
actiunii de divort.
0
' '

3. Tncheierea casatoriei intre rude in grad prohibit de lege

0
[art. 274 i art. 293 alin. (1) NCC]
Casatoria incheiata intre rude in linie dreapta - adica intre tata
D
i fiica, mama §i fiu, bunic i nepoata, bunica §i nepot, strabunic i D
stranepoata, strabunica i stranepot - sau in linie colaterala pana
Ia gradul al IV-lea inclusiv - adica intre frate i sora, unchi §i
hepoata, matu§a i nepot, var primar i veri oara primara - este
0
sanctionata, din considerente de ordin biologic i moral, cu nuli
tatea absoluta.
0
Potrivit art. 274 alin. (2) NCC, pentru motive temeinice, poate fi
:incuviintata de catre instanta de tutela in a carei circumscriptie r i
1 ' ' '"!t
D
D
L
 r .

0
38 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniafe. Sinteze. Teste grifa

are domiciliul solicitantul casatoria intre verii primari (rudenie cola- 1

0 terala de gradul al IV-lea}, dar in lipsa autorizarii prealabile casa- j
toria este nuta1•11 I·

0 Casatoria incheiata cu incalcarea impedimentului rezultat din

rudenia de sange constituie incest. lmpedimentul la casatorie,

0
respectiv sanctiunea nulitatii casatoriei se aplica indiferent daca
rudenia rezulta din casatorie sau din afara casatoriei.

0 4. incheierea casatoriei intre persoane legate prin adoptie

[art. 274 alin. {3}, art. 469 i art. 470 alin. {2} NCC]
0 lmpedimentul la casatorie izvorat din rudenie exista, potrivit1

D legii, atat intre adoptat §li descendentii acestuia, pe de o parte, §li

rudele sale fire§lti, pe de alta parte, cat §li intre adoptat §li descen

0 dentii acestuia, pe de o parte §i persoanele cu care a devenit ruda

prin efectul adoptiei, pe de alta parte.
Sanctiunea incheierii unei astfel de casatorii rezulta din preve
0 derile art. 274 alin. (3) NCC §li este nulitatea absoluta.
Adoptatul devine ruda cu rudele adoptatorului, ca §li un copil
0 firesc al acestuia, iar drepturile §li obligatiile izvorate din filiatie
intre adoptat §i parintii sai fire§lti §li rudele acestuia inceteaza.
0 Consecinta logica ce se impune este aceea ca este nula atat
casatoria incheiata intre adoptator §li ascendentii sai, pe de o

0 parte, !iii adoptat !iii descendentii sai, pe de alta parte, cat !iii casa
toria intre adoptat §li descendentii sai, pe de o parte, §li alte rude
ale adoptatorului decat ascendentii, pe de alta parte.
0
5. incheierea casatoriei de catre alienatul sau debilul
0 mintal [art. 276 i art. 293 alin. (1) NCC]

0 Articolul 276 NCC interzice casatoria alienatului §i debilului

mintal.

0 Casatoria celui suferind de alienatie sau debilitate mintala este

'
Jovita de nulitate absoluta fara a dist inge dupa cum persoana se
.
0 afla sau nu sub interdictie judecatoreasca, chiar daca fncheierea
casatoriei a avut foe intr-un moment de luciditate pasagera; in

0 111
A.R. TANASE, Noul Cod Civil. Persoana fizica. Despre fami/ie. Co

0 ;I

'th
mentarii §i exp /icafii, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2012, p. 298.
.' I
i''' !, .
 Ill. Nulitatea casatoriei
acest context nu are nicio importanta daca existenta maladiei a
39
I
,fast comunicata celuilalt sot inainte de incheierea casatoriei, a§a
· com obliga art. 278 NCC - casatoria urmand a fi desfiintata §i
I
. tunci cand celalalt sot a consimtit in deplina cuno§tinta de cauza,
.• acceptand boala sotului sau §i dorind mentinerea casatoriei -, sau
I
• boala a fast tainuita.
pentru a se putea pronunta desfiintarea casatoriei, esential
I
este ca boala psihica a sotului sub forma alienatiei sau debilitatii
mintale sa fi existat in momentul incheierii casatoriei, imprejurare I
ce poate fi dovedita in fata instantei prin oricare din mijloacele
admise de lege (1nscrisuri, martori). Debutul vreuneia din aceste
afectiuni ulterior casatoriei nu justifica desfiintarea casatoriei, dar
I
· : -poate sustine cererea 1n desfacerea acesteia.
Este lovita de nulitate relativa casatoria Tncheiata de eel lipsit
I
. vremelnic
"" "
de facultatile
t
sale mintale
,.
cat timp nu are discernaman-
· tul faptelor sale [art. 299 NCC]. In acest sens, s-a decis ca persoa-
I
· .... nele care nu au vremelnic discernamantul faptelor sunt oprite sa
se casatoreasca numai atat timp cat nu au posibilitatea sa con I
simta in mod con§tient, spre deosebire de alienatii §i debilii min
tali, care sunt impiedicati sa se casatoreasca chiar daca nu se afla I
pu i sub interdictie.
• ' Daca se pune numai problema lipsei vremelnice a discerna
mantului, instanta va verifica daca motivul invocat drept cauza a
I
lfpsei de discernamant putea crea Tn fapt un astfel de efect §i
daca acesta a existat la data incheierii casatoriei.
I
6. Lipsa de solemnitate [art. 287 alin. (1) §i art. 293 alin. (1) I
NCC] I
Casatoria se 1ncheie, potrivit art. 287 alin. (1) NCC, prin con
'Simtamantul viitorilor soti, care sunt obligati sa fie prezenti impreu
na, insotiii de doi martori la sediul primariei, pentru a-§i da con
I
. simtamantul personal §i in mod public, in fata ofiterului de stare
civilca1 •1
I
Solemnitatea celebrarii casatoriei traseaza demarcatia formala
intra casatorie §i concubinaj. Lipsa unuia dintre element'ele
I
solem-
111
D. LUPA$CU, C.M. CRACIUNESCU, Dreptu/ familiei, Ed. Universul Juri
I
dic, Bucure ti, 2011, p. 186.
I
0
0 40 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
nita\ii altereaza insa§i cerinta solemnitatii in intregul ei §i face de· .
' '

D neinlaturat sanctiunea nulitatii.

I I
'

Este nula absolut casatoria oficiata de o alta persoana decat

0 ofiterul de stare civila, casatoria incheiata fara participarea unuia
sau a ambilor soti, in lipsa martorilor sau in prezenta unui singur
D martor, precum §i casatoria a carei incheiere nu a fast constatata
de catre ofiterul de stare civila. Cu toate acestea, lipsa calitatii de

0 ofiter de stare civila nu impiedica valabilitatea oasatoriei daca a

existat convingerea generala ca persoana in fata careia s-a oficiat
actul de casatorie avea calitatea sa-1 instrumenteze - ,,error comu nis
0 facitjus'.

0 7. Lipsa de publicitate [art. 287 i art. 293 alin. (1) NCC]

0 in afara de prezenta efectiva si concomitenta a viitorilor soti in

fata ofiterului de stare civila §i la sediul serviciul public comunitar

0 local de evidenta a persoanelor, noul Cod Civil mai impune §i

obliga1ia ofi1erului de stare civila de a publica, in extras, declaratia

0 de ca.satoris din ziua primirii acesteia dar §i sa asigure accesul

oricarei persoane la oficierea casatoriei.
Aceasta din urma conditie de publicitate trebuie sa fie inde-,
D plinita nu numai in cazul in care incheierea casatoriei s-ar face la
sediul serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor;

0 ci chiar §i atunci cand, in virtutea dispozi\iilor art. 287 alin. (2)

NCC, incheierea casatoriei s-ar face, in afara sediului ,,serviciului

0 public comunitar local de evidenta a persoanelor".

D 8. Necompetenta ofiterului de stare civila

De§i nu este prevazuta ,in mod expres printre cauzele de
D nulitate a casatoriei, necompetenta ofiterului de stare civila care a
oficiat casatoria este traditional admisa ca sursa virtuala de nuli-,
I I

0
' '
tate absoluta.
Competen1a ofiterului de stare civila imbraca trei forme:
0 - competenta materiala;
- competenta personala;

0 -: competenta teritoriala.
In ceea ce prive§te necompeten1a sa ,,rationae materiad',
aceasta duce la incalcarea dispozitiilor privitoare la nulitatea abso-
0 •• I
 a
Ill. Nulitatea
casatoriei 41

tuta. Prin exceptie, daca inregistrarile au fast facute in registrul de

stare civila de o persoana necompetenta care a exercitat in mod 0
public atribu1ia de ofiter de stare civila, creand o stare de eroare
comuna invincibila, casatoria este valabila, ca o aplica\june a
principiului "error communis tacit jus'.
□
· intr-o ac1iune pentru constatarea nulitatii unei astfel de casa
torii, instanta va stabili mai intai doua imprejurari esentiale: una
a
de
ordin obiectiv, respectiv daca persoana necompetenta a exercitat 0
in mod public atributia de ofiter de stare civila, §i alta de ordin
subiectiv, i anume daca sotii au cunoscut sau nu imprejurarea ca
acea persoana nu are calitatea de ofqer de stare civila. Daca au
ci.moscut acest fapt, ei nu vor mai putea fi considerati in eroare,
□
chiar daca toate celelalte persoane prezente au fost in eroare.
, oaca in privinta necompetentei ofiterului de stare civila cu
8
privire Ia competenta personala nu opereaza cauza de nulitate, in
ceea ce prive te necompetenta privind teritoriul pe care instru □
m·enteaza ofiterul de stare civila (rationae /oc1), se aprecia anterior
intrarii in vigoare a noului Cod civil ca ea duce la nulitatea a
casatoriei.
Prin prisma faptului ca noul Cod Civil reglementeaza in mod D
.expres posibilitatea incheierii casatoriei §i intr-un alt loc decat
acela al primariei, consideram ca in mod tacit a fost abrogata in 0
acest fel cauza de nulitate absoluta in ceea ce prive§te compe

'.
11
tenta teritorialal •
I 0
i
;9. Frauda la lege sau casatoria fictiva [art. 295 alin. {1} D
NCC]
'Prin fraudarea sau eludarea legii se intelege operatia juridica a
prin care sunt folosite de catre pafii unele dispozitii legale, dar nu
in scopul pentru care acestea au fost edictate, ci numai in scopul fl
ca 'in acest mod sa fie eludate alte dispozitii legale. Astfel, scopul
iricheierii casatoriei nu este acela de a intemeia o familie, ci de a
beneficia de unele dispozitii legale, de care nu pot beneficia decat
ll
cei casatoriti.
'
'
I a
[l] In acest sens, a se vedea· Al. BACACI, V.C. DUMITRACHE, c.c. HA □
GEANU, Dreptul familiei, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2012, p. 145.
D
'O Q
r,, ,'.
42 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

0 Frauda la lege este, de asemenea, admisa ca un caz distinct::

de nulitate absoluta a actelor juridice. in privinta casatoriei, reali-1
0 zarea fraudei la Iege duce neaparat §i la fictivitatea acesteia, ca
de pilda, in cazul in care autorul infractiunii de viol incheie ca.sat

0 toria cu victima in scopul de a scapa de consecintele legii penale1

(dispozitii in prezent abrogate).
Casatoria este fictiva atunci cand nu s-a incheiat in scopul de a
0 intemeia o familie, adica de a avea relatii personale §i patrimo.,
niale specifice casatoriei. Casatoria fictiva este considerata a fl'
0 incheiata in lipsa consimtamantului, deoarece partile nu §i-au
exprimat un consimtamant valabil in vederea incheierii casatorieh:
D ci numai unul formal, voint,a Ior interna fiind cu totul alta, ceea c
e,, duce la aplicarea sanctiunii nulitatii absolute.
'

0 Avand in vedere ca, in cazul casatoriei fictive, consimtamantui

exprimat in vederea incheierii acesteia nu este sincer, se poate
spune ca aceasta casatorie apare ca o forma a simulatiei. •
0 Din acest punct de vedere casatoria fictiva se poate analiza ca o.
lipsa de consimt•amant la casatorie, deoarece voint•a declarata,
0 exteriorizata, nu corespunde cu vointa intema, care nu este in sen .
sul intemeierii reale a unei casatorii, a unor raporturi de familie.
•

0 0 alta conditie a casatoriei fictive este scopul, sau intentia de a,

se obtine unele efecte secundare ale casatoriei, cum ar fi folosintl:l

0 locuintei sau scopul de a se eluda anumite dispozitii legale ill)

perative, altele decat cele care reglementeaza casatoria. Astfel"
casatoria fictiva se analizeaza ca o frauda a legii.
0 in cazul fraudarii legii se folosesc mijloace legale pentru a se
obtine rezultate ilegale.
0 Este §i cazul casatoriei fictive: partile se casatoresc, ceea ce
este permis legal, dar cu scopul de a se obtine rezultate care altfel
0 nu s-ar fi putut obtine §i care sunt ilegale, cata vreme nu s-aµ
urmarit i stabilit raporturi specifice casatoriei. n

0 Potrivit art. 295 alin. (2) NCC, nulitatea casatoriei se acoperij

daca, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatore§ti, a
intervenit convietuirea sotilor, sotia a nascut sau a ramas insar-·
0 ' ' '
cinata ori au trec ut 2 ani de la in cheierea casatoriei. Prin indepli--,

0 nirea acestor conditii de acoperire a nulita1. ii casatoriei fictive

pana la momentul ramanerii definitive a hotararii judecatore§ti,
legiui-
0
0
 I'
Ill. Nulitatea casatoriei 43
I
rul a inteles ca, in fapt, scopul casatoriei a fast atins, prin inte
Jeierea
,If
efectiva a familiei. I
·if:.10. ipsa diferentierii sexuale [art. 277 alin. (1) i (2) NCC] I
,;,-1,

•• Nerespectarea ace tei conditii duce, indiscutabil, la nulitatea

a15. oluta a casatoriei. In practica judiciara s-a decis ca diferentie
I
a: sexuala este de esenta casatorirei11• A§adar, va fi lovita de
i;;iitate absoluta casatoria persoanelor de acela§i sex, precum §i
I
'acelora al caror sex nu este bine precizat, astfel ca din acest
otiv este cu neputinta consumarea casatoriei. I
11. Lipsa consimtamantului [art. 271 i art. 293 alin. (1) I
·• ,,
CC]
,.1

,;Lipsa consimtamantului duce la nulitatea absoluta, atat atunci

I
Alild este vorba de lipsa sa materiala, cat §i atunci cand este
ofba de lipsa psihica a acestuia, in cazul celui lipsit vremelnic de
I
ac'."ultatile mintale. La fel, debilii §i alienatii mintali nu pot
exprima ll,consimtamant valabil, insa, in acest caz, casatoria va fi I
nula §i ilil·motive de ordin biologic §i social.
;
· lnexistenta consimtamantului echivaleaza §i cu neexprimarea I
c!3stuia, raspunsul negativ al unuia dintre soti la intrebarea dele
ga,tului de stare civila sau neexprimarea acestuia cu respectarea
"odqiilor de forma prevazute de lege, adica personal de viitorii
I
ot i, simultan §i public•
• I
Test grila I
i1. Regimul juridic al nulitatii absolute ca sanctiune a ca
atoriei determina:
I
<
'a) in exclusivitate, posibilitatea •unuia dintre soti de a invoca
litatea; '
I
b) in exclusivitate, posibilitatea sotilor de a invoca nulitatea;
I
, ,,

I
,:-.
111
: Trib. Suprem, dee. eiv. nr. 974/1972, i dee. nr. 1196/1972, eitate
e".FI.A. BAIAS, M. AVRAM, C. NICOLESCU, Modificarile aduse Codu/ui Fa

mi/iei prin Legea nr. 288/2007, i'n Dreptul nr. 3/2008, p. 14.
I
I f
''
44
I I' Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

I
c) in exclusivitate, posibilitatea autoritatii tutelare de a invo •'
nulitatea, in cauze in care sunt prezenti minori. ,.,

I 2. Sunt cazuri de nulitate absoluta:

a) lipsa materiala a consimtamantului;
I b) alienatia $i debilitatea mintala;
c} lipsa formalitatilor de solemnitate $i publicitate la incheiere ;

I casatoriei.
3. Casatoria este sanctionata cu nulitatea in cazul:
I '
a) nerespectarii compe tentei personale a ofqerului de stare'
civila;
I b) nerespectarii, de principiu, a competentei materiale a of1i
e-,
rului de stare civila;

I c) leziunii ca viciu de consimtamant.

I 4. Casatoria incheiata impotriva dispozitiilor privitoare Ia 1

varsta legala, nu va fi declarata nula, daca:

I a) sotia a dat na$tere unui copil; :: -,

b) unul dintre soti are, de la unitatea militara, o permisie mai ·

' ,, '
scurta de 1o zile;
I c} unul dintre soti este lipsit de discemamant in momenttll
.
incheierii casatoriei.
'
. ;i
I 5. Constituie cauze de nulitate absoluta: 1,

I a} nesocotirea rudeniei in grad prohibit la casatorie; ,

b} casatoria incheiata cu nesocotirea formalitatilor ce asigural

I solemnitatea §i publicitatea;
c} lipsa vremelnica a discernamantului.

I 6. Sunt cauze de nulitate absoluta a casatoriei:

a} neobservarea cerintelor de valabilitate privitoare la
I .
existenta', consimtamantului la casatorie; ,,n
''
b) casatoria incheiata cu minorul ce nu a implinit varsta 16 ani;

I c) starea de alienatie §i debilitate mintala.

I
i
 m. Nulitatea casatoriei 45
I
,7 constituie cauze de nulitate absolute:
a) casatoria incheiata de minorul de 16 ani, fara I
incuviintarile sau autorizarile prevazute de lege;
b) casatoria incheiata de minorul care nu a implinit varsta de
16 ani;
I
c) casatoria incheiata cu alt scop decat acela de a intemeia
o familie.
I
•·

a. Bigamia constituie cauze de nulitate absolute dace: I

a) in cazul divortului din culpa, sotul reclamant decedeaza,
mo tenitorii sai continuand actiunea de divort, iar sotul parat, a I
carui culpa se constata, incheie o casatorie subsecventa;
b) este incheiata o ca.satorie anterior ramanerii definitive a ho
tararii de declarare a nulitatii absolute ori a anularii primei casa
I
torii;
,c) in cazul divortului, cand unul dintre soti incheie o noua casa
I
torie inainte de pronuntarea hotararii de desfacere a casatoriei
anterioare. I
9. Casatoria intre persoane aflate in relafie de rudenie I
colaterala de gradul 4:
a) este sanctionata cu nulitatea absolute. daca nu este auto I
tizata de instanta
' de tutela;
I
.

b} este sanctionata cu nulitatea relativa daca nu este autorizata

de instanta de tutela;
c) este sanctionata cu nulitatea absoluta, care poate fi aco-
perita in cazul obtinerii autorizarii din partea instantei de tutela.
I
1O. Este posibile validarea cesatoriei nule absolut:
I
a) in cazul lipsei varstei matrimoniale;
b) in cazul casatoriei fictive; I
c) in cazul rudeniei fire ti de gradul al patrulea.

11. Potrivit art. 295 alin. (2) NCC, poate fi validate

I
casatoria nule absolut:
a) in cazul casatoriei intre rude de sange in grad prohibit;
I
b) in materia casatoriei fictive;
c) in cazul lipsei conditiei publicitatii.
I
I
46 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

12. Sunt imprejurari in care poate fi validata casatoria nula

absolut pentru impubertate matrimoniala:
a) ambii soli au implinit varsta de 18 ani;
b) solia a nascut ori a ramas insarcinata;
c) au trecut 2 ani de la incheierea casatoriei.

13. Sanctiunea nulitatii absolute este aplicata:

a) in cazul nerespectarii dispoziliilor legale referitoare la discer-
namant in momentul incheierii casatoriei;
b) in cazul erorii asupra calitalilor persoanei;
c) in cazul lipsei vremelnice a discernamantului.

14. Este posibili validarea unor casitorii nule absolut:

a) in cazul casatoriei intre rude de sange in grad
prohibit; b} in cazul impubertatii matrimoniale;
'
c) in cazul alienatului sau debilului mintal, daca aceasta a fost
incheiata in momente de luciditate.

15. Dreptul la actiunea in constatarea nulitatii absolute a

cisitoriei:
a) se prescrie in termen de 6 luni;
b) este prescriptibil in termen de 3 ani;
c) este imprescriptibil.

Raspunsuri

1.-; 2. a, b, c; 3. b; 4. a; 5. a, b; 6. a, b, c; 7. b, c; 8. c; 9. a;
10. a, b; 11. b; 12. a, b; 13. - ; 14. b; 15.
c.

Secfiunea a 2-a. Cazuri de

nulitate relativii a casatoriei

Nulitatea relativa opereaza in cazul lipsei incuviinlarilor cerute

de lege pentru casatoria minorului (art. 297 NCC), vicierii consim
lamantului (art. 298 NCC), lipsei discernamantului (art. 299 NCC)
i existentei tutelei (art. 300 NCC).
 a
Ill. Nulitatea casatoriei 47
.I
I
,, 1. Lipsa incuviintarilor cerute de lege pentru casatoria
jnoru'lui (art.'297 NCC)
A a cum am aratat, nulitatea absoluta intervine in cazul casa
[or,iei minorului care nu a implinit 16 ani, iar nulitatea relativa inter
I
i ne in cazul in care minorul nu a ob1in ut incuviintarea parintilor
7
5 .; au, dupa caz, a utorelui, i autorizarea instan1ei de tutela in a
I
rei circumscriptie minorul i§i are domiciliul.
I
··•· 2. Viciile de consimtamant (art. 298 NCC)
,"'.ootul I
. ,Eroarea provocata prin dol duce la anularea casatoriei, chiar
a ca ea nu poarta asupra calitatilor esentiale ale sotului care a
I
grovocat-o, daca aceasta imprejurare a determinat consimtaman
t□f c eluilaltsot. I
Dolul comisiv este intalnit, spre exemplu, atunci cand unul
intre soti care, suferind de o boala grava i de durata, a indus in
·,.;., I
r.oare pe celalalt sot in privinta starii sale de sanatate, prin pre-
!Zentarea unui certificat prenuptial fals.
C Dolul poate fi considerat viciu de consimtamant i in cazul in
I
care·manoperele viclene s-au manifestat prin reticenf§1•1 Astfel, in
P.ractica judiciara, s-a apreciat ca suntem in fa1a dolului prin
I
r. ticenta in urmatoarele situatii:
·- 1 '

,. :... ascunderea starii de graviditate rezultata din rela1iil e intime

I
infre1in utecu un alt barbat inaintea casatoriei2l 1;
t!. ascunderea cu buna-ctiinta de catre oricare dintre soti' a
-,: ' 131
mposibilitatii maladive de procreare ;
I
/- ascunderea de catre sot a starii de impoten1a14•1
Malforma1ia care nu constituie o nediferentiere de sex, dar are
I
racterul
'
unei maladii care nu a fost cunoscuta de celalalt sot
irnf rucat i-a fost ascunsa, constituie motiv de anulare a
'
I
casatoriei

re s-a incheiat ca urmare a uni.Ji dol reticent.

111 I
. ·• T. BODOA$CA, Aspecte critice sau controversate. din /egislafia §i
octrina romana cu privire la condifiile incheierii casatoriei, in Dreptul
nr. 3/2004.
I
121
131
141
Trib. Suprem, dee. nr. 1119/1974.
Trib. Suprem, dee. nr. 629/1975. I
, Trib. Suprem, dee. nr. 2042/1976.
'
r,r
0 48 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
.. ;
,ti
0
Eroarea ,
. Spre deosebire de dreptul comun, unde la actele i\Jridice bila.,
terale eroarea se poate referi fie la identitatea fizica, fie la iden- ,
00 titatea civila, fie la calitatile esentiale ale partilor, la actul juridic al \
casatoriei
1 '
' viciu de consimtamant
'
J

Eroareasfera de aplicare
cu privire a acestui
la identitatea fizica poate fi con ceputa este·
iri
restransa la eroarea asupra identitatii fizice a celuilalt sot. '

cazul gemenilor identici. '

0 Aceasta restrangere este menita a evita cazurile in care s-ar
putea cere anularea casatoriei pentru eroare asupra identitatii ci
0 vile a celuilalt so1 sau asupra calitatilor eseniiale ale acestuia,
situatie in care, practic, s-ar incerca o eludare a dispozitiilor legale
0 privitoare la divofi, iar dovada unor chestiuni atat de relative ar fi
foarte greu de fa.cut.
0 Violenta
'
Ca i in privinta dolului, noul Cod Civil nu face decat sa enumere
0 violenta ca viciu de consimtamant la casatorie, ceea ce inseamna
' '
ca i in cazul acesteia se vo r aplica dispozqiile dreptului comun re-

0 feritoare la violen1a, aceasta fiind foarte rar intalnita atat sub forma
de violenta morala (metus} cat, mai ales, sub cea fizica (vis}.
A '

0 In acest sens, s-a constatat ca instanta judecatoreasca che-.

mata sa pronunte anularea casatoriei pentru violenta va trebui sa,
cantareasca greutatea actiunilor invocate drept violenta in rapoi:t
0 cu starea psihica a sotului
' a carui vointa ' a fast alterata. Daca
rapirea va putea constit ui un caz de viol enia (in masura in care

0 persoana rapita nu va consimti ulterior, in mod fiber, la casatorie},

seductia necoroborata cu acte materiale, nu va putea, prin ea
0
' "-<j ..

insa i, sa constituie viciu de consimtamant.

In schimb insa, casatoria incheiata sub imperiul unor acte
A '

'
violente cum ar fi loviturile, o puternica constrangere, amenin1ar e .
D cu moartea, amenin1area cu o arma, va putea fi anulata, intrucat

0 incheierea ei s-a fa.cut printr-un consimtamant viciat prin violenta,

,
De asemenea, in cazul in care, la incheierea casatoriei, con

0
simtamantul unuia dintre soti a fost viciat prin violen1a exercitata
de catre tatal acestuia, casatoria va fi declarata nula daca actiu-.
' ,- -
nea a fast introdusa in termen. ,1

0
0
 Ill. Nulitatea casatoriei 49

Violen1a trebuie sa aiba un anumit grad de intensitate i gra

vitate care sa puna pe eel in cauza in situatia obiectiva, unanim
acceptata, de a nu se opune casatoriei.
Violenta poate constitui motiv de anulare a casatoriei, insa,
'
date fiind condi1iile impuse de lege la Tncheierea casatoriei i obli-
g a t i vitatea verificarii prealabile a acestora, in practica astfel de
cazuri se intalnesc foarte rar.

3. Existen1a tutelei (art. 300 NCC)

s-a considerat ca ratiuni de ordin moral impun aceasta sanctiu

ne[11_ Tutela, ca mijloc de ocrotire a minorului, reprezinta o forma
alternativa de infaptuire a ocrotirii parinte ti, fapt ce da na tere in
beneficiul tutorelui la drepturi [inclusiv dreptul de a incuviinta
casa toria minorului, potrivit art. 272 alin. (2) NCC] i obliga1ii
similare celor parinte ti, astfel ca sanctiunea prevazuta pentru
incalcarea acestui impediment este nulitatea relativa. Tncetarea
tutelei sau dobandriea capacitatii depline de exercitiu a minorului
atrage posi bilitatea incheierii casatoriei cu fostul sau tutore.

(f3· Secfiunea a 3-a. Acfiunea in declararea nulitiifii

Actiunea in nulitate relativa poate fi introdusa numai de sotul al

carui consimtamant a fost viciat sau de eel a carui incuviintare era
I I

necesaar pentru casatoria minorului. Anularea casatoriei in cazul

tutelei poate ti ceruta de sotul minor. in principiu, potrivit art. 302
NCC, mo tenitorii acestuia nu pot continua actiunea in nulitate
relativa, deoarece este o ac\iune personala. Cu toate acestea,
daca ac1iunea a fost pornita de unul dintre soti, mo tenitorii vor fi
introdu i in cauza i o vor putea continuta2l . Ori de cate
ori legiuitorul a vrut ca o ac1iune privitoare la starea civila sa fie
con tinuata de mo tenitori a prevazut aceasta in mod expres,
cum
este cazul, de exemplu, cu actiunea in stabilirea filiatiei fata de
' ' '

111
M. AVRAM, L.M. ANDRE I, lnstitufia familiei in reglementarea Noului
Cod Civil, Manual pentru uzul formatorilor $colii na1ionale a grefierilor,
20120 p. 90.
11
A.-R. TANASE, op. cit, p. 310.
50 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

mama, cu cea in stabilirea paternita1ii i cu ac1iunea in tagaduirea

paternita1ii.
Oat fiind ca aceasta act,iune in nulitate are un caracter per-
sonal, procurorul nu o poate introduce.
Nulitatea relativa a casatoriei poate fi confirmata tacit sau
expres.
Actiunea in nulitate a casatoriei se poate introduce in termen
de 6 luni de la incetarea violentei, ori de la descoperirea erorii sau
'
a dolului.
Termenul de 6 luni in care poate fi introdusa ac1iunea in anu
larea casatoriei pentru viclenie curge de la data cand partea al
carei consimtamant a fost viciat a descoperit existen1a vicleniei.
Potrivit art. 301 alin. (4) NCC, in cazul casatoriei Tncheiate intra
tutore i persoana minora aflata sub tutela sa, actiunea in anula
rea casatoriei poate fi introdusa ,n termen de 6 luni de la incheie
rea casatoriei.
Ac\iunea in nulitate relativa, ca i cea in nulitate absoluta, este
de competen1a instantei determinata dupa dreptul comun, neapli
candu-se dispozitiile speciale pentru competen1a 1n materia divor
tului.
'
Competen1a apaf1ine, in prima instanta, judecatoriei in a carei
raza teritoriala domiciliaza paratul, iar hotararea judecatoreasca
produce efectele constitutive de drepturi, prin crearea unei situatii
juridice noi, fiind opozabila erga omnes.

Secfiunea a 4-a. Regimul juridic al nulitafilor @

Regimul juridic al nulitatilor casatoriei se refera la persoanele
care pot invoca nevalabilitatea casatoriei, la imprescriptibilitatea
actiunii i la posibilitatea de confirmare a casatoriei nevalabile.
Nulita\ile in general - inclusiv cele din materia actului juridic al
casatoriei - au caracter judiciar, sanctiunea fiind producatoare de
efecte numai in baza hotararii definitive a instantei.
'

1. Titularul actiunii

Din punct de vedere al sferei persoanelor indrepta1ite sa o

invoce, nulitatea absoluta se afla la indemana sotilor i a oricarei
 m. Nulitatea dlsatoriei 51
0
persoane care justifica un interes legitim. De exemplu, rudele
sotului decedat vor putea solicita constatarea nulitatii absolute a
c ;atoriei pentru a inlatura vocatia succesorala a sotului supra
0
vietuitor; desfiintarea casatoriei pentru bigamie poate fi ceruta de
5,' 0 tul din casatoria valabila.
0
0
Un asemenea drept este de asemenea recunoscut procuro-
rului, dar numai in timpul vietii sotuor, in masura in care initiativa
sa este necesara pentru apararea drepturilor §i intereselor
legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie §i
ale dispa
0
.rutilor. in baza rolului activ, instanta civila poate semnala partilor
caracterul
.
indoielnic al valabilitatii casatoriei, dar ea nu se poate
'
0
sesiza din oficiu cu privire la nulitatea casatoriei, ca expresie a
11
principiului disponibilitati[ i , specific procesului civil. 0
.
fn cursul procesului penal, instanta sesizata cu privire la
'
savar§irea infractiunii de bigamie, constatand existenta faptei, se 0
va pronunta cu privire la nulitatea casatoriei, dar nu §i asupra
raporturilor nascute din casatoria desfiintata §i anume cele care
nu-§i au izvorul imediat in infractiunea de bigamie, cum ar fi nu
0
mele de familie pe care ii vor avea sotii sau unul dintre ei dupa
qesfiintarea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori rezul
0
tat,i din casatorie.
Nulitatea relativa a casatoriei poate ti invocata numai de sotul 0
.
care pretinde ca i-a fost vici.at consimtamantul prin eroare, dol
sau Violen ta, sau de eel a carui incuvii ntare era necesara in cazul
'
casatoriei minorului.
, .. ...r
0
Dreptul la actiune nu se transfera asupra mo tenitorilor, ace§
tia nu o var putea initia, dar o var putea continua daca a fast
0
pornita de catre unul dintre soti, potrivit art. 302 NCC.
, Procurorul, in limitele atribufiilor de sesizare a instantei, este 0
de asemenea indreptafit sa pramoveze actiunea in anularea casa
toriei (ari de cate ori actiunea este pornita de procuror, titularul Q
dreptului va fi intradus in praces i va putea uza de dreptul de dis
pozqie recunoscut partilor in pracesul civil, renuntand, de exem
plu, la judecata; de asemenea, titularul va putea cere continuarea
0
judecatii daca procurarul §i-ar retrage cererea). 0
0
[lJ N.C. ANITEJ, Dreptul familiei, Ed. Hamangiu, Bucure ti. 2012, p. 58.
0
n_
52 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

2. Termene

A, ctiunea ,n constatarea nulita'tii absolute a casatoriei este im-

prescriptibila.
Anularea casatoriei poate fi ceruta ,n limitele termenului de 6
luni socotit de la ,ncetarea violentei ori de la descoperirea erorii
sau a dolului [art. 301 alin. (1) i (3) NCC].
implinirea termenului de prescrip\ie echivaleaza cu confirmarea
tacita a validitatii casatoriei, prezumandu-se ca titularul dreptului la
actiune a renuntat la dreptul de a invoca nulitatea relativaf 1l .

3. Dovada nulitatii
Cauzele de nulitate pot fi dovedite prin oricare mijloace de pro
ba admise de lege in cauzele privitoare la starea civila i la divof1,
prin derogare de la regulile dreptului comun in materie de probe.

Secfiunea a 5-a. Efectele nulitafii @

Daca instanta declarata nula sau anuleaza casatoria, ea este
'
obligata sa stab ileasca, prin aceea i hotarare, buna sau
reaua-
credinta a sotilor la incheierea casatoriei.
I I

Hotararea este supusa apelului i cailor extraordinare de atac

in termenele i in conditiile dreptului comun; hotararea de admi
tere a actiunii in desfiintarea casatoriei, ramasa definitiva este
' '
opozabila erga omnes.
Casatoria este desfiint,ata din ziua ramanerii definitive a hota-
rarii; in lipsa unei dispozi\ii exprese, unii autori considera ca, prin
analogie cu desfacerea casatoriei, fata de terti, cat prive te
rapor turile patrimoniale, hotararea , i produce efectele de la data
cand s-a facut mentiunea cuvenita pe marginea actului de
casatorie sau
de la data cand tertii au cunoscut desfiintarea casatoriei.
' '

[l) A.-R. TANASE, op. cit., p. 311.

 111. Nulitatea casatoriei 53 B
:1. Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile dintre 0
soti
1.1. Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile perso
0
nale'' 'dintre soti
s otii sunt considerati, sub aspect juridic, ca §i cum nu ar fi fast 0
niciodata casatoriti.
Astfel, se considera ca:
0
- oiii nu au avut obligatii rezultand din situatia de casatoriti.
casatoria incheiata pana la aceea§i data de catre unul dintre soti
0
ramane in fiinta, nefiind caz de bigamie. Sotii se pot ca.satori, fie
care cu altcineva, sau chiar intre ei, daca, intre timp, a disparut 8
cauza de nulitate;
.
,: sotii i§i redobandesc numele avut inainte de incheierea casa-
'
0
toriei, daca acesta se schimbase prin casatorie. Sotul care a luat
D
> •• ; .

prip ca.satoris numele celuilalt sot nu-I poate mentine dupa desfi-
.
lnt,area casatoriei, ca in cazul divortului, deoarece nu exista o dis-
pozitie legala care sa permita aceasta;
- intre soti nu a avut lac suspendarea prescriptiei, caci ei se
0
0
- J ,

considera ca nu au avut aceasta calitate {de soti).

n ,' l

, ,In situatia in care desfiintarea casatoriei are toe ,nainte ca unul

dintre soti sa fi implinit varsta de 18 ani, trebuie analizat in functie
de,cum minorul a fost sau nu de buna-credinta la incheierea casa-
" -·"' J
0
toriei. Astfel, potrivit art. 39 alin. (2) NCC, ,,in cazu/ anuliirii ciisa-
toriei, minorul care a fast de buna-credinfii la incheierea ciisatoriei D
pastreaza capacitatea dep/inii de exercitili'. Per a contrario, mino-
. '
rul ce a cunoscut cauza de nulitate nu va pastra capacitatea de
exercitiu dobandita la casatorie, caci el se considera ca nu a fost
0
s!torit §i nu a avut aceasta capacitate nici in trecut.
,t,l;: ,,
Q
· 4.2. Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile patri
moniale dintre soti D
I
in acest caz pot exista trei situa1ii:
- obligatiile de intretinere nu au putut exista intre soti; cum
0
"Opligatia de intretinere intre soti are fundamentul in casatorie, des
fiintarea acesteia duce, in mod automat, la disparitia obligatiei de
0
intretinere dintre so1i;
0
0-
I
I 54 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

I - regimul comunita1ii legale de bunuri, care ia na§tere in vir.:

tutea casatoriei §i se refera la bunurile dobandite de soti in
I timpu(
casatoriei, se considera, prin efectul retroactiv al desfiint ,arii casa-
toriei, ca nu a fast niciodata aplicabil. In consecin1a, cu privire

I
I
I la bunurile dobandite de so1ii respectivi in timpul casatoriei nu se
mai aplica dispoz1i iil e legale privind bunurile comune, iar in
cazul cand asemenea bunuri au fast dobandite in indiviziune,
ale var fi su
puse regulilor dreptului comun cu privire la coproprietate; ,

- dreptul de mo§tenitor
de so'talse 1ului supravi
soconsidera 1uita existat
ca enu or nu poate opera,
I
deoarece calitatea
niciodata.
,
Daca moartea unuia dintre soti ar interveni dupa ramanerea
I '
definitiva a hotararii prin care casa toria a fast declarata nula
sau anulata, intra persoanele respective nu mai exista §i nu au

I existat niciodata Iegaturi de casatorie, care sa le atribuie calitatea

de soti
§i, prin aceasta, insa§i vocatia succesorala. Chiar aparen1a de
at
I so1i, care existase pana la data cand hotararea ce a desfiin1
casatoria a ramas definitiva, nu mai exista in momentul in care;
intervine moartea unuia dintre ei. ,
I in cazul in care moartea unuia dintre soti este anterioara datei,
'
cand hotararea de desfiintare a ramas defin itive, in baza hotararii
I virtutea efectului
se considera retroactiv
desfiintata,
'
prin care s-a declarat n ulitatea sau anularea casatoriei §i in'
dincare este
chiar de natura
momentul
'
nulitatilor,
incheier ii ei, casatoria
cauza de
I '
nulitate prevaland in raport cu incetarea casatoriei prin decesu·l

I
unuia dintre soti.
'
Prin urmare , casatoria nu poate sa produca niciun fel de efec-
te. So1ul supravietuitor nu poate avea niciun fel de pretentii sue-'
I cesora1er 11, iar daca intra timp primise bunurile mo§tenirii celuilalt
sot, el trebuie sa le restituie, deoarece nu are nicio calitate de a le
I retina; unicul temei legal pe care s-ar fi putut era calitatea de sot.
in virtutea hotararii care a desfiintat casatoria, cu efect retroactiv,
avut vreodata aceasta calitate.
I' el este considerat ca nu are §i nu , -,

l
'
I
sens, a se vedea Al. BACACI, v.c. DUMITRACHE, c.c. HA,
I
111 fo acest
'
GEANU, op. cit., 2012, p. 149.

I
'
 0
111. Nulitatea casatoriei 55

@. 2. Efectele nulitiltii cilsiltoriei cu privire la relatiile dintre

parinti $i copii
Aplicarea riguroasa a principiului retroactivitatii in materie de
nulitate a casatoriei ar avea drept consecinta, in privinta copiilor
nascuti sau conceputi in timpul acelei casatorii, pierderea statu
tului legal de copii din casatorie, pentru simplul motiv ca parintii
Ior, din punct de vedere juridic, nu au fost casatoriti niciodata. Pre
valand insa principiul ocrotirii interesului superior al copiilor, prin
exceptie de la aceasta regula, art. 305 alin. (1) NCC stabile te ca
nulitatea casatoriei nu are niciun efect in privinfa copiilor, care
pastreaza situafia de copii din casatorie; in consecinta, potrivit
art. 305 alin. (2) NCC, in privinta acestor copii se vor aplica, prin
asemanare, dispozitiile prevazute la divort, in ceea ce prive$te
drepturile i obligatiile dintre parinti i copii.
Cao aplicare a exceptiei expres prevazute de art. 305 NCC, va
beneficia de prezumtia de paternitate copilul nascut in timpul
casatoriei desfiintate, precum i copilul conceput in timpul casa
toriei desfiintate [art. 408 alin. (2) NCC, respectiv art. 414 alin. (1)
NCC].
A adar, copilul nu este nevoit, asemenea celui din afara casa
toriei, sa- i stabileasca paternitatea ,,din afara casatoriei", fie pe
cale judecatoreasca, fie pe cale de recunoa tere voluntara a ta
talui, ci este protejat recunoscandu-i-se filia\ia i implicit rudenia
pe linie paterna, cu toate consecintele privind drepturile i obli
gatiile acestei calitati.
in cazul in care s-ar contesta filiatia din casatorie, ori s-ar taga
dui paternitatea copilului respectiv, dupa cum urmeaza i in cazul
in care copilul ar avea sa- i stabileasca filiatia printr-o actiune in
reclamatie de stat, se va proceda Tntocmai ca $i cum ar fi vorba de
copii ultati dintr-o casatorie valabila.
(!j§) .
3. Casatoria putativa (art. 304 NCC)

Definifie. Casatoria putativa este acea casatorie care, de$i nula

sau anulata, produce unele efecte Tn raporturile dintre soti, in
'
I
I 56 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

I considerarea faptului ca eel putin unul dintre ace§tia a fest de

buna-credinta111• 1'

I Buna-cred inta a unuia sau a ambilor so ti la incheierea casa:-

'
toriei consta in, credinta gre§ita ca au incheiat o casatorie
valabila,
I adica faptul ca nu au cunoscut existenta uilui impediment la in
cheierea casatoriei sau ca nu au respectat o conditie de fond •
121
Buna-credinta nu trebuie dovedita, ea se prezuma, pe cand
I reaua-credinta' trebuie dovedita de eel care o invoca. Sotul 'de
buna-credinta va avea acela§i regim juridic cu un sot divor tat, in
.t

I timp ce sotul de rea-credinta va avea statutul 1·uridic de concubin.

' '
Efectele casatoriei puta tive difera dupa cum ambii soti sau

I dear unul dintre ei a fest de buna-credinta. 1

'
In cazul putativitatii bilaterale se vor aplica, in ce ii prive§te pe

I
ambii soti, dispozitiile privitoare la divert, cum ar fi: ·•
' ' ,
- intre soti au existat obligatiile specifice casatoriei;
- intra soti a operat suspendarea cursului prescriptiei extinc-
I tive;
- se va mentine capacitatea de exercitiu dobandita prin efectul

I '
casatoriei de cat re minor;
'
- nu se va putea mentine insa numele de familie al celuilalt

I sot, luat odata cu incheierea casatoriei;

'
- daca sotii au ales un regim matrimonial prin conventie ma

I trimoniala se va aplica acesta sau, daca nu au fa.cut o

asemenea' alegere, regimul comunitatii legale de bunuri; ·

I - va putea exista obliga1ia de intretinere intre fo§tii soti;

- se va mentine vocatia succesorala daca decesul celuilalt sot
' ' .
a avut loc inainte de desfiintarea casatoriei prin hotarare judeca-
I toreasca.
in cazul putativitatii unilaterale efectele mentionate se vor pro

I duce numai cu privire la sotul care a fast de buna-credinta.

I
I •

i l 1l E. FLORIAN, op. cit., 2011, p. 78, citat de A.-R. TANASE, op. cit.,

I p. 314.
121
N.C. ANITEI, op. cit., p. 61.
 Ill.Nulitatea casatoriei 57 0
Test grila
0
,.1. Constituie cauze de nulitate relativa a casatoriei:
,, a) lipsa existentei consimtamantului; 0
,. b) lipsa vremelnica a discernamantului;
c) lipsa i ncuviin1arii sau a autorizarii necesare a casatoriei 0
minorului.

2. Anularea casatoriei intervine daca:

0
a) unul dintre soti nu-§i indepline§te obligatiile conjugale;
b) s-a incheiat intr-un alt foe decat eel prevazut de lege;
0
;;
c) sotii nu §i-au comunicat reciproc starea sanatatii.
Q
3. Constituie nulitate relative potrivit legii:
a) incheierea casatoriei intre minor §i tutorele sau in cazul in D
care se acorda dispensa de catre autoritatea tutelara de Ia domi
ciliul minorului;
b) incheierea casatoriei intra un barbat minor §i o femeie ma
0
jora care a cunoscut acest lucru §i §i-a exprimat consimtamantul
pentru incheierea casatoriei, iar din casatorie a rezultat un copil;
0
; c) eroare asupra identitatii fizice a celuilalt sot.
D
) 4. Nulitatea relativa in cazul viciilor de consimfamant:
a) este acoperita daca sotii au conviefuit timp de 6 Iuni de la 0
data incetarii violentei ori cunoa§terii dolului sau a erorii;
b) presupune un drept de acfiune ce are ca termen de pres D
crip1ie 6 luni de la data incetarii violentei ori cunoa§iterii dolului sau
a erorii;
c) este acoperita in cazul in care au trecut 2 ani de la incheie
8
rea casatoriei.
) Q
, , 5. Casatorla minorului in varsta de 16 ani, fara incuviintare
prealabila, poate fi validata daca:
I
0
"a) sotii au convietuit timp de 6 !uni de la data incheierii casa
• toriei; 0
b) sotii au obtinut incuviintarile prevazute de lege pana la
ramanerea definitiva a hotararii de desfiinfare a casatoriei; 0
c) eel putin unul dintre soti a implinit varsta de 18 ani.
0;
I
I Ir" 58 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

6. in cazul lipsei vremelnice a discernamantului, casatorii

' nu poate fi anulata daca: ,
I a) sotii au convietuit timp de 6 luni de la data descoperirii lip ei
I I

vremelnice a facultatilor mintale;

'
i b) sotii au convie tuit timp de 2 ani de la data descoperirii lips 1
vremelnice a facultatilor mintale; '
c) sotia a nascut sau a ramas insarcinata.
I i 7. Constatarea nulitat,ii casatoriei:
a) produce pentru sotul de buna-credinta din casatoria puta-

I I! tiva, acelea i efecte ca pronun1area divon;ului;

b) nu produce efecte nici ex nunc, nici ex tune;
· '

I c) nu produce efecte asupra copiilor, pastrand situatia de COP.ii

din casatorie. I.
l
I
I 8. Nulitatea relativa:
a) poate fi invocata de orice persoana care are interes;
j
I
I
• I

'
b) este supusa prescriptiei extinctive;
c) intervine in cazul nerespectarii farmei ad validitatem.
I 9. Casatoria putativa reprezinta:
a) casataria incheiata cu alt scop decat acela de a intemeiao
I familie; ·
b) casataria incheiata cu nerespectarea conditiilor de validi ate,
I

I in cazul in care eel putin unul dintre sati a fast de buna-credinta;

c) casatoria nula sau anulata, dar la incheierea careia a!!l.bii

I sa ti au fast de buna-cred inta.

' ,

I
1 O. Referitor la efectele casatoriei putative:
a) asupra raporturilor patrimoniale dintre fo tii sa1i,
sunt supuse dispozitiilor referitaare la divan;;

I b) asupra raporturilor nepatrimaniale, ambii soti var avea situa

tia de sati dintr-a casatorie valabila, dar desfacuta prin divon;; :
I c) sotul minor de buna-credinta la incheierea casatoriei va pas•
tra capacitatea deplina de exercitiu i dupa canstatarea nulitafii

I sau anularii casatoriei.

I
I
 Ill. Nulitatea casatoriei 59 D
Raspunsuri 0
1. b, c; 2. b; 3. a, c; 4. a, b; 5. b; 6. a, c; 7. a, c; 8. b; 9. b, c;
10. a, c' .
0
0
0
0
0
D
D
0
0
I'
[ 0
0
i
0
I!
0
t Ii D
(
J 0
f
n
'i
Ii
0
D,
11
ll
:"i
't,
 Capitolul IV. Efectele casatoriei

Secfiunea 1. Efectele casatoriei cu privire la relafiile

personale dintre sofi i la capacitatea de exercifiu

Normele ce privesc efectele casatoriei reglementeaza partial

'
relatiile personale dintre soti, care dobandesc astfel un caract er
juridic, majoritatea raporturilor de acest gen avand mai degraba un
caracter moral. Articolul 307 NCC prevede ca relatiilor de familie Ii
se aplica dispozitiile Cartii a II-a, Titlul II, Capitolul V ,,Drepturil e i
indatoririle personale ale sotilor''i indiferent de regimul matrimonial
ales. 0 reglementare riguroasa a raporturilor personale dintre sou
'
ar constitui o ingerinta neavenita a legiuitorului in relatiile de fa -
milie.
In relatiile ce se nasc in timpul casatoriei este consacrat prin
cipiul egalitatii dintre soti, ca o aplicare a principiul egalitatii sexe
lor prevazut in art. 48 alin. (1) din Constitutie i consta in aceea ca
sotii hotarasc de comun acord in tot ce prive te casatoria (art. 308
NCC).
Efectele generale ale casatoriei sunt guvernate de legea re 9e
dintei obi nuite comune a sotilor, iar in lipsa, de legea cetateniei
comune a acestora ori de legea statului pe teritoriul caruia a fost
celebrata casatoria, daca nu exista o cetatenie comuna [art. 2589
alin. (1) NCC].

1. Drepturile i indatoririle personale ale sotilor (ff)

1.1. Obligatia de respect i sprijin moral (art. 309 NCC)

Este o consecinta a prieteniei i afec\iunii pe care se inte

meiaza raporturile de casatorie. Obligatia are un caracter juridic,
fiind dublata i de prevederile legii penale, care sanc\ioneaza tap
ta celui care are obliga\ia legala de intretinere, fata de eel indrep
tatit la aceasta, de a-I parasi, alunga sau lasa fara ajutor, expu-
 ,..
t
IV. Efectele casatorlel 61 B
nandu-1 la suf erin1e fizice sau morale. Sprijinul moral poate consta
rntr-o sus1in ere reciproca a sotilor in proiectele profesionale, ingri
n
jirea atenta a so1ului suferind sau o stimulare pentru ca sotul sau
sotia sa se poata afirma pe diferite planuri.
3
'
1.2. Obligatia de fidelitate (art. 309 NCC)
a
. Obligatia de fidelitate rezulta implicit din principiul monogamiei. u
u
Codul Civil se refera §i la unele consecin1e ale acestei
obliga1ii.

a
,.
Prezum1ia de paternitate se intemeiaza pe obliga1ia de I'.,
fidelitate a
I
I

sotilor, potrivit careia so1ul mamei este tatal copilului nascut de

ac asta. Anterior intrarii in vigoare a noului Cod Civil, aceasta n
obliga1ie exista pentru femeie, iar in virtutea·principiului
egalita1ii intre sexe, ea exista §i pentru barbat. Dupa '
. ;'
I
fl
dezincriminarea pe
I

nala a infrac1iunii de adulter, incalcarea obligatiei de fidelitate I,

poate constitui un motiv de divort.

, 1.3. Obligatia de coabitare

. Finalitatea rela1 iilor dintre so1 i impune obligaia
1 de a locui im-
.. preuna. Aceasta indatorire rezulta din regula emisa in dispozqiile
'';
g
f 1 art. 309 alin. (2) NCC, pentru ca in finalul acestui articol sa fie I
fl
ji

l'i
·f ca,
{

prevazut faptul pentru motive temeinice, sptii pot hotari sa :1

:it (9. uiasca separat. Refuzul unuia dintre soti de a avea un domiciliu
.i

lj1
I
i1l c'omun in lipsa unor motive temeinice poate constitui motiv de I
'
)JEi. 9i o rt• Exista §i situa1ii de excep1ie, cand sunt posibile domicilii
" :I[I
. , .s parate ale so1ilor. De exemplu: cand numai unul dintre soti i§i
- chimba locul de munca intr-o alta localitate §i acolo incheie un :: n
;; tract de inchiriere pentru o alta locuinta.
; Un sot va putea cere evacuarea celuilalt sot pentru compor
i,
I
"
8
i:tarea abuziva. Exista insa posibilitatea evacuarii so1ului turbulent ,; 0
daca sanatatea celuilalt sot este in pericol, nu are unde locui sau
,_ I -
,i
;;locuinta nu poate fi impartita provizoriu. Astfel, in timpul divofiului
•
II

' pot fi luate masuri provizorii privind locuinta comuna.

!
D
1.4. Obligatia conjugala
0
, Obliga1ia conjugala rezulta implicit din obliga1ia de coabitare,
1
11efiind reglementata expres. Obligatia subzista §i in situatia Yn
D
care sotii locuiesc separat, fiind o obliga1ie distincta de aceea pri-
0'
O
_
I I
62 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

f vind Iocuinta comuna. Nerespectarea acestei obligatii de catre

unul dintre soti poate constitui motiv de divort. Continutul acestei•
obligatii consta in indatorirea sotilor de a avea relatii intime in;i·
preuna. • .l

I
'
i I
I "

I
I
I
! 1.5. Numele sotilor
Odata cu declaratia de ca.satoris, sotii stabilesc §i numele pe
I

care urmeaza sa-1 poarte in timpul casatoriei. Articolul 282 NCC

confera sotnor urmatoarele posibilitati:
I a) sa-§i pastreze fiecare numele avut dinainte de casatorie;
b) sa-§i aleaga, de comun acord, un nume comun al unuia sau
I altuia dintre ei, situatie in care se va schimba numai numele
unuia
dintre soti; '
'
I c) sa-§i aleaga ca nume comun numele lor reunite, situatie in.
care se vor schimba numele ambilor soti;

I d) un sot poate sa i§i pastreze numele de dinaintea casatoriei,

iar celalalt sa poarte numele lor reunite. .

I
Optiunea sotilor va fi fa.cute. fie in cuprinsul declaratiei de casa
torie, fie ulterior, dar nu mai tarziu de momentul incheierii casa
toriei, printr-un inscris separat care se va ata§a la declaratia de·
I ca.satoris.
Daca viitorii soti nu s-au pronuntat in niciun tel, pana la momel'!,
I tul incheierii casatoriei, cu privire la numele pe care ii vor purta, se
prezuma ca fiecare ramane la numele avut pana atuncr i1•1 "'

I in cazul in care sotii au hotarat sa poarte in timpul casatoriet

un nume comun pe care I-au declarat ofiterului '
de stare civila,.

I niciunul dintre ei nu va putea care schimbarea acestui nume pe

cale administrativa decat cu consimtamantul celuilalt sot [art. 31f
alin. (2) NCC]. ' '
I 1.6. Secretul corespondentei
I Niciunul dintre soti nu va fi indreptatit, in temeiul respectariL
 obligatiilor de mai sus, sa exercite un control de orice natura asu-
I
I 111
E. CHELARU, Privire critica asupra noii reglementari a numelui, in
Dreptul nr. 7/2003, p. 5-7; Al. BACACI, V.C. DUMITRACHE, c.c. HAGEANU,'

I op. cit., p. 40-41.

 I
IV. Efectele casatoriei 63
I
gta corespondentei §i relatiilor sociale ale celuilalt sot (art. 31O
CC). I
Niciunul dintre soti nu va avea nevoie de consimtamantul ce-
llllilalt sot Tn alegerea profesiei, nefiind exclusa Tnsa posibilitatea
•. nsultarii sotilor Tn legatura cu aceasta.
I
•• in temeiul principiului egalitatii sotilor, fiecare dintre ei T§i poate
ezvolta relatiile umane, Tncheierea casatoriei neducand la dispa
I
I
111
ritia unuia sau a ambilor soti din viata profesionala. •
',. Casatoria reprezinta insa o ,,limitare a libertatii individuale" sub
' '
spectul comportamentului sotilor. Spre exemplu, practicarea unor
obby-uri sau a unor activitati de o moralitate indoielnica, ce ar I
resupune absenta repetata de acasa, poate constitui motiv de
m vort 121
.,- ' •
Cetatenia nu se dobande§te §i nu se pierde prin casatorie; cu
I
alte cuvinte, casatoria, prin ea insa§i, nu va avea efecte cu privire
.
acetatenia sotilor.
I
. II
'

Test grila

1. Sunt obligatii reciproce personale intre soti:

' '
"a) obligatia de a contribui, in raport cu mijloace le fiecaruia, la
cfii:lltuielile casatoriei;
tb) obligatia de sprijin moral;
I
. .
c) obliga tia de fidelitate. I
2. in ceea ce priveJte numele sotilor, ace tla pot:
,a) unul dintre ei, s - i pastreze numele dinaintea casatoriei, iar
I
lalalt sa ia numele lor reunite;
'.' b} sa ia numele unuia dintre soti; I
-
·. c) sa pastreze fiecare dintre ei numele dinaintea casatoriei.
,
I
·
'_ 3. Numele de familie pe care ii vor purta sotli in timpul
c,iisatoriei poate fl:
1
I
a) numele oricaruia dintre ei ori numele lor reunite;
b) un nume comun ales de viitorii soti;
•
I
111
Al. BACACI, V.C. DUMITRACHE, C.C. HAGEANU, Op. cit., 2012, p. 44.
[ZJ A se vedea J. CARBONNIER, Droit civil, Ed. PUF, coll. Quadrige,
I
I
of. I, 2004, nr. 547-553, nr. 553.
j
 a ,---

n 64 Dreptul familiei. Regimuri matrimonlale. Sinteze. Teste grila

Q c} un sot poate sa-§i pastreze numele de dinaintea casatoriei,

iar celalalt sa poarte numele Ior reunite.

0 4. Casatoria se intemeiaza pe:

a) obliga1iile patrimoniale dintre so1i ce decurg din incheierea
0 casatoriei;
b) liberul consim1amant al so 1il or;
D c) raporturile asimilate prin lege dreptului familiei. ,

D 5. Casatoria ifi produce efecte asupra:

a} numelUi so1ilor, ace§tia fiind obliga1i sa poarte numele decla-
0 rat la incheierea casatoriei;
b) coresponden1ei §i implicarii in relatiile sociale;
c) oferirii de sprijin moral reciproc.
0-
i
6. Constituie efecte ale casatoriei:
D a) dobandirea de catre minor a capacita1ii depline de exerc1i iu;
b) intocmirea §i depunerea declara1iei de casatorie;
0 c) lipsa autoriza1iei legale pentru casatorie unui ceta1ean ro
man cu un strain.

0 7. Potrivit art. 308 NCC, principiul codeciziei presupune:

Q a) prezum1ia de mandat tacit reciproc intra so1i, in tot ceea

ce prive§te casatoria;
b) luarea deciziilor de catre so1i, de comun acord, in tot ceea
Q ce prive§te casatoria;
c) posibilitatea de a incheia acte in nume propriu ori in numele

0 ambilor, in tot ceea ce prive§te casatoria.

D 8. Potrivit art. 310 NCC, principiul independenfei sotilor

este concretizat prin:

0 a) posibilitatea de a cenzura coresponden1a;

b) posibilitatea de a dispune liber de op1iunea profesionala;

0 c) posibilitatea de a intre1ine rela 1ii sociale nealterate de cali

tatea de sot.
'

0 9. Datoria sofilor de a locui impreuna implies:

.
a) in principiu, indatorirea sotilor de a coabita;

0 ..
.
 I
I
IV. Efectele casatoriei 65 I
b) exceptional, posibilitatea sotilor de a locui separat;
c) obligatia de coabitare, aceasta fiind insu§i scopul casatoriei. I
1o. Statutul matrimonial reprezinta: I
a) corolarul principiului egalitatii in drepturi a sotilor;
b) drepturi §i obligatii ale sotilor, prestabilite de lege, fara posi
bilitatea de a fi acceptate selectiv de catre ace§tia;
I
, c) totalitatea drepturilor §i 1ndatoririlor sotilor, de natura perso
n.ala §i patrimoniala, care subzista pe toata durata casatoriei.
I
Raspunsuri
I
1. b, c; 2. a, b, c; 3. a, c; 4. b; 5. a, c; 6. a; 7. b; 8. b, c; 9. a, b; I
10. a, b, c.
I
Secfiunea a 2-a. Efectele ciisiitoriei
cu privire la raporturile patrimoniale dintre sofi I
1. Notiunea de regim matrimonial
I
Prin regim matrimonial intelegem totalitatea normelor juridice I
I
care reglementeaza relatiile dintre soti cu privire la bunurile Ior §i
pe cele dintre sofi §i teyti privind bunurile comune111•

1.1. Consideratii generale I

I
Daca pana in prezent dreptul familiei cuno§tea a reglementare
distincta, dupa intrarea in vigoare a noului Cod Civil, in contextul
aplicarii principiului unificarii normelor legislative, care guverneaza
raporturile de drept privat, sunt reintroduse §i reglementarile pri
vind dreptul familiei, care in mod tradifional constituie o parte a
I
dreptului civil, iar nu o ramura distincta de drept.
Reformarea regimului matrimonial din Romania constituie una
I
dintre cele mai importante modificari adusa prin noul Cod Civil.
Regulile referitoare la singura posibilitate existenta anterior, in
I
Co
I
dul familiei, regimul comunitatii legale de bunuri, fara posibilitate

111
Al. BACACI, v.c. DUMITRACHE, c.c. HAGEANU, op. cit., 2012, p. 50.
.
I J
66 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

de derogare, cu partajarea Tn pat1i egale a bunurilor comune la

data Tncetarii comunita\ii de bunuri, erau reguli ce nu mai cores
pundeau unei societa\i Tn care acumularea personala de bunuri
devine deziderat social.

1.2. Clasificare

a) Oupa izvorul /or, regimurile matrimoniale suntl11:

- legale;
- conventionale. Se nume te conven\ie matrimoniala actul
juridic incheiat fie Tnainte de celebrarea casatoriei, prin care viitorii
soti stabilesc regimul matrimonial caruia i se vor supune, fie Tn
tim'pul casatoriei, prin care sotii modifica ori inlocuiesc regimul ma-
trimonial.
b) Dupa structura /or sunt:
- de comunitate;
- universale sau pat1iale de bunuri;
- de separatie (regimul separa1iei de bunuri i regimul dotal);
- regimuri matrimoniale eclectice, care imbina separa\ia de
bunuri in timpul casatoriei, cu principiul comunita1ii de bunuri ce
se manifesta la desfacerea acesteia.
c) Dupa cum se pot sau nu modifica in timpul casatoriei:
- regimuri mutabile;
- regimuri imutabile.

2. Conventia matrimoniala @,
2.1. Notiune
Conventia matrimoniala este reglementata la art. 329-338, dar
i art. 366-369 NCC.
Conventia este, din punctul de vedere al obiectului sau, un act
I

juridic cu titlu oneros, deoarece vizeaza latura patrimoniala a ra-

porturilor dintre sorli 21 i are ca obiect de reglementare
modalitatea

111 C. N1coLESCU, Regimurile matrimoniale conventionale rn sistemul

Noului Cod Civil Roman, Ed. Universul Juridic, Bucure ti, 2012, p. 25.
l 2J M . AVRAM, C. N1c6LESCU, op. cit., p. 69-70.
 IV. Efectele casatoriei 67 !
de constituire, gestionare, dispozitie §i lichidare a bunurilor co
mune i proprii ale so1il or.
8
· Tn lipsa unei definitii legale, notiunea de conventie matrimoniala
a fast definita de unii autori ca fiind actul juridic prin care viitorii u
ll
soti sau sotii, uzand de libertatea conferita de legiuitor, i§i stabi-
• •
Jesc, prin acordul for, regimul matrimonial propriu sau i i modifica,
in timpul casatoriei, regimul matrimonial sub cares-au casatortif1l
. i
Aceasta no1iun e desemneaza acea conventie prin care viitorii soti

a
121
stabilesc regimul conventional caruia se supun •
Tn doctrina convent ia matrimoniala a fost definita ca fiind actul
juridic prin care partile •1§i reglementeaza raporturile patrimoniale
esent iale care se vor desfa ura intre ei in timpul casatorie1i3•1
•
· Din punct de vedere terminologic, exista o diversitate de expre-
sii pentru a desemna aceasta no1iune: convenfie matrimoniala,
contract matrimonial, acord prenupfial, contract de casatorie sau
u
0
conven,tie de casatorie.
Potrivit art. 312 NCC, viitorii soti vor putea alege ca regim ma

0
trimonial: a) comunitatea legala, b) separa1ia de bunuri sau c) co
fT!Unitatea conventionala.
" Viitorii soti vor putea stabifi de camun acord, inainte de in
cheierea casatoriei, regimul juridic aplicabil bunurilor dobandite de
ei d_upa 1ncheierea mariajului. .
D '
Cu toate acestea, indiferent de regimul matrimonial aplicabil,
sotii sunt obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia, la D
cheltuielile casatoriei, daca prin conventie matrimoniala nu s-a
prevazut altfel. Orice conventie care prevede ca suportarea chel D
n
fuielilor casatoriei revine doar unuia dintre soti este considerata
nescrisa, deoarece este firesc ca fiecare din soti sa participe, 1n
•··.. f4nctie de veniturile sale, la bunul mers al casatoriei, astfel ca
.. art. 326 prevede ca munca oricaruia dintre soti 1n gospodarie i
.
' a
u
,. pentru cre terea copiilor reprezinta o contributie la cheltuielile
·• satoriei.

·,
111
C.M. CRACIUNESCU, Regimuri matrimoniale, Ed. All Beck, Bucu D
u
l'?{lti! 2000, p. 11.
21
" .! I.P. FILIPESCU, Tratat de dreptu/ familiei, Ed. All Beck, Bucure§ti,
2!)003 p. 42.
11
P. VASILEscu, Regimurile patrimoniale, Ed. Universul Juridic, Bucu
re§li, 2009, p. 203. Q
 J1
I
r 68 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Slnteze. Teste grila

'
I Alegerea regimului aplicabil va trebui consemnata intr-unJ
inscris denumit ,,Conventie matrimoniala" care va fi autentificat de/

I Notarul Public avand consimtamantul tuturor partilor, exprimat de;

acestea fie personal, fie printr-un mandatar imputernicit sa fatal

I
acest lucru prin procura speciala §i autentica, avand un continut;'
predeterminat, sub sanctiunea nulitatii absolute prevazuta de dis;;•i
pozi'tiile art. 330 NCC. Convent,ia matrimoniala incheiata inainte' 1 .

de casatorie produce efecte numai de la data incheierii casatoriei;.}

I Ii
iar Conventia incheiata in timpul casatoriei produce efecte de la,·
data prevazuta de parti sau, in lipsa, de la data incheierii ei.
I 2.2. Publicitatea

I l
I, Conventia
' matrimoniala incheiata va fi inscrisa in Registrul
National Notarial al Regimurilor Matrimoniale (RNNRM), tinut
,

·
,.
in
',.

I format electronic potrivit legii, fie de catre Notarul Public, fie de

cat e partile contractante (sotii in§i§i). '·
I lnscrierea conven1iei matrimoniale in RNNRM asigura
posi bilitatea cunoa§terii de catre oricine a regimului matrimonial
I ales de soti. De aceea orice persoana, fara a fi obligata sa
justifies,.uri

I interes, va putea cerceta RNNRM §i va putea solicita eliberarea

unor extrase certificate, neindeplinirea formalitatilor de publicitate.

I
facand ca sotii sa fie considerati, in raport cu tertii de buna-·,
credinta, ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii .
legale. Tn cazul in care conventia matrimoniala nu a fast inscris • .
(
I '

in RNNRM, aceasta va fi inopozabila tertilor. In schimb, in cazul in.

care este lovita de nulitate, intre soti se va aplica regimul comt,!:':
I nitatii legale, iar potrivit dispozitiilor art. 338 NCC, drepturile do-
, t

bandite de tertii de buna-credinta nu vor fi afectate.

"""

·' ··
'

I
' t ,\,

De mentionat este faptul ca, potrivit art. 369 NCC, regimul ;

matrimonial, odata ales, poate fi modificat sau inlocuit de soti cu}

I un alt regim matrimonial numai dupa trecerea a eel putin un an de ;i·

la data incheierii casatoriei. ·

I
Dupa trecerea termenului de 1 an, modificarea sau inlocuir a
unei conventii matrimoniale cu alta se va putea face de catre soti
ori de cate ori ace§tia o doresc, cu respectarea condiiiilor cu
I privire la incheierea §i publicitatea noii conventii matrimoniale,
referitoare la inscrierea actului in RNNRM, in registrul de stare civila

I sau in alte registre de publicitate (cartea funciara, registrul comertului

etc.).
I ,
 IV. Efectele casatoriei 69
I
.\ Astfel, creditorii care se considera prejudiciati pot introduce I
actiune pauliana in termen de un an de la inscriere, sau, dupa
. de cand au luat cuno tinta de aceste imprejurari pe alta cale, I
"cesta fiind un termen de decadere §i nu de prescriptie. Mai mult

I
reditorii pot invoca oricand, pe cale de excep\ie, inopozabilitatea
odificarii sau lichidarii regimului matrimonial facut in frauda
iratereselor for.

Test grila
I
1. ConvenJia matrimoniala reprezinta:
I
I
,a) o conventie prin care viitorii soti stabilesc regimul matri
onial caruia se supun;
;; b) o conventie prin care sotii largesc sau restrang comunitatea
e:t .b,unuri in condifiile legii;
c) o conventie incheiata in considerarea casatoriei, in forma
I
olemna, sub sanqiunea nulitatii absolute.
'. 2. Conventia matrlmoniala: I
· a) deroga '
ales; de la dispozitiile legale privind regimul matrimonial I
b) poate fi incheiata inainte de oficierea casatoriei;
,i c) poate fi incheiata dupa oficierea casatoriei.
I
.
3. Conventia matrimoniala incheiata de minorul cu varsta
'
I
! gala pentru casatorie:
; a) este valida daca a fast incheiata cu incuviintarea ocro I
itorului legal i autorizarea instanfei de tutela;
:; b) poate fi anulata daca a trecut un an de la incheierea casa
toriei;
I
c) nu poate fi anulata daca a trecut un an de la incheierea ca
sa..toriei.
I
1
·-
4. Publicitatea conventiei matrimoniale se realizeaza prin:
' I
; a) afi area unei copii de pe actul de casatorie alaturi de un
1;1xemplar al conventiei, la sediul de stare civila unde a avut foe
oficierea casatoriei;
I
t b) inscrierea in Registrul na,tional notarial al regimurilor
matri-
,·.·
rfioniale; I
I
1
 0
.n 70 !)reptul fa.millei. Regimuri matrimonfafe. Sfnteze. Teste grila

c) mentiunea ce se face pe actul de casatorie referitor la con­ventie.

I
D 5. Limltele conventiei matrimoniale sunt determinate de:
regimul primar im'perativ;
stipularea in conventie a unor clauze de preciput;
0 ordinea publica i bunele moravuri.

B
i
D r
i
6. Modificarea regimului matrimonial poate avea roe:
a) pe cale judiciara, prin pronuntarea instantei, la cererea unuia dintre soti, a s
,!
,,t,
"
! >)'

0 b) pe cale judiciara, la cererea creditorilor personali ai unuia

dintre soti, pentru acoperirea creantei, daca bunurile personale ale

0 1
acestuia nu au fast indestulatoare;
c) pe cale conventionala, la un an de la incheierea casatoriei.
,1]
0 It
,
7. Sunt caractere juridice ale conventiei matrimoniale:
i,
I,
a} caracterul intuitu personae;
b} act cauzal special (affectio conjugalis};
0 c} act cu caracter public.
,
I
,, I
8. Conventia matrimoniala:
ll
I a) poate deroga de la dispozitiile legale privind regimul matri

0 1 monial ales, daca sotii hotarasc astfel;

b} nu poate aduce atingere egalitatii dintre soti, autoritafii parin
0 te ti sau devoluVunii succesorale;
c) poate dispune asupra modului de lichidare a comunitatii con

0 ventionale, in cazul in care prin conventia respectiva s-a adoptat

acest regim.

0 9. Sunt reguli generale de organizare in materia conventiei

matrimoniale:
a) principiul libertatii conventiilor matrimoniale;
' '
b) principiul acceso rialitatii;

D c) principiul libertatii alegerii profesiei.

10. Nulitatea conventiei matrimoniale:

Q '
a) atrage aplicarea intr e soti a regimului matrimonial primar;
0
 -I
IV. Efectele casatoriei 71 I·
b) atrage aplicarea intre soti a regimului matrimonial al cornu
nitatii legale, fara a aduce atingere drepturilor dobandite de tertii
I
de buna-credinta;
c) nu i§i produce efecte asupra regirnului matrimonial in ge I
nera, ci doar sanctioneaza clauzele prevazute in conventie.
I
Raspunsuri
I
1. a, b, c; 2. b, c; 3. a, c; 4. b, c; 5. a, c; 6. a, c; 7. a, b, c; 8. b,
c; 9. a, b; 10. b. 8
3. Regimul comtinitatii legate I
Constituie regula in materie §i se aplica ori de cate ori sotii nu
§i-au stabilit anterior casatoriei regirnul matrimonial ce urmeaza sa
I
Ii se aplice sau pana la modificarea acestuia la eel putin 1 an de la
7ncheierea casatoriei, prin conventie rnatrimoniala.
I
Astfel, incheierea unui conventii rnatrirnoniale este necesara
'
numai pentru regirnul separatiei de bunuri sau regimul
comunitatii
i
conventionale.
lndiferent de regimul matrimonial pentru care vor opta, viitorii
sot,i var trebui sa ii indice imediat dupa incheierea casatoriei, fa-
candu-se in acest sens men1iune pe actul de casatorie, el i
produ
cahd efecte in raporturile dintre soti din ziua incheierii casatoriei,
iar fata de terti dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate.
$i in noua reglementare in cadrul regimului comunitatii legale I
coexista trei patrimonii:
- patrimoniul propriu al sotului, alcatuit din drepturi §i obligatii I
calificate de lege ca fiind proprii;
- patrimoniul propriu al sotiei, de asemenea alcatuit din drepturi
§i datorii proprii;
I
- cornunitatea alcatuita dintr-o latura activa (drepturi §i bunuri
dobandite in timpul casatoriei) §i o latura pasiva (datorii calificate
I
de lege ca fiind datorii comune ale sotilor).
Potrivit art. 340 NCC, sunt bunuri proprii ale fiecarui sot:
I
a) bunurile dobandite prin mo$tenire lega/a, legat sau donafie,
I
cu excep,tia cazului in care dispunatorul a prevazut, ln mod
expres, ca e/e vor ti comune. In acest caz, spre deosebire de re-
u
0 72 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

D glementarea din Codul familiei, s-a instituit conditia ca dispu

natorul sa fi prevazut in mod expres ca bunurile var fi comune,t

0 ceea ce presupune o schimbare in privin1a s olu1iil or adoptate pana.

in prezent.
b) bunurile de uz personal;
0 c) bunurile destinate exercitiirii profesiei unuia dintre sofi, daca
nu sunt elemente ale unui fond de comerf care face parte din
comunitatea de bunur/11;
D d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectualii asupra

0 creafiilor sale $i asupra semnelor distinctive pe care le-a lnre

gistrat;
e) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensii, ma
Q nuscrise/e !jtiinfitice sau literare, schifele !ji proiectele artistice,

a
proiecte/e de invenfii !ji a/te asemenea bunuri;
f) indemnizafia de asigurare !ji despiigubirile pentru orice
prejudiciu material sau moral adus unuia dintre sofi;

0 g) bunurile, sumele de bani sau orice va/ori care lnlocuiesc un

bun propriu, precum !ji bunul dobandit in schimbu/ acestora;
h) fructele bunurilor proprii.
0 121
S-a apreciat ca dividendele sunt un accesoriu al actiunii, deci
un fruct civil al acesteia, ceea ce subliniaza caracterul injust al
0 excluderii fructelor bunurilor proprii din regimul comunitatii legale.
Noul Cod Civil, de§i vrea sa corespunda nevoilor actuale ale
0 sot ilor, nu cunoa§te nici de aceasta data n otiunea de bun mixt sau
de 'datorie comuna imperfecta, de§i ele, sunt recunoscute de
0 doctrina §i legislatia de inspiratie franceza, in Codul civil belgian
fiind introduse inca din 1976.

0 Cu alte cuvinte, un bun poate fi propriu, dar poate fi finantat

par'tial din fonduri comune, deci patrimoniul comun ar avea
o ,. creanta fa1a de respectivul bun care ramane propriu fata de
0 terti;
la fel §i o datorie, spre exemplu datoriile contractate numai de
catre unul dintre soti pentru necesitatile menajului daca antrenea-
D
C

za sarcini excesive in raport cu resursele cuplului (art. 1414 C. civ.

0 111
Pentru lamuriri, a se vedea M. EuEscu, Transmisiunea §i impar
feala mo§tenirii, Ed. Academiei, Bucure§ti, 1966, p. 209; T. BoDOA$CA,
0 DreP.tU/ familiei, Ed. All Beck, Bucure§ti, 2005, p. 265.
121
Al. BACACI, V.C. DUMITRACHE, c.c HAGEANU, Dreptu/ fami/iei,
Ed. C.H. Beck, Bucure§ti, 200 , p. 96-98.
0 . '
 IV. Efectele casatoriei 73

belgian), angajeaza nu numai patrimoniul comun, cat §i patrimo

niul sotului contractant, neputand angaja patrimoniul propriu al
sotului necontractant, strain de contractarea unei datorii excesive
in aport cu posibilitatile materiale ale cuplului1•11
Potrivit noilor reglementari, lichidarea comunitatii de bunuri se
face intre sotul supravie\uitor §i mo§tenitorii sotului decedat, fie
prin hotarare judecatoreasca, fie prin act autentic notarial. Pana la
finalizarea lichidarii, comunitatea subzista atat Tn privinta bunurilor,
cat §i in privinta obligatiilor. Cand comunitatea inceteaza, obligati
ile sotului decedat se divid intre mo§tenitori propof1ional cu cotele
ce le revin din mo§tenire.
In conditiile in care regimul comunita\ii de bunuri Tnceteaza prin
desfacerea casatoriei, fo§tii soti raman coproprietari in devalma§ie
asupra bunurilor comune pana la stabilirea cotei-paf1i ce revine
fiecaruia (art. 356 NCC). in cadrul lichidarii comunitatii, fiecare
dintre soti preia bunurile sale proprii, dupa care se va proceda la
partajul bunurilor comune.
in acest scop, se determina mai intai cota-parte ce revine
fiecarui sot, pe baza contributiei sale atat la dobandirea bunurilor
comune, cat §i la indeplinirea obligatiilor comune. Pana la proba
contrara, se prezuma ca sotii au avut o contributie egala.
Noul Cod Civil nu cunoa§te, Tn caz de partaj, decat o singura
aplicare a imbogatirii fara just temei, caz prevazut de art. 328
NCC. Potrivit acestui text de lege, sotul care, dincolo de obligatia
de a contribui la cheltuielile casnice, a participat la activitatea pro
fesionala a celuilalt sot, poate obtine o compensatie, dar numai in
masura imbogatirii acestuia din urma.

4. Locuinta de familie <ef!J .

Potrivit art. 309 alin. (2) NCC, sopi au indatorirea de a locui im
preuna. Pentru motive temeinice, ei pot hotari sa locuiasca separat.
Obligatia sotilor de a locui impreuna este expres reglementata
i de art. 215 alin. (1) i (2) C. civ. fr., Tn sensul ca sotii se obliga

111
I. ScH1Au, T. PRESCURE, Legea societafilor comerciale nr. 31/1990.
Analize si comentarii pe articole, Ed. Hamangiu, Bucure ti, 2007, p. 257-
258.
0 74 Dreptul famlliei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

u reciproc la o comunitate de via1a, iar re§edinta familiei este fa..

cuinta pe care au ales-o de comun acord.
Observam astfel ca legea instituie obliga 1ia sotilor de a locµf
D impreuna, §i nu pe aceea de a avea un domiciliu comun. Astfel, in:
conditiile in care sotii detin mai multe imobile, intra sub incidenta
0 J I J

regimului matrimonial primar numai locuinta care prin destina1ia-

I

ei indepline§te func1ia de locuinta a familiei. in situa 1ia normala,

n locuinta familiei este aceea in care locuiesc sotii §i copiii for.
Daca sotii sunt separati in fapt sau au locuinte separate, atunct
0 indepline§te acest rot imobilul in care locuiesc unul dintre soti §i
copiii so1ilor. ,

n
Potrivit art. 321 NCC, Jocuinta familiei este /ocuinta comuna a
' '
sofilor sau, Tn lipsa, Iocuinfa sotu/ui la care se at/a copiii. Oricar
dintre sofi poate cere notarea in cartea funciara, in condifiile legii;,
B a unui imobil ca /ocuinfa a familiei, chiar daca nu este proprietaf1.!f
imobi/ului, conditie ce a fast prevazuta de legiuitor pentru opoza .

n bilitatea fata de terti.

In cazul fn care locuinta este detinuta in temeiul unui contract
A ' 1

' '
de inchiriere, fiecare sot are un dre pt locativ propriu, chiar dace.;

n
□
numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este,
incheiat inainte de casatorie. :.., i
Se observe. astfel ca textul instituie o norma de drept ce tine de
g regimul primar imperativ, nefiind posibila incheierea unei convenW
contrare prin care sotii sa stipuleze faptul ca numai unul dintre ei
0 va avea drepturi loc?tive. ,,
Potrivit art. 324, la desfacerea casatoriei, daca nu este posibila
folosirea locuin1ei de catre ambii soti §i ace§tia nu se fnteleg, be ,
neficiul contractului de fnchiriere poate fi atribuit unuia dintre soti,
tina.nd seama, in ordine, de interesul superior al copiilor minori,. e
0 culpa in desfacerea casatoriei §i de posibilitatile locative proprii ale
fo§tilor
Sotul caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere
'
este d ator sa plateasca celuilalt sot o indemniza1ie pentru
g aco- perirea cheltuielilor de instalare intr-o alta locuinta, cu
exceptia
cazului in care divortul a fast pronuntat din culpa exclusive. a
acestuia din urma. Daca exista bunuri comune, indemnizatia se
poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite so1ului caruia i s-a
□ atribuit beneficiul contractului de inchiriere.
 IV. Efectele casatoriei 75 0
Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere se face cu
citarea locatorului §i produce efecte fata de acesta de la data
0
cand hota.rarea judecatoreasca a ramas definitiva.
In temeiul art. 322 alin. (1} NCC, niciunul dintre sofi, chiar daca 0
0
este proprietar exclusiv, nu poate dispune fara consimfamantul
scris al celuila/t sof de drepturile asupra locuinf ei familiei $i nici nu
poate incheia acte prin care ar ti afectata fo/osinfa acesteia.
De asemenea, un sot nu poate deplasa din locuinta bunurile ce Q
mobileaza sau decoreaza locuinta familiei §i nu poate dispune de
acestea fara consimtamantul scris al celuilalt sot. in cazul in
care
0
,consimtamantul este refuzat fara un motiv legitim, celalalt sot poa 'te
sa sesizeze instanta de tutela, pentru ca aceasta sa autorizeze
incheierea actului. .
0
Sotul care nu i-a dat consimtamantul la incheierea actului
' '
•poate cere anularea lui in termen de un an de la data la
luat cuno tinta despre acesta, dar nu mai tarziu de un an de laa
u
Ii 0
1data incetarii regimului matrimonial.
in lipsa notarii locuintei familiei in cartea funciara, sotul care nu
I
' .l
"
, i-a dat consimtamantul nu poate cere anularea actului, ci numai
.daune-interese de la celalalt sot, cu exceptia cazului in care tertul
,,. ' J •
•
0
dobanditor a cunoscut, pe alta cale, calitatea de locuinta a familiei.
. Dupa cum se observa, legiuitorul a instituit un regim juridic oii
special al locuintei familiei, ce presupune o limitare a dreptului de
proprietate al unuia dintre sofi, in sensul ca nu poate dispune
singur prin acte juridice de locuinta familiei, chiar daca bunul ii
I
1I
' 8
apartine in totaiitate, fiind bunul sau propriu111•
Totodata, aceasta limitare nu trebuie int eleasa in mod absolut,
• inalienabil, seas din
"' 0
Jn.trucat locuinta familiei nu devine un bun
circuitul civil, protectia juridica fiind asigurata doar prin cerinta 8
consimtamantului expres al ambilor soti.
i
!
0
0
0
D
111
Al. BACACl,-V.C. DUMITRACHE, c.c. HAGEANU, op. cit., 2012, p. 63.
,I

,
u
76 Dreptuf famifiel. Regimuri matrlmoniale. Sinteze. Teste grifa
Q
Test grila
0 1. Regimul matrimonial primar reprezinta: :
a} un set de norme jurjdice aplicabile raporturilor patriIT!onjate
D dintre soti, precum i raporturilor dintre soti i terti, oricare ar fl r
gimul matrimonial concret; ·
0 b) un ansamblu de norms de ordine publica aplicabil imediat·..,l
c} un ansamblu de norme ce organizeaza independent tot ceea ,

·
D ce inseamna aspectele pecuniare ale casatoriei.
. .,

D 2. Obiectul de reglementare al regimului primar este re..

prezentat de:

0 a} regimul juridic al obligatiilor fiecaruia dintre soti in legatura

cu sarcinile casniciei;
b) regimul juridic al protectiei copiilor minori;
D c) regimul juridic al locuintei familiei.

0 3. Regimul primar are reglementate in continutul sau:

a) mecanismele de stabilire a independentei relatiilor nepa
.

0 trimoniale dintre sou;

'
,
b) mecanismele de dozare a drepturilor pe care sotii le au pa_

0 trivit regimului matrimonial;

c} stabilirea coordonatelor generals ale independentei econo-.

mice.
0
4. Locuinta de familie reprezinta:
0 a) locuinta comuna a sotilor;
b) Iocuinta sotului la care se afla copiii;
0 c} locuinta proprietate comuna a
sotilor.

0 5. in stabilirea locuintei de familie este determinanta:

J

a} natura dreptului ce poarta asupra imobilului;

D b} afectarea acesteia in scopul coabitarii familiei;

c} caracterul legal ori conventional al regimului matrimonial ales

.
D
D
1
 IV. Efectele disatoriei 77
f" -

• constituie locui? a de fa":'ilie . _ ( D

6
.. a) locuinta de se '.c1u a unu1a dintre sot1, daca aceasta este i D
l'
..•stinata vietii de farmhe; 1

0
I
I
El_b) domiciliul sotil_ r sau al unuia dintre ei, daca acesta este I

'kstinat vietii de fam1he; l

I 0
'.\ q)•re§edinta principala a familiei. !

•' •7 Notarea unui imobil in cartea funciara, ca locuinta de I

;tamilie:
\ a) constituie o conditie ad probationem;
0
b) constituie o conditie ad validitatem; 0
c) este de esenta constituirii locuintei de familie.
D
s. Dreptul sotilor in legatura cu locuinta de familie insti
·1uie:
a) cerinta consimtamantului expres, in scris, cu posibilitatea
0
ulterioara de revocare, pentru actele de dispozitie asupra locuintei;
b) cerinta consimtamantului expres, in scris i irevocabil numai
0
·. ; 11 cazul actelor de dispozitie cu titlu oneros;
c) cerinta consimtamantului expres, in scris §i irevocabil pentru Ll
□
1
act9.le de dispozitie cu titlu oneros i cu titlu gratuit.

9. Actele de dispozitie asupra locuintei de familie sunt su-

D
, ' I

puse:
a) regulilor cogestiunii sotilor;
b) reglementarilor regimului matrimonial ales de soti;
c) reglementarilor regimului primar. □
1O. Posibilitatea notarii locuinfei .de familie in cartea fun 0
□
ciara reprezinta:
a) un drept atribuit in exclusivitate sotului proprietar al imo
bilului;
b) un drept atribuit oricaruia dintre soti;
c) un drept atribuit in exclusivitate sotului titular al contractului
a
de inchiriere a imobilului. g
11. Solidaritatea menajera cuprinde:
a) obligatia de sprijin moral reciproc;
0
[
I
I
78 Dreptul farniliei. Regirnuri rnatrirnoniale. Sinteze. Teste grila
b) obligaVa de a contribui la cheltuielile casatoriei;
I c) obligatia de sprijin material reciproc.

I 12. Cheltuielile obifnuite ale casatoriei presupun:

a) sustinerea cheltuielilor menajului comun;
,

I b) su'stinerea cheltuielilor pentru cre§terea §i educarea copiilor,1

minori;

c} sustinerea cheltuielilor voluptorii.

I 13. Contributla sotilor la cheltuielile propriu-zise ale casa-:":
I ,';

I toriei reprezinta:
a} obligatia de sprijin material;
·

I b) in mod exclusiv obligatia de a gospodari impreuna;

c) exclusiv munca femeii in gospodarie ori pentru cre§terea -

I copiilor.

I 14. Raspunderea solidara a sotilor intervine pentru:

a) obligatiile instituite de oricare dintre soti pentru acoperirea •,
cheltuielilor obi§nuite ale casniciei, in cadrul regimului separatiei!
I de bunuri;
b) obligatiile instituite de celalalt sot pentru acoperirea chel ·,
I tuielilor obi§nuite ale casatoriei, in cadrul regimului comunitatii le- ;
gale; -

I c) obligatiile instituite de celalalt sot in cadrul regimului matri-,

monial al separatiei de bunuri.
I 15. Venitul din profesie fi eel asimilat acestuia:

I a) nu poate fi urmarit niciodata de creditorii comuni ai sotilor,

pentru datorii comune asumate de celalalt sot, in cadrul regimului
separatiei de bunuri;
I b} poate fi urmarit de creditorii comuni ai sotilor, pentru datorii
comune asumate de oricare dintre soti in vederea acoperirii chel
I tuielilor obi§nuite ale casatoriei;
c) nu poate fi urmarit de creditorii comuni ai sotilor, pentru da
I torii comune asumate de celalalt sot, exceptand cheltuielile obi§-._ ,
nuite ale casatoriei.

I
I
 IV. Efectele casat or iei 79

Raspunsuri

1. a, b; 2. a, c; 3. b, c;4.a, b;5. b;6. a, b, c;7.a; 8.c; 9. a, c;

10. b; 11. b, c; 12. a, b; 13. -; 14. a, b; 15. b, c.

s. Prezumtia de comunitate @,
Articolul 339 NCC dispune: ,,Bunurile dobandite in timpul regi
mului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt, de la data
dobandirii lor, bunuri comune in devalma$ie ale sotilor".
Doar prin exceptie categoriile de bunuri enumerate la art. 340
NCC sunt bunuri proprii ale fiecarui sot.
Principalele criterii dupa care se face delimitarea intre cate
goria bunurilor comune §i cea a bunurilor proprii sunt: data
doban dirii i provenien\a bunului respectiv.
Astfel, un bun dobandit de unul dintre so\i sau de ambii sotii
este bun comun daca a fost dobandit in timpul regimului comuni
tatii legale $i daca prin provenienta sa nu se incadreaza in cate
goriile de bunuri proprii.
in situatia in care sotii nu incheie o conventie matrimoniala, re-
, I f

gimul comunitatii legale se na§te de la data incheierii casatoriei $i

dureaza pana la destacerea casatoriei prin divort, incetarea aces
teia prin decesul unuia dintre soti, desfiintarea in caz de nulitate
relativa sau absoluta, precum $i in situatia in care sotii incheie o
conventie matrimoniala prin care aleg alt regim.
Prezumtia de comunitate nu este o prezumtie absoluta, im
potriva careia sa nu poata ti admisa nicio dovada (art. 339 NCC),
ci numai o prezumtie relativa $i legala, care scute$te de orice mij
loc de proba persoanele interesate sa o invoce. Textul subliniaza
tocmai elementul structural al notiunii de prezumtie: ,,calitatea de
bun comun nu trebuie dovedita".
Prin instituirea prezumtiei, scutirea de dovada constituie o faci
litate recunoscuta tertilor, care nu inlatura dreptul sotului de a cere
pe cale judecatoreasca sa se constate ca un bun nu este propriu
al celuilalt sot, formuland in acest sens o actiune in constatare.
I I

Pentru aplicarea prezumtiei de comunitate este suficient ca eel

care o invoca sa dovedeasca intrunirea conditiilor legale, adica
existenta casatoriei §i faptul ca dreptul asupra bunurilor apartine
unuia dintre soti. Aceasta solutie este admisa in literatura de spe-
I
80 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

cialitate, cu toate ca din felul in care este formulat textul de lege ar

rezulta ca, pentru aplicarea prezumtiei de comunitate, este sufi
cient sa se dovedeasca faptul ca bunul a fost dobandit in timpul
casatoriei.
Caracterul relativ al prezumtiei de comunitate denota faptul ca
legea a recunoscut sotului interesat posibilitatea combaterii ei sau
rasturnarii prezumtiei prin orice mijloc de proba.
.P. rezumtia de comunitate se aplica pe tot timpul casatoriei.
'
lmprejurarea ca o anumita perioada de timp so\ii au intrerupt
convietuirea, traind separat in fapt, nu inlatura caracterul de bu
nuri comune pentru perioada separatiei in fapt, deoarece sotii
continua a fi casatoriti. Faptul ca ele s-au dobandit prin contributia
exclusiva a unuia dintre ei pe perioada separatiei in fapt va avea
relevanta la stabilirea cotelor de contributie asupra bunurilor.
Lipsa de contribu\ie a unuia dintre soti pe o anumita perioada a
casatoriei la dobandirea bunurilor comune, nu implica
exceptarea bunurilor dobandite in acea perioada de la regimul
bunurilor co mune. Prezumtia comunitatii de bunuri a sotilor se
infati eaza ca un efect legal al casatoriei. Rezulta ca aplicarea ei
nu se face in functie de convie\uirea sotilor i nici de contributia
lor la do bandirea bunurilor comune.

in situa,tia concubinajului, prezumt,ia de comunitate nu se aplic..a

bunu rilor dobandite, deoarece acesta nu este ocrotit de lege. In
acest caz se aplica dispozitiile dreptului comun, care reglementea
za proprietatea pe cote-par-ti in masura in care e dovedita exis
tenta acestei parti. in concluzie, concubinii nu pot fi considerati in
baza legii proprietari in devalma ie asupra bunurilor dobandite in
timpul concubinajului.
Creditorul comun urmaritor nu este obligat sa faca dovada ca
un anumit bun al sot,ilor e comun, deoarece calitatea de bun co-
mun nu trebuie dovedita, ci, dimpotriva, partea care pretinde ca
bunul respectiv este propriu al unuia dintre soti trebuie sa faca
aceasta dovada. in cazul prezumtiei de comunitate, sarcina probei
este rasturnata, deoarece bunul dobandit in timpul casatoriei este
considerat, pana la proba contrarie, ca fiind bun comun.
 IV. Efectele casatoriei 81

6. Bunurile sotilor @ ...

Notiunea de bunuri. Denumirea de ,,bunuri dobandite in timpul
I

reg imului comunitatii legale" folosita de noul Cod civil trebuie

in teleasaTn sensul ei juridic, adica desemnand atat bunurile care
p t fi obiect de drepturi $i obligatii patrimoniale, cat $i drepturile
p atrimoniale,dar $i actiunile privind drepturile patrimoniale.
orepturile patrimoniale sunt drepturile reale principale $i ac
c esorii, precum $i drepturile de creanta, iar actiunile sunt cele
care p rivesc atat drepturile reale, cat $i pe cele de creanta.
oeci, notiunea de bunuri desemneaza atat bunurile corporale
I

(mobile i imobile), cat $i bunuri incorporale, adica drepturile reale,

drepturile de creanta, precum $i actiunile privind aceste drepturi.
sunurile pot deveni comune fara a distinge daca sunt mobile
sau imobile,corporale sau incorporale.

6.1. Categorii de bunuri comune ale sotilor

Criterii legate pentru determinarea bunurilor comune

Condiliile pentru ca unui bun sa i se aplice prezumtia preva
zuta de art. 339 NCC sunt:
a) bunul sa fie dobandit de oricare dintre soti in timpul casa
toriei;
b) bunul sa nu faca parte din categoria de bunuri pe care legea
le considera proprii.
Bunurile dobandite de oricare dintre soti sunt considerate
'
comune, deoarece legea presupune ca ambii s oti au avut o
contri-
butie la dobandirea lor. Aceasta poate fi:
- directa - ce consta in munca sau mijloacele bane$ti ale
ambilor soti;
'
- indire cta - prin economisirea unor mijloace comune, cum e
cazul muncii depuse de oricare dintre soti in gospodarie i pentru
cre tereacopiilor.
Deoarece comunitatea de bunuri e un efect legal al casatoriei,
bunurile dobandite de oricare dintre soti Tn c onditiile precizate mai
sus este comun, chiar daca numai unul dintre ei a contribuit efec tiv
la aceasta dobandire. Contributia sotilor la dobandirea bunurilor
I I

comune este presupusa de lege, dar nu este o conditie pentru

considerarea bunurilor ca fiind comune. fnsa , de contributia sotilor
' J
- 1-..:.8..:.Z
·

D D_r e_,._pt_u_If_a_m_ili_e'-i._Re....::g::...im_u. _r_im_·'-at_ri_m_o_n·_1a_Ie_S. _in_t_ez_e_.T_e_st_e....::g:....ri_la_---"'--

0 la dobandirea bunurilor comune se tine seama la determinarea ;

cotelor ce se cuvin sotilor in cazul impartirii bunurilor comune. ,
A J J l.

lh anumite imprejurari, bunurile dobandite de un sot, de i_ in

0 timpul casatoriei, nu sunt considerate bunuri comune, ci bunurl
proprii, cum ar fi, spre exemplu, bunurile dobandite prin mo tenire

0 legala, bunurile de uz personal i cele destinate exercitarii profe.

siei sau bunurile dobandite in temeiul subrogatiei - atunci can·ct se

0 dobandesc cu valoarea unui bun propriu.

0 6.2. Domeniul de aplicare a comunitatii de bunuri

Prezumtia legala de comunitate de bunuri se aplica tuturor

0 categoriilor de bunuri, fara a face deosebirea dupa natura !or,sub

conditia ca ele sa nu se incadreze in categoria de bunuri pe care
0 legea le considera bunuri proprii. Se considera bun comun orice
bun, in sensul de lucru susceptibil de apropriere juridica, ce poate

0 fi obiect de drept i obligatie patrimoniala, precum i drepturile

reale privitoare la bunul respectiv. Prezumtia de comunitate se va
aplica atat in cazul in care lucrul este dobandit ca obiect al unui
0 drept de proprietate, cat i atunci cand constituie obiectul unui
drept de creanta, indiferent dupa cum un astfel de drept coresp_un
0 de unui drept de natura contractuala sau extracontractuala. in
categoria bunurilor comune cuprindem nu numai dobandirea unu1
C

0 drept, ci i dobandirea posesiei unui bun.

Sotii pot dobandi in timpul casatoriei toate bunurile ce pot

0 facer obiectul proprietatii private i se afla in circuitul civil. Deci, nu

pot deveni bunuri comune acelea care nu sunt susceptibile de
apr9- priere individuala, cum ar fi, spre exemplu, bunurile din
0 proprie
tatea publica, precum i alte bunuri, scoase total sau partial ,din
circuitul civil. '
0 Potrivit regimului comunitatii legale, sotii au doua categorii de
bunuri: '
D
';;:;_,
a) comune ambilor soti, bunuri ce constituie regula;
b) proprii fiecaruia dintre ei, exceptia.

0 Astfel, bunurile proprii ale sotilor au un caracter subsidia . de

exceptie, preponderenta fiind comunitatea de bunuri instituita ' e
art. 339 NCC. ''
0 Sotii vor contribui in raport cu posibilitatile fiecaruia la cheltuie:·
com
lile traiului .
D
un. Munca depusa de oricare
dintre soti in gospo-
 IV. Efectele casatoriei 83 I
aarie i pentru cre terea copiilor constituie un apart Ia sarcinile
atoriei i va fi avuta in vedere ca a contributie indirecta Ia
I
aobandirea bunurilor comune, in momentul partajarii acestora.
eractica judiciara a stabilit ca este admisibila actiunea introdusa I
Be catre unul dintre soti pentru obligare celuilalt sot de a contri
riui, proportional cu posibilita1. ile sale, la cheltuielile comune ale
I
casatoriei.
f
I
Test grila
1. Regimul matrimonial reprezinta: I
per
.
a) totalitatea normelor juridice care reglementeaza rela1iile
. onale dintre soti;
I
: p) totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile
gatrimoniale dintre soti i pe cele care se stabilesc intra soti i l\
I
I
e persoane privind bunurile sotilor;
· ,9) totalitatea normelor juridice care reglementeaza institu1ia ca

s,a-·toriei.

2. in sistemul nostru de drept, regimul matrimonial pre

I
inta urmatoarele caracteristici:
a) legal, universal, mutabil;
I
:l . b) conventional, imutabil, accesoriu;
\ ,;c) legal, obligatoriu, imutabil.
I
; 3. in functie de izvorul lor, regimurile matrimoniale se cla• I
;ifica in:
:a)
<' legale i conventionale; I
,J:>) de separatie i de comunitate;
, c) universale i pafiiale.
t
I
;::4. Reprezinta regimul matrimonial aplicabil in cazul sotilor I
care nu au incheiat conventie matrimoniala:
'
I
'
a) regimul separatiei de bunuri;
b) regimul comunitatii de bunuri;

c) regimul comunitatii conventionale.

I
l/
N
I 84 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

I 5. Este regim matrimonial reglementat in sistemul nostrt:.''

de drept:

I
a} regimul comunitatii universale;
b} regimul participarii la achizitii;
c} regimul separatiei totale de patrimonii.
I 6. Viitorii soti pot alege ca regim matrimonial:
I a) regimul comunitatii legale;
b) regimul comunitatii conventionale;

I c} regimul separatiei de bunuri.

I 7. Potrivit regimului comunita'tii legale, sot, ii det, in:

a) bunuri comune ambilor soti i bunuri proprii fiecaruia dintre ""
ei;
I b) in exclusivitate bunuri comune ale sotilor;
c} bunuri comune stabilite prin conventie.
I 8. in sistemul nostru de drept, regimul comunitatii legale <'..
I reprezinta:
a) un regim matrimonial mutabil;
·

I '
b} un regim matrimonial de comunitate paqiala;
c) regimul matrimonial de baza.

I
I
I

9. in cadrul regimului comunitatii legale, sunt bunuri co

mune ale sotilor:

I
r, a} bunurile limitativ determinate prin lege;
b) bunurile dobandite de oricare dintre so'ti in timpul casatoriei;
c) venitul cuvenit in temeiul unui drept de proprietate intelec:-
I tuala in cazul in care creanta privind incasarea lui devine scaden- ;.
ta in timpul casatoriei. '
I 10. Reprezinta criterii legale pentru determinarea bunurilor

I comune, in comunitatea legala:

a} bunul sa fie mobil sau imobil, corporal ori incorporal;
,.v

I b} bunul sa fie dobandit in timpul casatoriei;

c} bunul sa nu faca parte din categoria bunurilor proprii.

I
I
 IV. Efectefe casatoriei 85 M
,11. Bunurile dobandite de oricare dintre soti in cadrul co g
munitatii regale sunt:
a) bunuri comune pe cote-paf1i;
b) bunuri comune in devalma§ie; I
c} bunuri proprii ale sotului care le dobande§te.
I
12. Sunt bunuri comune in cadrul comunitatii legale: g
;a) bunurile dobandite prih mo§tenire legala, legat sau donatie,
I:d;spuse in numele sotilor;
· b) indemnizatia de asigurare §i despagubirile pentru orice pre-
i'.judiciu material sau moral adus unuia dintre soti;
a
{ c) veniturile cuvenite in temeiul unui drept de proprietate inte
{Iectuala in cazul in care creanta privind incasarea lor devine 0
scadenta in timpul casatoriei.
u
13. In cadrul comunitatii legale, reprezinta datorii legale ale
·· sotilor:
'a) obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea
u
; cheltuielilor obi§nuite ale casatoriei; Q
· b) obligatiile de a repara prejudiciul cauzat prin insu§irea de
datre unul dintre soti a bunurilor apafiinand unui tert, in masura
sporului comunitatii de bunuri;
I
J; , ,c) obligatiile de a repara prejudiciul cauzat prin insu§irea ilicita
'' de catre unul dintre soti a unor bunuri proprietate publica.
g
14. in cadrul comunitatii legate, creditoril personali ai so Ii
'tilor:
' a} pot urmari bunurile personale ale sotului debitor; M
b) pot urmari bunurile personale ale oricaruia dintre soti;
c} pot cere impafiirea judiciara a bunurilor, in masura in care g
· cteanta a ramas neacoperita.

, 15. in cadrul comunitatii legale, actele ce trebuie incheiate

I
cu consimtamantul expres al sotilor sunt:
a) acte d' e dobandire a bunurilo'r comune;
I
, b} acte de dispozitie cu titlu oneros asupra bunurilor mobile co
.mune ce nu prezinta un regim special de publicitate; D
I
Q
j
 R

86 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

c) acte de grevare cu drepturi reale avand ca obiect atat bunuri

mobile cat §i imobile.

16. in cadrul comunitatii legate constituie bunuri proprii ale

fiecaruia dintre soti:
a) bunuri doband'ite in timpul casatoriei de unul dintre soii;
b) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra
creatiilor §i a semnelor distincte pe care le-a inregistrat unul dintre
soti;
'
c) bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, dace.
sunt elemente ale unui fond de comert, care face parte din comu-
nitatea de bunuri.

17. in cadrul comunitatii legale, categoria de bunuri proprii

reprezinta: '
a) o exceptie de la comunitatea de bunuri;
b) acele bunuri care prin conventie apat1in unuia dintre soti;
c) bunuri dobandite de soti in timpul separatiei de fapt.

18. Regimul comunitatii legale se aplica:

a) in cazul in care convent,ia matrimoniala este nula sau anu-
late.;
- b) in' cazul in care sotii nu au optat pentru un regim matrimo
nial;
c) in cazul in care au optat expres pentru regimul comw:iitatii
legale.

19. Sunt bunuri comune:

a) bunurile dobandite ca urmare a imprumutului fa.cut de unul
dintre soti;
'
b) fructele culese in timpul casatoriei, provenite de la bunurile
proprii ale unui sot;
c) bunurile dobandite prin uzucapiunea de 30 de ani dace. s-a
implinit in timpul casatoriei, chiar daca termenul prescripiiei achi
zitive a inceput sa curga anterior casatoriei.
 IV. Efectele casatoriei 87

20. Regimul juridic al bunurilor proprii in cadrul comu

nitat,ii de bunuri:
a) este dat de obligativitatea de a constitui un inventar al bunu-
rilor mobile;
b) confera posibilitatea fiecarui sot de a folosi, administra i
dispune liber de bunurile sale;
c) confera posibilitatea fiecarui sot de a folosi, administra i
dispune liber de bunurile comune.

Raspunsuri

1. b;2.-; 3.a; 4. b; 5.-; 6. a, b, c;7.a;8. a, b; 9. b, c; 10. b ,

c; 11. b; 12.a, c; 13. a, b; 14. a, c; 15. c; 16. b; 17. a; 18. a, b,
c;
19. c; 20. b.

7. Regimul comunitatii conventionale

Este singurul regim conventional de comunitate reglementat de

noul Cod civil. Regimul comunitatii conven\ionale se aplica atunci
cand, 1n condi tiile i in limitele permise, se deroga, prin conventie
matrimoniala, de la dispozitiile privind regimul comunita\ii legale.
Rezulta ca regimul comunitatii conventionale reprezinta o solutie
alternativa pentru familiile care opteaza sa adopte un regim de
comunitate, dar doresc sa opereze modificari fata de reglemen
tarile regimului comunita\ii legaler 1•1
Doctrina franceza a subliniat faptul ca regimul comunitat,ii
con- ventionale este eel mai potrivit spiritului uniunii conjugale,
lasand totodata s,otilor libertatea de a stabili modul de
func'tionare a co-
munitatii. Mizand pe proprietatea comuna, so\ii au posibilitatea sa
o construiasca i sa o partajeze.
Potrivit dispozitiilor art. 367 NCC, conventia matrimoniala prin
care viitorii soti adopta regimul comunitatii conventionale se
poate referi la unul sau mai multe dintre urmatoarele aspectele:
a) includerea Tn comunitate a unor bunuri proprii dobandite
Tnainte sau dupa incheierea casatoriei, cu exceptia bunurilor de uz
personal i a bunurilor destinate exercitarii profesiei unuia dintre

[lJ C.M. N1coLEscu, Regimurile matrimoniale convenfionale reglemen

tate de nou/ Cod civil, in R.R.D.P. nr. 4/2009 , p.112-179.
I r
I 88 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

I soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face
parte din comunitatea de bunuri;
b) restrangerea comunitatii la bunurile anume determinate ia
I conven,tia matrimoniala, indiferent daca sunt dobandite inainte sairi
in timpul casatoriei;
' --

I .
c) obligativitatea acordului ambilor soti pentru incheierea anu.
\. mitor acte de administrare; in acest caz, daca unul dintre soti
I
I .-,
se
afla in imposibilitate de a-§i exprima vointa sau se opune in mqfj
.
abuziv, celalalt sot poate sa incheie singur actul, insa numai cu
'
I incuviintarea prealabila a instantei de tutela;
d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de pre
;

I
ciput se face in natura sau, daca acest lucru nu este posibil, prin ".1,:

echivalent, din valoarea activului net al comunitatii; ·

•
e) modalitat,i privind lichidarea comunitat,ii convent,ionale.
I Se observa astfel ca numai clauzele care sunt in mod expres '§i
limitativ prevazute de art. 367 NCC pot forma obiectul conventi i
I matrimohiale prin care se aduc modificari regimului comunitat,ii le.
gale. Ca urmare a caracterului imperativ al acestei dispozi\ii, orice

I alte clauze prin care s-ar modifica regimul comunitatii legale vor:1fi
lovite de nulitate absoluta.
Potrivit dispozitiilor art. 368 NCC, in masura in care prin cop
I venfie matrimoniala nu se prevede altfel, regimu/ juridic al comu
nitafii cpnvenfionale se completeaza cu dispozifiile legate priv{q·

I regimu/ ,
tii legate. I
· ".,

comunita '
Sub sanctiunea nulitatii absolute, conventiile matrimoniale se
I
I J I .;
vor incheia prin act autentic notarial, cu consim\amantul personal
al viitorilor soti. Prin conventia matrimoniala se stabile§te regimtll

I
"'-- , J '

matrimonial ales, fiind interzi a sub sanctiunea

I
nulita\ii absol4t
s· - ,,
orice clauza prin care s-ar deroga de la prevederile legale ale

I regimului matrimonial pentru care s-a optat. Sunt de asemeqea

interzise clauzele prin care s-ar aduce atingere egalitatu dintre so\
i, responsabilitatii parinte§ti sau devolutiunii succesorale legaje.
I Potrivit art. 369 alin. (1) NCC, conventiile matrimoniale incheicJ.Jl:l
in timpul casatoriei in vederea inlocuirii ori modificarii regimullli
I matrimonial respecta conditiile prevazute de lege pentru inchei
rea conventiilor matrimoniale.

I
I
I
I
 IV. Efectele casatoriei 89

1, Prima clauza vizeaza includerea in comunitate a unor bunuri

proprii dobandite inainte sau dupa incheierea casatoriei [art. 367
.. lit. a) NCC]
· .Obiectul material al clauzei ii constituie bunurile proprii doban
.dite inainte sau dupa incheierea casatoriei. in ambele ipoteze re
,glementate de text, sofii au posibilitatea de a schimba calitatea
{•bunurilor lor proprii, pentru a le include in masa bunurilor comune.
,Prima ipoteza vizeaza situafia viitorilor so\i i prive te bunurile
':proprii pe care ace tia le detin la data incheierii casatoriei.
···. A doua ipoteza vizeaza situafia sotilor care adopta regimul
comunitatii convenfionale in timpul casatoriei, schimband un regim
'matrimonial anterior. in aceasta ipoteza, clauza vizeaza bunurile
1proprii pe care sotii le-au dobandit in timpul casatoriei potrivit
,regimului matrimonial avut anterior.
" Textul se refera fa incfuderea in comunitate a unor bunuri pro
prii, dar convenfia matrimoniala poate avea ca obiect toate bunu-
nle proprii sau numai unele bunuri proprii, precis determinate prin
,ponvenfie. Ca efect al clauzei, sotii i i asuma obfigafia de a ras
'punde in comun pentru sarcina care greveaza bunuf/bunurife adu-
.'
se in comunitate.
t,Adoptarea acestei clauze presupune increderea in buna-cre
inta a celuilalt sot, ca.ta vreme datoriile proprii ale celuilalt vor fi
suportate de ambii soti din bunurile comune. Pe de alta parte, pre
· 1 uarea de catre comunitate a pasivului este consecin ta corelativa
,,,. ,.,_ J

a reluarii in masa bunurilor comune a bunului/bunurilor proprii.

:: :2."Restrangerea comunitatii la bunurile anume determinate in
r:onventia matrimoniala, indiferent daca sunt dobandite inainte sau
:·

1p·timpul casatoriei [art. 367 lit. b) NCC].

' .Obiectul material al clauzei ii constituie anumite bunuri comu-
ne, individual determinate in cuprinsul convenfiei.
Scopul clauzei este acela de a permite sofilor sa stabileasca o
gotnunitate restransa, care sa. cuprinda. numai bunurile comune
ei'iumerate in conventie.
I' Prima ipoteza vizata. de text se refera la includerea in masa
l5unurilor comune a unor bunuri prezente, anume determinate, din
tte,:bunurile dobandite de fiecare dintre viitorii sot,i anterior casa-
· oriei.
I
i 90 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

i A doua ipoteza permite so1ilor sa restranga masa bunurilor

comune numai la anumite bunuri dobandite in timpul casatoriei
Aceasta restrangere va putea fi efectuata printr-o conven1ie matri:.
i moniala incheiata de so1i in timpul casatoriei, prin care si:i
schimba un regim matrimonial anterior, de vreme ce textul se
I refera la
bunuri determinate dobandite in timpul casatoriei.
A treia ipoteza permisa de text constituie o combina 1ie intre
I cele doua variante anterioare, prin care so1ii restrang masa bunu
rilor comune numai la anumite. bunuri, individual determinate, din-:

I tre bunurile dobandite inainte §i in timpul casatoriei. Textul men-

1ioneaza expres ca restrangerea poate privi bunuri anume deter.,
minate, fara a face deosebire dupa cum bunurile au fast dobandite
I inainte sau dupa incheierea casatoriei. Conventia matrimoniala va
fi incheiata in timpul casatoriei, de vreme ce intre bunurile deter
I minate vizate de clauza de restrangere sunt cuprinse i bunuri do-
bandite in timpul casatoriei. ·
I 3. Obligativitatea acordului ambilor sot,i pentru incheierea.anu-
mitor acte de administrare [art. 367 lit. c) NCC].
I Clauza are ca obiect modificarea puterilor so1ilor. Observam ca
textul se refera la ,,anumite acte de administrare", fara a distinge

I cu privire la calitatea sau cantitatea bunurilor asupra carora sotii

convin sa incheie actele de administrare cu consimtamant con-
'
'

junct. , ,·
,

I
'
Astfel, textul nu face deosebire cu privire la calitatea de bun
comun sau bun propriu a bunului ce constituie obiectul material al
I actelor de administrare, insa, din analiza art. 342 NCC, potrivit
caruia fiecare sot poate folosi, administra §i dispune fiber de bunus
I rile sale proprii, reiese faptul ca legiuitorul a inteles ca acele clau
ze privind administrarea comuna a bunurilor sotilor au in vedere
I exclusiv bunurile comune ale acestora. lnstituirea obliga1iei
so1ului proprietar de a obtine acordul expres al celuilalt sot pentru

I a efec
tua acte de administrare asupra bunurilor proprietatea sa exclu.,•
siva, ar constitui o imixtiune grava in regimul juridic al bunurilor:

I
proprii. Luand in considerare faptul ca dispozitiile art. 342 sunt de
ordine publica, nu sunt admise derogari111, tocmai pentru a nu se·
depa i una dintre limitele obieciului conventiei matrimoniale preva-'

I
I
I (l] M. AVRM!i, op. cit., 2013, p. 325.
 IV. Efectele casatoriei 91 I
·. zuta de art. 332 alin. {2) NCC, §i anume egalitatea intre soii. in
consecinta, consideram ca dispozitiile art. 367 lit. c) NCC au in
I
t vedere numai actele de administrare efectuate asupra bunurilor
· comune ale sotilor.
I
Trebuie mentionat ca, in doctrina£ 1l s-a statuat ca termenul de
'
:administrare
'
sa fie inteles in sensul sau extins. Astfel, nu trebuie
iconsiderat ca legiuitorul a avut in vedere doar actele de adminis
irare tricto sensu, deoarece, daca este cerut acordul ambilor soti I
"'in cazul unor astfel de acte, cu atat mai mult, prin importanta pe
'
; 1
' care o denota, se va cere consimtamantul ambilor soti pentru
'actele de dispozitie.
De asemenea, textul nu distinge nici daca actele de adminis
',trare cu consimtamant conjunct pot avea ca obiect material numai
I
unul sau mai multe bunuri determinate sau rntreaga masa a
bunu I
\rnor comune. Consideram, alaturi de alli autor£ i21, ca o asemenea
'.clauza, pentru a nu fi contrara dispozitiilor art. 345 alin. {2) NCC
;;privitoare la regula gestiunii paralele aplicata actelor de admi I
inistrare, ·va fi valabila doar in cazul acelor acte juridice i bunuri
'·expres mentionate in clauza ca fiind supuse regulii acordului
'ambilor soti, administrarii conjuncte.
I
I
.; t

,·.; Textul art. 367 lit. c} NCC precizeaza in continuare ca in cazul

in. care unul dintre soti, se afla in imposibilitate de a-§i exprima
,,

I
.

vointa sau se opune in mod abuziv la incheierea anumitor acte de

administrare, celalalt sot poate sa incheie singur actul, insa
numai
.cu incuviintarea prealabila a i11stantei.
in conditiile adoptarii prin conventia matrimoniala a clauzei I
qare impune necesitatea obtinerii acordului celuilalt sot pentru in
deplihirea anumitor acte de administrare, sotul J
diligent poate fi
Jmpiedicat sa efectueze ac:ul de catre celalalt sot, care nu poate
I
sau refuza abuziv sa-§i dea acordul. In aceste situatii, sotul dili-
- ••
gent se va putea adresa instantei de judecata, cerand sa i se
'
J
,
I
.
sicorde dreptul de reprezentare al celuilalt sot sau, dupa caz,
dreptul de a exercita acte de administrare fara consimtamantul
I
II
;. t I
beluilalt sot. Masura va fi luata de instanta de tutela numai cu

111
. M. AVRAM, L. ANDREI, op. cit, p. 259; M. AVRAM, op. cit., 2013,
,p. 325-326.
121
Ibidem. I
0
0 92 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. S!nteze. Teste grila

D pnv1re la acele acte de administrare vizate de conven\ia matri

moniala. ·.c2

D 4. lncluderea clauzei de preciput [art. 367 lit. d) NCC]

Noul _God civil reglementeaza clauza de preciput in art. 333 iii
paragraful intitulat "Alegerea regimului matrimonial", alaturi de
D dispozitiile care privesc conventia matrimoniala. Plasarea clauzei
I I '"•

de preciput in acest paragraf se explica prin faptul ca aceasta

D clauza are aplicare atat in regimul comunita1ii conven1ionale,
1
cat §i in regimul separa iei de bunuri, adica in ambele regimuri
matri
D moniale conven1ionalereglementate de noul Cod civil. ·
Potrivit dispozi1iil or art. 333 alin. (1) NCC, ,,prin conven\ie ma.trf
0 moniala se poate stipula ca sotul supravietuitor sa preia fara plata,
inainte de partajul mo§tenirii, unul sau mai multe dintre bunurile·

D comune, de1inu te in devalma§ie sau in coproprietate".

Clauza de preciput face parte din categoria clauzelor care·
incalca egalitatea partajului. Prin obiectul sau, clauza reprezinta
0 un avantaj matrimonial instituit in favoarea so1ului supra vie1uit or:
Prin natura sa, clauza este o dobandire cu titlu gratuit.
D Scopul clauzei este de a autoriza pe so1ul s upravie1uit or
sa
preia, in natura, inainte de partajul mo§tenirii, un bun determinat.
sau anumite punuri determinate, dintre bunurile comune. Con:
ventia matrimoniala va trebui sa precizeze bunul sau bunurile
care' formeaza obiectul material al clauzei de preciput. ', "
D Potrivit dispozitiilor art. 333 alin. (2) NCC, ,,clauza de preciptit
nu este supusa raportului donatiilor, ci numai reductiunii". ·
D J J

Potrivit dispozitiilor art. 333 alin. (4) NCC ,,clauza de preciptit

devine caduca atunci cand comunitatea inceteaza in timpul '{ieii_i' -
0 so1il or, cand so1ul beneficiar a decedat inaintea so1ului dispunatot:
ori cand ace§tia au decedat in acela§i timp sau cand bunurile care
0 au fa.cut obiectul ei au fast van'dute la cererea creditorilor comunr,
Potrivit dispozitiilor art. 367 lit. d) Noul Cod Civil, ,,executarea'
' -
D clauzei de preciput se face in natura sau, daca acest lucru nu este
posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunitatii"
Textul reia dispozitiile de ordin general ale art. 333 alin. (5) NCC,
D care prevede ca ,,executarea clauzei de preciput se face in
natura 1
sau, daca acest Iucru nu este posibil, prin echivalent''. Operaiu.
D nea de preluare a bunului sau a bunurilor ce formeaza obiectul
 clauzei de preciput va fi facuta prima, iar dupa ce so ul- supra-

D
,

0
 IV. Efectele casatoriei 93

vietuitor a efectuat preluarea, masa ramasa a bunurilor comune va

I

forma obiectul partajului mo tenirii.

s. Regimul separatiei de bunuri @

Regimul separatiei de bunuri presupune recunoa terea unui
ctrept de proprietate exclusiva pentru bunurile dobandite Tn ainte de
incheierea casatoriei i asupra bunurilor pe care sotul le-a do
banditsingur in timpul casatoriei. La adoptarea acestui regim, sotii
trebuie sa intocmeasca un inventar al bunurilor mobile care apar
t,in fiecaruia dintre ei la data incheierii casatoriei. in lipsa inven-
tarului dreptul de proprietate exclusiva se prezuma, pana la proba
contrara,in favoarea sotului posesor.
Bunurile dobandite de soti impreuna apartin acestora in pro
prietate comuna pe cote-parti. Un sot se poate folosi de bunurile
celuilalt sot, daca acesta nu se opune, caz in care acesta are obli
ga\iile unui uzufructuar, fiind obligat sa restituie fructele i ve
niturlie existente la data solicitarii lor de catre sotul proprietar sau
dupa caz la data incetarii sau schimbarii regimului matrimonial. in
materia datoriilor sotii nu raspund solidar decat pentru obligatiile
asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obi9-
nuite ale casatoriei i a celor legate de cre9terea 9i educarea co
piilor. in rest, niciunul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile
nascute din acte savar ite de catre celalalt sot.
Printre avantajele regimului matrimonial al separatiei de bunuri
se numara impiedicarea ajungerii la situatia desfacerii casatoriei,
in cazul in care unul dintre soti dispune in mod abuziv sau dau
nator familiei de bunurile comune, un astfel de regim fiind necesar
in cazul sotilor ale caror profesii presupun riscuri financiare, intru
cat in cadrul acestui regim fiecare dintre soti i i pastreaza proprie
tatea exclusiva asupra bunurilor sale. Un alt avantaj al acestui
regim matrimonial ar ti acela ca el protejeaza sotii in cazul unui
pasiv foarte important, fiind totodata un regim matrimonial stimu
lativ, fiecare dintre soti avand interesul de a- i asigura o masa de
bunuriproprii1•l1
in ciuda avantajelor pe care le presupune acest tip de regim
matrimonial este adesea nedrept, in special in privinta aceluia

[l) M. A VRAM, C.M. NICOLESCU, op. cit., p. 330-339.

0 11,'

0 r
!
i
94 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

dintre soti care nu exercita o activitate profesionala, insa se ocupa,

0
'
de menaj §i de cre§terea copiilor. Astfel, in cazul in care acesta ar
ramane vaduv va beneficia doar de partea sa din succesiunea so.
tului decedat.
'
D Acest tip de regim nu este recomandat tn situatia actuala din
tara noastra, in conditiile tn care numarul §omerilor este din ce tn
0 ce m i mare §i situatia economica a familiilor tot mai instabila,
intrucat ar crea dezechilibre grave in familiile cu venituri modeste.
Potrivit art. 360 NCC, fiecare dintre sofi este proprietar exclusfv
D in privinfa bunurilor dobandite inainte de incheierea casatoriei, pre,
cum §i a ce/or pe care le dobllnde§te in nume propriu dupa aceasta
D data. La adoptarea acestui regim, notarul public tntocme§te un in-,
ventar al bunurilor mobile proprii, indiferent de modul lor de doban.
D dire. in toate cazurile, pentru qpozabilitate fata de tefti, inventarul se
anexeaza la convent,ia matrimoniala, supunandu-se acelora§i
fo r- malitati de publicitate ca §i coriventia matrimoniala. -
D '

in conditiile in care bunul a fast dobandit printr-un act juridic

0
supus, potrivit legii, unei conditii de forma pentru validitate ori unor
, ' J•

cerinte de publicitate, dreptul de proprietate exclusiva nu se'poate

dovedi decat prin inscrisul care indepline§te formele cerute de
0 lege.
Fiind un regim separatist, in principiu neexistand o masa a:
D bunurilor comune, in momentul lichidarii regimului matrimonial nu
are loc un partaj propriu-zis, sotii preluandu-§i fiecare bunurile pros
'
prii. lmpartirea bunurilor este supusa regulilor partajului succesiu
D nii in cazul decesului unuia dintre sot,i.

0 I

Test grila
0 1. Prin regimul comunitatii conventionale sofii au dreptul;
0 a) sa includa in comunitate bunurile dobandite inainte de in
cheierea casatoriei, cu exceptia bunurilor de uz personal §i a celQr

D destinate profesiei;
b) sa dispuna prin conventie matrimoniala angajarea com

0
nitatii universals de bunuri;
c) sa dispuna prin conventie matrimoniala restrangerea comu,
nitatii de bunuri §i datorii limitativ determinate, cu exceptia chel
D tuielilor obi§nuite ale casatoriei.

D
0
 IV. Efectele casatoriei

95
., ,'L2 Regimur comunitatii conventionale se aplica:
□ g
a) atunci cand prin conveniie matrimoniala se deroga de la dis
; ozitiile privind regimul primar imperativ;
W b) atunci cand prin conventie matrimoniala se deroga de la g
'.tdispozifiile privind regimul comunitatii legate;
·< c) atunci cand prin conven1ie matrimoniala so1ii dispun ca fie 0
::are'.dintre ei este proprietar exclusiv al bunurilor dobandite inain
0 ae 1ncheierea casatoriei, precum §i asupra bunurilor dobandite
tnnume propriu dupa aceasta data.
u
3. Potrivltart. 333 NCC, clauza de preciput: □
) nu este supusa reductiunii, ci raportului donatiilor;
b) subzista incetarii comunitatii de bunuri in timpul vietii sotilor; a
c) afecteaza dreptul creditorilor comuni de a urmari bunurile ce
fac obiectul clauzei, inainte de incetarea comunitatii. D
4. Clauza de preciput:
a) confera sotului supravietuitor dreptul de a prelua fara plata,
a
nainte de impartirea
. '
mo§tenirii, unul sau mai multe bunuri comu-
e detinute in devalma§ie sau in coproprietate;
a
a
i '

b) poate reprezenta o clauza in cadrul conven1iei matrimoniale;

c) executarea sa se face in natura, ori, in imposibilitate,
' '
•.echivalent, din valoarea activului net al comunitatii.
prin
a
u
5. lnventarur bunurilor mobile poate cuprinde:
a) bunurile mobile proprii, indiferent de modalitatea de doban
dire in timpul regimului comunitatii legale;
,. b) bunurile mobile proprii, indiferent de modalitatea de doban u
dire in timpul regimului separa1iei de bunuri;
, c) bunurile mobile proprii, dobandite inaintea incheierii casato
:riei'guvernate de regimul comunitatii legale.
D
\1 J

Q
6. Bunurile dobandite de soti 'in cadrul regimului separatiei
de bunuri:
a) apaftin so1il or in proprietate comuna pe cote-pafti, daca au
u
D
fost dobandite impreuna;
. b) apaftin sotului posesor, in lipsa inventarului bunurilor imobile
 g
• i pana la proba contrara;

J
I r
I 96 ·1 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

c) apartin fiecaruia dintre soii, daca sunt dobandite in ntJrm{

I propriu, inainte sau dupa incheierea casatoriei. ·

I 7. Regimul separat,iei de bunuri are ca sursa:

a) lipsa de opiiune a sotilor pentru instituirea unui regim ma/
I trimonial; ·
b) hotararea judecatoreas pronuntata la cererea unuia dintn/

I soii, atunci cand celalalt soi incheie acte care pun in pericol gra\l;:·
interesele patrimoniale ale familiei; '
c) conventia matrimoniala incheiata inaintea sau in
I casatoriei.

I 8. in_ cadrul regimului s paratiei de bunuri, raspunderea

pentru obligatiile personale ale sotilor presupune: .
I a) imposibilitatea angajarii raspunderii unuia dintre so1i pentr,u·;,
obliga\iile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuie-.
I lilor obi§nuite ale casatoriei §i a celor legate de cre§terea §i edu
carea copiilor;

I b) imposibilitatea angajarii raspunderii unuia dintre soti pentru

obliga1iile asumate de celalalt pentru acoperirea cheltuielilor obi§

I
nuite ale casatoriei §i a celor legate de cre§terea §i educarea cd
piilor;
c) imposibilitatea angajarii raspunderii unuia dintre soti pentru
I obliga1iile asumate in solidar pentru acoperirea cheltuielilor obi§•
nuite ale casatoriei ;;;i a celor legate de cre;;;terea §i educarea co

I piilor.

I 9. Potrivit art. 360 NCC, regimul separatiei de bunuri pre•

supune:

I a) separa1ia totala de patrimonii a so1il or;

b} ca fiecare dintre soti este proprietar exclusiv al bunurilor ;
.H

dobandite inainte de incheierea casatoriei, precum ;;;i al bunurilor ir

I dobandite in nume propriu dupa aceasta data.
c) o erogare, prin conven1ie matrimoniala, de la regimul matri,· .. i
I 1
I monial primar. ·'j:,;
'i
I '

I
I
 I
IV. Efectele casatoriei

10.
97
Yn cadrul regimului separa,tiei de bunuri, unul dintre I
oti:
,. 'a) in general, poate reclama celuilalt sot obligatiile unui uzu
I
r.uctuar, daca nu s-a impotrivit la folosinta bunului sau;
• b) are posibilitatea de a pretinde daune-interese de la sotul
I
5banditor daca acesta incheie singur un act prin care dobande
Cun bun, folosindu-se, in tot sau in parte, de bunul celui dintai; I
'
.: c) are posibilitatea de a reclama pentru sine proprietatea bu
.
ului de la sotul dobanditor daca acesta incheie singur un act prin I
re dobande te un bun, folosindu-se, in tot sau in parte, de bunul
'
Iui dintai.
;. ., I
R spunsuri
I
1. a, c; 2. b; 3. -; 4. a, b, c; 5. b, c; 6. a, c; 7. b, c; 8. -; 9. I
b;
I
I
I
I
I
I
r I
'

.,1. I
r
I
i'
I
I;
1 ' . I
I
I,
 (!!)
Capitolul V. Desfacerea casatoriei

A
Notiune
I

lntrucat nici Codul civil i nici Codul de procedura civila nu

definesc notiunea de ,,divorf', i-a revenit doctrinei aceasta sarcina.
Prin divor1 se intelege disolutia unei casatorii valabil i ncheia ter11,
prin hotarare judecatoreasca pronuntata in condi\iile legiil2J
sau, pe cale administrativa sau prin procedura notariala ca urmare
31
a consimtamantului liber exprimat al sotilorr .
0 aseme_ nea solutie de separare poate interveni fie din
cauza unor motive temeinice, imputabile ambilor sot,i sau numai
so,tu1u1· parat, fie prin acordul sotilor.
l

Desfacerea casatoriei prin divor1 produce consecinte multiple,

ce se rasfrang atat asupra rela\iilor de natura personala, cat i
asupra relatiilor de natura patrimoniala generate prin incheierea
casatorie[ j 4l .
Tn literatura juridica au fast evidentiate trei sisteme referitoare
la divort: sistemul divortului-remediu, sistemul divortului-sanctiune
' ' J 1

i conceptia mixta a divor1u1ui remediu-sanctiune.

Potrivit concep\iei divor1u1ui-remediu, casatoria devine impo
sibila, fie datorita unor motive imputabile sotilor, fie datorita unor
motive neimputabile acestora. Spre exemplu, poate constitui
divor1-remediu divor1u1 prin acordul sotilor (art. 928-931 NCPC)
sau starea de sanatate a unuia dintre soti, ceea ce face imposibila
continuarea casatoriei, desfacerea acesteia putandu-se face la
cererea oricaruia dintre soti (art. 932 NCPC).
A J

In conceptia divor1ului-sanctiune, divor1u1 este o sanctiune ce

se pronunta pentru culpa unuia dintre soti i impotriva acestuia. El
poate fi pronuntat i datorita culpei ambilor soti, insa nu poate ti

111
E. FLORIAN, Dreptul familiei, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2008, p. 182.
l 2I D . LUPA cu, Dreptu/ familiei, ed. a IV-a, Ed. Universul Juridic,
Bucure ti, 2009, p. 146.
l 43I Ibidem.
l I E. FLORIAN, Dreptul familiei, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2010, p. 191.
 V. Desfacerea casatoriei
· dmis exclusiv din culpa sotului reclamant, in temeiul principiu/ui
99
□H
vemoauditurpropriam turpitudinem allegans, (art. 933-934 NCPC).
: Tn conceptia mixta, divortul este considerat de regula o sanc-
'iune,iar prin exceptie poate fi admis ca un remediu111• a
a
'!- ;
', #eglementare
'. rnstitutia divortului este reglementata de art. 373-404 NCC.
·" Astfel, potrivit dispozitiilor prevazute de art. 373 NCC, divortul
date avea loc:
·· a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre
a
oti acceptata de celalalt sot;
··'b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile
0
ciintre soti sunt grav vatamate i continuarea casatoriei nu mai
te posibila;
a
c) la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a
.
.u. rat eel putin 2 ani;
0
,'.· d) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face
i!JlposJbila continuarea casatoriei. a
Seqiunea 1. Modalitiifi de des/acere a
a ciisiitoriei
· Noul Cod civil aduce o reglementare modema i reformatoare,
a
grininlaturarea sistemului formalist i limitativ al Codului familiei i 0
B ·n instituirea posibilitatii de a divorta prin acordul partilor pe cale
·l!lpiciara, pe cale administrativa sau prin procedura notarialar 2• 1
'.,f'Joul Cod civil promoveaza o noua conceptie cu privire la
a
sfaqerea casatoriei prin divort, fiind expresia drepturilor sotilor la
1;;lta privata. Aceasta reglementare ofera sotilor mai multe mo
fla litat i de desfacere a casatoriei, iar calea judiciara i pierde ex-
. '
clusivitatea. u
D
0
111
, A. CORHAN, Dreptu/ tamiliei, Teorie §i practica, ed. a II-a,
revazuta fcompletata, Ed. Lumina Lex, Bucure ti, 2009, p. 191•
.' l 2I Noul Cod Civil. Comentarii, ed. a Ill-a revazuta i adaugita,
D
cademia Romana, Universul Juridic, 2011, p. 388.
j D
D
 100 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

(!!}" 1. Divor1u1 prin acordul sotilor i divor1u1 prin cerere

acceptata de parat
Observam astfel ca noul Cod civil, prin art. 373 lit. a), promo
veaza o noua conceptie cu privire la divortul prin acordul sotilor,
conceptie de inspiratie franceza[ 1J .
in noua reglementare, spre deosebire de vechea legislatie in
care divortul prin consimtamant trebuie solicitat de catre ambii
soti, se instituie i posibilitatea solicitarii divortului de catre unul
dintre so\i, cu singura condi\ie ca cererea sa fie acceptata i de
catre celalalt sot. Divof1ul prin acordul sotilor poate fi astfel·pro
movat indiferent de durata casatoriei i indiferent daca exista sau
nu copii minori rezultati din casatorie, cu singura conditie ca
niciun dintre soti sa nu fie pus sub interdic\ie.
Se observa astfel ca art. 373 lit. a) prevede doua forme de
desfacere a casatoriei, o forma simpla, constand in divortul prin
cerere comuna, i o alta forma, denumita divert prin cerere accep
tata de pa.rat.
in cazul divortului prin acordul so\ilor, la cererea comuna a
acestora, partile nu trebuie sa indice niciun fapt, fie el obiectiv sau
subiectiv, care a dus la desfacerea casatoriei, motiv pentru care in
literatura juridica franceza aceasta modalitate de solutionare a
21
divortului a fost denumita i ,,divortul misterios"l • in
aceasta
ipoteza cauzele reale de desfacere a casatoriei sunt necunoscute,
fiind acoperite de acordul de vointa al sotilor.
in cazul in care cererea de divert se intemeiaza pe acordul
partilor, ea va fi semnata de ambii soti sau de c tre un mandatar
cu procura speciala autentica. in conditiile in care mandatarul este
avocat, el va certifica semnaturile so\ilor, potrivit legii. in cererea
de divof1, sotii pot stabili i modalitatile in care au convenit sa fie
solu\ionate cererile accesorii divortului, singurele condi\ii impuse
de legiuitor fiind acelea ca ambii soti sa aiba capacitate deplina de
exercitiu i sa nu aiba consimtamantul viciat, instanta avand obliga\
ia de a verifica existenta consimtamantului sotilor, dupa

E. F LORIAN, op. cit., 2011, p. 111.

[l)
121
A. BENABENT, Droit civil, La famille, Ed. Librairie de la Cour de
Casation, Paris, 1997, p. 237.
 ,

V. Desfacerea casatoriei 101 o·

, care va fixa termen pentru solutionarea cererii 1n camera de con
' S·i1l·u·111 D
in cazul divortului prin cerere acceptata de parat, acesta presu- )i
pune formularea unei actiuni de divort intemeiata pe culpa sotului I:
!, D
parat, iar daca acesta recunoa te faptele ce au dus la destra
tnarea casatoriei a a cum au fast formulate de catre reclamant, 0
t:2.
instanta de judecata va pronunta divortul, fara a cerceta temeinicia I

, rnotivelor de divort i fara a face referire la culpa.

I
0
Divortul pe cale administrativa sau prin procedura
notariala
0
in cazul divortului prin acordul sotilor pe cale administrativa sau D
,prin procedura notariala, cererea de divort se depune de soti 1m
.. Preuna, sau prin mandatar cu procu!a speciala, care trebuie sa
cuprinda acordul sotului reprezentat. In aceasta din urma situatie,
0
mandatarul are termen 1n cuno tinta pentru sotul reprezentat.
• ,©fiterul de stare civila sau notarul public 1nregistreaza cererea la D
. '
RNECD (Registrul National de Evidenta a Cererilor de Divort) i 1n
, ,registrul de divorturi i acorda un termen de 30 de zile pentru 0
0
'eVentuala retragere a cererii de divorf. La expirarea acestui ter
_men, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica
9aca sotii staruie sa divorteze i daca, in acest sens, consim-
. tamantul lor este liber i neviciat. Daca sotH staruie 1n divort,
ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza
0
..certificc::tul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa
sotilor. In opinia noastra acest termen are un caracter obligatoriu,
0
· fiind acordat pentru a da posibilitatea sotilor de a- i lamuri conflic-
l tele i ne1ntelegerile ivite intre ei. 0
·, in privinta raporturilor n'E!patrimoniale, sofii pot conveni sa•
:, pastreze numele purtat 1n timpul casatoriei, ofiterul de stare civila 0
sau dupa caz notarul public luand act de aceasta 1ntelegere, in
caz contrar, fiecare dintre fo tii soti' purtand numele dinaintea ca- 0
satoriei. In cazul 1n care sofii nu se 1njeleg asupra numelui de
Jamilie pe care sa11 poarte dupa divort, ofiterul de stare civila sau, 0
llJ Art. 929 alin. (3) Noul Cod de procedura civila, Ed. Hamangiu,
0
Bucure ti, 2013, p. 3_65.
O'
('J
0 102 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

0
dupa caz, netarul public emite o dispezi 1ie de respingere a cererii
de diveri §i indruma se1ii sa se adreseze instan1ei de judecata.
Astfel, netarul public emite incheierea de respingere a cererli
0 de divert intr-unul dintre urmatearele cazuri: in situatia in care nu
J

are cempeten1a legala de a selu1iena cererea de divert, in

I .. ,

0 cazuJ in care unul dintre se1i este pus sub interdiciie, in

situa1ia in care.. unul dintre se1i nu i§i peate exprima

0 censim1amantul liber §i nevi ciat, daca la depunerea cererii nu

sunt prezenti ambii soti sau
mandatul nu cuprinde teate elementele obligaterii prevazute de

0
art. 375 NCC, daca unul dintre soti refuza sa semneze cererea
'
personal, cand so1ii refuza sa dea declara1iile prevazute de
lege, atunci cand so1ii nu se in1eleg cu privire la numele de familie
0 care urmeaza a fi purtat dupa divori de catre fiecare dintre ei, cand
se1ii nu prezinta, la depunerea cererii de divoft, actul de
0 casatorie in
original, cand so1ii au copii minori §i nu s-a realizat acordul aces
tora cu privire la stabilirea locuin1ei cepiilor dupa divori, cu privire

0 la contributia lor la cre§terea §i educarea copiilor, atunci cand

cererea de divert ramane fara obiect, intrucat casatoria a fast
'
desfacuta de catre o alta autoritate competenta, in situatia in care.
D s o1ii s-au impacat, i§i retrag cererea de divori, in cazul decesului
unuia dintre so1i, in situatia imposibilitatii audierii minorului sub 1o
0 ani sau in lipsa raportului de ancheta psihosociala, precum §i in.
situa1ia in care nu sunt indeplinite, cumulativ, conditiile legale

D prevazute de Codul civil pentru desfacerea casatoriei prin acorduJ

pa.1ilor.
0 In cazul in care cererea de divori este depusa la primaria und.e
s-a incheiat casatoria, ofiterul de stare civila, dupa emiterea certi

0 ficatului de divort, face cuvenita mentiune in actul de casatorie.

' '
Cand cererea de divort a fast depusa la primaria in a carei raza

0 teritoriala sot ii au avut ultima locuint a cornuna, ofiterul

'
civila emite certificatul '
de divort §i inainteaza,
, de stare
de indata, o copie
certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casa,
0 toria, spre a se face men1iun e in actul de casatorie.
Se observa ca noul Cod civil instituie posibilitatea pentru sotL
0 de a divorta prin acord in cadrul unei proceduri judiciare, dar §i in
cadrul unei proceduri administrative desfa§urate in fata ofiterului

0 de stare civila ori in cadrul unei proceduri notariale desfa§urate in

faia notarului public. in cazul procedurii divoriului cu copii minori,

0
I
, .;,.c.;.·------v_._D_es_fa_c_er_e_a_ca_"s_at_o_ri_ei 10_3
0
audierea minorilor se face de catre notarul public dupa realizarea
raportului de ancheta sociala de catre organele abilitate. 1n toate
celelalte cazuri, divortul se pronunta numai de catre instanta de
0
judecata.
in noua reglementare, sotii pot apela oricand la procedura
0
divot1ului pe cale judiciara, apreciem chiar ca este de preferat ca
part,ile sa apeleze la procedura divortului prin acordul sotilor pe
0
cale judiciara Tn toate cazurile, deoarece o hotarare judecatoreas
ca
.
beneficiaza de autoritate de lucru judecat, in timp ce actul ofitre-
0
rului de stare civila, dar §i actul notarial, pot fi atacate in instanta
'CU actiune in anulare sau 1n constatarea nulitatii pentru vicii de
0
forma sau de fond.-
De asemenea, in cazul refuzului ofiterului
r
de
·stare civila sau al notarului public nu exista nicio cale de atac, sotii
'
0
,se pot adresa instantei de judecata cu cerere de divort pentru a s e
dispune desfacerea casatoriei prin acordul for, pentru culpa unuia 0
sau a ambilor soti, ori din cauza starii de sanatate a unuia dintre
ace§tia.
Hotararea judecatoreasca prin care s-a pronuntat divortul este
0
@.
op ozabila erga omnes, in condi!iile legii.
',,
0
•
, 3. Divo11u1 din cauza starii sanatatii unuia dintre soti
1 Codul familiei prevedea la articolul 38 alin. (3) ca divortul putea
0
avea lac ,.la cererea oricaruia dintre soti, daca starea sanatatii 0
unuia dintre ei face imposibila continuarea casatoriei". Concret,
-vechiul Cod permitea ca sotul sanatos sa poata cere divortul daca
celalalt sot este bolnav, divortul fiind ca un remediu al unei situatii
0
0
' ' '
ce,nu mai putea continua, far a a se tncerca sa se stabileasca cu l-
pa'vreunuia dintre soti. Conform noului Cod civil, aceasta situatie
f)IJ mai este posibila, intrucat acesta ofera posibilitatea numai so
tului bolnav de a cere divortul, pe motiv ca starea sa de sanatate 0
· n·u-i mai permite continuarea casatoriei.
'in lipsa unei reglementari legislative, instanta de judecata este 0
·obligata sa administreze probe privind existenta bolii §i starea
sanatatii sotului bolnav, §i va pronunta divortul fara a face men
ti1Jne despre culpa 1n desfacerea casatoriei.
0
0
¥

0
104 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

. Id.
4. D Ivor1u 1n
pa
w , ,

I
cu

La art. 373 lit. b) noul Cod civil prevede divor\ul din culpa, fara
a arata exemplificativ care sunt motivele de divort. Astfel, instanta
va pronunta divortul din culpa so\ului parat atunci cand, din cauza
unor motive temeinice imputabile acestuia, raporturile dintre soti I

sunt grav i iremediabil vatamate, iar continuarea casatoriei nu

mai este posibila.
In literatura de specialitate au fost considerate motive temei
nice: infidelitatea unuia dintre sot,i, refuzul de a contribui la chel-
tuielile familiei, actele de violent,a ale unuia dintre sot,i etc.
Astfel, neexistand o reglementare expresa, existen\a i temei-
nicia motivelor de divofl sunt lasate la aprecierea judecatorului,
care trebuie sa examineze cu atentie sus\inerile partilor i proba
toriul administrat in cauza.
In aceste conditii, potrivit art. 384 alin. (2), sotul impotriva ca
ruia a fost pronun\at divoflul pierde drepturile pe care legea sau
conventiile incheiate anterior cu tertii le atribuie acestuia, divortul
I ) I

fiind pronun\at ca o sanc\iune fa\a de so\ul aflat Tn culpa.

Culpa este luata in considerare cu privire la efectele ei dupa
pronun\area divoftului distinct de dreptul la presta\ia compensa
torie; astfel, potrivit dispozitiilor art. 388, sotul nevinovat, care su
fera un prejudiciu prin desfacerea casatoriei, poate cere so\ului
vinovat sa ii despagubeasca. In aceasta situatie, instanta de tutela
solutioneaza cererea prin hotararea de divoft.

. . r ;:,;7)
5. PrestatIa compensatone ,

Reglementata de dispozitiile art. 390 NCC, este o institu\ie juri

dica noua, ce are ca finalitate compensarea unui dezechilibru pe
care divortul 1-ar determina ,n conditiile de viata ale celui care o
I I I

solicita. Aceasta poate fi acordata, in cazul Tn care divoftul se pro-

nunta din culpa exclusiva a sotului parat, so\ului reclamant care a
suferit prin desfacerea casatoriei o modificare a modului de viat,a,
care sa determine scaderea nivelului de trai sub un nivel decent,
chiar daca nu se afla in incapacitate de munca.
Mai mult, sotul reclamant are un drept de optiune Tntre a soli
cita dreptul la prestatia compensatorie sau dreptul la pensia de
i ntre\inere. Pentru a opera aceasta institu\ie trebuie Tntrunite cu-
 V. Desfacerea casatoriei
105

mulativ urmatoarele conditii: prestatia compensatorie se poate

, orda numai in cazul in care casatoria a durat eel putin 20 de
ani, divof1ul sa fi fast pronuntat din culpa exclusiva a sotului parat,
sa existe un dezechilibru semnificativ pe care divof1ul 1-ar deter-
, .1 rnina in conditiile de viata ale celui care solicita prestatia compen

s·atorie.
,I Prestatia compensatorie nu se poate solicita decat odata cu

0
•

•' desfacerea casatoriei. La stabilirea prestatiei compensatorii se

• tlne seama atat de resursele sotului care o solicita, cat §i de mij-
1

. ioacele celuilalt sot din momentuI divof1ului, de efectele pe care le

are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum §i de 0
orice alte imprejurari previzibile de natura sa le modifice, cum ar fi
varsta §i starea de sanatate a sotilor, contributia la cre§terea copi ilor 0
minori pe care a avut-o §i urmeaza sa o aiba fiecare sot, pre
gatirea profesionala, posibilitatea de a desfa§ura a activitate pro
ducatoare de venituri si altele asemenea.
0
Presta1ia compensatorie poate fi stabilita i11 bani, sub forma
7
unei sume globale sau a unei rente viagere, ori in natura, sub
0
for
ma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care apar
tin debitorului.
;J
0
· lnstanta poate mari sau mic§ora prestatia compensatorie, daca

'
se modifica, in mod semnificativ, mijloacele debitorului §i resursele D
creditorului.
In cazul in care prestatia compensatorie consta intr-o suma de
bani, aceasta se indexeaza, trimestrial, in functie de rata inflatiei.
0
0
I
Prestatia compensatorie inceteaza prin decesul
'
unuia dintre
,i;oti, prin recasatorirea sotului creditor, precum §i atunci cand

D
Ii
acesta obtine resurse de natura sa ii asigure conditii de viata ase >'' '

manatoare celor din timpul casatoriei. Totodata, in cazul in care

divof1ul este pronuntat din culpa comuna a sotilor sau fara a se
stabili culpa for, oricare dintre ei va putea beneficia de o prestatie 0
compensatorie, care sa compenseze, in masura in care este
posibil, diferentele importante pe care divof1ul le-ar determina in
inodul de viata al celui care o solicita.
0
'
D
0
D
 n
106 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

@, 6. Divortul dupa o separare in fapt care a durat eel putin

2 ani

Separarea in fapt a so\ilor poate ti determinata de dorinta am

bilor soti de a se separa pentru a avea posibilitatea de a reflecta
asupra relatiei lor, de refuzul unuia dintre ei de a coabita cu
11
celalalt sau de parasirea domiciliului conjugal1 •
in situatia prevazuta de art. 373 lit. c) NCC, divortul poate avea
loc la cererea unuia dintre soti,I dupa o separare in fapt care a durat
A

eel putin doi ani. In aceasta ipoteza divortul se pronunta din culpa
exclu_si va a sotului reclamant, cu exceptia situatiei in care paratul
se declara de acord cu divortul, situatie in care desfacerea
I

casatoriei se pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor.

Seqiunea a 2-a. Efectele desfacerii casatoriei

Categorii de efecte. Efectele rezultate din desfacerea casato
riei sunt corespunzatoare categoriilor de raporturi juridice
rezultate din casatorie. Ele vizeaza raporturile personale i
patrimoniale dintre fo tii soti,
Daca din casatorie au rezultat copii minori, divortul va produce
efecte i fata de copii, atat personal nepatrimoniale, cat i patri
moniale.
'
· 1. Efectele divortului cu privire la relatiile personale dintre
fo tii soti (art. 383-384 NCC)
Desfacerea casatoriei producand efecte numai pentru viitor,
inseamna ca tot pentru viitor inceteaza obliga\ia reciproca de
coabitare, obliga\ia de fidelitate i de sprijin moral.
Numele fo$tilor so/i. Daca la incheierea casatoriei fiecare sot
i-a pastrat numele sau, la divort nu exista nicio problema.
Daca sotii au adoptat un nume comun, potrivit art. 383 alin. (3)
NCC, regula este ca fiecare dintre fo tii soti va purta numele ce-1
avea inainte de casatorie.
Excepfie: [art. 383 alin. (1) NCC]: sotii se pot invoi ca sotul
care a purtat in timpul casatoriei numele de familie al celuilalt sot

111
A. CORHAN, op. cit., p. 186.
 V. Desfacerea casatori ei 107

sa poarte acest nume i dupa desfacerea casatoriei, 1nvoiala des

pre care instan1a va lua act prin hotararea de divort.
Daca exista motive temeinice [art. 383 alin. (2) NCC]. cum ar ti,
de exemplu, faptul ca sotul care a purtat in timpul casatoriei nu
mele celuilalt desfa oara o activitate publica, instanta va putea
Tnc uviinta, prin hotararea de divof1, dreptul de a purta in conti
nuare numele celuilalt sot, chiar in lipsa invoielii acestuia. Aceasta
prevedere legala, a a cum ea a fost aplicata i ,n practica, a fost
1nteleasa ca un mijloc de evitare a cauzarii unui prejudiciu moral
'
so tului solicitant, care s-a distins prin activitati deosebite pe plan
tiintific.
Daca dovada unor motive temeinice in acest sens nu poate ti
facuta, 1n lipsa invoielii dintre soti, instanta nu poate incuviin1a
purtarea in continuare a numelui celuilalt sot.

1:, 2. Efectele divortului cu privire la relatiile patrimoniale

dintre fo tii soti (art. 385-395 NCC)

intre fo tii soti, dupa divert, inceteaza i raporturile patrimo

niale care au rezultat din casatorie, cu exceptia acelora care se
pot na te intre ei pe data desfacerii casatoriei, in temeiul legii sau
pe cale conventionala.
Astfel, ca efect al divortului, inceteaza:
'
- obliga1ia de a suporta cheltuielile casatoriei;
- obligatia reciproca de sprijin material;
- obligatia legala de intretinere dintre soti; se pastreaza insa,
in caz de nevoie, o obligatie legala de intretinere intre fo tii soti;
- regimul matrimonial de bunuri prin lichidarea acestuia;
- beneficiul contractului de 1nchiriere a locuintei comune;
I

- vocatia succesorala reciproca.

2.1. Stabilirea intinderii drepturilor fiecaruia dintre soti

privind bunurile comune in cazul regimului comunitatii legale

lmpartirea drepturilor comune se face astfel:

A. Daca exista o Tnvoiala a sotilor cu privire la determinarea
cotei de contributie a fiecaruia dintre soti, atunci Tmpartirea se face
potrivit cotelor-paf1i astfel stabilite.
 i
t
i
108 Dreptul famiHei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

B. in caz contrar, stabilirea cotei-parti ce revine fiecarui sot se

'
face prin hotarare judecatoreasca, impa rtirea facandu-se
'
pot rivit
acestor cote.
'•

Criteriul stabilirii prin hotarare judecatoreasca a cotei fiecarw

I
I sof cu privire la bunuri/e comune
Stabilirea acestui criteriu are loc in functie de temeiul juridic al
'
comunitatii de bunuri. Astfel, potrivit conce ptiei ca temeiul comtj
t nitatii 1-ar forma numai existenta relatiilor
1 , t de casatorie, criteriur
p

egalitatii barbat-femeie ar conduce Ia impartirea tor in mod egat

I
I

l (potrivit acestei conceptii, fiecare dintre soti ar avea dreptul la.

jumatate din bunurile comune).

r Daca insa temeiul juridic al comunitatii de bunuri ii formecl?a

nu numai existenta casatoriei, ci §i participarea fiecaruia dintre
'
soti prin munca sa o ri prin mijloacele sale la dobandirea
'
bunurilo r
I.
comune, atunci impartirea acestor bunuri nu se poate face in toate

l
cazurile in parti egale.
Cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre soti se stabile§te in'
raport cu contributia sa la dobandirea §i conservarea bunurilor
comune. De aceea, cotele-parti ale sotilor pot fi inegale daca.
aportul acestora Ia dobandirea bunurilor comune este diferi_t.

!
I

Aceasta inegalitate poate merge pana la inexistenta oricarui drept

al unuia dintre soti asupra bunurilor comune, daca se dovede§te
ca acesta nu a avut nicio contributie la dobandirea bunurilor §l la
R
I sustinerea sarcinilor casatoriei.

i
Cand nu se poate determina contributia fiecarui sot la doban-.
direa bunurilor comune, instanta poate imparti bunurile comune in
I '.!
parti egale intre soti.
Contributia sotilor la dobandirea bunurilor comune trebuie .
l I
''
inteleasa nu in sensul de contributie la dobandirea fiecarui bun
iri ' '
pa rte, ci in sensul de contributie la dobandirea tuturor bunurilor
-
comune. '

l pazu/ separafiei in fapt a sofilor

In stabilirea contributiei fiecarui sot Ia dobandirea bunurilor
l comune, daca este cazul, se va tine sear.oa de imprejurarea ca o
anumita perioada de timp sotii au locuit separat, aceasta perioada
avand importanta pentru stabilirea contributiei sotilor la doban:
direa bunurilor comune. '--:
 V. Desfacerea casatoriei
109 L
1n
.
practica judiciara s-a decis ca perioadele de timp in care
viata in comun a fast intrerupta trebuie avute in vedere numai in
'
l
masura in care aceasta stare de fapt este de natura sa contribuie
fa determinarea cotei de participare a sofilor. L
Proba contribufiei sofilor
.
, Stabilirea contribut,iei fiecarui sot la dobandirea bunurilor co- L
.; mune se poate face prin orice mijloc de proba, deoarece este
vorba despre dovada unor situatli de fapt. L
Legea privind procedura imparfirii bunurilor comune
Articolele 979-995 NCPC privind procedura partajului judiciar l
se aplica §i in materia partajului bunurilor comune.
Potrivit procedurii reglementate de lege, instanta, dupa ce sta L
bile§te masa bunurilor comune care urmeaza sa se imparta, va
determina cotele-parti ce revin sotilor, in raport de care se face
impartirea.
I
j: L
•
Aceasta impartire trebuie sa se faca astfel incat, pe cat posibil,
sa revina fiecarui sot bunuri in natura §i numai in cazul in care
[
- impartirea in natura nu este posibila, sa se procedeze la vanzarea
' bunurilor comune prin buna invoiala sau, in caz de neintelegere,
[
prin licitatie publica ori sa se atribuie toate bunurile unuia dintre
soii urmand ca celalalt sa primeasca echivalentul cotei sale parti, j
in alte bunuri sau bani.
Referindu-se la modul de lichidare a starii de indiviziune,
instanta supreme., intr-o decizie de indrumare, a aratat ca, in cazul
in care, in cadrul procedurii de imparteala, instanta constata ca un [
bun nu poate fi comod partajabil Tn natura, ea nu va dispune intot
deauna scoaterea lui la vanzare, ci va trebui sa examineze daca
nu exista motive temeinice care sa impuna lichidarea indiviziunii
[
prin atribuirea bunului unuia dintre coparta§i, urmand ca celalalt
sa primeasca echivalentul corespunzator cotei sale, in bani.
[
La impartirea bunurilor comune urmeaza sa se aiba in yedere
respectarea intereselor sotifor §i ale copiilor, prin atribuirea acelor L
bunuri care sunt de cea mai mare trebuint a.
•
Masa bunuri/or comune supusa lmparfirii. Sume excluse
I
Sunt excluse de Ia aducerea la masa de partaj sumele prove
nite din veniturile din munca, platite ca pensie de intretinere sau L
r
H
110 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

pentru o alta datorie personala ori cheltuielile fa.cute de un sot in

B afara sarcinilor casatoriei.

n
1
Condi/ii speciale privind procedura partajului
lnstanta competenta sa pronunte partajul este instanta ,,de
divort (art. 114 NCPC}, daca impafiirea se face in cadrul proce
D sului de divofi. Daca impafiirea bunurilor comune se face printr-o
cerere separata, dupa divert, va fi competenta instanta de la do
G miciliul paratului, potrivit dreptului comun. Astfel, in cazul in care
prin aceea§i actiune s-a cerut desfacerea casatoriei §i impartirea

0 bunurilor comune, competenta este aceea§i instanta. sesizata. cu

judecarea capatului de cerere privitor la desfacerea casa.toriei,
potrivit principiului in temeiul ca.ruia cererile accesorii §i incidentale
D sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala.
Dreptul la actiunea in impartirea bunurilor comune nu se
0 prescrie.
Daca pana la impa.rtirea bunurilor comune exista pericolul ca
D unul dintre soti sa instra.ineze o parte din bunuri sau sa le deterio
reze, instanta judecatoreasca. poate sa. ia masura sechestrului
0 judiciar, pentru perioada desfa§urarii procesului, sechestru ce va fi
incuviintat pe calea ordonantei pre§edintiale.
0 2.2. Efectele impartirii bunurilor comune
\

0 Bunurile supuse impartirii devin proprii fie in totalitatea lor ori

numai in parte, fie in materialitatea lor ori numai pe cote-parti.

D Data incetarii comunita,tii de bunuri

Potrivit art. 385 NCC, regimul matrimonial inceteaza intre sot[

□ la data introducerii cererii de divort. Oricare dintre soti poate

'
solicita instan\ei sa. constate insa ca r egimul matrimonial a
incetat
'

□ de la o data anterioara, §i anume aceea a separatiei in fapt.

A '

lncetarea regimului matrimonial nu se confunda cu lichidarea

'

0 acestuia prin partaj.

in consecinta, bunurile dobandite dupa desfacerea casa.toriei
de oricare dintre fo§tii soti nu mai sunt bunuri comune.
0 Obligatiile asumate de fo§tii soti nu mai pot fi considerate
comune.

0 in ceea ce prive§te proprietatea comuna, aceasta continua sa-

§i pastreze caracterul codevalma§ §i dupa desfacerea casa-

0
0
 '
V. Desfacerea casatoriei 111
a
;foriei pana la data impartelii, netransformandu-se de drept 1n pro
prietate pe cote-parti, deoarece aceasta forma de proprietate se D
caracterizeaza prin aceea ca bunul nefractionat in materialitatea
sa apartine concomitant mai multor titulari, fiecare avand o cota D
ideala determinata de dreptul de proprietate, iar nu numai una
determinabila. 0
3. Efectele divortului cu privire la copiii minori 0
Desfacerea casatoriei are consecinte deosebit de importante
in relatiile dintre parinti §i copii. . D
cum aceste relatii exista atat in plan personal, cat §i patrimo
nial, §i efectele divortului var fi personale §i patrimoniale. a
· 3.1. Efectele divortului asupra raporturilor personale dintre
parinti i copii
0
_, Odata cu pronuntarea divortului, instanta de judecata este D
obligata sa rezolve problema stabilirii domiciliului copiilor minori
rezultati din casatorie §i exercitarii autoritatii parinte§ti. 0
Locuinfa copilului dupa divorf (art. 400 NCC}
Odata cu pronun1ar ea divortului, instanta de judecata va hotari
D
locuinta copilului la parintele cu care locuie§te in mod statornic. in
acest scop, instan1a de judecata va asculta: paJ1ile {parintii), auto
0
ritatea tutelara §i, tinand seama de interesele minorilor, pe care de
asemenea ii va asculta daca au implinit 1O ani, va hotari pentru
fiecare dintre copii, daca va Iocui la tata sau la mama.
D
Legiuitorul a prevazut §i posibilitatea stabilirii locuintei minorului
potrivit invoielii parintilor, dar a conditionat aceasta prerogativa de
D
'
1!:!i
incuviintarea ei de catre instanta de judecata.
ln mod exceptional, instan1a va putea stabili locuin1a
0
copilului la bunici, la alte rude sau persoane, cu consimtamantul
acestora, 0
ori la o institut,ie de ocrotire.
in aprecierea acestor conditii, accentul cade pe conditiile mo
rale, deoarece influen1eaza in mod hotarator dezvoltarea perso 0
nalitatii copilului.
Este irelevant sub aspectul stabilirii locuintei copiilor din vina
cui s-a pronuntat divortul.
0
D
B
112 Dreptul familiei. Reg im uri m atrim oniale. Sinteze. Teste grila

Exercitarea autoritafii parinfe$ti privind copilul

Articolul 397 NCC prevede ca dupa divort autoritatea parin
teasca revine in comun ambilor parinti.
Parintele divortat la care nu va locui copilul pastreaza dreptul
de a avea legaturi personale cu acesta i de a veghea la cre
terea, educarea, invatatura i pregatirea lui profesionala.
Deoarece in practica instantelor de judecata s-au constatat
numeroase litigii legate de modalitatile de exercitare a dreptului
parintelui de a avea legaturi personale cu copilul, modalitatile de
exercitare a acestui drept sunt urmatoarele:
- vizitarea copilului la locuinta parintelui cu care locuie te Tn
mod statornic;
- vizitarea copilului la coala sau petrecerea vacantelor colare
la ambii parinti.
Modificarea masurilor /uate cu privire la persoana copilului
in caz de schimbare a imprejurarilor care au determinat masu
rile privitoare la persoana minorului, art. 403 NCC prevede ca
instanta de judecata, la cererea oricarui parinte sau chiar a copi
lului, daca a implinit 14 ani, a autoritatii tutelare sau a unei institutii
I I

de ocrotire, a procurorului sau a unui alt membru al familiei va

putea modifica masurile privitoare la drepturile i obligatiile per
sonale sau patrimoniale dintre parintii divortati i copii.
in practica judecatoreasca s-a aratat ca modificarea masurilor
privitoare la drepturile i obligatiile personale ori patrimoniale ale
copilului i i gase te justificare i poate fi luata numai atunci cand
se stabile te ca interesele minorului o cer.

@ 3.2. Efectele patrimoniale ale divortului fatii de copiii minori

Aceste efecte se refera la:

- intretinerea copiilor minori i la exercitarea ocrotirii parinte ti
privind bunurile minorilor i actele civile patrimoniale ale copiilor;
- obligarea parintilor la suportarea cheltuielilor de cre tere,
educare, invatatura i pregatire profesionala.
Articolul 499 NCC prevede ca instanta judecatoreasca va
stabili contributia fiecarui parinte la cheltuielile de cre tere, educa
re, invatatura i pregatire profesionala a copilului pana la varsta
de 18 ani i pana la 26 ani, daca se afla in continuarea studiilor.
 n '

V. Desfacerea casatorlei 113 0

Pa.rintii se pot invoi cu privire la contributia lor, dar aceasta
rnvoiala. nu va produce efecte decat daca a fast incuviintata de 0
instanta de judecata.
. '
De i Iegea nu prevede anume, in practica judiciara s-a stator- D
0
nicit regula ca renuntarea la pensia de intretinere, care constituie
.un drept al copilului, nu poate fi ratificata de instanta de judecata
chiar daca s-ar constata ca posibilitatile materiale ale parintelui
care a renuntat sunt indestulatoare pentru copii.
Schimbarea situa1iei materiale a parintilor sau a nevoilor copi
0
lului justifica modificarea contributiei parintilor stabilita prin hota
rare judecatoreasca sau prin invoiala so1il or.
0
Cand sunt doi sau mai multi copii, iar stabilirea locuintei aces
tora se face Ia parinti diferiti, instanta e nevoita sa vegheze pe cat
0
gosibil ca fiecarui copil sa-i fie asigurat in continuare acela§i nivel
de trai.
0
' in acest sens, tot practica judiciara a mai statornicit §i regula
conform careia, chiar daca fiecare dintre parinti a primit in grija lui
0
cate un copil, parintele care realizeaza un venit ·mai mare este
obligat sa contribuie la intretinerea celuilalt, deoarece ambii copii
'. '
0
trebuie sa beneficieze deopotriva de acela§i nivel de trai.
D
Test grila
, 1. Reprezinta motive de divorf: 0
a) vatamarea grava a raporturilor dintre soti §i imposibilitatea
oontinuarii casatoriei;
0
b) separarea in fapt a sotilor, care a durat eel pu1in 2 ani;
, c) stabilirea domiciliului, de catre eel pu1in unul dintre soti in alt
0
foe decat locuinta de familie.
0
2. Divorful poate avea loc:
a) din culpa pe cale administrativa sau prin procedura nota 0
riala;
b) prin acordul sotuor pe cale administrativa sau.prin procedura 0
notariala;
c) prin acordul sotilor pe cale judiciara. 0
 0
JD
D
n 114 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

n 3. Sunt considerate cazuri de divort remediu:

a) divot1;ul cerut pentru ca din cauza unor motive temeinice
raporturile dintre soti sunt grav vatamate i continuarea casatoriei
D nu mai este posibila; '
b) divot1;ul la cererea unuia dintre soti, dupa o separare 1n fapt
0 care a durat eel putin 2 ani; , ,.,
c) divot1;ul la cererea unuia dintre soti acceptata de celalalt.

n 4. Divortul sotilor poate fi pronuntat de notarul public:

n a) daca la data cererii de divort au adoptat copii minori;

b) daca exista copii minori, nascuti din casatorie, din afara
casatoriei sau adoptati, iar sotii convin asupra tuturor aspectelor;
0 c) la cererea unuia dintre soti acceptata de celalalt.

G
<,

5. Divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa poate

fi pronunt at in urmatoarele condit ii:
• din casatorie, din afara ca-
a) daca• exista copii minori, nascuti
satoriei sau adoptati, iar sotii convin asupra tuturor aspectelor;

0 b} copiii din casatorie ori adoptati nu mai sunt minori;

c) exista copii minori ai unuia sau altuia dintre soti, provenitl

0
dintr-o casatorie anterioara.
6. Potrivit conceptiei divortului remediu, pronuntarea des
0 facerii ca.sa.toriei este condit ionata.:
a} de culpa sotului parat,• chiar cand continuarea casatoriei
I
D este posibila pentru acesta;

n
b} de imposibilitatea continuarii casatoriei eel putin pentru uni:JI
din soti, indiferent de culpa vreunuia dintre soti;
c} de imposibilitatea continuarii casatoriei pentru ambii soti i

n de culpa unuia dintre soti. ·, ',

n 7. Divortul prin acordul sotilor pe cale judiciara poate fl

pronuntat:

n a} daca a trecut eel putin un an de la data incheierii casatoriei;·

b} doar in cazul in care sotii nu au copii minori, nascuti din
casatorie, din afara casatoriei sau adoptati;
0 c) doar daca soiii nu au bunuri comune ce urmeaza a fi par
tajate.

0
0
 V. Desfacerea casatoriei 115 a
s. lnstant,a in a carei competent,a sta solut,ionarea cererii
de divort este: ·
u
a) judecatoria in circumscriptia careia se afla cea din urma
1ocuinta comuna;
n
□
b) judecatoria in a carei raza teritoriala i i are locuinta recla
mantul, daca sotii nu au avut o locuinta comuna sau niciunul
dintre ei nu mai locuie te in circumscriptia de la cea din urma
locuinta comuna;
c) Judecatoria sectorului 1 al municipiului Bucure ti, daca
0
niciunul dintre soti nu are locuinta in tara i nu au convenit altfel. D
9. Data desfacerii casatoriei in cazul divortului pe cale
Judiciara este:
0
a) data eliberarii certificatului de divort;
b) data la care hotararea prin care a fast pronunfat divortul a 0
ramas definitiva;
c) data inaintarii cererii de divof'l catre instanta competenta. n
"'j
1o. Data desfacerii casatoriei in cazul divortului pe cale
administrative este:
0
If a) data eliberarii certificatului de divort;
b) data la care hotararea prin care a fast pronuntat divorful a fl
! ramas definitiva;
c) data inaintarii cererii de divort catre instanta competenta.
a
11. Constituie cazuri de divort din culpa sotilor: u
0
a) divof'lul la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sana
tate face imposibila continuarea casatoriei;
b) divortul la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt
', care a durat eel putin 2 ani; u
u
c) divortul la cererea unuia dintre soti acceptata de celalalt.

12. Cererea de divort cuprinde ca mentiuni specifice:

a) despagubirea pretinsa pentru prejudiciile materiale sau mo
rale suferite ca urmare a desfacerii casatoriei;
u
b) numele copiilor din casatorie ori adoptati, sau mentiunea ca
sotii nu au copii minori; D
I
,i 6
I\
B
 J
J
116 Dreptul familiei. Regimurl matrimoniale. Sinteze. Teste grila

n c} incetarea regimului matrimonial §i, dupa caz, lichidarea

comunitatii de bunuri §i partajul acestora.

n 13. Con,tinutul cererilor accesorii obiective ale divor'tului

LO se refera la:
a) exercitarea autoritatii parinte§ti;

0 b} obligatia de intretinere sau prestatia compensatorie dintre

fu i ; .,
TI c) numele sotilor dupa divort.

11 14. Depunerea cereril de divort:

a} se face personal, de catre soti, in cazul divortului consen-
sual pe cale judiciara; :, '1'

n
b} se poate face prin mandat cu procura autentica, 'in cazul
divortului consensual pe cale notariala;
c}' se poate face prin mandat cu procura autentica, in cazul

Il divortului consensual in fata ofiterului de stare civila.

J '
J
,

n 15. Daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului,

mo=11tenitorii sai: ,

n a} pot continua actiunea de divort doar in cazul divortului prin

acordul
b} nupartilor pe cale judiciara;
pot continua actiunea de divort decat prin mandat cu

□ procure. autentica;
c) nu pot continua acvunea de divort, decat daca se stabile§te
D culpa exclusiva a paratului.

n in:
16. lmportanta culpei in cadrul procesului de divort rezida

n a) pierderea drepturilor pe care legea ori conventiile incheiate .

anterior cu tertii le atribuia sotului din a carui culpa exclusiva·a fost

u Pronuntat divortul;
' '
b} incredintarea copiilor minori sotului a carui culpa nu este

n retinuta pentru desfacerea casatoriei;

c) posibilitatea sotului din a carui culpa exclusive. a fast pro
nuntat divortul de a beneficia de intretinere, insa numai timp de un
J '
J; an de la desfacerea casatoriei.
'

n
 V. Desfacerea casatorlei 117 a
17. Hotararea de divort:
'
II
a) este susceptibila de apel, in cazul divortului consensual
imperfect;
b) este susceptibila de apel, in cazul divof1ului din motive de
u
sanatate;
c) este susceptibila de apel, in cazul divortului din culpa. I
18. Caile extraordinare de atac a contestatiei in anulare ii
a revizuirii sunt deschise:
II
a) in cazul divortului din culpa, daca niciunul dintre soti nu s-a
recasatorit;
b) in cazul divortului din motive de sanatate, daca niciunul
dintre sotiI nu s-a recasatorit;
c) in cazul divortului prin acord, daca niciunul dintre soti nu s-a
recasatorit.

19. incetarea regimului matrimonial sub care s-a desfa

JUrat casatoria celor doi soti are foe:
a) la data introducerii cererii de divort; :
b) la data separatiei in fapt a sotilor, la cererea oricaruia dintre
soti; ·
c) la data la care hotararea prin care a fost pronuntat divortul a
ramas definitiva.

20. Prezen ta pa rtilor in fata instan tei de fond:

' , , '
a) este obligatorie, cu excep\ia situatiei in care unul dintre soti
este pus sub interdictie judecatoreasca sau se afla intr-o alta.
asemenea situatie;
b) este obligatorie, in principiu, atat pentru parat cat i pentru
reclamant;
c) este obligatorie, cu exceptia situatiei in care unul dintre soti
are re edinta in strainatate sau se afla intr-o alta asemenea situa
t ie.
•

21. Lipsa nejustificata a paratului, in fata

I
instantei de fond:
f

•· a) atrage respingerea ca nesustinuta a cererii reconventionale,

in cazul in care aceasta a fast formulata;

_J
JJ
I

0 118 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

D b) atrage desistarea reclamantului, considerandu-se

nesustinu. ta cererea de divort;
c) nu pecetluie§te soarta procesului, cererea de divort fiind
D judecata.

D 22. in mod exceptional, este permise reprezentarea sotilor

prin avocat sau mandatar, in cadrul procesului de divort:
0 a) niciodata in fata instantei de fond;
b) in- cazul in care unul dintre soti este impiedicat de o boala
•

0 grava;
c) in cazul in care este pus sub interdictie judecatoreasca. .,
0 23. Pot fi martori in procesul de divort:
a) descenden\ii, doar daca au capacitate deplina de exercitiu;
0 b) rudele §i afinii sotilor, cu exceptia descendentilor;
c) orice persoana interesata, cu exceptia rudelor.
D
24. lnterogatoriul ca mijloc de probe:
D a) este interzis in cadrul procesului de divort;
b} este permis numai in cazul divortului prin acordul partilor,

0 facilitand desfa§urarea acestuia; ·

c) este permis in cazul divortului din culpa, paratul putand rele
va in urma acestuia aspects care, acceptate de reclamant, pot
D converti divortul intr-unul amiabil.
I
I

0 25. intelegerea sotilor ca dupe divort, sa pestreze numele

purtat in timpul cesetoriei:

D a) reprezinta un efect al raporturilor nepatrimoniale dintre soti

la desfacerea casatoriei;
0 b) trebuie sa fie incuviintata de instanta pentru motive temei
nice;

D c) nu necesita incuviintarea instantei, ci aceasta din urma doar

va lua act de ea.

0 26. Pentru incredintarea copiilor in cazul divortului,

0
instanta este obligate:
a) sa asculte doar autoritatea tutelara;
b) sa asculte in exclusivitate pe parinti;
0 ,
 V, Desfacerea casatoriei 119 -- "

, c) sa asculte autoritatea tutelara, pe parinti !iii pe copii, daca au

,rnplinit varsta de 1o ani. 0
,. 21. Hotararea judecatoreasca privind impa'1irea bunurilor
comune ale sotilor (in cazul regimului comunitatii legale),
0
ulterior desfacerii casatoriei:
a) are caracter declarativ;
D
., b) are caracter constitutiv;
c) are caracter declarativ, 1ntrucat retroactiveaza. 0
28. in principiu, data de la care se produc efectele patri 0
moniale ale divortului este:
, a) data ramanerii definitive a hotararii de divort pe cale judi 0
1 .ciara;
D
'\
b} data eliberarii certificatului de divort, in cazul divortului pe
cale administrativa sau notariala;
c) data eliberarii certificatului de divort, in urma ramanerii de
finitive a hotararii de divort pe cale judiciara. 0
29. in caz de divort, parintii se pot invoi cu privire la stabi D
lirea locuintei copiilor minori, iar aceasta invoire produce
efecte daca: 0
a) este incuviintata de autoritatea tutelara;
b) este incuviintata de instanta de judecata;
c) nu este incuviintata, incuviintarea vreunui organ nefiind ne
0
cesara. 0
30. Prestatia compensatorie se acorda in urmatoarele
conditii: u
a) n' umai in cazul in care casatoria a durat eel putin 20 de
ani; 0
0
b) in cazul divortului in care se stabile!iite culpa comuna a
soiilor;
c) 1n cazul in care divortul se pronunta din culpa exclusiva a
sotului parat. 0
31. Prestatia compensatorie:
a) se stabile§te la o data ulterioara desfacerii casatoriei;
D
0
0
0
Q

n 120 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

b} poate fi stabilita in bani, sub forma unei sume globale saua

D unei rente viagere, ori in natura, sub forma uzufructului asupra

n
unor buriuri mobile sau imobile care apartin debitorului; ",.
•
c) in cazul in care consta intr-o suma de bani, se indexeaza de
drept, trimestrial, in functie de rata inflatiei.
D 32. Dreptul la compensatie al unuia dintre soti:
Q a} apare ca o consecin' ta a imbogat,irii sot,ului ce a beneficiat in
orice maniera de sprijinul material al celuilalt sot:
'

Q b} apare ca o consecinta a disproportiei existente intre venitul

din munca §i eel asimilat acestuia obtinut de unul dintre so\i;
c} apare ca o consecinta a imbogatirii unuia dintre so\i, in urma
D participarii efective la activitatea profesionala a celuilalt sot §i care
excede solidaritatii menajere.
0 33. Obligatla de intretinere intre fo!::tii soti: r,

0
, , T '
a} ia na§tere atunci cand unul dintre sotii divortaii se afla in
nevoie din cauza unei incapacitati de munca survenite in decurs

0 de un an de la desfacerea casatoriei, dar este cauzata de o

impre jurare in legatura cu acea casatorie;

0 b) este fondata pe obligatia de sprijin material reciproc;

c} este inlaturata prin plata despagubirii pentru prejudiciul
suferit prin desfacerea casatoriei.
D
34. Cerintele generate ale obligatiei de intretinere intre
0 fottii sofi sunt: .
a} definite in functie de regimul matrimonial ales de soti:
Q b} existenta mijloacelor necesare acordarii intretinerii;
c) starea de neputinta a c editorului de a se intretine din munca

D
ori din bunurile sale.
35. La stabilirea prestat iei compensatorii se au in vedere:
D .
'
a) resursele so tului care o solicita; .
.

n b} efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului

matrimonial;
c) mijloacele materiale ale sotului debitor, in momentul divor
0 tului.

D
0
 v. Desfacerea casatoriei 121 n
:.. 36. Locuinta copilului dupa divorf:
: a) poate fi stabilita prin invoiala la unul dintre parinti, bunici,
il
(sau alte rude, cu consimtamantul acestora; ·
· b) este stabilita la parintele a carui culpa nu a fast retinuta la fl
·
•divort;
c) in lipsa invoielii parintilor, este stabilita de instanta, la parin-
'.tele cu care locuie te ih mod statornic.
a
D
37. Exercitarea autoritiilii parintefti este:
a) de regula determinata de obligatia in solidar a sotilor;
b) dispusa de institutia de ocrotire a minorului;
D
c) pentru motive temeinice, stabilita de instanta numai catre
: unul din parinti. □
38. Obligatia legala de intretinere a minorului: D
a) se identifica in mare masura cu obligatia legala de 1ntre-
. tinere a fostului sot;
' '
D
. b) nu este part e a autoritatii parinte ti i se exercita de unul
.' dintre parinti;
·· c) este inlaturata in cazul existentei unui drept la prestatie
D
.· compensatorie.
0
39. Masurile vremelnice 1n timpul procesului de divorf:
a) au caracter perpetuu, fiind dispuse de instanta;
ij
b} sunt acordate pe calea procedurala a ordonantei pre e
dintiale;
'
Ll
c ) au caracter provizoriu, limitat pe perioada derularii proce-
sului de divofi. Q
40. In cazul desfacerii casatoriei prin divorf, sotul care nu Q
aimplinit varsta de 18 ani:
a) i i mentine capacitatea deplina de exercitiu;
b) ili)i pierde capacitatea deplina de exercqiu;
G
.. c} i§ii pierde capacitatea de folosinta.
il
u
'l
_,.
J 0

0
ilJ
8 122 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

0 Raspunsuri
1. a, b; 2. b, c; 3. c; 4. a, b; 5. b, c; 6. b; 7. -; 8. a; 9. b; 1Q. ;
11.b; 12. b; 13. a, c; 14. a, b; 15. c; 16. a, c; 17. b, c; 18. a, ti·
Q 19. a, b; 20. a, b, c; 21. a, c; 22. b, c; 23. b; 24. c; 25. a, c; 26.. c;'
27.b;28.a,b;29.b;30.a,c;31.b,c;32.c;33.a;34.b,c;35.a
D b, c; 36. a, c; 37. a, c; 38. - ; 39. b, c; 40. a.
J

0
0
0
0
0
0
0 .

D I

0 ; I

0 ;i
\ ·l
. 'I

0
D
6
D
0
0
 n
D
Capitolul VI. Filiatia I n
Secfiunea l. Nofiuni introductive 0
i. Rudenia - definitie, tipuri, clasificare 0
Defini,tie
Potrivit art. 405 NCC, ,,rudenia reprezinta legatura bazata pe
D
".
descendenta unei persoane dintr-o a/ta persoana sau pe faptul ca
-, '
mai multe persoane au un ascendent comun': a
Felurile rudeniei
Acela i text de lege, diferentiaza rudenia fireasca de rudenia □
civila, definindu-le.
- Rudenia fireasca reprezinta legatura bazata pe descendenta D
.unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe
persoane au un ascendent comun [art. 405 alin. (1) NCC].
' - Rudenia civila este legatura rezultata din adoptia incheiata in
u
·" cbnditiile prevazute de lege [art. 405 alin. (2) NCC]. 0
u
- Afinitatea este legatura dintre un sot i rudele celuilalt sot
[art. 407 alin. (1) NCC].
C/asificarea relatiilor de rudenie
'
a) Rudenia in lin ie dreapta
- ascendenta; □
- descendenta.
Reprezinta rezultatul descendenfei unei persoane din alta per
D
soana i se calculeaza in functie de numarul na terilor.
b) Rudenia in linie colaterala - rezulta din existent,a unui as- 0
cendent comun i se calculeaza dupa numarul na terilor, urcand
de la una dintre rude pana la ascendentul comun i coborand de il
n
la aceasta pana la cealalta ruda.
2. Filiatia - definitie, tipuri
Definifia filiafiei. 1n sens larg, notiunea de filiatie reprezinta
D
legatura existenta intra o persoana i ascendentii sai. Tn sens
n
0
0
D 124 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

D restrans, reprezinta raportul de descendenta dintre o persoana §i

parin1ii sai.
Q Privita in raport cu mama, filia1ia poarta numele de maternitate,
in timp ce, in raport cu tatal, este denumita patemitate.

0 2.1. Filiatia fireasca i filiatia civila

0 Filiatia fireasca este in mod necesar o transpunere fidela a

realitatii biologice stabilite intra o persoana §i ascendentii sai, in

0 timp ce filiatia civila se fundamenteaza pe operavunea juridica a

adoptiei:
lmportan1a acestei clasificari este data de efectele juridice pre-.
D vazute de lege ce decurg din relatia de rudenie, acestea avand
acela§i continut, indiferent de izvorul rudeniei111•
0 2.2. Filiatia din casatorie i filiatia din afara casatoriei
.
0 Filia1ia din casatorie se stabile§te in momentul in care per
soana s-a nascut ori a fost conceputa in timpul casatoriei
0 parintilor
sai, fara a avea importanta valabilitatea actului juridic al casatoriei.,
in timp ce filiatia din afara casatoriei este stabilita in functie de·
0 starea civila de persoane casatorite a parintilor la momentul con
cep1iunii ori na§terii copilului, fie de inlaturarea prezum 1iei legate
D de paternitate printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitjva.
·,
a -c

Q 2.3. Filiatia naturala i filiatia prin reproducere umana

asistata medical cu tert donator

0 Filia1ia naturala se stabile§te astfel: maternitatea se

stabilE]l§te dupa regula universala mater semper certa est,
0 rezultand- din
faptul na§terii, dar putand fi stabilita §i prin recunoa§tere sau prin
hotarare judecatoreasca [art. 408 alin. (1) NCC], iar in func1ie. de

0 starea civila a mamei la momentul concep1iei ori la momentul

na§terii, se va stabili paternitatea persoanei dupa cum este din
casatorie - aplicandu-se prezum1ia legala a paternita1ii [art. 408
0 alin. (2) NCC] - ori din afara casatoriei, prin recunoa§tere sau prin
hotarare judecatoreasca, de la caz la caz [art. 408 alin. (3) NCC].
D 111 E. FLORIAN, Dreptul familiel, Ed. C.H. Beck, ed. a 4-a, Bucure ti,
0 2011, p. 153. ·,
 VI. Filiatia 125

Acelea i reguli se aplica i in cazul stabilirii filiatiei prin repro

ducere umana asistata, cu specificarea ca implicarea unei terte
'
persoane (a donatorului) impune anumite masuri de securitat e
reglementate in art. 443-444 NCC i concretizate in inadmisi
bilitatea actiunii in contestarea filiatiei ori in regimul restrictiv al
actiunii in tagada paternitatii din casatorie.

@, Secfiunea a 2-a. Posesia de stat

1. Definitie

Potrivit art. 41O alin. (1) NCC, posesia de stat este starea de
fapt care indica legaturile de filiatie i rudenie dintre copil i familia
din care se pretinde ca face parte.
Consta, in principal, in urmatoarele elementel11:
- tractatus - o persoana se comporta fata de un copil ca fiind
al sau, ingrijindu-se de cre terea i educarea sa, iar copilul se
comporta fata de aceasta ca fiind parintele sau;
- fama - copilul este recunoscut de catre familie, in societate
i. cand este cazul, de catre autorita{ile publice, ca fiind al persoa
nei despre care se pretinde ca este parintele sau;
- nomen - copilul poarta numele persoanei despre care se
pretinde ca este parintele sau.
Alaturi de aceste elemente principale, posesia de stat poate
rezulta din orice alte imprejurari accesorii, spre exemplu fotografii
de familie .

2. Caracterele posesiei de stat

- Continua: nu inseamna permanenta, dar presupune ca

elementele posesiei de stat sa aiba o anumita stabilitate, sa se
intruneasca o perioada de timp suficienta pentru a crea credinta
ca- filiatia reala a persoanei este aceea indicata de folosinta starii
civile.

A.I. FIUPESCU, Filiafia fireasca §i filiafia din adopfie, Ed. All Beck,
[l]
Bucure ti, 2002, p. 54.
:=J
D 126 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

- Pa$nicii: adica netulburata, daca folosinta starii civile riu a

D fast dobandita sau conservata prin acte de violenta, fizica sau
morala, provocate de o alta persoana;

D - Publicii: implica folosinta starii civile in vazul tuturor, pentru a

fi cunoscuta;

D guu.
- Neechivoca: neputand rezulta dintr-un comportament ambi..

Posesia de stat se probeaza prin orice mijloc de proba.

0
n 3. Posesia de stat conforma cu actul de na§tere
Principiu. Nicio persoana nu poate reclama o alta filiatie fata de

0 mama decat aceea ce rezulta din actul de na§tere §i posesia de

stat conforma cu acesta §i nimeni nu poate contesta filiatia fata

□
de mama a persoanei care are o posesie de stat conforma cu
actul sau de na§tere - prezumtie absoluta.

n Excepfie. Dovada filiatiei fata de mama se face prin orice mijloc.

deproba: .

u
- in cazul substituirii copilului, stabilita pe cale judiciara;
- in cazul in care a fast inregistrata ca mama a unui copil o
alta femeie decat aceea care I-a nascut.
u 4. Prezumtia timpului legal al conceptiunii
n Nofiune. Potrivit art. 414 alin. (1) NCC, copilul conceput sau

n nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.

Perioada legala a concepfiunii. Timpul legal al concep\iei se

n
considera a fi cuprins intre a trei suta §i a o suta optzecea zi
dinaintea na§terii copilului.
Se calculeaza zi cu zi, regresiv, de la momentul na§terii copi
G lului care nu se va include, intrand in calcul ziua de implinire,
rezultand o perioada de 121 zile. ,
Alineatul (2) al art. 412 NCC dispune ca prin mijloace de proba
I §tiintifice se poate face dovada conceptiunii copilului intr-o
anumita perioada din intervalul de timp prevazut sau chiar rn
l afara acestui interval.
Caracterul prezumfiei. Prezumtie legala mixta.
t
I.
 v:
VI.Filiati a 127 0
Test grila
0
1. Filiatia reprezinta:
0
a) legatura dintre un sot §i rudele celuilalt sot;
b) legatura rezultata din adoptia incheiata Tn conditiile preva
zute de lege; 0
· c) legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta
persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendant
comun.
0
2. Potrivit NCC, distingem urmatoarele feluri de filiatie:
0
a) din casatorie §i din afara casatoriei;
b) naturala §i prin reproducere umana asistata medical cu tert 0
0
donator;
c) civila §i judiciara.

3. Dovada filiatiei fire,ti se face prin:

a) actul de na§tere intocmit in registrul de stare civila;
D
b) posesia de stat;
c} certificatul de na§tere, eliberat pe baza actului de na§tere.
Q
4. Posesia de stat:
0
a} este o stare de fapt care indica legaturile de filiafie §i rudenie
dintre copil §i familia din care pretinde ca face parte;
Q
b} este reprezentata de tractatus, fama, nomen;
c} este o stare de fapt ce se infati§eaza ca un mijloc de proba Q
a starii civile.

5. Continutul posesiei de stat este reprezentat de:

-o I
a) situatii de fapt, enumerate limitativ de lege;
b} situatiile de fapt indicate exemplificativ de legiuitor;
0
c) este o stare de fapt ce asigura dobandirea starii civile.
L
6. Posesia de stat trebuie sa fie:
a) pa§nica, pasagera, publica, neechivoca; L
b} continua, contradictorie, publica, neechivoca;
c} continua, pa§nica, publica, neechivoca. l
 l
j
ru
n 128
,
Dreptul famillei. Regimurl matrimoniale. Sinteze. Teste grila

0
7. Posesia de stat conforms cu actul de nattere:
a) genereaza prezumtia absaluta ca maternitatea astfel indi-
cata corespunde realita\ii; '
0 b) este, in principiu, inatacabila in instanta;
c) genereaza prezumtia relativa a paternitatii din casatarie.
D 8. Prezumtia absolute a maternitatii indicate de posesia de
D stat conformi cu actul de na,tere este inlaturata:
a) prin declara\ie in fata ofiterului de stare civila, testament ori

0 inscris autentic facut de presupusa mama;

b) prin efectul hotararii judecatare§ti prin care s-a stabilit a ca
avut lac a substituire de capii;
D c) prin efectul hatararii judecatare§ti prin care s-a stabilit
fast substituita mama.
ca a
0
n
9. Prezumtia timpului legal al conceptiunii determine:
a) un interval legal de concep\iune de 121 zile;
b) o prezumtie legala mixta;

0 c) un interval legal de cancep\iune de 120 zile.

0 10. Perioada legals a conceptiunii se calculeaza:

a) pe zile, pragresiv, incluzand ziua cancep\iei §ii ziua na terii;

0
b) pe zile, regresiv, incluzand ziua canceptiei §i ziua na§terii;
c) pe zile, regresiv, incluzand ziua canceptiei §ii excluzand ziua
na§terii.
0 Raspunsuri
0 1. b, c; 2. a, b; 3. a, c; 4. a, b, c; 5. b; 6. c; 7. a, b; 8. b, c; 9. a,

D b; 10. c.

D Secfiunea a 3-a. Filiafia fatii de mama

D 1. Stabilirea maternitatii prin efectul legii

Regula. Matemitatea rezulta din faptul na!jterii, stabilind1.fse
D prin efectul legii §i fiind prabata prin actul de na§tere intocmit in

0
 VI. Filiatia 129 D
' registrul de stare civila, precum §i cu certificatul de na§tere eli
, berat pe baza acestuia, potrivit art. 409 alin. {1) NCC.
0
0
• ooua. elemente de fapt intereseaza. in stabilirea filiatiei fata de
., ,

m-- a mar11 • •
··· _ imprejurarea ca o anumita femeie a dat na§tere unui copil;
,.11.,';... identitatea copilului care revendica. maternitatea cu aceea a
·copilului nascut de femeia respectiva, a§adar, faptul ca acest copil
0
;
9
; ou un altul a fost nascut de respectiva femeie. 0
·'., 1.1. Dovada filiatiei Q
,, Principiu. Dovada filiatiei materne sau paterne se face prin
actul de na§tere 1ntocmit in registrul de stare civila, precum §i cu
' certificatul de na§tere eliberat in baza acestuia.
D
Excepfie
- dovada filiatiei fata de mama se poate face prin orice mijloc
D
' de proba: 1n cazul substituirii fie a copilului, fie a mamei, stabilita.
· pe cale judiciara; D
·· - prin orice mijloc de proba, 1n fata instantelor judecatore§ti:1n
•·.·. cazul reconstituirii sau al 1ntocmirii ulterioare a actului de stare 8
. civila, in cadrul actiunilor
' de stare civila.
0
'

Dovadaabsoluta a maternitatii se realizeaza. prin actul de na§-

.
tere conform cu posesia de stat.
'

·
Actele de stare civila., ca inscrisuri autentice, fac dovada pana
J? inscrierea in fats pentru ceea ce constata personal ofqerul de
D
· stare civila §i pana la proba contrara, pentru celelalte mentiuni.
0
1.2. Contestarea maternitatii rezultand din certificatul consta
tor al na terii 0
• ,Cazuri de admisibilitate
Q
'.· ;-;-; in cazul substituirii copilulu!i 21, produsa din eroare ori prin
'frauda, constatata judecatore§te;
, .•. ,.. in cazul maternitatii simulate, adica a substituirii mamei, din
Q
1 eJoare ori prin frauda, constatata judecatore§te.
, ,
'
Actiunea in contestarea maternitatii
, r•_. il
111
Al. BACACI, V.C. DUMITRACHE, c.c. HAGEANU, op. cit., 2009, p.
234. ,... [1
 [ l 1.P. FILIPESCU, V.M. CJOBANU, Aspecte ale contestarii de mater
nitafi, in R.R.D. nr. 3/1986, p. 19-

□w
2
I 130 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

I Dreptul la ac1iun e in contestarea maternitaiii este recunoscuf.

oricarei persoane interesate. Sarcina probei revine
reclamantulu,i,,,I care poate dovedi faptul pozitiv contrar, adica al
I existentei uneii"'
legaturi de filia1ie diferita fata de cea contestata, excluzand-o p8; 1
cea din urma. ·.
I Dovada filia1iei se face prin certificat constatator al na§te ii.
prin, expertiza medico-legala de stabilire a filiatiei, iar cand
acestea;fl

I
I -•·
sunt imposibile, prin orice mijloc de proba.
Renun1ar ea la drept este inadmisibila. Parin1ii §i copilul var fi
cita1i in toate cazurile. lnstan1a se pronun1a din .oficiu
I asupra,.\r stabilirii numelui copilului, a exercitarii autorita1. ii
parinte§ti §i a;i

obliga 1iei parin1il or de a-I i ntre1ine pe copil. <;

I
2. Stabilirea maternita ii prin recunoa terea mamei
I 2.1. Cazurile recunoaiterii
I Potrivit art. 415 alin. (1) NCC, maternitatea poate fi stabilitif.

I
prin recunoa$terea mamei:
- in momentul in care na§terea nu a fast inregistrata in\
registrul starii civile; I ·
I - in situatia in care copilul a fast trecut in acest registru ca fiind.l:
.
nascut din parinti necunoscut i. ·L
I '
Stabilirea filia1iei pe aceasta cale este posibila atat fata'de'
copilul minor, cat §i fa1a de descendentul devenit major. Poate ft
I recunoscut copilul conceput dar nenascut, precum §i persoancv'
decedata, dar numai daca a la.sat descendeni
' 1 fire§ti, .., r

I
:.,

2.2. Formele recunoaiterii de maternitate

I

I Recunoa§terea de filia1ie poate fi facuta, sub sanctiunea 'riuli

ta1ii absolute, prin una din formele limitativ prevazute de textuJ
I art. 416 alin. (1) NCC:
- recunoa$terea prin dec/arafie la serviciul public comunitar:
'"

i
local de evidenta a persoanelor- in scris ori verbal, la orice seditit.
1 ,,,

de stare civila, odata cu inregistrarea na§terii copilului ori la o data/;

I ulterioara;

I
I
 VI. Filiatia 131 I
- recunoa$terea prin inscris autentic - reprezinta constatarea
: marturisirii de filiatie intr-un inscris intocmit sau primit de o
I
tautoritate publica, in forma §i conditiile stabilite de lege;
- recunoa$terea prin testament - poate imbraca oricare din I
,formele testamentului, §i este irevocabila.
Recunoa§terea are urmatoarele caractere juridice: este un act I
tpur i simplu, personal, unilateral, declarativ, erga omnes, irevo
[cabil §i solemn. I
2.3. Contestarea recunoa terii de maternitate
I
Articolul 420 alin. (1) NCC dispune ca recunoa§terea care nu
Corespunde adevarului poate fi contestata oricand, de orice per
soana interesata.
Acfiunea se porne§te impotriva autorului recunoa§terii, iar
~dupa decesul acestuia, impotriva mo§tenitorilor sai, sau impotriva
I
;copilului recunoscut, minor sau major ori a mo§tenitorilor acestuia.
Proba cade in sarcina paratului.
I
Hotararea are efect retroactiv.
I
2.4. Nulitatea recunoa terii de maternitate (art. 418-420 NCC)
2.4.1. Nu!itatea absoluta a recunoa terii de maternitate inter
vine daca:
II
.
, - a fast recunoscut un copil a carui filiatie, stabilita potrivit legii,

n I
.. u a fost prin
inlaturata. Cu judecatoreasca,
toate acestea, daca filia,tia anterioara a fast
ihlaturata
bifa·
·-·
hotarare recunoa§terea este vala-

'- a fast facuta dupa decesul copilului, iar acesta nu a la.sat

I
escendenti fire§ti;
- a fast facuta intr-o alta situatie decat cele doua prevazute
I
liinitativin art. 415 alin. (1) NCC;
- a fast facuta in alte forme decat cele prevazute de Iege.
I
Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana intere
s ta, oricand, fie pe cale de actiune fie de exceptie. I
1
'I 132 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Slnteze. Teste grila

2.4.2. Nulitatea relativli a recunoa§terii de maternitate poatl

I Ji cerutli:

I - in cazul viciilor de consimtamant (eroare, dol sau violenta); ,

- in cazul lipsei discernamantulul i11• .. J
I Nulitatea relativa poate fi invocata de autorul recunoa§lteriiJ
Prescriptia dreptului la actiune intervine in termenul generar de,ii
a
I
ani §i incepe sa curga de la data incetarii violentei ori, dupa caz,
descoperirii erorii sau dolului, iar in cazul lipsei discernamantuluii'
de la momentul cunoa§terii cauzei anularii, fie de autor, fie de re )
I prezentantul acestuia. '

I 3. Stabilirea maternitatii prin hotarare judecatoreasca·

I Cazuri. Potrivit art. 423 NCC, stabilirea maternitatii se face prin:;

hotarare judecatoreasca, in cazul in care:

I - proba filiatiei materne nu se poate face cu certificatul de na§l-:

tere;
- se contesta realitatea celor inscrise in certificatul de na§tere;
I 3.1. Aqiunea in stabilirea maternitatii
I Dreptul la actiune apartine copilului §li se pome§lte in numele.
sau de reprezentantul sau legal, putand fi continuata de mo§lte . .i
1 nitorii sai in conditiile legii. , ·
Actiunea se introduce impotriva pretinsei mame sau a mo§lte;.

I nitorilor pretinsei mame.

Actiunea este imprescriptibila, ca regula, daca intre timp copilul,,
I a decedat inainte de introducerea actiunii, mo§ltenitorii sai a pot[
formula in termen de un an de la data decesului.

I Se dovede§lte prin orice mijloc de proba.

Hotararea are efect retroactiv.

I
I
I 111
Aceasta cauza reiese din coroborarea art. 1205 alin. (1) cu
art. 1325 NCC. Ase vedea tn acest sens i E. FLORIAN, op. cit., 2011;

p. 174-175.
I
 VI. Filiatia 133

3.2. Contestarea maternitatii stabilite prin hotarare

Maternitatea stabilita prin hotarare poate fi contestata de per

soanele interesate, cu exceptia celor care au participat ca parte in
procesul de stabilire a matemitati£i 1•1
Dreptul la actiune nu se prescrie extinctiv.

Test grila

1. Filiatia fata de mama se stabile,te:

a) dupa cum copilul este din casatorie sau din afara casatoriei;
b) prin efectul legii;
c) dupa momentul conceptiei.

2. Filiatia fata de mama se poate stabili:

a) prin recunoa tere;
b) prin hotarare judecatoreasca;
c) prin efectul prezumtiei.

3. Stabilirea filiat,iei fat,a de mama se face:

a) de regula, prin efectul legii;
b) prin recunoa terea mamei;
c) prin prezumtie, cand copilul este nascut in timpul casatoriei.

4. Cazurile de admisibilitate a contestarii maternitat,ii rezul-

tate din certificatul constatator al na,terii sunt:
t, a) inregistrarea ca mama a copilului a unei alte femei decat
''
cea care I-a nascut;
b) conformitatea posesiei de stat cu actul de na tere;
c) substituirea copilului.

5. Actiunea in contestarea maternitatii:

' '
a) est e recunoscuta in exclusivitate cop ilului;
b) este recunoscuta oricarei persoane interesate;
c) este introdusa, de regula, de procuror, in vederea proteJarii
drepturilor minorului.

1
l l M. AVRAM, Filiatia. Ado,ptia nationalii
' J , ;;'
c:; intemationa!ii, Ed. All
,
Beck, Bucure§ti, 2001, p. 45.
n
n 134 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
6. in cazul contestarii maternitatii, dovada filiatiei se face:
G ' '
a) in principiu, prin certificatul co nstatator al na§ terii §i exper-.
tiza medico-legala;
D b) prin orice mijloc de proba, in lipsa certificatului constatator
al na§terii §i in imposibilitatea realizarii expertizei medico-legale;
0 c} in principiu, prin posesia de stat.

D 7. Cazurile de eficacitate a recunoa§terii maternitatii sunt:

a) na§terea a fost inregistrata, iar registrul de stare civila a fast

0 pierdut ulterior;
b) na§terea nu a fast inregistrata in registrul de stare civila;
c) copilul a fast trecut in registrul de stare civila ca fiind
D .
nascut din parinti necunoscut i.
'

01 8. Formele recunoa§terii de maternitate:

a) se stabilesc dupa cum copilul este din casatorie ori din afara
0 acesteia;
b} prin lege, prin recunoa§tere ori prin hotarare judecatoreasca;
c) prin declaratie la serviciul public comunitar local de
evidenta a perso nelor, prin inscris autentic, ori prin testament.

Q 9. Sunt caractere ale recunoa§terii de filiatie:

n a) act juridic solemn, pur si simplu, translativ;

b) act juridic irevocabil, consensual, producand efecte erga
omnes;
0 c) act juridic unilateral, solemn, declarativ.

n 10. Recunoa§terea de maternitate poate avea drept con-

secinte:

0 a) calificarea copilului ca fiind nascut din casatorie;

b) na§terea unui conflict de matemitate;

n c} calificarea copilului ca fiind nascut natural sau prin reprodu

cere umana asistata.

11. Sarcina probei in cadrul procesului de contestare a

n recunoa,terii de maternitate:
a} apartine reclamantului, cu excepiia actiunii intentate de
celalalt parinte, de copilul recunoscut ori de descendentii acestuia;
'

a
 VI. Filiatia 135
I
b) apaftine paratului, cand actiunea este intentata de celalalt
pa.rinte, de copilul recunoscut ori de descendentii acestuia;
c} apaftine paratului, prin exceptie de la dreptul comun, indife
ll
rent de persoana reclamantului.
ll
12. Sunt cazuri de nulitate absoluta a recunoa terii de ma
ternitate: a
a) recunoa§terea se refera la un copil avand, la data recu
noa§terii, legatura de filiatie deja stabilita;
b) recunoa§terea a fast facuta cu lipsa discernamantului;
u
c) recunoa§terea a fast facuta de o alta persoana decat
mama sau reprezentantul acesteia avand procura speciala i
D
autentica.
I
13. Prescripfia extinctiva a dreptului la actiunea in nulitate
relativa a recunoa terii de maternitate intervine:
11
a) in termenul special de 6 luni de la incetarea violentei, a
descoperirii erorii sau a dolului; u
b) in termenul general de 3 ani de la cunoa§terea lipsei de dis
cernamant de catre eel indrepta1. it Ia ac1iune ori de catre

a
repre zentantul sau legal;
c} in termenul special de 3 ani de la Tncetarea violentei, a
descoperirii erorii sau a dolului.

14. Regimul juridic al actiunii in stabilirea maternitatii

I
prezinta urmatoarele coordonate:
a} confera dreptul la ac1iune oricarei persoane interesate;
i
b} confera dreptul la actiune in exclusivitate copilului in tot
timpul vietii acestuia; M
c} confera dreptul Ia ac1iun e mo§tenitorilor copilului, timp de un
an de la decesul acestuia.·
D
15. Actiunea in contestarea maternitatii stabilite prin hota-
'
s
a
rare judecatoreasca:
a) apaftine oricarei persoane interesate, cu exceptia celor care
au participat ca parte la judecata avand ca obiect stabilirea mater
nitat ii;
b}• nu este supusa prescriptiei extinctive;
u
c} poate fi dovedita prin orice mijloc de proba. •)

I
I
----'
I
0
D 136 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

Raspunsuri
0 1. b; 2. a, b; 3. a, b; 4. a, c; 5. b; 6. a, b; 7. b, c; 8. 'C; 9. C"'
D 10.-;11.a,b;12.a;13.b;14.b,c;15.a,b,c. ' '

0 Secfiunea a 4-a. Filiafia paterna

"
" ·,
D
1. Filiatia fata de tatal din casatorie

Filiatia paterna rezulta din faptul procreatiei.

0 Potrivit art. 414 alin. (1) NCC, patemitatea copilului nascut saU'
concepl!t in timpul casatoriei mamei se stabile§te prin aplicarea
prezumfiei de patemitate, potrivit careia "pater est quem nuptiae
0 demonstrar (sotul mamei este tatal copilului) §i se dovede§te prin
actul de na§tere §i prin actul de casatorie al parin1Hor, precum §i
0 prin certificatele de stare civila corespunzatoare.

0
• I

1.1. Prezumjia de paternitate d

.I
I- '

Potrivit art. 414 NCC, copilul nascut sau conceput in timpul

0 casatoriei are ca tata pe sotul mamei. Pater is quem nuptiae dfr
monstrat este o regula mo§tenita din dreptul roman. Paternitatea
0 poate fi tagaduita daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie
tatal copilului. Este o prezumtie mixta.
0 Noul Cod civil stabile§te, in art. 412 alin. (1), ca intervalul de
timp cuprins intre a 300-a §i a 180-a zi dinaintea na§terii copilului

D este timpul legal al conceptiunii, termen ce se calculeaza zi cu zi.

Copiii beneficiari ai prezumtiei de patemitate:
- copilul conceput §i nascut in timpul aceleia§i casatorii. a
0 mamei;
- copilul conceput in perioada celibatului mamei §i nascut

D ulterior casatoriei acesteia;

- copilul rezultat dintr-o casatorie nula sau anulata.
0
0
0
0
 VI. Filiatia
137
I
1.2. Conflictele de paternitate
Conflictele de paternitate au ca fundament sursa duala a
I
\ prezumiiei de paternitate rezultata fie din faptul conceptiunii, fie
,. clin faptul na§teri[i 11•
I
·· 1. Cazul copilului conceput in timpul unei casatorii a mamei §i
n scut in timpul casatoriei subsecvente acesteia, na§terea petre
I
\ candu-se la mai puiin de 300 de zile de la data desfacerii,
nulitatii, ' anularii ori incetarii mariajului anterior.
g
;, -' 2. Cazul in care sot,ia celui declarat mort prin hotarare definitive.
se recasatore§te §i la mai putin de 300 de zile de la data incheierii 8
casatoriei subsecvente devine mama, apoi reapare fostul sot §i
hotararea declarativa de moarte este anulata.
3. Cazul sotiei bigame.
M
Aceste cazuri in care se regasesc conflicte de paternitate sunt
solutionate dandu-se preeminenta prezumtiei de paternitate a so-
' , '
I
' tului mamei de la momentul na§terii copilului.
' M
1.3. Tagada paternitatii
Prezumtia instituita de art. 414 NCC indica faptul ca un copil a
' '
n ascut sau conceput in timp casatoriei ii are ca tata pe soiul
r;namei, paternitatea putand fi tagaduita daca este cu neputinta ca
g
sotul mamei sa fie tatal copilului.
i
1.3.1. Titularii dreptului la actiune in tiigada paternitatii
1. Dreptul la acfiune al sofului mamei sau al mo tenitorilor I
acestuia
- actiunea se indreapta impotriva copilului sau, daca acesta
I
este decedat, impotriva mo§tenitorilor sai;
- este supus prescriptiei extinctive in termen de 3 ani, calculat
g
I
fie de la data cand a luat cuno§tinta ca in privinta sa opereaza o
· prezum1ie de paternitate, fie de la data cand a aflat ca prezumata
r sa paternitate nu corespunde cu adevarul, in timp ce pentru sotul
pus sub interdictie judecatoreasca prescrip1ia curge de la data I
ridicarii interdictiei;

I
'

I
111
E. FLORIAN, op. cit., 2011, p. 183.
 i

I 138 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

- actiunea poate fi pornita de mo§tenitorii sotului in termen de

i un an de la data decesului, sau ace§tia var continua ac\iunea deja
pornita.
I 2. Dreptul la acfiune al mamei copilului sau al mo$fenitorilor
,-.

I
acesteia
- se indreapta impotriva copilului, sau daca acesta este dece
dat, impotriva mo§tenitorilor sai;
I - ac\iunea pornita in nume propriu de mama copilului se
prescrie in termen de 3 ani de la data na§terii copilului;
I - actiunea poate fi pomita de mama copilului, in calitate de .
reprezentant al acestuia, oricand in timpul minoritatii copilului;

I - actiunea pornita de mama copilului, in calitate de mo§tenitor

al acestuia, se prescrie in termen de un an de la data decesului'

I
copilului;
- actiunea poate fi pornita de mo§tenitorii mamei in termen de
un an de la data decesului acesteia, sau ace§tia var continua ac-
I 1iunea deja pornita.
3. Dreptul la acfiune al copilului sau al mo$fenitorilor acestuia
I - se indreapta impotriva celui prezumat a-i fi tata, adica sotul
(sau fostul sot) mamei;
.j
I - este imprescriptibil pe timpul vietii copilului;
- pe timpul minoritatii, in numele copilului, actiunea se por-
1
I ne§te de reprezentantul sau legal;
- minorul cu capacitate restransa de exerciiiu poate exercita
, 0

I personal dreptul la actiune;

- actiunea poate fi pornita de mo§tenitorii copilului in termen
de un an de la data decesului, sau ace§tia var continua actiune,c!
I deja pomita. .
4. Dreptul la acfiune al tatalui biologic sau al mo$fenitorilor
I acestuia
- se indreapta fie impotriva sotului mamei ori a mo§tenitorilor
I sai, fie impotriva copilului sau a mo§tenitorilor sai;
- ac1iunea va fi admisa numai daca tatal biologic face dovada
I patemitatii sale fata de copil;
- dreptul la actiune nu se prescrie in timpul vietii tatalui bio

I logic;

I
 VI. Filiatia 139 0
- tatal biologic pus sub interdictie poate porni actiunea printr-un
tutore sau curator numit de instanta;
u
- actiunea poate fi pornita de mo tenitorii tatalui biologic in
termen de un an de Ia data decesului acestuia, sau ace tia var □
continua actiunea deja pornita.
0
1.3.2. Aspecte procedurale

- competenta aparfine instantei de tutela;

a
- in caz de mo tenire vacanta, actiunea se poate porni im-
potriva comunei, ora§ului sau a municipiului de la locul deschiderii
0
mo§tenirii;
- parintii" i copilul sunt citati in toate cazurile referitoare la Q
filiatie;
- titularul dreptului la actiune nu poate renunta la dreptul 0
subiectiv conferit prin lege;
- titularul dreptului la actiune poate renunta Ia judecata pricinii;
- reprezentantul titularului dreptului la actiune nu poate renunta
□
Ia judecata pricinii;
- sarcina probei aparfine reclamantului din proces, acesta de
0
monstrand ca este cu neputinta ca sotullfostul sot al mamei sa fie
tatal copilului (se adauga conditia din cazul tatalui biologic, ca
0
reclamant, de a- i dovedi paternitatea);
- proba se face prin orice mijloc de proba;
g
- hotararea are efect declarativ;
- efectele hotararii se produc referitor la perspectiva stabilirii 0
. filiatiei paterne din afara casatoriei, stabilirea numelui copilului,
'exercitarea autoritatii parinte§ti §i a obligatiei Iegale de intretinere.

1.4. Contestarea filiatiei fata de tatal din casatorie

Copilul inregistrat in actele de stare civila, din eroare sau prin
D
. .
frauda, ca fiind rezultat din casatorie, chiar daca parin tii sai nu au D
• fast casatoriti, ori nici nu a fast conceput i nici nu s-a nascut in
timpul casatoriei mamei, este un copil aparent din casatorie al

D
· carui statut poate fi contestat pe cale judecatoreasca.
. Aceasta actiune are ca obiectiv constatarea ca prezumtia de
1paternitatea sotului mamei este inaplicabila. 0
u
Q
n 140 Dreptul familiei. Regimuri.matrimoniale. Sinteze. Teste grila

0 Potrivit art. 434 NCC, actiunea poate fi intentata de orice per

soana interesata §i este imprescriptibila extinctiv.

o- Poate fi pornita §i dupa decesul copilului.

Hotararea are efect retroactiv.

n 2. Filiatia fata de tatal din afara casatoriei

0 Filiatia fata de tatal din afara casatoriei se stabile§te fie pe cale

de recunoa§tere voluntara a tatalui, fie pe cale judecatoreasca.
Potrivit art. 260 §i art. 448 NCC, fie ca sunt din casatorie, fie ca
0 sunt din afara casatoriei, copiii se bucura de aceea§i situatie le-.
'
gala. Principiul este reafirmat §i in art. 446 NCC referitor la r apor-
0 turile dintre tata §i copilul nascut prin reproducers umana asistata
medica[1 1l . ' .

0 2.1. Stabilirea paternitatii din afara casatoriei prin recu

0 noa tere
Potrivit textului reglementat de art. 415 alin. {2) NCC, pater

□ nitatea copilului conceput sau nascut de o mama necasatorita,

n
precum §i in cazul copilului a carui paternitate a fast tagaduita se
stabile§te prin recunoa$terea voluntarii a tatiilui. ,
a) Cazurile recunoa$terii '
0 Recunoa§terea de paternitate poate privi orice copil care, la
data recunoa§terii, nu are o filiatie patema stabilita potrivit Iegii.

0 Poate interveni atat in timpul vietii copilului, cat §i dupa decesul

n
acestuia, insa numai daca a la.sat descendenti fire§ti.

b) Formele recunoa$ferii
Recunoa§terea de filiatie poate fi facuta, sub sanctiunea nuH
0 tatH absolute, prin una din formele limitativ prevazute de textul
art. 416 alin. (:1} NCC:
- recunoa§terea prin declarafie la serviciul public comunitar
local de evidenfii a persoanelor - in scris ori verbal, la orice sediu

□ Fl.A. BAIAS, E. CHELARU, R. CONSTANTINOVICI, I. MACOVEI (coord.),_

(1]
Nau/ Cod civil. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucure ti, 2012,

n p. 256.
u
 VI. Filiatia 141 Q
de stare civila, odata cu inregistrarea na§terii copilului ori la o data
ulterioara;
u
- recunoa$ferea prin inscris autentic - reprezinta constatarea
marturisirii de filiat,ie intr-un inscris in.to.cmit sau primit de o auto-
ritate publica, in forma §i conditiile stabilite de lege;
a
- recunoa$terea prin testament - poate imbraca oricare din
0
u)
formele testamentului, §i este irevocabila.
Recunoa§terea are urmatoarele caractere juridice: este un act
pur §i simplu, personal, unilateral, declarativ, erga omnes, irevo

cabil §i solemn.
0
2.1.1.Contestarea recunoa terii de paternitate
Articolul 420 alin.-(1} NCC dispune·ca recunoa§terea care nu
a
corespunde adevarului poate fi contestata oricand, de orice per
soana interesata. 0
Actiunea se porne§te impotriva autorului recunoa§terii, iar du
pa decesul acestuia, impotriva mo§tenitorilor sai, sau impotriva a
'
copilului recunoscut, minor sau major ori a mo§tenitorilor acestuia.
Proba cade in sarcina paratului.
Hotararea are efect retroactiv.
a
2.1.2. Nulitatea recunoa terii de paternitate
0
•
Nu/itatea abso/uti!i. a recunoa§terii de paternitate intervine daca: u
- a fast recunoscut un copil a carui filiatie, stabilita potrivit legii,
nu a fast inlaturata. Cu toate acestea, daca filiatia anterioara a Q
fast
inlaturata prin hotarare judecatoreasca, recuno'a§terea este vala-
bila;
- a fast facuta dupa decesul copilului, iar acesta nu a la.sat
i
descenderiti fire§ti;
' -
- a fast facu ta in alte forme decat cele prevazute de lege, in a
art. 416 alin. (1} NCC. _
Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana intere
g
sata, oricand, fie pe cale de actiune, fie de exceptie.
Hotararea de admitere a actiunii are efect declarativ §i este g
opozabila erga omnes.
Prin inlaturarea paternitatii se acopera nulitatea absoluta a
unei eventuale recunoa§teri subsecvente acesteia.
il
i
i
J D
a ,_

142 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

0 Nulitatea relativa a recunoa§terii de paternitate poate fr ceruta:

0 - in cazul viciilor de consim1amant {eroare, dol sau violenta}r

- in cazul lipsei discernamantului.
0 Nulitatea relativa poate fi invocata de autorul recunoa§terii.
Prescrip1ia dreptului la ac1iune intervine in termenul general de 3

0 ani §i incepe sa curga de la data incetarii violentei ori, dupa _caz, a

descoperirii erorii sau dolului, iar in cazul lipsei discernamantului
de la momentul cunoa§terii cauzei anularii, fie de autor, fie de
_O reprezentantul acestuia.

0 2.2. Stabilirea paternitatii din afara casatoriei prin hotarare

judecatoreasca
0 Potrivit art. 424 NCC, paternitatea copilului conceput sau nas
cut de o mama necasatorita, precum §i in cazul copilului a carui
0 patemitate a fast tagaduita, daca. tata.l din afara ca.satoriei nu ii
recunoa§te, se stabile§te prin hotarare judecatoreasca.
D Cazuri. Potrivit art. 424 NCC, stabilirea patemitaiii se face prin
hotarare judecatoreasca, in cazul:
0 - copilului nascut in afara ca.satoriei §i nerecunoscut de tata.

0 2.2.1. Acfiunea rn stabilirea paternitiitii

Dreptul la actiune apartine copilului §i se porne§te in numele
0 sau de catre mama, chiar daca aceasta este minora sau de
repre zentantul sau legal, putand fi continuata de mo§tenitorii sai in
0 con di1iile legii.
Actiunea se introduce impotriva pretinsului tata sau a mo§te
0 nitorilor acestuia.
Actiunea este imprescriptibila, ca regula, iar daca intre ti p

0 copilul a decedat inainte de introducerea ac 1iunii, mo§tenitorii sai o

pot formula in termen de un an de la data decesului.
· Renun1area la drept este inadmisibila, in schimb putan'du-se
0 renun1a la judecarea cererii formulate personal de titularul drep
tului.
D Paternitatea se prezuma daca se dovede§te ca pretinsul tata a
convie1uit cu mama copilului in perioada timpului legal al c9n-
0
0
0
 VI. Filiatia 143
1 11
ceptiuni i • inlaturarea prezum1iei se face prin proba adusa de
0
tata
,, 'ca fiind exclus ca el sa fi conceput acel copil. Se dovede§te prin
0
;:, ·' orice mijloc de proba.
Hotararea are efect retroactiv, instanta fiind obligata sa sta
0
tueze §i pentru stabilirea num lui copilului, exercitarea autorita1ii
parinte§ti §i a obliga1iei legale de intre1in ere, chiar daca nu s-au
D
iormulat cereri in acest sens.
Hotararea instan1ei este supusa cailor de atac.
0
Potrivit art. 101 NCC, hotararea ramasa definitiva se comunica
serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor de la D
focul inregistrarii na§terii, pentru a se face modificarea actului de
:stare civila a copilului. 0
2.2.2. Dreptul la despagubiri al mamei 0
Articolul 428 alin. (1) NCC recunoa§te pentru mama copilului
un drept de a fi despagubita cu cheltuielile ce fin de perioada de 0
sarcina §i na§tere.
Ea poate solicita §i obfine de la pretinsul tata:
- jumatate din cheltuielile na§terii §i ale lehuziei;
0
- jumatate din cheltuielile facute cu intretinerea ei in timpul
sarcinii §i in perioada de lehuzie.
D
Reprezinta un drept propriu al mamei.
Acfiunea in despiigubiri
0
- se intenteaza in termen de 3 ani de la na§terea copilului;
- se poate formula §i in situatia in care copilul s-a nascut mart
D
sau a murit inainte de pronuntarea hotararii privind stabilirea
paternitafii; 0
- poate ti admisa doar daca mama a forniulat actiune pentru
stabilirea patemitafii; 0
- se vor acorda despagubiri numai daca barbatul impotriva
caruia a purtat judecata a fast declarat tatal copilului;
- actiunea in stabilirea paternitatii trebuie sa fi fast pornita de
0
mama in contradictoriu cu pretinsul tata §i nu cu mo§tenitorii
acestuia (obligafia tatalui nu trece asupra mo§tenitorilor sai);
0
D
111 M. AVR!Wo, op. cit., 2013, p. 377. ' 0
_J D
0
D
144 Dreptul familiei. Regimurl matrimoniale. Sinteze. Teste grila
0 - actiunea in stabilirea patemitatii trebuie sa fi fast pornita de,

0 mama inaintea recunoa terii voluntare a paternitatii de catre ace

la i barbat;

0 - dreptul mamei este transmisibil mo tenitorilor acesteia.

0 Test grila

0 1. Stabilirea paternitatii se realizea:za diferit:

a) dupa cum copilul este nascut prin conceptiune naturala ori
prin reproducere umana asistata;
0 b) dupa cum copilul este minor sau major;
c) dupa stabilirea sexului minorului.
0
2. Prezumtia de paternitate:
0 a) se aplica in cazul copilului conceput sau nascut in timpul
casatoriei;

0 b) se aplica in cazu_I copilului dintr-o casatorie nula;

c) se aplica in cazul copilului dintr-o casatorie anulata.

0 3. in cazul conflictului de paternitate are preeminenta pre

0
zumt ia conform careia:
•
a) tatal copilului este sotul mamei de la data conceperii co-
pilului;
0 b) tatal copilului este sotul mamei de la data na terii copilului;
c) nu exista o astfel de preeminenta intre prezumtii.
0 4. Sunt titularii dreptului la actiune in tagada paternitatii:''"
Q a) orice persoana interesata;
b) sotul mamei, mama copilului;copilul, precum §i mo§tenitorii
fiecaruia dintre ace§tia;
0 0'

c) sotul mamei, mama copilului, tatal biologic, copilul, precum

§i mo§tenitorii fiecaruia dintre ace tia.
0
n
5. inceputul cursului termenului de prescrip\ie in cazul ac
tiunii pentru tagada paternitatii pornita de sotul mamei este:
a) momentul na§terii copilului;
8 b) momentul in care acesta a cunoscut ca este prezumat tata
al copilului;

D
 VI. Filiatia 145 0
, c) momentul in care acesta a cunoscut ca prezumva legala de
' paternitate nu corespunde realitatii. D
, 6. Mama copilului are dreptul la acfiune in tagada pater D
nitatii:
a') in nume propriu, cu paza termenului de prescriptie de 3 ani 0
calculat de la data na terii copilului;
b} in nume propriu, cu paza termenului de prescripVe de 1 an
calculat de la data na terii copilului;
0
£:
c) ca reprezentant legal, oricand in timpul minoritatii copilului.
0
'· ' . 1. Cu privire la acfiunea in tagada paternitafii a tatalui bio
logic:
Ll
, a) poate ti admisa de instanta de tutela numai daca recla
mantul face dovada imposibilitatii de procreare a sotului mamei; 0
b) poate ti admisa de instanta de tutela numai daca recla
mantul face dovada paternitatii sale fata de copil; 0
c) dreptul se na te in momentul in care nu exista conformitate ii
intre actul de na tere i posesia de stat.
'
0
8. Principiul indisponibilitafii dreptului la acfiune in materie
de filiafie:
0
' ' a) interzice titularului dreptului la·actiune a renunta la dreptul
subiectiv al filiat iei; 0
b) interzice •titularului dreptului la actiune a renunta la judeca-
rea pricinii; 0
c) interzice reprezentantului legal al titularului dreptului la ac
!iune a renunta la jude·carea pricinii. 0
'1•
9. Filiatia fata de tatal din afara casatoriei se stabile te:
' '
a) prin recunoa tere;
T D
b) prin hotarare judecatoreasca;
c) prin efectul prezumtiei.
0
10. Filiatia fata de tatal din casatorle: 0
s
' '
a) se do vede te prin actul de na tere i actul de casatorie al
parintilor;
b) se stabile te prin efectul prezumtiei i opereaza ope legis;
0
\J
G 146 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

c} se dovede§te prin actul de na§tere conform cu posesia de

0 stat.

0 11. Recunoatterea de paternitate poate privi:

a) copilul care nu are o filia 1ie paterna stabilita, putand fi recu

0 noscut chiar §i dupa deces;

b} copilul care, la data recunoa§terii, nu are o filia1ie paterna
D stabilita potrivit Iegii;
c) copilul care nu are o filia1ie paterna stabilita, putand fi recu,

noscut chiar §i dupa deces, daca a la.sat descendenti fire§ti.

0 12. Acfiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei
0 apartlne: J
a) copilului §i se porne§te in numele lui de catre mama, chiar
0 daca aceasta este minora;
b) tatalui biologic al copilului; ,

0 c) mamei copilului.

0 13. Dreptul la actiunea in stabilirea paternitatii: ,

a) se transmite mo§tenitorilor §i se prescrie in termen de un an

0 de la data decesului copilului;

b) este imprescriptibil in timpul vie1ii copilului;
c) apaftine minorului §i actiunea poate fi pornita in numele
0 acestuia de catre mama.

14. Mama se poate prevala de dreptul de a cere despagu

biri pretinsului tata numai in cazul in care:
0 a) actiunea in stabilirea paternitatii a fost promovata in contra
dictoriu cu pretinsul tata ori cu mo§tenitorii acestuia;

0 b) actiunea in stabilirea paternitatii a fast promovata de mama;

c) actiunea in stabilirea paternitatii a fast promovata ulterior

recunoa§terii de catre pretinsul tata. "

0 15. Dreptul Ia despagubiri al mamei:
0 a) inceteaza in momentul decesului copilului;
b) nu se transmite mo§tenitorilor acesteia;

0 c} se transmite mo§tenitorilor copilului.

D
Q
 Q·
VI. Filiatia 147

Raspunsuri
□
1. -; 2. a, b, c; 3. b; 4. c; 5. b, c; 6. a, c; 7. b; 8. a, c; 9. a, b;
10.a,b;11.b,c;12.a;13.a,b,c;14.b;15.-.
□
Seqiunea a 5-a. Filiafia in cazu/ reproducerii
□
umane asistate medical cu terf donator 0
1. Notiune
II D
Reproducerea umana asistata medical desemneaza acele prac
tici clinice §i biologice care permit conceptiunea in vitro, transferul
t1
,·II
J
a
, de embrioni §i inseminarea artificiala, precum §i orice alte tehnici
I
care fac posibila procreatia in afara procesului naturar1 11•
in conditiile NCC, reproducerea umana asistata medical cu tert ·\
0
I
donator presupune:
l
I

- forma exogena a procedeului medical, in cadrul careia con

I
ceptiunea se realizeaza cu ajutorul materialului genetic exterior
cuplului parental; 1\
0
- forma endogena a procedeului medical, in cadrul careia
conceptiunea se realizeaza prin fertilizarea extracorporala, cu
D
r
materialul genetic al cuplului parental. '
Nofiunea de ,,parinp': Articolul 441 alin. (3) NCC determina no
tiunea de parinti ca fiind fie un barbat §i o femeie, fie o femeie 0
•singura. \1
J

I
0
I

Sediul materiei: art. 441-447 NCC, art. 447 referindu-se exclu

siv la reproducerea umana asistata medical cu tert donator.

2. Principii
0
1. Principiu/ mater in iure semper certa est - presupunand ca

0
maternitatea copilului nascut prin conceptiune asistata medical se
face in acelea§i conditii ca §i in cazul copilului nascut prin concep
tiune naturala. D
 □
[lf E. FLORIAN, op. cit., 2011, p. 232.

G
D
D 148 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

0 2. Principiul confidenfialitiifii - presupune ca informa\iile referi- ·

toare la datele privind identitatea parintilor, a copilului astfel pro

0 creat precum §i a tertului donator sunt protejate.

A • J

In mod exceptional, legea permite autorizarea accesului la

informatii, pentru motive intemeiate, persoanei astfel concepute
0 I

precum §i descendentilor sai.

I

3. Principiul exc/uderii /egaturii de filiafie dintre copil $i donator _

0 presupune ca·
nu se va putea stabili nicio legatura de filiatie intre
A

teftul donator §i copilul astfel conceput. In acest caz, nicio ac\iune in

0 raspundere nu poate fi pornita impotriva donatorului. .,
4. Principiul asimilii.rii situafiei juridice a copi/ului astfel con

0 ceput copi/u/ui nii.scut prin concepfiune naturalii. - presupune ga

rantarea unui tratament identic al copiilor.

0 5. Principiul caracteru/ui necontestabil al filiafiei - presupune

imposibilitatea contestarii de catre cineva a filiatiei pe motive ce tin
I J

de reproducerea umana asistata medical, nici chiar copilul astfel

0 nascut, neputand contesta acest lucru.

0 3. Conditii

0 Articolul 442·NCC dispune asupra conditiilor in care se poate

realiza reproducerea umana asistata medical:
- parintii trebuie sa i§i dea consimtamantul in prealabil;
0 - sa se asigure deplina confidentialitate a informatiilor;
- un notar public sa le explice parintilor, in mod expres, conse-
0 cintele
t
actului lor cu privire la filiatie.
I

0
Consimtamantul parintilor
1 I

Exprimarea consimfiimantului: . ,

0 - trebuie fa.cute. in forma solemna, in fata notarului public;

- se face in deplina cunoa§tere a consecintelor actului consim-
tit·
0 ' '
- se face in conditii de deplina confidentialitate;
- este prealabila conceptiunii.
0 Revocarea consim tii.mantului: -- -
- poate fi facuta, ,in mod expres, pana in momentul realizarii. ..

D conceptiunii medical asistate;

0
0
 D
VI. Flliatia 149
Q
- poate fi facuta, in mod expres, inclusiv in ultimul moment,
ir.iainte de realizarea procedurii. □
/neficacitatea consimfamantului: g
- in cazul in care a survenit decesul unuia dintre parinji, pana
· in momentul conceptiunii;
- in cazul in care a fast introdusa o cerere de divert, pana in □
·
. momentul conceptiunii;
- in cazul !'n care a intervenit separatia in fapt.
" '
0
,4. Filiatia fata de mama
0
1
, Stabilirea maternitajii se face in conditii identice ca in cazul
c.opiluluinascut natural.
0
;in funcjie de starea civila. a mamei de la momentul conceptiunii
·. sau al na§terii se va stabili filiatia faja de ta.ta.
0
Pentru o femeie singura care recurge la reproducerea umana
•,asistata medical, copilul va fi considerat din afara casatoriei. D
5. Filiatia fata de tata
D
5.1. Paternitatea din casatorie D
,
in cazul mamei casatorite, sojul mamei este prezumat tatal co
flilUlui.
0
: Regula. Potrivit art. 443 alin. (1) NCC, nimeni nu poate con
jesta filiajia copilului pentru motive ce jin de reproducerea umana 0
· asistata medical §i nici copilul astfel nascut nu poate contesta
•filiatia sa.
', I r

Excepfii. Constituie abateri de la principiul imutabilitajii filiajiei

copilului conceput prin reproducere umana asistata medical cu 0
tert
.donator.
0
' • Potrivit art. 443 a/in. (2) NCC, poate ti tagaduita paternitatea
• copilului, de catre soful mamei care nu a consimfit la reproducerea
· iumana asistata medical realizata cu ajutorul unui terf donator.
0
□
, ·· Prezumjia de paternitate este inlaturata daca:
. consimjamantul sojului mamei nu exista;

- lipsa consimtamantului are in vedere urmatoarele situajii:

g
 0
0
0 150 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

0 •
•
refuzul;
neexprimarea consimtamantului;

0 • retragerea consimtamantului;
• consimiamantul a ramas fara efect.
0 consimtamantul ramane fara efect:
• prln introducerea unei cereri de divort;

0 • prin separatia paJ1ilor. ,

consimtamantul nerevocat in mod expres sau tacit nu per-

0 mite introducerea aqiunii in tagada paternitatii;

- poate introduce actiunea in tagada paternitatii §i sotul ma
mei care s-a casatorit cu aceasta dupa conceptiunea copilului,
0 pentru procedeul reproducerii umane asistate dand consimta-
mantul partenerul mamei de la acel moment. '

0 • Potrivit art. 443 a/in. (3) NCC, poate fi tagaduita paternitatea

copilu/ui care nu a fast conceput in acest mod.
0 · Cauza:
- exprimarea consimtamantului sotului mamei pentru proce

0 deul na§terii umane asistata medical;

realizarea procedeului medical;

0 - existenta unei relaiii extraconjugale a mamei;

- concepfiunea copilului ca o consecinta a relatiei extracon-
jugale.
0 -
Actiune:
'
se contesta faptul ca respectivul copil a fast nascut prin
"

0 reproducere umana asistata medical;

dreptul la actiune apaJ1ine:
D • sotului mamei §i mo§tenitorilor sai;
• mamei §i mo§tenitorilor sai;

0 • copilului §i mo§tenitorilor sai;

• pretinsului tata biologic §i mo§tenitorilor sai.

0 - actiunea este cea de drept comun.

5.2. Paternitatea din afara casatoriei

D Daca mama copilului nascut prin reproducere umana asistata

0 medical nu este casatorita nici la data concepVunii §i nici la data

na§terii copilului, acesta nu va beneficia de prezumtia de pater
 nitate, fiind copi\ din afara casatoriei.
D
0
 VI. Filiatia 151 0
Filiatia copilului din afara casatoriei poate ti stabilita fata de
_ partenerul mamei care a consimtit in vederea realizarii concep D
tiunii prin reproducere umana asistata medical:
' prin recunoa§tere; 0
- prin hotarare judecatoreasca.
• Stabilirea paternitafii prin recunoa$fere
Recunoa§terea de filiatie poate fi facuta, prin una din formele
0
limitativ prevazute de textul art. 416 alin. (1) NCC:
- recunoa$ferea prin dec/arafie la serviciul public comunitar
0
focal de evidenfa a persoanelor- in scris ori verbal, la orice sediu
de stare civila, odata cu inregistrarea na§terii copilului ori la o data
0
I•

ulterioara;
- recunoa$ferea prin inscris autentic - reprezinta constatarea
Q
' marturisirii de filiatie intr-un inscris intocmit sau primit de o
auto 0
ritate publica, in forma §i conditiile stabilite de lege;
,, - recunoa$ferea prin testament - poate 1mbraca oricare din
'
formele testamentului, §i este irevocabila.
• Stabilirea paternitafii pe ca/e judecatoreasca
0
"
Dreptul la actiune apaftine copilului §i se porne§te in numele
sau de catre mama, chiar daca aceasta este minora, sau de re
D
prezentantul sau legal, putand fi continuata de mo§tenitorii sai in
conditiile legii. ·
0
Actiunea se introduce impotriva barbatului al carui consimta
mant exprimat a fast mentinut §i producator de efecte la data con 0
ceptiunii copilului, sau dupa caz, a mo§tenitorilor acestuia.
Actiunea este imprescriptibila, ca regula, iar daca 1ntre timp D
i 1 copilul a decedat inainte de introducerea actiunii, mo§tenitorii sai o
'{:f_
'
pot formula in termen de un an de la data decesului. 0
Renuntarea la drept este inadmisibila, in schimb putandu-se
renunta la judecarea cererii formulate personal de titularul drep
tufui.
0
Obiectul probatiunii este reprezentat de faptul existentei §i
eficacitatii consimtamantului barbatului care era partenerul mamei 0
in perioada realizarii reproducerii umane asistate medical.
Astfel, paratul se poate prevala: D
- de lipsa consimtamantului, sau de revocarea acestuia;
0
0
 0
0
0 152 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

de starea de separatie in fapt a paftilor inainte de

D momentu( conceptiunii, ce are ca efect considerarea retractarii
tacite a con
simtamantului;

0 -' de faptul decesului barbatului survenit inainte de data con.

ceptiunii, in cazul in care actiunea se indreapta impotriva mol?
0 tenitorilor acestuia.
Hotararea are efect retroactiv, instanta fiind obligata sa sta

0 tueze §i pentru stabilirea numelui copilului, exercitarea autoritat ,,ii

parinte§ti §i a obligatiei legale de intretinere, chiar daca nu s-au
formulat cereri in acest sens.
0 Hotararea instantei este supusa cailor de atac.
Potrivit art. 101 NCC, hotararea ramasa definitive se comunica
0 serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor de la
locul inregistrarii na§terii, pentru a se face modificarea actului de
0 stare civila a copilului.
Articolul 444 NCC prevede ca in cazul omisiunii tatalui de a

0 recunoa§te patemitatea copilului nascut prin reproducere umana

asistata medical, se angajeaza raspunderea acestuia, atat moral,
concretizata prin posibilitatea de stabilire a paternitatii pe cale
0 judecatoreasca, dar §i de nature. patrimoniala, fiind reprezentata
de cheltuielile fa.cute cu intretinerea copilului pana la data intra:
0 ducerii actiunii in stabilire a paternitatii.
' '

0 Testgrila

0 1. Reproducerea umana asistata medical cu tert donator

desemneaza:
0 a) fertilizarea extracorporala cu material genetic al cuplull:ii
parental;
b} fertilizarea unei mama surogat cu material genetic al cuplului,
0 parental;
c} fertilizarea cu material genetic exterior cuplului parental.,
0 2. Filia\ia, in cazul reproducerii umane asistate medical'cu
0 tert, dona.tor, are ca fundament urmatoarele principii:
a} principiul caracterului incontestabil al filiatiei;

0 b} principiul mater in iure semper certa est,

0
ij
 VI.Filiatia
153 !i
llI'
0
' 0
. , c) principiul situatiei juridice speciale a copilului astfel con ·I
"I
.' ceput. 't
.I,
'I 0
3. Parintii ce pot beneflcia de procedura reproducerii uma
I
,, .ne asistate medical cu tert donator sunt: i

' a) o femeie §i un barbat casatorqi 1ntre ei sau nu; f 0

{ b) o femeie singura;
c) un barbat singur. I 0
I
I
I

4. Consimtamantul 1n cazul procedurii reproducerii umane

Ii 0
asistate medical cu tert donator:
'
a) poate fi revocat oric and;
b) nu poate fi revocat;
11
I'
0
c) poate fi revocat inclusiv in fata medicului chemat sa asigure I
asistenta pentru reproducerea cu tert donator.
' ' '
,,
,' 0
,

5. in cazul reproducerii umane asistate medical cu tert F

1:

donator, consimtamantul ramane fara efect daca:

!!
0
111
' 1/

a) inaintea concepfiunii copilului a intervenit separatia in fapt;

b) dupa concepfiunea copilului, a intervenit separatia in fapt in !!
l ;i0
'i [

111
cazul cuplului necasatorit;
c) a fost introdusa o cerere de divort, in cazul cuplului casatorit. i\ 0
:j
6. Accesul la date referitoare la reproducerea umana asis- p 0 Ii
tata medical poate fi autorizat de instanta de tutela: :

a) in mod exceptional, pentru persoana astfel conceputa;

b) 1n mod exceptional, mamei §i sotului mamei;
0
c) 1n mod exceptional, descendentilor persoanei astfel concepu
: i1 D
te. I
0
I

i
7. in cazul reproducerii umane asistate medical, filiaJia ma-
terna se stabilefte:
a} de regula, prin efectul legii; 0
b) prin recunoa§terea mamei;
c} prin prezumtie, cand copilul este nascut in timpul casatoriei. 0
0
0
i
I
I 154 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

a. Paternitatea din casatorie a copilului conceput prin re-

I producere umana asistata medical se stabilette: d

I
a) conform prezumfiei de paternitate;
b) prin recunoa tere voluntara;
c) prin hotarare judecatoreasca.
I .
9. Tagaduirea paternitatii in cazul reproducerii umane
I asistate medical poate fi facuta de sotul mamei:
a) in cazul in care acesta nu a consi'mtit Ia reproducerea uma-

I na asistata medical cu tert donator;

'
b) in cazul in care copi lul nu a fost conceput in acest mod;,
c) in cazul in care sotul mamei y i-a retras consimtamantul
I '
inainte de conceptiunea copilului.
' J

I 10. Contestarea filiatiei din motive ce tin de reproducerea

umana asistata medical poate fi facuta:

I a) de sotul mamei;
b) de copilul nascut prin aceasta procedura;

I c) de tertul donator.

I Raspunsuri

I 1. a, c; 2. a, b; 3. a, b; 4. c; 5. a, c; 6. a, c; 7. a, b; 8. a; 9. a, b,
c; 10. -.

I
I . ,

I I
l

I
I
I
I
!I
 i

0
□
Capitolul VII. Adoptia □
0
Secfiunea 1. Notiuni introductive
Terminologie. Cuvantul ,,adopfie" este folosit in mai multe sen
D
suri:
- actul juridic incheiat - manifestarea de vointa a 0
persoanelor implicate;
- operatiune juridica - activitatea desfa§urata de institutiile §i D
autoritatile in domeniu in vederea incheierii actului juridic;
- raport juridic - legatura de rudenie civila care ia na§tere
intre adopta!t1J §i descendentii sai, pe de o parte, §i adoptatori2!
0
1§i rudele fire§ti ale acestora, pe de alta parte.
- institutie juridica, reprezentand totalitatea normelor juridice
0
ce reglementeaza adopfia.
Definifie. Potrivit art. 451 NCC ad.opfia este operatiunea juridi D
ca prin care se creeaza legatura de filiatie intra adoptator §i
adop tat, precum §i legaturi de rudenie intre adoptat §i rudele
D
adop
tatorului.
Scopul adopfiei: ocrotirea interesului superior a! copilului. D
Efecte/e adopfiei: D
- efectul pozitiv, achizitiv - na§terea legaturii de filiafie adop
tiva §i a raporturilor de rudenie civila;
- transferul drepturilor §i obligatiilor parinte§ti in. favoarea
0
adoptatorului/adoptatorilor: modificarea numelui §i a prenumelui,
obligatia legala de intretinere, vocatia succesorala reciproca; D
- efectul negativ, extinctiv - incetarea relatiilor de filiatie fireas
ca intre adoptat §i parintii sai, dar §i a rudeniei fire§ti dintre adoptat D
£
1
! Potrivit art. 2 lit. a) din Legea nr. 273/2004 privind procedura □
adop1iei, termenul ,,adoptat" desemneaza persoana care a fast sau
ur meaza a fi adoptata.
121
Potrivit art. 2 lit. b) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adop
D
\
tiei, termenul ,,adoptator'' desemneaza persoana care a adoptat sau do
re§te sa adopte.
□
 0
--- - -
 .
M¥t !f1· ,,,

I 156 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

I §i descendentii sai, pe de o parte, §i rudele fire§ti ale adoptatului,

pe de alta. parte, excluzand filiat,ia fireasca. dintre adoptat §i
I descen- dentii sai fire§ti care ramane neatinsa, ca §i rudenia
fireasca dintre
frafif adoptati de catre acela§i parinte sau familie adoptatoare.
I Exceptional, efectul negativ al adop1iei nu se manifesta in ca- ,
zul in care adoptia are toe intre so1uI parintelui adoptator §i copilul
I deja adoptat de acesta sau so1ut parintelui §i copilul fiesc al
acestuia din urma•.

I Structural, adop1ia presupune:

- consimtamantul persoanelor care adopta;
- consim1amantul parin1ilor fire§ti ori al tutorelui;
I - consimtamantut celui adoptat, daca. a implinit varsta de 1o ani;
- hotararea judecatoreasca. definitiva de incuviintare a instan1ei.
I Natura juridica. a adop,tiei
In doctrina se considera ca adopfia este:
I - un act de autoritate;
- un act in care determinant este consim1amantul partilor impli-
I cate; · ·
- un act juridic complex, care presupune atat manifestarea de

I vointa a pafiilor angajate in opera1iun ea juridica a adoptiei, cat §i

•
incuviintarea instantei, fiecare dintre acestea reprezentand ui:i)
element esential. • '·· '
I Principiile c:!dopfiei

I 1. Principiul ocrotirii interesului superior al copilu/ui. Articolul"'

263 alin. (1) NCC stabile§te ca "orice ma.sure. privitoare la copil;,in-;

I
diferent de autorul ei, trebuie sa fie luata cu respectarea intere;
sului superior al copilului", iar art. 483 alin. (2) NCC arata ca parir'\
iii i§i exercita autoritatea parinteasca numai in interesului superiori
I al copilului.
Acest principiu este concretizat prin ascultarea copilului care..
I implinit varsta de 10 ani, tn cursul procedurii de adop1ie, p ra
determinarea scopului adop1iei ca fiind acela de a ocroti interesql
I minorului §i sanc1i onarea unei adop1ii fictive cu nulitatea absol .
Potrivit art. 467 NCC, adop1ia poate fi incuviin1ata de instanta §i

I fara acordul parin1ilor fire§ti, ori de ca.ta ori aceasta este,iim

interesul copilului, iar potrivit art. 456 NCC, in cazul in care spr,!:)
 ad op1ie sunt da1 i tra1i, se incearca infierea acestora de ca re ac
.
I
-
 VII. Adoptia 157 I
ea§i familie, iar cand nu este posibil, de familii diferite, numai daca
este in interesul lor superior. I
I
2. Principiul cre§terii §i educarii copilu/ui intr-un mediu familial.
Principiul cre§terii copilului intr-un mediu familial este un criteriu in
selectia parintilor adoptivi. Capacitatea viitorului parinte adoptiv de
a asigura copilului mediul familial dorit este verificata in conditiile
Iegii §i confirmata apoi in cursul procedurii adoptiei, de aceasta
I
data, pe baza evaluarilor directe privind evolutia relatiilor dintre
adoptat §i adoptator, prin rapoartele stabilit a fi realizate. Evalua
I
rea persoanei sau a familiei adoptatoare se face tinand seama,
alaturi de alte elemente, de viata familiala; in cazul in care numai
'
I
I
unul dintre soti solicita. adoptia, intereseaza motivele pentru care
cela.lalt sot nu se asociaza la cererel 11•
Legiuitorul nu interzice adoptia de catre o persoana. neca
. satorita §i nici nu stabile§te explicit vreun criteriu de preferinta in
favoarea adoptatorilor sot §i sotie.
I
,
3. Principiul continuitafii in educarea copi/u/ui, finandu-se sea
ma de originea sa etnica, culturala §i lingvistica. Acest principiu
I
. vizeaza, in esenta, asigurarea unui mediu stabil pentru copil, care
sa permita pastrarea elementelor structurale fundamentale ale
I
·personalitatii sale.
· in aplicarea principiului continuitatii in educarea copilului, in I
·cadrul activita.tilor vizand identificarea celui mai potrivit adoptator
(familii adoptatoare), au prioritate rudele din familia extinsa, asis I
·tE:lntul maternal profesionist la care se afla. copilul sau persoana ori
J1milia la care copilul se afla in plasament.
4. Principiul celeritafii in indeplinirea oricaror acte referitoare la
I
,;Jopfie. lnteresul superior al copilului reclama asigurarea· grabnica
a;,unui mediu protector, deci rapiditate i operativitate in indepli
I
lilirea oricaror acte referitoare la procedura adoptiei, pentru eficien-
tizarea masurii impuse. . I
I
·.,. , 5. Principiul confidentialitatii informatiilor cu privire la adontie.
,tt J , , ,., ,

P.otrivit art. 474 NCC, informatiile cu privire la adoptie sunt confi-

. ,
,entiale. Legislatorul a considerat ca necesara reglementarea
'
r, gimului juridic al informatiilor referitoare la adoptie printr-o lege
.peciala..
I
I
[1)
M. AVRAM, L.M. ANDREI, op. cit., p. 380.
I
D 158 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

D Secfiunea a 2-a. Condifii defond

la incheierea adopfiei
D
1. Condi1ii privitoare la persoana adoptata
0 1.1. Varsta adoptatului

0 Adoptia constituie a forma de ocrotire altemativa ocrotirii parin

te§ti.

D Regula. Articolul 455 alin. (1) NCC dispune ca poate fi adoptat

copilul pana Ia dobandirea capacitatii depline de exercitiu.
Exceppa. Potrivit art. 455 alin. (2) NCC, este posibila adoptia
D persoanei care a dobandit capacitate deplina de exercitiu, numai
daca adoptatul a fast crescut pe timpul minaritatii de persoana sau
D familia care dore§te sa 11 adapte.
Condiiii de admisibilitate a adoptiei persoanei care a dobandit
0 capacitate deplina de exercitiu:
- persoana sa fi implinit 18 ani sau sa fi dobandit capacitate
0 deplina de exercitiu anterior majoratului civil; .
- persoana sa fi fast crescuta pe timpul minoritatii de cei care
Q doresc sa a adopte.
Existenta conditiei cre§terii persoanei ce urmeaza a fi adop-
' '
tata, pe tim pul min oritatii, de catre familia sau persoana adoptiva
D nu reprezinta decat manifestarea normala a relatiilor de ocrotire
pe care aceasta din urma le manifesta anticipat, prin cererea de
D adoptie stabilind juridic o relatie de rudenie ce faptic a fast deja
sustinuta prin comportamentul reciproc atat al adoptatului, cat §i al
0 adoptatorului. Cererea de adoptie a parintelui adoptiv este dovada
legaturilor afective statornicite, a carar consacrare juridica nu este
D lipsita de interes pentru niciuna din parti, tinand seama de mul
titudinea de efecte ale filiatiei §i ale rudeniei civile! 1 1•

0 Din analiza elementelor componente ale acestei conditii rezulta

'
ca ocrotirea pe timpul minoritatii trebuie sa fie asemen ea celei
rezultate din filiatia naturala, indeplinirea obligatiei de intretinere a
D minorului sa fie efectiva, in sensul convietuirii acestuia cu
familia
'
sau persoana ce urmeaza a-I adopta, nev oia de educa1ie sa
0
fie
 111 E. FLORIAN, op. cit., 2011, p. 249.
□
 VII. Adoptia 159
I
una sustinuta, iar raporturile personale dintre ace§tia sa aiba un
caracter continuu, bazat pe legaturi afective, §i nu unul rezultat din
stabilirea unor relatii temporare11• 1
I
in ceea ce prive§te factorul temporal, legiuitorul nu a prevazut
expres o perioada de timp, pe parcursul minoritatii, in care copilul
I
sa fie crescut de persoana ori familia ce urmeaza a-I adopta
dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu, deoarece
I
intervalul de timp in care se pot stabili legaturi afectiv-emotionale
intre ace§tia nu reprezinta decat un factor subiectiv. · I
Adopfia persoanei aflata sub interdicfie judecatoreasca se sta
bile§te dupa cum aceasta este: I
- minora - adoptia urmand regimul juridic aplicabil copilului;
- majora - adoptia urmand regimul juridic derogator al adoptiei
1n cazul persoanei majore.
I
1.2. Consimtamantul adoptatului, daca a implinit varsta de
I
lOani
Articolul 463 alin. (1) lit. b) NCC dispune ca o conditie de fond I
la incheierea adoptiei, consimtamantul minorului care a implinit
varsta de 1o ani. Capacitatea juridica speciala recunoscuta
I
copi
. lului in acest caz face ca opinia. acestuia sa fie decisiva, fiind cu I
neputinta de suplinit prin vreo incuviintare ori manifestare de
vointa a altei persoane §i impiedicand adoptia in cazul in care
copilul nu consimte. I
Legiuitorul nu prevede insa, in acela§i material legislativ, §i
, momentul in care trebuie exprimat consimtamantul, nefiind regle I
•. mentata nicio conditie de forma in acest sens.
Determinarea consimtamantul minorului care a implinit varsta
de 1O ani ca o conditie de fond la adoptie este o modalitate de
I
concretizare a principiului ocrotirii interesului superior al copilului.
I
I
I
111
M. MURE$AN in Filiafia §i ocrotirea minorilor, (coord.) A. IONA$CU,
I
. M. MURE$AN, M.N. COSTIN, V. URSA, Ed. Dacia, Cluj, 1980, p.112-113.
i
I
D
I
0 160 Dreptul familiel. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

1.3. Consimtamantul la adoptie al parintilor fire§ti sau al

0 tutorelui copilului

0 Consimfama.ntul parinfilor fire$fi se cere:

- numai tn cazul copilului minor; .._
- indiferent daca copilul este din casatorie sau din afara
D casa toriei, dar cu filiatia legal stabilita;
- indiferent daca parintii acestuia sunt despartiii in fapt, divor
D ,
tat i ori necasatorit i;
' - chiar daca ' unul din parinti sau o terta persoana exercita

D autoritatea parinteasca;
- chiar daca unul din parinti este decazut din drepturile parin
0 te§ti sau i s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parinte§ti,
in acest caz fiind necesar §i consimtamantul persoanei care exercita

0 autoritatea parinteasca.
Consimtamantul unuia dintre parinfi este indestulator daca:
- celalalt parinte este necunoscut, mart, declarat mort sau in
0 neputinta de a-§i exprima consimtamantul.
Adoptia se poate incheia fara consimfama.ntul parintilor fire§ti:
0 - daca ambii parinti sunt necunoscuti, decedati, declarati rnorti
sau se afla in imposibilitatea de a-§i da consimtamantul, acesta
0 fiind suplinit de manifestarea de vointa a tutorelui; •
- in cazul adoptiei succesive a aceluia§i copil de catre sotul

0 parintelui adoptiv;
- in cazul adoptiei copilului firesc al celuilalt sot. ,
Consim,tama.ntu/ tutorelui se cere:
D - in subsidiar, atunci cand este imposibil de luat consimta
mantul parintilor fire§ti, ori acesta este neindestulator;
0 - alaturi de parintii fire§ti, daca ambii parinti sunt decazuti din
drepturile parinte§ti sau Ii s-a aplicat pedeapsa interzicerii drep
D turilor parinte§ti;
- alaturi de parintii fire§ti, daca autoritatea parinteasca este

D exercitata de o alta persoana decat unul din parinti;

· - daca ambii parinti sunt necunoscuti, decedati, declarati morti
sau se afla in imposibilitatea de a-§i da consimtamantul.
Caracterele consimfama.ntului parinWor fire§ti ori al tutorelui:
- informat - presupune cunoa§terea tuturor efectelor ce rezulta
D din incuviin tarea ado ptiei;
' ,

0
 +%\SR i!Lh61UM ,, i

VII. Adoptia !61

I
- liber - sa nu fie afectat de vicii de consimiamant (eroare
asu- pra identitatii adoptatului, dol, violenia), acestea atragand I
nulitatea relativa a adoptiei;
- neconditionat - presupune incheierea adoptiei in unicul scop
de ocrotire a interesului superior al copilului, fara a fi conditionat
I
, de promisiunea unor foloase;
Potrivit art. 466 alin. (1) NCC, consimtamantul parintilor
I
fire§ti '. ori al tutorelui poate fl dat numai dupa trecerea unui termen
de 60 de zile de la data na§terii copilului - termen prohibitiv. I
Potrivit art. 466 alin. (2) NCC, consimtamantul poate fi revocat
, tn termen de 30 de zile de la data exprimarii lui. I
Refuzul parinfilor fire$fi sau al tutorelui de a consimfi la adopfie
Principiu. Refuzul ocrotitorului de a consimti la adop\ia copilului
fmpiedica finalizarea operatiunii juridice, chiar daca minorul, in
I
' varsta de peste 10 ani, ar fi de acord cu adoptia.
' Excepfie. Potrivit art. 467 NCC, instanta de tutela poate trece
I
peste refuzul parintilor fire§ti ori al tutorelui daca:
- se dovede§te prin orice mijloc de proba ca refuzul este abu I
ziv. Acest refuz abuziv poate rezulta din nein'telegerile
survenite asupra contraprestatiei promise sau efectuate in
considerarea
I
•adop\iei;
- instanta apreciaza ca adoptia este in interesul minorului, in
functie §i de opinia acestuia.
I
Potrivit art. 264 NCC, este obligatorie ascultarea minorului care
· a implinit varsta de 10 ani; de asemenea, poate fi ascultat §i
I
mino rul care nu a atins acest prag, in toate cazurile opinia
minorului
I
•nefiind obligatorie pentru instanta, ci doar se va tine seama de ea,

I
in functie de varsta §i maturitatea copilului.

2. Conditii privitoare la persoana care adopta

I
2.1. Varsta adoptatorului
Potrivit art. 460 NCC, adoptatorul trebuie sa fie cu eel putin 18 I
· ani mai mare decat adoptatul.
Chiar daca legea nu impune o varsta minima sau o varsta
I
maxima pentru persoana ce dore§te a adopta, legiuitorul impune o
diferenta de varsta intre adoptator §i adoptat de 18 ani, tocmai I
.pentru a reda o situatie ce imita starea de filiatie naturala.
' I

I
a
0 162 Dreptul familiel. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

In mod exceptional, alin. (2) al aceluia§i articol confera posi

0 bilitatea ca, pentru motive temeinice, sa fie acceptata de catre
instanta de tutela o diferenta de eel pu\in 16 ani intre adoptat §i
0 adoptator. Ca motiv temeinic poate fi considerata situa\ia in care
se afla sotul parintelui firesc al copilului.
D 2.2. Capacitatea deplina de exercitiu

Articolul 459 NCC prevede ca persoanele care nu au capa

citate deplina de exercitiu, precum §i persoanele cu boli psihice §i
n handicap mintal nu pot adopta. Ra\iunea conditiei existentei capa.
citatii depline de exercitiu deriva din efectele pe care adoptia le

a are, acelea de stabilire a filiatiei §i implicit a rudeniei. Necesitatea

ocrotirii minorului nu poate fi indeplinita de o persoana care Ja_
randul sau are nevoie de ocrotire.
in acela§i sens, s-a considera! l ca persoana care este exclusa
t1
de la tutela unui copil, potrivit art. 113 alin. (1) lit. b)-g) NCC, nu
poate indeplini conditiile pentru a adopta. ··

G 2.3. Aptitudinea de a adopta

a In completarea capacitatii de exercitiu depline se afla regle

mentarile textului de lege al art. 461 NCC, referitoare la conditiile

n
morale §i materiale ale adoptatorului. Astfel, adoptatorul sau faml
lia adoptatoare trebuie sa indeplineasca garantiile morale §i con
ditiile materiale necesare cre§terii, educarii §i dezvoltarii 'armo
D nioase a copilului.
Oat fiind ca autoritatea parinteasca se exercita pana la mo

0 mentul in care copilul dobande§te capacitatea deplina de exerci\

iu
{art. 484 NCC), s-a considera1t21ca aceste aptitudini nu suntnece

a
sare in cazul adop\iei persoanei majore.
2.4. Consimtamantul adoptatorului sau al sotilor adoptatori
□ Adoptia poate fi incuviintata fata de un singur parinte adoptiv

sau fata de sotii adoptatori, fie simultan, fie succesiv.

B
B 111
E. FLORIAN, op. cit., 2011, p. 256.
1

'
'a 121
A.I. FILIPEscu, Filiatia fireasca c:i
- t r
filiatia din adoptie, op. cit., p..98•.
I ,
 VII.Adoptia 163
I
I
,' Cazul adoptatoru/ui persoanii. cii.sii.toritii.: pe langa acordul
idoptatorului, implica acceptul sotului in cazul adoptiei fie a unui I .
:.
H
1 ,: I
'
minor, fie a unui major. Necesitatea acordului este data atat de
ouna desfa§urare a raporturilor familiale, in care va fi integrat §i
adoptatul, dar §i de efectele ce rezulta din urma incheierii acestui
I
I
:'!:1
act, efecte precum obligatia de intretinere a copilului, ce ii implica I
'I
. ,.,'
129 ambii soti. Acordul sotului adoptatorului persoana casatorita \ i
ii
ste cerut chiar daca cei doi sunt despartiii in fapt.
Cazul adoptatorului sot al pii.rintelui adoptiv. pe langa acordul
!I
;I
:I
lr't
I
doptatorului implica §i consimtamantul acestuia in calitate de pa
rihte adoptiv fundamentat in temeiul efectelor adoptiei anterioare. ,.
' t'
i I
,., Cazul adoptatorului sot al pii.rintelui firesc: pe langa acordul
.I I
,1'
I''

rI I' I
adoptatorului, se cere in acest caz §i consimtamantul sotului, dar f
ca parinte firesc al minorului. i ;'
i I

.
I I:' '
., '
! I

.' , 3. lmpedimente la adoptie :f

i: I
'

3.1. Pluralitatea de adoptati Ii'

Regula. Potrivit art. 456 NCC, adoptia fratilor, indiferent de sex, I
I'11: :1

:Ii
I
i'l't
e catre persoane sau familii diferite se poate face numai daca
cest lucru este in interesul for superior.
t
:,1

r, I
!i•
,,
O astfel de adoptie are avantajul de a conserva atat legatura Ii'
qe rudenie fireasca dintre frati, cat §i legaturile afective stabilite I·' I
11 '.
li'

,1 ;,
intre ace§tia §i de a contribui, prin plasarea in cadrul aceleia§i fa- I I

11Jilii, la implinirea principiului cre§terii §i educarii intr-un mediu fa

I
'
ilial, precum §i a principiului continuitatii in cre§terea §i educarea
inorului.
, ., Excepfie. Poate fi permisa adoptia separata a fratilor ori
de te ori se constata ca motivele ce indreptatesc aceasta masura
I
sunt conforme cu principiul interesului superior al copilului.
I
3.2. Adoptia intre frati

Potrivit art. 457 NCC, adoptia intre frati, indiferent de sex, este
I
iQterzisa. Cum textul de lege nu face nicio referire, nu se va dife
_rentia dupa cum fratii sunt rezultati din casatorie ori din afara
I
acesteia, daca sunt frati buni, cosangvini sau couterini.
I
I
0
D 164 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

D lnterdictia este de strica. aplicare, adop\ia fiind posibila intre

alte rude fire§ti.
RaVonamentul acestei interdic\ii este dat de incercarea dea
0 preveni rela\iile de filia\ie §Ii de rudenie civila incompatibile cu
relatiile de rudenie fireasca.
0 '
3.3. Adoptia a doi soti sau fo ti soti de catre acela i adop,
0 tator sau familie adoptatoare, precum i adoptia intre soti sau
fo i soti·
0 Potrivit art. 458 NCC, acest tip de adoptie este interzis, .data
fiind incompatibilitatea calitatii de sot cu cea de frate, precum §i
0 aceleia de sot cu cea de parinte §Ii descendent al celuilalt sof.
A§ladar, este interzisa: .. ,
D - adoptia a doi soti impreuna, fie concomitent, fie simultan"de
catre acela§li adoptator;

0 - adoptia de catre adoptatorul care, in raport cu adoptat are

calitatea de sot, sau fast sot;
J I ,.

- adoptia unuia dintre soti de catre parintii fire§lti ai cel_uilalt sot

0 3.4. Adoptia de catre persoana cu boli psihice sau handi p
0 mintal

0 Acest impediment, reglementat de textul art. 459 NCC, prevede

imposibilitatea adoptiei de catre persoana cu boli psihice sau han-,,
dicap mintal, nefiind precizate aceste boli, dar observandu;se cla:r
0 ca sfera interdictiei prezente in cadrul impedimentelor la casatorie
este largita, aici nemaifiind vorba doar de alienatul §Ii debilul mintal.
0 Ratiunea acestui impediment este data de scopul adoptiei,
acela de a asigura ocrotirea minorului, lucru care nu se
0 realizeaza in cazul adop\iei incheiate de o persoana ce are ea
insa§II nevoie de ocrotire.

D 3.5. Adoptia simultana sau succesiva a aceleia i persoane de

,

a catre mai multi adoptatori

Regula. Potrivit art. 462 alin. (1) NCC, este interzisa adop\ia
0 aceleia§i persoane de catre doi adoptatori impreuna, fie
simultan, fie succesiv.

D
 I
VII. Adoptia 165 I
Ratiunea acestui impediment se afla in ideea de a nu se ajun
ge la relatii de filiatie civila multiplicate ori multiplicabile la nesfar§lit I
I
§i evident pentru a nu exista posibilitatea de sustragere de la inde-_
plinirea obligatiilor legale de ocrotire parinteasca.
Excepfii
I
..
- adoptia simultana sau succesiva de catre adoptatorii sot §i
sot,ie - intereseaza ca la data incuviintarii adoptiei cei doi adop-
tatori sa fie casatoriti intre ei;
- adoptia succesiva in situatia decesului adoptatorului sau a
I
sotilor adoptatori - pe data ramanerii definitive a hotararii de incu
viintare a noii adoptii, adoptia anterioara este desfacuta de drept; I
- adoptia succesiva in cazul incetarii, din orice motiv, a adop
tiei anterioare - adopfia inceteaza fie prin desfacere, fie prin de I
clararea nulitatii acesteia.
'
I
Secfiunea a 3-a. Efectele adopfiei
I
1. Filiatia i rudenia persoanei adoptate
Sediul materiei: art. 469-474 NCC.
I
Potrivit art. 469 NCC, adop\ia produce efecte de la data rama
nerii definitive a hotararii judecatore§lti prin care a fost incuviintata.
I
Acestea sunt concretizate in:
- efectul pozitiv, achizitiv - na§lterea legaturii de filiatie adop
I
tiva §i a raporturilor de rudenie civila; transferul drepturilor §i obli
gatiilor parinte§lti Tn favoarea adoptatoruluVadoptatorilor: modifica-
111
I
• rea numelui §i a prenumelui
catia succesorala reciproca.
, obligatia legala de intretinere, vo-
I
- efectul negativ, extinctiv - incetarea relatiilor de filiatie fireasca
' intre adoptat §i parintii sai, dar §i a rudeniei fire§lti dintre adoptat I
§li descendentii sai, pe de o parte, §i rudele fire§lti ale adoptatului,

de alta parte, excluzand filiatia fireasca dintre adoptat §i descenden

pe I
tii sai fire§lti, care ramane neatinsa, ca §i rudenia fireasca dintre fratii
adoptati de catre acela§li parinte sau familie adoptatoare.
.
I
111
S. CERCEL, Schimbarea prenumefui copifufui adoptat in jurispru
I
denfa Tribunalu/ui Do/j, in C.J. nr. 6/2007, p. 21-34. - j
I
I 166 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

I Noul act de na§tere al adoptatului va fi intocmit de serviciuI.

public comunitar local de evidenta a persoanelor in baza hotararjj

I
definitive de incuviintare a adoptiei, la o data ulterioara acesteia.
1.1. Stabilirea relatiilor de filiatie i de rudenie civila
I Efectul principal al adoptiei este acela de stabilire a reiatii.Ior

I de: - filiatie civila intre adoptat §i descendentii sai, pe de o parte, i

adoptator sau adoptatori, pe de alta parte;
I - rudenie civila intre adoptat §i descendentii sai, pe de o parte,
§i rudele parintelui sau parintilor adoptivi, pe de alta parte.
I Dupa cum putem observa, adoptia nu afecteaza legatura de
filiatie dintre persoana adoptata §i descendentii sai fire§ti. Ace§tia

I devin rude cu adoptatorul, dar §i cu rudele fire§ti ale acestuia.

I 1.2. Stingerea relatiilor de filiatie i de rudenie fireasca

Ef ectul extinctiv al adoptiei este contrar §i simultan ceh.fi
con I stitutiv §i se concretizeaza in stingerea rudeniei fire§ti intre adop
tat §i parintii sai, dar §i a rudeniei fire§ti dintre adoptat §i descen
I dentii sai, pe de o parte, §i rudele fire§ti ale adoptatului, pe de alta
parte.

I in cazul adoptiei copilului firesc al celuilalt sot, efectul extinctiv

este partial, in sensul ca se manifesta numai referitor la relatia de
' '
filiatie, re spectiv rudenie fireasca fata de parintele ce nu est e
I ca
satorit cu adoptatorul.
in cazul adoptiei copilului adoptiv al celuilalt sot, nu exista efect
I extinctiv, deoarece acesta s-a manifestat referitor la filiatia §i. ru;
denia fireasca la momentul incheierii adoptiei deja existente. 1
I
2. Filiatia i rudenia adoptiva
I 2.1. Drepturile i indatoririle parinte ti fata de copilul adop

I tat
Potrivit art. 471 alin. (1) NCC, adoptatorul are fata de copilul

I adoptat drepturile §i indatoririle parintelui fata de copilul sau firesc,

I
 I
Vil. Adoptia 167
I
I
Na§terea relatiilor de filiatie civila are ca efect transfer.ul drep
turilor §i indatoririlor personale cat §i patrimoniale, de la parintii
fire§ti ai minorului, catre parintii adoptivi.
Acestea sunt concretizate in: I
I
- modificarea numelui §i eventual a prenume/ui
Articolul 473 alin. (1) NCC dispune ca adoptatul prime§te
numele de familie a.I celui care ii adopta. in cazul in care
adoptia
se face de catre doi soti ce au acela§i nume de familie, copilul va
' I
fua numele comun al acestora, iar daca numele sotilor este diferit,
·. cei doi se vor intelege §i vor comunica instantei ce urmeaza a
incuviinta adoptia. in cazul in care sotii nu se inteleg, instanta
I
.· cea care va decide asupra numelui purtat de minor.
este
I
:: in cazul adoptiei exceptionale a persoanei casatorite ce are un

I
• nume comun cu sotul, aceasta va prelua numele adoptatorului
'! 1

numai cu incuviintarea sotului sau.

' J

Pentru motive temeinice, instanta poate dispune la cererea

t parintilor adoptivi sau a unuia dintre ei schimbarea prenumelui
copilului, cu consimtamantul obligatoriu al copilului care a implinit
I
':., varsta de 1O ani. in acest caz, indiferent de motive §i de cererea
... parintilor, acordul minorului care a implinit varsta de 1O ani este
I
, ,obligatoriu.
Articolul 473 alin. (5) NCC prevede ca noul act de na§tere al
I
adoptatului, in temeiul hotararii definitive de incuviintare a adop
' tiei, va fi intocmit de serviciul public comunitar local de evidenta a I
I
persoanelor de la locul na§terii copilului, in noul act fiind trecuti
parintii sai adoptivi; vechiul act se pastreaza, mentionandu-se pe
, marginea sa intocmirea noului act.
- ob/igafia /egafa de lntrefinere I
.. Din dispozitiile art. 471 NCC coroborat cu art. 499 alin. (1) NCC
1
rezulta ca, atat in cazul adoptatorilor sot §i sotie, cat §i al adoptato I
rului casatorit cu parintele firesc al adoptatului, drepturile §i indato

.
ririle parinte§ti apaftin ambilor parinti in mod egal §i amandoi ras
pund pentru cre§terea copiilor minori.
I
- vocatia succesora/a
'
I
- cetat enia ado,ptatuf ui, in cazu/ ado,ptiei international.

I
J I I
 I
J
I
I I"'"··

I 168 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

I
in cazul decaderii unuia dintre parinti din exerciiiul drepturilor
parinte§ti, instanta de tutela va atribui celuilalt parinte autoritatea
parinteasca. " ' 1
I in cazul decaderii parintelui singur detinator al autoritatii parin

I
te§ti sau a ambilor parinti din exercitiul drepturilor parinte§ti, in
stanta de tutela dispune ca masura de protec\ie
11
a copilului ramas
fara ocrotire parinteasca, instituirea tuteler i • •

I in toate cazurile de instituire a tutelei, daca minorul a implinit

varsta de 1O ani, conform art. 264 NCC, este obligatorie ascul

I
tarea sa de catre instanta, aceasta Iuand in seama optiunea mino
rului, in functie de varsta §i maturitatea sa §i cu respectarea

principiului interesului superior al copilului.

I 2.2. Drepturile i indatoririle persoanei adoptate
I Potrivit art. 471 alin. (3} NCC, adoptatul are fa\a de adoptator
I
...

I drepturile §i indatoririle pe care le are orice persoana fat a de ·

.
parintii sai fire§ti.
' '
'. r
Potrivit principiului egalitatii in drepturi a copiilor reglementatde
I art. 260 NCC, persoana adoptata, minora sau majora, are ace
lea§i drepturi §i indatoriri ca descendentii fire§ti, bucurandu-se cfe,

I acela§i tratament ca ace§tia.

I -
Secfiunea a 4-a. lncetarea adopfiei

I Potrivit art. 475 NCC, adoptia inceteaza prin desfacere sau ca

a
urmare anularii ori a constatarii nulitat•ii sale.

I
I 1. Desfacerea adoptiei
- i

1.1. Desfacerea de drept a adoppei '

I Potrivit art. 462 alin. {2} lit. a) NCC, desfacerea de drept a

adoptiei intervine prin incuviintarea unei noi adoptii a aceluia§i
I
111o. GHITA, Masuri de protecfie specia/e a copi/ului lipsit temporar
I sau definitiv de ocrotirea parinfilor sai potrivit Legii nr. 272/2004, Rev.
Doctrina §i Jurispruden\a, nr. 3-4/2007, Congresul de $tiin\e Penale
2006,

I Constanta, p. 93-98.
/
 I
VII. Adoptia 169 I
adoptat (nu se specitica daca doar in cazu! minorului sau §i al
majorului), consecutiv decesului adoptatorului sau al sotilor adop I
I
tatori.
Conditii
'
- dec esul parintelui sau al parinfilor adoptatori
Daca adopfia a fost incuviinfata fata de un singur parinte, I
i:fecesul acestuia conduce la desfacerea de drept a adopfiei.
r Daca adopfia a fost incuviinfata fata de soti adoptivi, conco I
itent sau succesiv, desfacerea de drept poate interveni daca au
aecedat ambii parinti adoptivi, tie concomitent, tie simultan.
' Daca adoptia a fast incuviintata fata de soti adoptivi, iar dece
I
sul survine in cazul unuia dintrl:l ace§tia, este posibila adoptia co
pilului de catre noul sot al parintelui adoptiv ramas in viata, ope
I
rand astfel desfacerea adoptiei fata de parintele decedat.
Admisibiiitatea adoptiei subsecvente in cazul decesului parin I
I
elui adoptiv §i recasatoririi parintelui firesc este posibila fata de
sbtul parintelui firesc, desfacandu-se astfel adoptia fata de primul
. ' ... J J

parinte adoptator. In cazul decesului parintelui firesc, textul de

l ge nu este foarte cert, dar consideram ca, de§i adop1ia este I
gosibila, nu are foe desfacerea de drept a adoptiei, ci incetarea
relatiilor filiatiei §i a rudeniei fire§ti fata de parintele firesc, decedat,
.i stabilirea relatiilor de filiafie civila fata de parintele adoptator.
I
t - 7ncuviin' tarea detinitiva a unei noi ado, iptii
· Adoptia va fi desfacuta numai daca pentru persoana in cauza I
'e incuviinteaza definitiv o noua adoptie.
' '
· in cazu l in care nu este incuviinta ta o noua adoptie, adopfia I
anterioara i§i continua efectele.
1
' i n cazul_ persoanei majore, o adoptie subsecventa poate I
fi fa,'cuta numai cu indeplinirea condifiilor excep 1 ionale ale acestui
tip
e adoptie.
I
, Efecte
!2'- inceteaza relatiile de filiatie §i rudenie fata de fostul adop I
i;ltor/adoptatori §i rudele fire§ti ale acestora;

.
- se stabilesc noi relafii de filiafie §i rudenie civila, ca efect al
dopt iei subsecvente.
'
I
I
I
I r"'
J
£•

I 170 Dreptul familiei. Regimuri matrlmoniale. Sinteze. Teste grila

1.2. Desfacerea facultativa a adoptiei

I Potrivit art. 476 alin. (2) NCC, desfacerea facultativa a adoptiei1'_c),:

I
J' ,

lasata la aprecierea instan1ei, poate interveni, in acord cu interesui;,;

superior al copilului, in acele cazuri in care fata de adoptatul minor
I este necesara luarea unei masuri de protectie.

I
Cond itii
'
- necesitatea /uarii unei masuri de protecfie privitoare la adop-
:·

tat

I
Desfacerea facultativa a adoptiei are in vedere in principa[·
acele situa1ii in care se impune instituirea masurilor de protectief

I
fata de minor, cauzate de cele mai multe ori de exercitarea defec-·.>
tuoasa a autoritatii parinte§ti. '·
- desfacerea adoptiei este in interesu/ superior al copi/ului .
I I
Desfacerea adoptiei' §i luarea masurilor de protectie se face' .
numai in interesul superior al minorului.

I Potrivit art. 264 alin. (1) §i (2) NCC, minorul care a implinit_:
varsta de 1o ani va fi obligatoriu ascultat de instan1a, 1inandu- efe

I cont de opinia sa, in func1ie de varsta §i de gradul de maturitate.

Efecte

I Adop1ia va fi desfacuta pe data ramanerii definitive a hotarari,i1

de instituire a masurilor de protectie a copilului.
I 1.3. Desfacerea adoptiei cu titlu de sanqiune
.,
I Potrivit art. 477 alin. (1) NCC, adoptia poate fi desfacuta la.•
cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare, daca adoptatul a

I atentat la viata lor sau a ascenden1il or ori descendentilor lor, pre:

cum i atunci cand adoptatul s-a facut vinovat fata de adoptato,

I
de fapte penale pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate d ·
eel pu1in 2 ani. ·
Potrivit art. 478 NCC, daca adoptatorul s-a facut vinovat fata,:
I de adoptat de faptele aratate, adoptia poate fi desfacuta la cere.:.':
rea adoptatului. ·

I Desfacerea adop1iei cu titlu de sanctiune vizeaza evident fapta '

savar§ita cu inten1ie, §i are caracter exceptional, intervenind:
I - fie impotriva adoptatului, care se face vinovat de fapte grave .
indreptate impotriva parintilor adoptivi sau a rudelor acestora;

I
I
I
VII. Adoptia 171 I
- fie impotriva adoptatorului, care se face vinovat de fapte
• grave indreptate impotriva adoptatului.
I
Putem deosebi conform textelor de lege intre:
I
1.3.1. Desfacerea adoptiei la cererea adoptatorului sau a
familiei adoptatoare I
I
)1.·
Gauze fl
- savar§irea de catre adoptat a unui atentat la viata - adoptia
poate fi desfacuta indiferent daca atentatul ii vizeaza pe unul din
tre parintii adoptatori ori pe amandoi, pe un ascendant ori des
I
'cendent al oricaruia dintre parintii adoptatori;
' - savar§irea de catre adoptat a unor fapte de natura penala, I
:pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate de eel putin 2 ani -
pentru ca adoptia sa poata fi desfacuta trebuie ca fapta sa fie I
Jndreptata impotriva unuia sau ambilor parinti adoptivi.

'
Actiune
I
I
I
;· Dreptul la actiunea in desfacerea adoptiei este recunoscut
arintelui adoptator sau sotilor adoptator.
Potrivit art. 4TT alin. (2) NCC, in cazul decesului parintelui ori
'parintilor adoptatori, ca urmare a faptelor adoptatului, dreptul Ia
actiune in desfacerea adop\iei este recunoscut mo§tenitorilor
I
.acestora.
:, Dreptul la actiunea in desfacerea adoptiei, indiferent de fapta
I
'ava.r§ita de adoptat, este conditionat [conform art. 477 alin. (3)
NCC] de dobandirea capacitatii de exercitiu a adoptatului, din I
acest text de lege rezultand §i imposibilitatea desfacerii adop\iei
interzisului judecatoresc, indiferent de gravitatea faptei savar§ite. I
I
Dreptul la actiune este imprescriptibil, indiferent daca fapta
este incadrata in prima sau cea de-a doua categorie de fapte
impotriva adoptatorului ori a familiei sau rudelor sale.
Efecte
I
Efectele desfacerii adopVei cu titlu de sanc\iune sunt cele sta
bilite cu caracter generic de art. 482 NCC, indiferent de cauza. I
J;)ata fiind amploarea §i gravitatea faptelor, se considera ca
efec tele incetarii adop\iei sunt intotdeauna complete, vizand I
atat pe rintele vizat de faptele penale, cat §i pe sotul sau (in

lpr adoptatori).
cazul soti- I
I
D
D 172 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

0 1.3.2. Desfacerea adopfiei la cererea adoptatu/ui

.
0 Textul de lege al art. 478 NCC face referire la art. 477 Nee
pentru a determina faptele pentru care se poate face vinovat
0 adoptatorul: l
- savar§irea de catre adoptator sau adoptatori a unui atentat

0 la viata adoptatului sau a descendentilor acestuia fire§ti;

- savar§irea de catre adoptator a unor fapte de natura

0
penala, pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate de eel
putin 2 ani.
Acpune A

D Dreptul la actiune apartine adoptatului. lntrucat art. 478 NCC

indica doar faptele din continutul art. 477 NCC, consideram ca

0 dreptul la actiune nu este transmisibil mo§tenitorilor acestuia,.

legiuitorul nedispunand aplicarea prevederilor art. 477 in cazul
desfacerii adoptiei la cererea adoptatului, ci doar facand trimitere
0 la faptele prevazute de acesta.
Dreptul la ac1iune este imprescriptibil, indiferent daca fapta
0 este incadrata in prima sau cea de-a doua categorie de fapte
impotriva adoptatului.

0 Efecte
Efectele desfacerii adoptiei cu titlu de sanctiune sunt cele
0 stabilite cu caracter generic de art. 482 NCC, indiferent de cauza.
Desfacerea adop1iei in cazul faptelor savar§ite impotriva adop
0 tatului care nu are capacitate deplina de exercitiu la data
savar§irii faptei atrage decaderea adoptatorului din exercqiul
drepturilor

0 parinte§ti.
•

0
2. Nulitatea adoptiei

2.1. Nulitatea relativa

D Potrivit art. 479 alin. (1) NCC, adop1ia poate fi anulata in cazul
D in care consim1amantul persoanelor chemate sa consi!11ta la
incheierea ei este viciat prin eroare asupra identitatii adoptatului,
dol sau violenta.
 Potrivit art. 463 alin. (1) NCC, sunt chemati sa cons!mta la
adoptie: parintii fire§ti ori tutorele copilului ai carui parinti f_ire§t.i
D
 I
VII. Adoptia 173 I
sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pu§i
sub interdiciie, adoptatul care a implinit varsta de 1O ani, adopta
I
torul sau sotii din familia adoptatoare, cand ace§tia adopta im
preuna, sotul celui care adopta, cu exceptia cazului in care lipsa I
discernamantului 11 pune in imposibilitatea de a-§i manifesta
vointa. I
Articolul 465 NCC prevede ca parintii fire§ti ori tutorele trebuie
sa consimta la adoptie in mod fiber §i necondifionat, consimta
mantul fiind fiber daca nu a fost viciat.
I
Gauze: viciile de consim1amant. I
Eroarea reprezinta viciu de consimtamant in materia adoptiei
' numai daca poarta asupra identitatii adoptatului. A§adar, in cazul
in care ea poarta asupra naturii juridice a adoptiei, nu ne aflam in
I
prezenta unui viciu de consimtamant, ci in cazul unei false repre
zentari a realitatii, care constituie obstacol ce impiedica formarea
I
actului, el fiind sanctionat cu nulitatea absolutar 11•
'
Dolul (viclenia): f iind o eroare provocata, dolul cuprinde atat un I
element subiectiv, cat §i unul obiectiv, mijloacele viclene sau
dolozive folosite pentru a provoca eroarea. in acest caz, domeniul I
de aplicare este mult mai mare, putand purta §i asupra altor ele
ments §i anumitor calitati sau defecte, care, prin modalitatea de
exercitare, au condus la manifestarea consimtamantului la adop
I
ve. Este putin important daca manoperele dolozive provin de la
unul din soti, din partea ambilor, ori sunt provocate de un terr t 2• 1
I
Viofenfa ca viciu de consimtamant in materia adoptiei, fie
sub forma ei de violenta morala, cat i de cea fizica este eel mai
I
rar intalnita, data fiind procedura speciala de incuviintare a
adop1iei. I
Ac,tiune
Dreptul la actiune apaf'iine persoanelor care au consimtit
valabil la incheierea adoptiei. I
Potrivit art. 479 alin. (2) NCC, actiunea este prescriptibila in
terrnen de 6 Iuni de Ia data descoperirii erorii sau a dolului ori de la I
data incetarii violentei, dar nu mai tarziu de 2 ani de la data in-
cheierii adoptiei.
'
I
111 i
I
I. ALBU, I. REGHINI, P.A. SZABO, fntierea, Ed. Dacia,
p. 189. Cluj, 1977,
121 I I y 1

•A
M. AVRAM, Filiatia. Adoptia intema <:/ internationala, o,p. cit., p. 244.

I
0
0 174 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniafe. Sinteze. Teste grifa

2.2. Nulitatea absoluta

0 Potrivit art. 480 alin. (1) NCC, sunt nule adoptia fictiva §i cea

0 incheiata cu incalcarea conditiilor de forma sau de fond, daca, 1n

acest din urma caz, legea nu o sanctioneaza nu nulitatea relativa.

0 Cazuri
Adopfia fictiva - reprezinta, conform art. 480 alin. (2) NCC,I, .

0 adoptia incheiata cu alt scop decat acela al ocrotirii interesului

superior al copilului. Din definitia conferita de textul de lege,

0 putem desprinde ca adoptia fictiva se refera in exclusivitate la

adoptia unui minor, §i nu la cazul exceptional al adoptiei majorului
ori a persoanei ce are capacitate deplina de exercitiu.
0 Sanctiunea nulitatii absolute se aplica, 1n consecinta, ori de
cate ori finalitatea adoptiei este deturnata de la scopul ocrotirii
0 interesului copilului catre obtinerea promisiunii sau a unor
foloase., indiferent de natura lor.

0 inca/carea condifiilor de fond - din analiza textelor legislative

ce reglementeaza condi\iile de fond la incheierea adoptiei putem
0 desprinde urmatoarele cauze de nulitate absoluta:
a) incalcarea condifiilor de fond referitoare la persoana adop-

0 tatului:
adoptia persoanei majore sau avand capacitate deplina de
Q exercitiu care nu a fast crescuta, 1n timpul minoritatii, de
persoana sau familia adoptatoare [art. 455 alin. (2) NCC];
lipsa consimtamantului Ia adoptie al copilului care a implinit
D 10 ani la data tncuviintarii [art. 463 alin. (1) lit. b) NCC];
I

lipsa consimtamantului la adoptie al parintilor fire§ti ori, du-

0 pa caz, al tutorelui, ori de cate ori acesta este necesar, cu
exceptia constatarii caracterului abuziv al impotrivirii la
Q adoptie [art. 463 alin. (1) lit. a) NCC];
b} Tncalcarea condifii/or de fond referitoare la persoana adop

0 tatorului:
- lipsa capacitatii depline de exercitiu;

a - lipsa diferentei de varsta de 18 ani prevazuta de art. 460

NCC intre adoptat §i adoptator sau, pentru motive temei
nice, de 16 ani;
0 - neindeplinirea garantiilor morale §i materiale cerute adop
tatorului sau familiei adoptatoare de art. 461 alin. (1) NCC;
CT
 I
VII. Adoptia 175
I
_ lipsa consimtamantului la adoptie al adoptatorului sau al
sotilor
' adoptatori, cand ace§tia adopta impreuna, potrivit
art . 463 alin. {1) lit. c) NCC;
I
- lipsa consimtamantului la adopVe al sotului celui care adop
ta, afara de cazul in care acesta este lipsit de discemamant
I
[art. 463 alin. (1) lit. d) NCC];
lipsa consimtamantului parintelui adoptiv prin efectul adop
I
tiei anterioare, in cazul adop1iei de catre so1ul parintelui
adoptiv, potrivit art. 464 alin. (3) NCC. I
c) incalcarea impedimentelor la adopfie:
- nesocotirea interdic1iei privind adoptia intre frati, potrivit I
art. 457 NCC;
- nesocotirea interdictiei privind adoptia sotilor sau fo tilor soti I
de acela§i adoptator sau familie adoptatoare, fie adop1ia
intra soti sau fo§tii soti, potrivit art. 458 NCC;
existenta un i boli psihice sau unui handicap mintal, potrivit
I
art. 459 NCC;
- adoptia succesiva sau simultana a aceleia§i persoane de I
catre adoptatori necasatoriti intre ei [art. 462 alin. (1) NCC].
incalcarea condifiilor de forma. Noul Cod civil nu dispune asu I
pra formalita1il or la incheierea adop1iei, aceste reglementari ur
mand a fi facute prin lege speciala. I
Acfiune
Dreptul la actiune este recunoscut oricarei persoane intere I
sate, fiind imprescriptibil extinctiv.
lnstanta poate respinge cererea privind nulitatea daca se con I
stata ca mentinerea adoptiei este in interesul superior al copilului,
indiferent de cauza pusa in discutie, dar de fiecare data cu ascul
tarea obligatorie a minorului care a implinit varsta de 1o ani, fara
I
fnsa ca opinia sa sa fie obligatorie pentru instan1a.
I
3. Efectele incetarii adoptiei I
Efectele incetarii adop1iei se produc de la data ramanerii
defini tive a hotararii instantei de tutela, eel adoptat revenind la
situatia
I
anterioara adoptiei.
Potrivit art. 482 NCC, la incetarea adoptiei, drepturile §i inda
toririle parinte§ti vor fi, in principiu, redobandite de catre parinlii
I
I
I
n
0 176 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

fire§ti ai copilului, afara numai daca instanta, dispunand nulitatea

D adop1iei, nu a decis instituirea tutelei sau a altar masuri de
protec tie speciala a copilului. Locuinta copilului nu va mai fi la
D parintele
•I

sau la parintii adoptivi, ci se va stabili in func1ie de forma de pro-

tectie care i se va asigura copilului (prin parinti sau prin mijloace
0 alternative de ocrotire). Adoptatul redobande§te numele de familie
§i, dupa caz, prenumele avut inainte de incuviintarea adop 1iei.
0 Pentru motive temeinice, instan1a poate i ncuviin1a pastrarea nu
melui dobandit prin adop1ie (atat a numelui de familie cat §i a

prenumelui).
0
Test grila
0 1. Printre conditiile de validitate, adoptia presupune in
0 structure sa prezent,a urmatoarelor elemente:
a} consimtamantul adoptatorului sau adoptatorilor;
0 b) consim1amantul parintilor fire§ti ai copilului, precum §i con
simtamantul copilului care a implinit varsta de 1O ani;
c) o hotarare judecatoreasca definitiva de incuviintare a
D adoptiei.

0 2. Constituie principii specifice adoptiei:

a} principiul codeciziei so il or;
1
D b} principiul cre!_?terii §i educarii copilului intr-un mediu familial;
c} principiul autonomiei de voin1a.
D 3. Constituie conditii de fond ale adoptlei:
a) capacitatea deplin'a de exercitiu a pers'oanei care adopta,;
0 b) in principiu, persoana adoptata sa fie minora; .

0 c) consimtamantul persoanei adoptate, pana la implinirea var..

stei de 10 ani.

0 4. in mod exceptional, poate fi adoptata persoana care a

dobandit capacitate deplina de exercitiu numai dace:,
0 a) este majora, dar se afla sub interdictie judecatoreasca;
b) a dobandit capacitatea deplina de exercitiu anticipat;
0 c) adoptatul a fost crescut pe timpul minoritatii de catre per
soana sau familia care dore§te sa adopte.
u
CT
 I·
VII. Adoptia 177 I
5. Sunt caractere ale consimtamantului parinJilor firefti ai
copilului ori al tutorelui:
I
a) informat, liber, neconditionat, irevocabil;
b) informat, liber, neconditionat, revocabil in 60 de zile de la I
I
data exprimarii;
c) informat, liber, neconditionat, revocabil in 30 de zile de la.
data exprimarii.

6. Consimtamantul parinfilor firetti ai copilului ori al

I
tutorelui poate fi dat numai:
a) intr-un termen de 60 de zile de la data na§terii copilului;
I
b) cu respectarea termenului prohibitiv de 60 de zile de la
na§ terea copilului;
I
c) dupa trecerea a 30 de zile de la na§terea copilului, dar nu
mai tarziu de 60 de zile. I
7. Varsta minima a persoanei care adopts este: I
a) in principiu de 18 ani;
b) minim 16 ani, pentru motive temeinice;
c) dedusa din diferenta de varsta a adoptatorului {ii adoptatului.
I
8. Reprezinta impedimenta la adoptie:
I
a) adoptia a doi soti sau fo§ti soti de catre acela§i adoptator;
b) adopfia intre frati; I
c) adoptia intre bunici §i nepoti.
I
9. RelaJia de filiafie civila iii produce efectul:
a) de la data pronuntarii consimtamantului parfilor, in
conditiile legii;
I
b) de la data rl:'lmanerii definitive a hotararii judecatore§ti prin
care a fost incuviintata adoptia; I
' '
c) de la data elib erarii nou lui act de na§tere al adoptatului.
I
10. Efectele adoptiei:
a) au caracter cons' titutiv, stabilind legaturi de filiatie civila de la I
momentul ramanerii definitive a hotararii judecatore§ti;
b) au caracter declarativ, intrucat retroactiveaza; I
 I
J I
I
I 178 Dreptul familiei. Regimuri matrimonlale. Sinteze. Teste grila
c) au caracter declarativ, stabilind legaturi de filiatie civila de 1&
I momentul na terii celui adoptat. ·

I 11. Constituie efecte ale adoptiei: ,

a) stingerea legaturilor de filiatie fireasca ale adoptatuluii,§[
I descendenfilor sai, pe de o parte, i parintii fire ti ai adoptatului .
rudele acestora, pe de alta parte;

I b} stingerea legaturilor de filiafie fireasca ale adoptatului, pe d.

o parte, i descendentii sai, pe de alta parte; ,
c) constituirea legaturilor de filiafie civila intra adoptat §U;
I descenden\ilor sai, pe de o parte, i adoptator i rudele acestuia, '=
pe de alta parte.
I 12. in ipoteza adopJiei unei persoane casatorite, aceasta:
I a) poate primi pe timpul casatoriei numele adoptatorului, cu
existenta
,
consimtamantului
r
celuilalt sot, daca poarta un nume ·
1

I comun in timpul acesteia;

.

b) dobande te pe timpul casatoriei numele adoptatorului, indi:

ferent de existenta consimtamantului celuilalt sot, daca poarta un
I , '
nume comun in timpul acesteia;
'

c) dobande te pe timpul casatoriei numele adoptatorului, indi

I ferent de existenta consimtamantului
' ,
un nume comun in timpul acesteia.
celuilalt sot,' daca nu poarta

I 13. Desfacerea adoptiei are loc:

I a} de drept, prin incuviintarea unei noi adoptii;

b) facultativ, la aprecierea instantei de tutela;

I c) cu titlu de sancfiune.

I 14. Condiliile desfacerii de drept a adoptiei sunt:

a) necesitatea luarii unei masuri de protecfie pentru adoptat;
b) existenta unui viciu de consimtamant ce a alterat incheierea
I valida a adopfiei;
c) decesul adoptatorului i incuviintarea definitiva a unei noi

I adoptii.

I 15. Efectele desfacerii de drept a adoptiei:

a) reprezinta efectele adopfiei subsecvente incuviintate;

I
 I
VII. Adoptia 179 I
b) au caracter declarativ, intrucat retroactiveaza;
c) determina incetarea relatiilor de rudenie civila ale adopta
I
tului fata
,. ' de fostul adoptator §i rudele fire§ti ale acestuia. I
16. Condit,iile desfacerii facultative a adop,tiei sunt:
a) incuviintarea definitiva a unei noi adoptii;
b) adoptia fictiva;
•

:'I
I

I
c) decesul adoptatorului. ,,I
!
I
17. Desfacerea adopfiei cu titlu de sancfiune poate avea
I
.,i
loc: I,
a) cand a survenit decesul adoptatorului;
I
..
I
b) daca adoptatul a atentat la viata adoptatorului sau familiei "'
: l: ,

I
sale sau a savar§it fapte penale pedepsite cu o pedeapsa priva 111•

il
tiva de libertate de eel putin 2 ani; f
c) daca adoptatorul a atentat la viata adoptatului sau a savar§it ;iii

I
/'.•I
fapte penale pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate de eel I
putin 2 ani. LiI
I

I
ii
·1

18. Constituie cauza de nulitate relativa a adoptiei: ''

- '
a) eroarea asupra identitatii fizice;
b) eroarea asupra identitatii civile;
I
c) eroarea asupra calitatilor personals.
I
I
19. Sunt cauze de nulitate absoluta a adoptiei:
a) adoptia persoanei majore sau care are capacitate de exer
citiu deplina §i care nu a fast crescuta, in timpul minoritatii, de
per soana sau familia adoptatoare; I
b) lipsa discernamantului la adoptie; .,
c) lipsa consimtamantului la adoptie al adoptatorului. I
20. Efectele incetarii adoptiei:
a) au caracter extinctiv, deoarece se sting relatiile de rudenie
I
civila dintre adoptat, pe de o parte, §i adoptatori §i rudele aces
tora, pe de alta parte; I
I
b) au caracter judiciar, producandu-se de la data ramanerii
definitive a hotararii instantei de tutela;
'

I
I
I
I 180 Dreptul familiei. Reglmuri matrimonlale. Sinteze. Teste grila

I c) de regula, au caracter constitutiv, stabilind legaturi de filiati'

civila cu noii adoptatori. ' 1,I

I Raspunsuri

I 1. a, b, c; 2. b; 3. a, b; 4. c; 5. c; 6. b; 7. a, b, c; 8. a, b; 9. b;J
10. a; 11. a, c; 12. a, c; 13. a, b, c; 14. c; 15. a, c; 16. -; 17. b,
c,1,.

I 18. a, b; 19. a, c; 20. I

a.

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
' ''
 I
I
I
Capitolul VIII. Autoritatea I
parinteasca I
Secfiunea 1. Nofiune §i principii generale I
, Definifie. Potrivit art. 483 alin. (1) NCC, autoritatea parinteasca
,'reprezinta ansamblul de drepturi :;ii indatoriri, care privesc atat
I
'persoana, cat :;ii bunurile copilului :;ii apartin in mod egal ambilor
;'parinti.
I
Sediul materiei: art. 483-512 NCC.
Autoritatea parinteasca se va exercita:
I
- numai in interesul superior al copilului;
- potrivit dispozitiilor referitoare la efectele divortului in rapor-
I
turile dintre parinti §i copii;
- pana la data cand copilul dobande§te capacitatea deplina I
de exercitiu.
1

Principii generale
I
1. Principiul egalitafii in drepturi a copii/o /.11 - presupune asimi
larea deplina a conditiei juridice a copilului din afara casatoriei cu
I
filiatia legal stabilita fata de ambii parinti §i a copilului adoptat cu
aceea a copilului firesc, din casatorie.
I
2. Principiul ocrotirii interesu/ui superior al copilu/ui - art. 263
NCC stabile§te ca ,,orice masura privitoare la copil, indiferent de
I
autorul ei, trebuie sa fie luata cu respectarea interesului superior
al copilului", iar art. 483 alin. (2) NCC arata ca parintii i§i exercita
I
autoritatea parinteasca numai in interesului superior al copilului.
Necesitatea ocrotirii copilului e subliniata in Declaratia universala I
I
a dreptului omului :;ii Declaratia universala a drepturilor copilului
(adoptate de ONU in 1959 :;ii ratificate de Romania in 1990) i in
Conventia ONU cu privire la drepturile copilului (adoptata in no-
I
[ll Regasit i'n art. 260 NCC, art. 448 NCC, art. 471 alin. (1) NCC.
I
 I
D
□ ,1
182 Dreptul famillei. Regimuri matrimoniale:sinteze. Teste grila
t
l
0
iembrie 1989; dupa ratificarea ei de 20 de state, aceasta a intrat in
vigoare la 20 decembrie 1990, devenind un tel de regula la nivel
international a drepturilor copilului).
0 3. Principiul coparentalitafii - presupune ca autoritatea parin•
teasca apartine in mod egal parintilor, exercitandu•se de ace§tia
D impreuna, in acelea§i conditii §i raspunderea pentru cre§terea co
pilului revenind ambilor parinti. Acest principiu reprezinta o concre.
0 tizare a principiului egalitatii in drepturi a copiilor, ace§tia, indife.
rent de statut, avand drepturi egale §i implicand necesitatea
0 ere§• terii §i educarii alaturi de ambii parinti, in ideea temeinicei
aplicari a principiului ocrotirii interesului superior al copilului.

0 Potrivit art. 507 NCC, autoritatea parinteasca revine unui sin-

gur parinte §i este exercitata singur de catre acesta in cazul in

0
care celalalt parinte este decedat, declarat mort prin hotarare ju.
decatoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drepturilor
parinte§ti sau daca din orice motiv, se afla in neputinta de a-§i
0 exprima vointa.

0
4. Principiul codeciziei - implica luarea tuturor masurilor privitoa
re la copil de comun acord de catre parinti §i, ori de cate ori este
posibil, cu luarea in considerare a opiniei minorului, tinandu-se sea•
0 ma de varsta §i maturitatea sa. Reprezinta o concretizare a prin
cipiului exercitarii autoritatii parinte§ti de catre ambii parinti, potrivit

0 art. 483 alin. (3) NCC.

5. Principiul independenfei patrimoniale dintre parinfi §i copii -
0 potrivit art. 500 NCC, care dispune ca parintele nu are niciun
drept asupra bunurilor copilului §i nici copilul asupra bunurilor
parintelui,

D exceptand dreptul la mo§tenire §i dreptul la intretinere.

0 Seqiunea a 2-a. Drepturile §i indatoririle

piirinte1ti
□
a
Potrivit art. 487 NCC, parintii au dreptul §i indatorirea de a cre§te
copilul, 1ngrijind de sanatatea §i dezvoltarea lui fizica, psihica §i
inte lectuala, de educatia, invatatura {Ii pregatirea profesionala a
aces

tuia, potrivit propriilor lor convingeri §i insu§irilor copilului.

D
0
•
 0
VI.II. Autoritatea parinteasca 183 D
1. Drepturile i indatoririle parinte ti cu privire la per
soana copilului
D
0
, ; 1.1. Dreptul i indatorirea parintilor de a stabili locuinta

□
,.- ;',:
copilului
Articolul 496 NCC este textul legislativ ce reglementeaza ca
focuinta a copilului locuinta parintilor sai. Astfel, din alineatul {1} 0
al art. 496 NCC se reliefeaza ca regula faptul ca minorul locuie te
cu D
Parintii
'
sai, evident in situatia
,
in care acectia
"!f
nu sunt despartiti in
J '

fapt sau nu au fast niciodata casatoriti.

□
A '

In cazul in care parintii nu locuiesc impreuna, var stabili de

comun acord locuinta copilului, potrivit art. 496 alin. {2) NCC. Sta
bilirea de comun acord a locuintei copilului minor de catre parintii
sai reprezinta o concretizare a principiului codeciziei, dar §i o apli G
ca1ie a manifestarii de vointa in cadrul exercitarii autoritatii parin
te ti, autoritate ce implica principiul coparentalitatii in tot ceea ce D
inseamna cre§terea, educarea §i ocrotirea copilului in spiritul prin
cipiului interesului sau superior.
Daca parintii nu se inteleg in vederea alegerii locuintei copilului
D
minor, instanta de tutela este cea care hotara te in acest sens,
Iuand in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala
0
§i ascultandu-i pe parinti §i pe copil, daca acesta a implinit varsta
de 10 ani. 0
Copilul care locuie§te cu unul dintre parinti va beneficia in
acelea§i condi!ii ca §i in cazul copiilor ai caror parinti locuiesc im D
preuna, de autoritatea parinteasca exercitata in mod egal de ambii
parinti. Potrivit art. 496 alin. {5} NCC, parintele la care copilul nu
locuie§te in mod statornic are dreptul de a avea legaturi personale
D
cu minorul la locuinta acestuia. Astfel, in momentul schimbarii
'
locuintei copilului min or se are in vedere acordul ambilor
D
parinti
(este Iuat in considerare §i cazul schimbarii re edintei minorului de
pana la 16 ani intr-un alt stat), tocmai pentru a nu fi pusa in pericol
n
exercitarea autoritatii parinte ti de catre ambii parinti [potrivit
art. 497 alin. (1) NCC]. Evident, refuzul celuilalt parinte poate im D
piedica schimbarea locuintei copilului, in cazul in care acesta este
justificat i are in vedere interesul minorului. in cazul unui refuz
abuziv din partea celuilalt parinte, instanta de tutela este cea care
D
'
hotara te, putand trece peste incuviintar ea parintelui, in acord cu
0
(
n
n 184 Dreptul familiel. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

n interesul superior al copilului §i avand in vedere concluziile rapor-

tului de ancheta psihosociala. r

in ceea ce prive§te posibilitatea minorului de a fi ascultat in

0 vederea stabilirii locuintei de familie, sunt aplicabile dispozitiile
'
articolului 264 NCC, potrivit carora instanta este obligata sa

0 asculte minorul care a implinit varsta de 10 ani, dar fara insa a fi

tinuta in hotararea ei de opinia minorului. Cu toate acestea, potrivit

0 art. 498 NCC, copilul care a implinit varsta de 14 ani poate cere
parintilor schimbarea locuin\ei, daca acest lucru este necesar in
sustinerea invataturii ori a desavar§irii educatiei §i pregatirii sale
0 profesionale.

□
in cazul impotrivirii din partea parintilor, copilul poate sesiza
instanta de tutela, aceasta hotarand pe baza raportului de ancheta
psihosociala i cu ascultarea obligatorie a copilului.
0 1.2. Dreptul i indatorirea parintilor de a da intretinere

0 copilului

n
Obligatia de intretinere a parin\ilor fata de copilul for minor este
reglementata in art. 499 NCC. Aceasta obligatie trebuie infeleasa, '
a§a cum insu i textul de lege dispune, nu numai in vederea asi

D gurarii celor necesare traiului, dar §i pentru educatia, invatatura i

pregatirea profesionala a copilului. Ceea ce art. 499 alin. (1) NCC

n reglementeaza sub denumirea de obligatiade intretinere" consti

0

tuie 1n aceea i masura un drept al parintilor de a ingriji de dez

n voltarea fizica, psihica §i intelectuala a copilului potrivit propriilor

!or convingeri, determinand 1n acest sens continutul autoritatiL
parinte§ti (art. 487 NCC).
' '

n Dreptul §i indatorirea parintilor de a da intretinere copilului for

minor se exercita de catre ace§tia in solidar, indiferent daca ace§
n tia convietuiesc sau nu. Tn cazul in care intretinerea nu intervine
J
voluntar, instanta de tutela este cea care va stabili cuantumul pen-
'

H siei de intretinere, la cererea minorului {personala sau prin repre

zentant) avand in vedere cotele maximals din venitul lunar net al
parintelui. Astfel, potrivit art. 529 alin. (2) NCC, se va dispune de
pana la 1/4 pentru un copil aflat in intretinere, 1/3 pentru doi copii
aflati in intre\inerea aceluia§i parinte §i 1/2 pentru trei sau mai
a multi copii. La acest drept nu poate renunta parintele la care se
afla copilul, deoarec e este un drept al copilului, parintele fiind
.
doar
 D
VIII. Autoritatea parinteasca 185 D
reprezentant legal, iar in cazul decaderii din drepturile parinte§ti a
celuilalt parinte, acesta nu este scutit de plata pensiei de intreii D
0
nere, intrucat sanctiunea nu trebuie sa afecteze drepturile mino
rului (art. 510 NCC).
Potrivit art. 499 alin. (2) NCC, daca minorul are venit propriu,
acest fapt nu scute§te parintii de indeplinirea obligatiei de intre 0
tinere, in vederea completarii acestui venit, in cazul in care este
D
J

neindestulator pentru cre§terea, educarea §i pregatirea sa profe-

sionala. De asemenea, revine parintilor obligatia de a intretine pe
copilul devenit major, dar aflat in continuarea studiilor, insa nu mai
tarziu de varsta de 26 de ani [art. 499 alin. (3) NCC]. Aceasta in
D
tretinere poate continua voluntar, in termenul §i condiiiile stabilite
de parinti §i descendentul lor. 0
Tn cazul imposibilitatii asigurarii de catre parinti a intretinerii
copilului, ace§tia sunt obligati - in conditiile Legii nr. 272/2004 pri 0
vind protectia §i promovarea drepturilor copilului - sa apeleze la
serviciile de asistenta sociala §i la autoritatile competente, ori de
cate ori conditiile de viata, locuinta, cre§tere, educare, invatatura
D
§i pregatire profesionala sunt afectate ori puse in pericoE1 1•1
0
1.3. Dreptul i indatorirea parintilor de a indruma copilul
Articolul 487 NCC instituie continutul autoritatii parinte§ti, con
D
cretizat prin dreptul §i indatorirea parintilor de a da copilului orien
tarea §i sfaturile necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor
D
pe care le recunoa§te acestuia. A§adar, alaturi de dreptul §i inda
torirea de a ingriji de sanatatea §i dezvoltarea fizica, psihica §i
D
□
intelectuala, de educaiia, inva1atura §i pregatirea profesionala a
copilului, parintii detin §i aceste drepturi §i indatoriri de a indruma
minorul. Astfel, parintii pot indruma copilul conform propriilor con
vingeri, in alegerea unei religii, tinand seama de opinia, varsta §i 0
de gradul de maturitate ale copilului, fara a-I putea obliga la o
anumita alegere sau cult religios.
Articolul 498 alin. (1) NCC reglementeaza copilului care a
D
implinit 14 ani posibilitatea de a cere parintilor sa i§i schimbe felul
invataturii sau al pregatirii profesionale, §i de asemenea este pre-
0
D
1

0
t l 0. GHITA, op. cit., p. 93-98.
I
186 Dreptyl familiei. Regfmuri matrimoniale. Slnteze. Teste grila
I I
vazut [art. 491 alin. (2) NCC] §i dreptul copilului de a-§i alege Iiberti
·,

I confesiunea religioasa. . :~.:

Ori de cate ori parintii se opun, copilul poate sesiza instanta cle

I tutela, care va hotari pe baza raportului de ancheta psihosociala- j

cu ascultarea obligatorie a copilului, in condifiile art. 264 NCC. ·,
Chiar daca legea prevede luarea deciziilor fn ceea ce prive§t
I cre§terea §i educarea copilului de catre ambii parinti §i cu asqUI-.
tarea opiniei minorului, trebuie sa subliniem ca tot legea prevede
I §i un oarecare caracter de subordonare a copilului in relatia cu
11
parintiri , in sensul luarii deciziilor de catre ace§tia in inter s I su
I perior al copilului, chiar cu incalcarea dorintei minorului in mo- ,
mentul in care varsta sau imaturitatea sa o cer. In acela§i sens,

I este strict prevazuta de lege posibilitatea de a Iua masuri discipli;

nare in vederea corectarii comportamentului acestuia. Articolul

I
489 NCC impune ca masurile disciplinare luate de parint, i sa
re.s-
pecte demnitatea copilului. De asemenea, atat Codul civil,, cat §i
Legea nr. 272/2004 (art. 28 §i art. 90} interzic luarea unor masuri
I sau aplicarea unor pedepse fizice de natura a afecta dezvoltarea
fizica, psihica sau starea emot ionala a copilului.
I '
Potrivit art. 508 alin. (1} NCC, orice manifestare a parintilor
care ar putea conduce la abuz sau rele tratamente exercitate
.

I asu
pra minorului poate atrage decaderea parintilor din exerc1iiul
drep turilor parinte§ti.

I 1.4. Dreptul i indatorirea parintilor de a supraveghea copilul

I Dreptul §i indatorirea parintilor de a supraveghea copilul el;lte

reglementat rn art. 493 NCC. Supravegherea minorului are in

I vederea atat cre§terea, educatia, precum §i toti factorii extemi ce

pot influenta buna dezvoltare a copilului. In acest sens, parintii sau

I reprezentantii Iegali ai copilului trebuie sa supravegheze §i

relatiile sociale ale copilului, iar conform art. 494 NCC, in baza
unor mo tive temeinice, ace§tia pot sa impiedice corespondenta
I §i lega
·turile personale ale copilului de pana la 14 ani. Per a contrario,
minorul care a implinit varsta de 14 ani beneficiaza de libertatea
I corespondentei §i a relatiilor sociale, orice neintelegeri aparute rn

i 111 PH. MALAURIE, H. FULCHIRON, La familfe, Ed: Defrenois, Paris,

 2009, p. 279,

i
 I
VIII. Autorltatea
parlnteasca
87 I
cest sens fiind solutionate de instanta de tutela cu ascultarba
minorului in conditiile art. 264 NCC. I
I
Lipsa de supraveghere poate irnbraca forma neglijentei din par
tea parintilor, aceasta putand ti sanctionata, in conditiile art. 5ba I
alin. (1) NCC, cu decaderea din exercitiul drepturilor parinte§ti.
I
2. Drepturile §i indatoririle parinte§ti cu privire la bunur·11e
copilului I
Articolul 500 NCC reglernenteaza principiul independen ei
patrirnoniale, care dispune ca parintele nu are niciun drept asuRra
I
'
bunurilor copilului §i nici copilul asupra bunurilor parintelui. Cu
toate acestea, potrivit art. 501 alin. (1) NCC, parintii au dreptul §i
I
'
1
indatorirea de a administra bunurile copilului lor minor (in cazul in
care acesta este lipsit de capacitate de exercitiu), precurn §i de 1 -I I
reprezenta ori de a-i incuviinta aceste acte, dupa caz (pen ru
minorul ce are capacitate de exercitiu restransa).
Copilul care a dobandit capacitate restransa de exercitiu t§i
I
exercita drepturile §i i§i executa obligatiile singur, potrivit art. 501
alin. (2) NCC, insa nurnai cu incuviintarea parintilor §i, dupa cazl[ a
I
instantei de tutela.
I
2.1. Dreptul i indatorirea de a administra bunurile copilulul1
Potrivit art. 502 NCC, drepturile §i obligatiile parintilor cu privire I
I
j
la bunurile copilului sunt acelea§i cu cele ale tutorelui, exceptahd
intocrnirea inventarului in cazul in care copilul nu are alte bunLri
decat cele de uz personal.
in indeplinirea unui act curent pentru exercitarea drepturilor §i
I
r
indeplinirea indatoririlor parinte§ti de catre unul din parinti, ace ta
este prezurnat ca are consirntarnantul §i al celuilalt parinte, fata e
1
I
tertii de buna-credinta, potrivit art. 503 alin. (2) NCC.
Regimul juridic al actelor de administrare - este supus diSA0- I
zitiilor referitoare la exercitarea tutelei cu privire la bunurile rnirio-
rului prevazute in art. 140-150 NCC. I I
Regula. Drepturile §i indatoririle parinfilor de a adrninistra u
nurile copilului s e intind asupra tuturor bunurilor acestuia.
I
. l
I I
j
I
I
I 188 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

£xcepfia. Nu sunt supuse administrarii bunurile dobandite. d

I minor cu titlu gratuit, decat daca testatorul sau donatorul a pre{a:
zut altfel; acestea sunt administrate de curator ori de eel desemri t
I prin actul de dispozitie, sau, dupa caz, numit de catre instanta,de
tutela.

I d·'
Potrivit art. 142 alin. (1) NCC, parintii vor actiona in calitate
administrator insarcinat cu simpla administrare a bunurilor
I min•
rului:
- actioneaza cu diligenta, onestitate §i loialitate, potrivit art. 803

I NCC· ·
- ' evita aparitia conflictelor intre interesele proprii §i obligati!

I
r de administratori, potrivit art. 804 NCC, iar in cazul aparitiei
un,0. conflict sunt obligati sa anunte, pentru a nu puneirf
.
beneficiarul t J .• :·

situatia unui conflict de interese {art. 805 NCC);

I - efectueaza toate actele necesare pentru conservarea bunu,.;:.
rilor, precum §i actele utile pentru ca acestea sa poata fi folosit l
I conform destinatiei for obi§nuite, potrivit art. 795 NCC;
- culeg fructele bunurilor ;i exercita drepturile aferente admi-· ·

I nistrarii acestora, potrivit art. 796 alin. (1) NCC;

- investesc sumele de bani aflate in administrare in cantor-,, :
mitate cu dispozi\iile referitoare la plasamentele considerate ;i "
I gure, potrivit art. 798 alin. (1) NCC;
- au dreptul de a sta in justitie pentru orice cerere Sf:l.U acvune
I referitoare la administrarea bunurilor, potrivit art. 810 NCC;
- au dreptul sa exercite drepturile aferente valorilor mobiliare
I pe care le au in administrare, precum dreptul de vot, de conversie'
§i de rascumparare, potrivit art. 796 alin. (2) NCC.
I
-·
Regimul juridic al actelor de dispozifie - este reglementat
4
de
1MNCQ .
!:. •

I Regula. Potrivit art. tM alin. (2) NCC, nu pot fi fa.cute aqte de:
instrainare, imparteala, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale,
J • ,.

I
·.
· a bunurilor minorului, acte de renuntare la drepturile patrimoniale
ale acestuia §i nici nu pot fi valabil incheiate alte acte ce depa§esc
dreptul de administrare, fara autorizarea instantei de tutela.
I Sancfiune: nulitatea relativa, potrivit art. 144 alin. (3) NCC.

I
i
I
 Vlll. Autoritatea parinteasca 189

Excepfii
- potrivit art. 144 alin. (1) NCC, sunt interzise donatiile, prec1.Jm
'i garantarea in numele minorului a obligatiilor altuia, cu excepfia
9
darurilor obi§nuite potrivite cu starea materiala a rninorului;
- potrivit art. 144 alin. (4) NCC, pot fi instrainate fara auto
rizarea instantei de tutela bunuri ale minorului supuse pieirii, de
gradarii, alterarii sau deprecierii, precum §i cele devenite nefo
rositoare acestuia.
Potrivit art. 147 NCC sunt interzise sub sanct ,iunea nulitat,ii abso-
lute incheierea de acte juridice intre minor, pe de o parte, §i parin
tele, sotul, o ruda in linie dreapta, ori fratii §i surorile acestuia, pe de
alta parte. Cu toate acestea, oricare din aceste persoane poate
cumpara la licitatie publica un bun al minorului, daca are o garantie
reala asupra acestui bun sau ii detine in coproprietate cu minorul.
11
Darea de seama privind administrarea bunurilor copilululi :
- se face in termen de 30 de zile de la sfar§itul anului calen
daristic;
- daca averea minorului este de mica insemnatate, instanta
poate autoriza termene mai lungi, care nu pot depa§i 3 ani;
- la cererea instantei, parintii sunt obligati oricand sa. prezinte
o dare de seama..
Descarcarea de gestiune (art. 153 NCC) are loc la incetarea
administra.rii, printr-o dare de seama. generala. a parintilor in fata
instantei de tutela, care, a§a cum rezulta din dispozitiile art. 152
alin. (4) NCC, verifica corectitudinea §i corespondenta cu realitatea
a socotelilor fa.cute privitor la veniturile §i cheltuielile minorului.

2.2. Dreptul i indatorirea parintilor de a-I reprezenta pe

copil in actele )uridice civile sau de a-iincuviinta asemenea acte

Reprezentarea copilu/ui in actele juridice civile se face potrivit

art. 43 alin. (2) NCC pentru minorul cu varsta de pana Ia 14 ani, ce
nu are capacitate de exercitiu.
Reprezentarea are urmatoarele caractere:
- legala. - fiind exercitata. in temeiul legii;
- obligatorie - fiind exercitata pentru toti minorii cu varsta de
pana la 14 ani, fara posibilitatea refuzului din partea pa.rintilor;
l,
[lJ E. FLORIAN, op. cit., 2011, p. 297.

t j
a
a 190 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

- generala - fiind privitoare la totalitatea actelor copilului.-

0 Copilul poate incheia singur actele de conservare, precum §i
actele de dispozitie cu valoare mica, cu caracter curent §i exe
0 cutabile la momentul incheierii !or, potrivit art. 43 alin. (3) NCC.
Sanctiunea nerespectarii acestei condiiii atrage nulitatea rela

0 tive. potrivit art. 44 NCC.

incuviinfarea acte/or juridice civile are loc pentru actele juridice
0 incheiate de copilul cu varsta cuprinsa intre 14 §i 18 ani care nu a
dobandit capacitate deplina de exercitiu, in cazul anumitor acte
fl fiind necesara §i autorizarea instantei de tutela.·
Acte incheiate de copilu/ ce a imp/init 14 ani, singur- acte de

□
conservare, acte de administrare care nu ii prejudiciaza, precum
§i actele de dispozitie cu valoare mica, cu caracter curent §i exe
cutabile la momentul 1ncheierii !or.
0 Acte incheiate de copilul ce a imp/init 14 ani, cu incuviin/area
parinfilor - acte de instrainare a bunurilor supuse pieirii, degra

□ darii, alterarii ori deprecierii, precum a celor devenite nefolo itoare

pentru copil.
0 Acte incheiate de copilul ce a implinit 14 ani, cu incuviinfarea
parinfi/or §i incuviin/area instanfei de tutela - acte de instrainare,_

0 imparteala, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunu

rilor copilului, renuntarea la drepturile patrimoniale ale acestuia,
precum §i orice alte acte care depa§esc dreptul de administrare. ·:,
D Sanctiunea pentru incalcarea acestor norme este nulitatea
relativa.
0 Ac/iunea in anu/area actului poate fi exercitata de reprezentan tul

n legal al copilului, de minorul care a implinit 14 ani, precum §i de

ocrotitorul sau legal.

n
Potrivit art. 2517 NCC, dreptul Ia actiune se prescrie in terme
nul general de 3 ani, calculat de Ia momentul in care minorul,
reprezentantul sau legal sau ocrotitorul a cunoscut cauza de nuli

□ tate, dar nu mai tarziu de 18 luni de la incheierea actului [art. 2529

alin. (1) lit. c) NCC].
a Actul poate fi confirmat:
- de parinte, daca actul a fast incheiat de minor fara incuvi

a intarea sa, in cazul in care nu era ceruta §i autorizarea instantei

de tutela [potrivit art. 1263 alin. (3) NCC];

n
 0
VIII. Autoritatea

parinteasca 191
0
- de copil, dupa ce a devenit major, atunci cand trebuia sa fie
reprezentat sau asistat; D
- de copil, dupa ce a devenit major, dupa descarcarea de
gestiune, daca a fast incheiat de parinti fara respectarea tuturor 0
formalita.tilor cerute (art. 48 NCC).
0
Secfiunea a 3-a. Exercitarea autoritiifii piirinte§ti
1. Regula: Exercitarea autoritatii parinte ti de catre parinti
0
impreuna i in mod egal 0
Potrivit art. 503 NCC, parintii exercita impreuna. §i in mod egal
autoritatea parinteasca. A§adar, principiul codeciziei §i coparenta D
litatii se aplica ori de cate ori este necesara luarea deciziilor privi
toare atat la problemele personale, cat §i la cele patrimoniale ce ii D
privesc pe copil.
in acest sens, ca o exceptie trebuie amintita situatia parintelui
minor care a implinit varsta de 14 ani, care, potrivit art. 490 NCC,
D
are numai drepturile §i indatoririle parinte§ti cu privire la persoana
copilului, cele cu privire la bunurile copilului fiind revenind tutorelui, D
sau dupa caz altei persoane, potrivit legii.
Este de remarcat inovatia prezenta in materie de exercitare a
D
autoritatii parinte§ti din noul Cod civil. Aceasta se exercita in mod
egal §i impreuna de parinti, indiferent daca ace§tia sunt casatoriti, D
despartiti, divortati, ori casatoria a fast nula sau anulata [art. 305
alin. (2} NCC]. Vechea reglementare din dreptul familiei prevedea 0
exercitarea autoritatii parinte§ti de parintele caruia ii era incuviintat
minorul, dar in prezent autoritatea parinteasca este exercitata im
preuna, in sensul ca este necesar consimtamantul ambilor parinti
D
in toate chestiunile legate de cre§terea §i educarea copilului. Evi
dent, potrivit art. 398 alin. (1} NCC, pentru motive temeinice, in
0
interesul superior al copilului, instanta de tutela poate hotari exer
citarea autoritatii parinte§ti numai de catre unul din parinti. D
Potrivit art. 503 alin. (2) NCC, ori de cate ori un parinte incheie
singur un act curent pentru exercitarea drepturilor §i indeplinirea 0
indatoririlor parinte§ti, fata de tertii de buna-credinta este prezu
mat a avea §i consimt,amantul celuilalt sot,. D
D
I
I 192 Dreptuf famifiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

Din acest text de lege desprindem necesitatea indeplinirii

'
a:
", ,

I doua conditii cumulative:

' .
- actul indeplinit de un singur parinte sa fie unul curent, uzual·'.
·:

I
,J.,

- tertul sa fie de buna-credinta, in sensul de a nu fi cunosc·

lipsa consimtamantului celuilalt sot.
' '
I Prezumtia este una relative. Orice neintelegere intre soti este.
solutionata de instanta de tutela cu ascultarea parintilor, a copiluh.1i
care a Tmplinit varsta de 1O ani, dar §i cu luarea Tn considerare ii'.;
I concluziilor raportului referitor Ia ancheta psihosociala, potrivit\
art. 486 NCC. 1

I
2. Exceptii
I 2.1. Exercitarea autoritatii pari te ti de catre un singur pa;:,

II
,.,
ri .
.,,

Este reglementata de textul de lege al art. 507 NCC §i se refi.:

fera la situatia Tn care unul dintre parinti este decedat·, declarat
mort prin hotarare judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din
I exercitiul drepturilor parinte§ti sau daca din orice alt motiv se afla
'
Tn neputinta de a-§i exprima vointa.
.

I
A ' '

In acest caz, dreptul exercitarii autoritatii parinte§ti revine parin-

telui in viata, iar daca ambii parinti se afla intr-una din situatiile mai

' ' '

I
sus enunta te, se va institui tutela, potrivit art. 110 NCC.

2.2. Exercitarea unilaterala a autoritatii parinte ti

I Aceasta exceptie de la regula exercitarii autoritatii parinte§ti de

I parinti impreuna §i in mod egal este prevazuta in anumite situatii,

cum ar fi cazul copilului din afara casatoriei ai carui parinti nu con

I vietuiesc, prevazut de art. 505 alin. {2) NCC, in care se dispune ca,
modul de exercitare a autorita1. ii parinte§ti se stabile§te de
instanta de tutela.
I Potrivit art. 506 NCC, exercitarea autoritatii parinte§ti poate
face obiectul Tntelegerii dintre parinti, atat timp cat nu se incalca.
I interesul superior al copilului §i cat exista. incuviintarea autoritatii
de tutela. i n toate aceste situa tii, instanIta va lua ma.sura exercitarii
, _, f

I unilaterale a autoritatii parinte§ti numai daca exista motive temei-

I
I
I
I
VIII. Autoritatea parinteasca 193
nice, conform cu interesul superior al copilului §i cu ascultarea
.•. acestuia in conditiile art. 264 NCC.
In cazul parintilor casatoriti instanta nu poate dispune exerci-
I
i. tarea unilaterala·a autorita tii parinte§ti decat in cazul decaderii din
,orepturi a unuia din parinti.
'
I
Parintele care nu are exercitiul autoritatii parinte§ti:
- pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de cre§tere §i I
educare a copilului, potrivit art. 398 alin. (2) NCC;
, - este chemat sa consimta la adoptia copilului, potrivit art. 398
alin. (2) NCC;
I
- pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta la
locuin ta minorului, potrivit art. 262 alin. (2) NCC;
I
'
- nu este chemat sa consimta la incheierea casatoriei copilului
•in timpul minoritatii sale, potrivit art. 272 alin. (4} NCC. I
Masurile au caracter vremelnic, putand fi modificate prin hota
rare a instantei de tutela ori de cate ori starea de fapt o cere. I
Drep tul la actiune in acest sens apaf'tine oricarei persoane
interesate. I
2.3. Delegarea exercitarii autoritatii parinte ti

Potrivit art. 399 NCC, in mod exceptional instanta de tutela I

poate hotari plasamentul copilului la o ruda, sau la o alta familie
sau persoana, cu consimtamantul acestora, sau intr-o institutie de
· ocrotire. ' ' I
Persoana fizica sau juridica va exercita numai drepturile §i
r indatoririle care revin parintilor cu privire la persoana copilului, in
I
timp ce drepturile §i indatoririle privitoare la bunurile copilului vor fi
·. exercitate de catre parinti in comun sau de catre unul dintre ei,
I
· dupa cum stabile§te instanta, potrivit art. 399 alin. (2) NCC.
Masurile au caracter vremelnic, putand fi modificate prin hota I
rare a instantei de tutela ori de cate ori starea de fapt o cere.
I
Secfiunea a 4-a. Decaderea din exercifiul
drepturilor parinte§ti I
N otiune. Potrivit art. 508 NCC, decaderea din exerc itiul drep-
, '
turilor parinte§ti reprezinta sanctiunea de dreptul familiei aplicata
I
parintelui care pune in pericol viata, sanatatea sau dezvoltarea
copilullii prin rele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de I
I
 I
I
194 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
I alcool sau stupefiante, prin purtarea abuziva, prin neglijenta gra
I a in indeplinireao bliga1iil or parinte§ti ori prin atingerea grava a
inte- resului superior al copilului. '.,

I Conditiile decaderii din exerci1iul drepturilor parinte§ti potfi siffi

tetic extrase din textul de Iege al art. 508 alin. {1} NCC.
Purtat.ea

I abuziva §i neglijenta parin1il or sunt expresii raga.site §i in Le

nr.272/2004 privind protect ia §i promovarea drepturilor
' . ., "

copilului. ;,.
Potrivit art. 89 alin. (1} Legea nr. 272/2004, abuz asupra cop.f-
I /ului desemneaza orice ac1iune voluntara a unei persoane care ser
afla intr-o rela 1
ie de raspundere, incredere sau autoritate fata, d ..' , .
I acesta prin care este periclitata via1a, dezvoltarea fizica, mentalit
spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatate ·"
I fizica sau psihica a copilulur i1J .
Potrivit art. 89 alin. (2} Legea nr. 272/2004, neglijarea copilul
·

I
presupune omisiunea voluntara sau involuntara a unei persoane
care are responsabilitatea cre§terii, ingrijirii sau educarii copiluh.11
de a lua orice masura subordonata acestei responsabilita1i, fapt
I care pune in pericol via1a, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala;,
morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau

I psihica a copilului.
Sediul materiei: art. 508-512 NCC. "
I
• •·1'.

Acfiune. Dreptul la ac1iune apafiine autorita1il or administratie,it

publice cu atributii in domeniul protec1iei copilului. Competen1a
I de,, solutionare apafiine instan 1ei de tutela. Cererea se judeca de
ur gen1a, cu citarea parin1ilor §i in prezenta procurorului, §i cu
ascul

I tarea minorului potrivit art. 264 NCC.

Efecte
I Decaderea poate fi121:
- totala (regula) - fiind retrase toate drepturile, atat personale

I cat §i cele referitoare Ia bunurile copilului, avand intindere asuprif

tuturor copiilor nascuti la data pronuntarii hotararii;

I - pa,rtiala (excep1ia) - numai cu privire la anumite drepturi

parinte§ti ori numai cu privire Ia unii copii.

I 111
0. GHITA, op. cit., p. 93-98.

I 121
E. FLORIAN, Proteqia drepturilor copilului, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck,
Bucure ti,2007, p. 110-111.
I
I
 VIII. Autorltatea parinteasca 195

in cazul decaderii totale a unuia dintre parinti, celalalt detine

I I n
exercitiul autoritatii parinte§ti, potrivit art. 507 NCC. Parintele de- y
.cazut din exerci\iul drepturilor parinte§ti pastreaza dreptul. de a se
exprima in legatura cu adoptia copilului. Dreptul la intretinere al Q
copilului fata de acest parinte nu sufera nicio atingere, potrivit
art. 510 NCC. Q
in cazul decaderii ambilor parinti, va fi instituita tutela.

Secfiunea a 5-a. Redarea exercitiu/ui

0
drepturilor piirinte5ti D
Potrivit art. 512 NCC, instanta reda parintelui exercitiul dreptu- g
rilor parinte§ti, daca au incetat imprejurarile care au dus la de-
caderea din exerci\iul acestora §i daca parintele nu mai pune in n
pericol viata, sanatatea §i d zvoltarea copilului. lnstanta poate inga- U
dui p rintelui sa aiba legaturi personale cu copilul, pana la solu-
t ionarea cererii, daca aceasta este in interesul superior al copilului.
•
Q
Test grila

1. Constituie principii generale ale autoritatii parintefti: Q

a) principiul independentei patrimoniale dintre parinti §i copii;
b} principiul coparentalitatn; O
c) principiul interesului superior al copilului.

2. Reprezentarea copilului in acte juridice civile are loc:

a) pana la implinirea varstei de 16 ani;
b) pana la implinirea varstei de 16 ani, cand prin incheierea
unei casatorii a capatat capacitate deplina de exercitiu;
c) pana la implinirea varstei de 18 ani.

3. Ascultarea minorului care a implinit varsta de 10 ani:

I,! a) este facultativa, tn cazul in care sunt dispuse masuri cu
privire la ocrotirea sa;
b} este obligatorie, in materia instituirii adopfiei;
l'
c} este obligatorie, in materia instituirii tutelei.
,fi,
ti
Pi}
:i:z ,.,
196 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

4. incuviintarea actelor juridice civile ale minorului:

a) se face de catre parin!i, cand este vorba de acte de instrai,.
nare a bunurilor supuse pieirii, iar copilul are varsta de 14 ani;
b) se face de catre parin!i, cu autorizarea instan1ei tutelare,,
cand este vorba de acte de administrare a bunurilor, iar copilul are
varsta de 14 ani;
c) se face de catre parinti, cu autorizarea instan1ei tutelare,
cand este vorba de acte de ipotecare, grevare, instrainare a
bunu
rilor, iar copilul are varsta de 14 ani.

5. Decaderea din exercifiul drepturilor parinte,ti:

a) trece obligatia de i ntre1inere a minorului in seama celuilalt
parinte;
b) poate fi totala sau partiala;
c) afecteaza prerogativa parintelui astfel sanc1ionat de a se
exprima in legatura cu adoptia minorului.

6. Exercitarea autoritafii parinte1ti:

a) se face, de regula, de catre parinti impreuna, in mod egal,
chiar daca ace! copil este din afara casatoriei, dar cu filiatia legal

' - .
stabilita fat a de ambii parinti;
b) este exercitata sub prezumtia mandatului tacit reciproc din-
tre parinti, in cazul actelor curente;
c) se face, in principiu, unilateral, in cazul copilului rezultat
dintr-o casatorie nula ori anulata.

7. Parintele care nu detine exercitiul autoritatii parinteJti:

' ' '
a) trebuie sa i§i dea incu viintarea in cazul casat oriei copilului in
timpul minoritatii;
b) este chemat sa consimta Ia adoptia copilului;
c) pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu copilul, la
locuint a acestuia.
•

8. Delegarea exercitarii autoritafii parinteJti implica:

a) exercitarea autorita1ii parinte§ti de catre unul din parinti;
b) exercitarea de catre un tert (persoana fizica sau juridica) a
drepturilor §i indatoririlor parinte§ti privitoare la persoana copilului;
 I
I
VIII. Autoritatea parinteasca 197
c) exercitarea de catre un tert (persoana fizica sau juridica) a
drepturilor §i indatoririlor parinte§ti privitoare la bunurile copilului. I
I
9. Reprezinta drepturi ti indatoriri parinte ti cu privire la
persoana copilului:
I
' a) dreptul §i indatorirea parintilor de a supraveghea copilul, ce
implica, pentru motive temeinice, impiedicarea corespondentei sau
I
i
f
a relatiilor personals ale copilului numai pana la varsta de 14 ani;
b) dreptul §i indatorirea parintilor de a indruma copilul, ce I
implica conferirea minorului, potrivit legii, a unui drept de initiativa
in ceea ce prive§te educatia sa §Colara §i confesiunea religioasa, I
daca a implinit varsta de 14 ani;
c) dreptul §i indatorirea parintilor de a da intre\inere copilului
care a Tmplinit 18 ani, dar se afla Tn continuarea studiilor.
I
1o. Parintele care nu are exercitiul autoritatii parintetti
I
pastreaza:
a) dreptul de a incuviinta casatoria copilului in timpul minoritatii I
sale;
b) dreptul de a veghea asupra modului de cre§tere §i educare I
a copilului;
c) obligatia de intretinere fata de copil. I
Raspunsuri I
1. a, b, c; 2. -; 3. b, c; 4. a, c; 5. b; 6. a, b; 7. b, c; 8. b; 9. a, b,
c; 10. b, c.
I
I
I
I
I
I
I
I
d
0
D
D Capitolul IX. Obligatia de intretinere

D Secfiunea 1. Considerafii generale

D l. Notiune i caractere juridice
D Definifie. Obliga1ia de i ntre1inere reprezinta indatorirea impusa
de lege unei persoane de a asigura altei persoane mijloacele ne
0 cesare traiului, precum §i mijloacele necesare educarii §i pregatirii
profesionalel 11• .

D Sediul materiet. art. 513-534 NCC.

0 Caractere juridice

I
- caracteru/ legal - obliga1ia de i ntre1in ere este stabilita prin
lege §i exista numai in cond1iiile §i intre persoanele prevazute
D de acestea;
- caracterul de ordine pub/ici:i - nimeni nu poate renunta la
0 dreptul sau la intre1in ere pentru viitor;
- caracterul personal - obliga1ia de intretinere, destinata fiind
0 asigurarii traiului de fiecare zi al beneficiarului, exista numai intre
persoanele anume prevazute de lege, in ordinea indicate. de

D aceasta §i este inseparabil legate. atat de persoana celui indrep

tatit sa primeasca i ntre1in ere, cat §i de persoana celui obligat sa
a presteze;
- caracterul reciproc, in principiu - persoanele legate, potrivit
legii, prin obliga1ia de i ntre1in ere, pot avea, potrivit starii de fapt,
0 fie
calitatea de creditor, fie calitatea de debitor al intretinerii, §i aceas
ta fara ca existenta obligatiei sa fie conditionata de reciprocitatea
' ' '
D indeplinirii acestei a;
- caracteru/ succesiv- de regula, executarea sa are toe cores
D punzator ritmului nevoilor beneficiarului, nevoi pe care este desti
nat sa le satisfaca, prin presta1ii periodice;
a 1
Tratat de dreptu/ familiei, ed. a VII-a,
[ ] I.P. FILIPESCU, A.I. FILIPESCU,
Ed. All Beck, Bucure ti. 2002, p. 541.
a
IX. Obligatia de intretinere 199 Q
D
caracteru/ variabil - existenta, cuantumul i modalitatile con­crete de executare al
caracterul divizibil - atat sub aspect activ, cat i sub aspect

0
pasiv.

2. Persoanele intre care exista obligatia legala de intre- D

0
Potrivit art. 516-518 NCC, obliga1ia de intretinere exista intre
J, urmatoarele subiecte:
- intre sot c::j sotie;
'y '
0
- intre parinti i copii, fara a deosebi dupa cum filiatia este
fireasca sau adoptiva; 0
- cu caracter de reciprocitate, intre parintii adoptivi i eel
1
adoptat;
intre bunici §i nepo1i, intre strabunici §i stranepoii;
D
intre frati §i surori;
1ntre celelalte persoane anume prevazute de lege, astfel:
D
intre foc!,' :tii so ti din casatoria desfacuta. Sot ul din a carui
1 1

vina exclusiva a fost pronunfat divortul are drept la intre-

0
tinerea celuilalt sot doar timp de un an de la data des
facerii casatoriei (ramanerea definitiva a hotararii de
0
divofi), dar poate fi obligat oricand in viitor sa presteze
intretinere fostului sau sot, cata vreme acesta din urma
' '
D
nu s- a recasatorit;
- intre foyc:tii so1ti din casatoria desfiin1tata. Daca ambii
sotI i au_fost de buna-credinta la data incheierii casatoriei
nule sau anulate, fiecare dintre ei poate invoca
beneficiul pu
tativitatii, inclusiv dreptul la intretinere al fostului sof.
Cand numai unul dintre fo tii soti a fast de buna-cre
dinfa, numai acesta are acest avantaj, deci se va putea
bucura de 1ntretinerea fostului sot de rea-credinta. Daca
' ' '
instanta, desfiin tand casatoria, a r etinut reaua-cr edinta a
, ' J ,

ambilor soti, niciunul nu este 1ndreptatit 9i nu este dator

sa primeasca, respectiv sa acorde intretinere;
- soful care a contribuit la intrefinerea copilu/ui firesc al
ce/uilalt sof este obligat sa continue a da intrepnere co-
J
 0
0 200 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

pilu/ui pe timpu/ minorita.fii acestuia, insa numai daca

D pa riniii fire§ti sunt decedaii, disparuti ori sunt in nevoie;
- copi/ul care a beneficiat timp de eel pufin 10 ani de
D intrefinerea sofului pa.rinte/ui firesc {adica a parintelui
vitreg} poate fi la randul sau obligat a da intretinere

D -
so\ului parintelui firesc (art. 517 NCC);
mo$tenitorii ce/ui ob/igat la intret, inerea unui copil, pre. -
0 cum $i mo$tenitorii ce/ui care, de$i nu avea obligafia
legala., a dat intrefinere unui copil, sunt datori a continua

0 intrefinerea, fiecare in masura valorii bunurilor mo§te

nite, insa numai pe perioada minorita\ii copilului §i, in
subsidiar, fata de parintii copilului, deci doar daca parin
D iii, obligati in primul rand, au murit, sunt disparuti ori se
afla in stare de nevoie {art. 518 NCC};

D - eel care ia un copil pentru a-I ingriji sau proteja tempora

pana. la stabilirea unei masuri de protecfie, are obligafia
D de a-I intrefine [art. 13 alin. {2) din Legea nr. 272/2004];
obliga\ia are caracter tranzitoriu, fiind limitata la perioada

0 in care minorul se afla in mod efectiv sub ocrotirea

debitorului. Luand copilul in grija sa, debitorul intreVnerii
urmeaza ca, in termen de 48 de ore, sa anunte
0 autoritatile administratiei publice locale de la domiciliul
sau in vede rea declan§arii procedurilor de instituire a
0 uneia din masurile de prote9ie prevazute de Legea nr.
272/2004.

0 3. Ordinea in care se datoreaza intreiinerea

0 Articolul 519 NCC stabile§te ordinea imperativa. a presta.rii

intret inerii, instituind o ierarhie a celor obligati,
, in functie de cali-
'
tatea sau de proximitatea relaVei de rudenie fata de eel indreptatit
D la intretinere:
'
- sotii i§i datoreaza intretinere inaintea celorlalti obligati;
0 - descendentul este obligat la fntretinere inaintea ascenden-
tului, iar daca sunt mai multi descendenti' sau mai multi ascen-
'
0
,
denti, eel in grad mai apropiat este obligat inaintea celui in grad
mai indepartat;

D - fratii §i surorile i§i datoreaza intretinere dupa parinti, dar

inaintea bunicilor;

0
0 D
IX. Obligatia de 7ntretinere 201
0
- in cazul desfacerii adoptiei, adoptatul poate cere intretinere
numai de rudele sale fire ti sau, dupa caz, de la sotut sau (art. 520
NCC).
D
Celelalte persoane anume prevazute de lege, astfel cum sunt
cunoscute din textul de Iege al art. 516 alin. (1) NCC, i i datoreaza
0
intreVnere in ordinea:
- intre fo tii soti divortati sau a caror casatorie a fost des
0
fiintata, intretinerea se datoreaza in aceea i ordine ca i intra sotii
dintr-o casatorie in fiinta, adica fnaintea oricarei alte persoane; 0
- sotul care a contribuit la intretinerea copilului firesc al celui
lalt sot datoreaza intretinere copilului, dar numai daca parintii
' '
0
fire ti s unt decedati, disp aruti ori se afla in nevoie, potrivit art.
'
51 7
alin. (1) NCC;
- copilul intretinut timp de eel putin 10 ani de sotul parintelui
0
firesc poate fi obligat Ia intre1iner ea parintelui vitreg;
- mo tenitorii persoanei care a fost obligata la intretinerea
0
unui copil, Ia fel ca mo tenitorii celui care, fara a avea obligatia
legala, a prestat intretinere unui copil, sunt datori a continua intre D
tinerea copilului pe timpul minoritatii acestuia, dar numai in sub
sidiar, daca parintii copilului au murit, sunt disparuti sau se afla in D
nevoie;
- intretinerea datorata de eel care a luat copilul pentru a-I in
griji sau proteja temporar [art. 13 alin. {2} din Legea nr. 272/2004],
0
prin definitie, are caracter subsidiar fata de obligatia impusa parin
tilor, de vreme ce are drept creditor copilul gasit sau para.sit de
0
parinti.
0
Seqiunea a 2-a. Condifiile, stabilirea, stingerea §i 0
pierderea obligafiei de 1ntrefinere
0
1. Conditiile generale ale obligatiei de intretinere

1.1. Conditii cu privire la creditorul obligatiei de intretinere

0
Articolul 524 NCC determina creditorul intret inerii ca fiind
• din munca
0
0
; numai eel ce se afla in nevoie, neputandu-se intretine
sau din bunurile sale.

0
I
202 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
I Din textul de lege reies urmatoarele condiiii ce trebuie inde
plinite cumulativC 11:
I - Starea de nevoie - reprezinta situatia in care se gase§te 0
;

I persoana care nu are venituri, fie rezultate din munca, fie rezultate
in urma vanzarii bunurilor, venituri din care sa-§i poata procu ,ra-,
cele necesare intretinerii.
I '
Starea de nevoie in care se afla o persoana trebuie analizata
in func'tie de fiecare caz in parte. in acest sens, starea de .
I
.

nevoie se determina in raport de situa 1ia concreta a persoanei

respective, se are in vedere modul de trai al solicitantului, avut
I inainte de ce
rerea de intretinere. Aceasta stare trebuie dovedita, in toate situa-
'
iiile, iar potrivit art. 528 NCC, proba se poate face prin orice
mijlqc•.
I Detinerea de catre solicitant a unor bunuri de valoare, ce prin
vanzare pot ti producatoare de venituri, inlatura posibilitatea

I acestuia de a fi creditor al obliga1iei de intretinere, intrucat se

considera ca acesta nu se mai afla in stare de nevoie.
Totu i. persoana care beneficiaza de pensie (orice tip de ajutor
I social} nu exclude posibilitatea de a ti creditor al obligatiei de
intretinere, in situa1ia in care pensia nu este indestulatoare.
I Minorului i se datoreaza i ntre 1inere de catre parin1ii sai pe toata
perioada minorita1ii §i apoi, pana la varsta de 26 de ani, daca se
I afla in continuarea studiilor. Minorul se gase§te in starea de
nevoie in situa'tia in care nu are venituri. Daca veniturile sale .

s unt insuficiente el va beneficia de intretinere din partea parintilor.

I ,
.

- lncapacitatea de a munci - nu trebuie inteleasa ca fiind

absoluta, ea putand rezulta atat din cauze de ordin fiziologic, cat. i
I psihic. De asemenea, incapacitatea de munca poate fi totala sau
pafiiala, pensia acordandu-se in func 1ie de gradul de incapacitate

I in care se afla persoana2•l 1

I 1.2. Mijloacele debitorului

,
Obligafia de intretinere cade in seama debitorului numai in
I cazul in care acesta are mijloacele necesare pentru a plati sau are
posibilitatea de a dobandi aceste mijloace. Pentru stabilirea mij
I loacelor celui care datoreaza intretinerea se au in vedere veni-
'

I [l) I. p. FIUPESCU,
l l Idem, p. 485.
2
A.I. FILIPESCU, op. cit., p. 481-489.
I
I
 0
IX. Obligatia de intretinere 203
0
turile §i bunurile acestuia, precum §i posibilitatile de realizare a
veniturilor, dar §i de celelalte obligatii ce cad in seama sa! 1• 1 0
in categoria veniturilor nu sunt incluse veniturile ce nu prezinta
continuitate §i constanta, spre exemplu indemnizatia de deplasare 0
sau de transfer, alocatiile de stat etc.
Faptul ca o persoana nu are venituri sau alte mijloace, deoa
rece nu presteaza o munca, de§i are capacitatea de a munci, nu ii
D
sustrage de la indeplinirea obligatiei de intretinere.
Potrivit art. 528 NCC, dovada mijloacelor celui care datoreaza
0
intretinere se poate face prin orice mijloc de proba.
0
2. Stabilirea §i executarea obligatiei de intretinere
D
2.1. Stabilirea intretinerii prin acordul partilor
Tn principiu, paJ1ile pot conveni asupra modului in care se D
exe cuta obligatia de intretinere [potrivit art. 530 alin. (1) NCCJ.
Le giuitorul confera partilor libertatea de a stabili atat modalitatea
0
de executare - in natura prin asigurarea celor necesare traiului,
sau prin plata unei pensii pentru acoperirea cheltuielilor cu 0
educatia, invatatura §i pregatirea profesionala - dar §i a felului in
care acest Iucru se intampla: prin prestatii succesive, Iunare, 0
trimestriale, se mestriale etc., dupa cum hotarasc partile sau
chiar printr-o plata
anticipata a unei sume globale care sa acopere nevoile de intre
tinere ale celui indreptatit pe o perioada mai indelungata sau pe
D
intreaga perioada in care se datoreaza intretinerea (art. 533
NCC).
0
Cu toate acestea, trebuie sa subliniem ca legiuitorul nu confera
paJ1ilor o libertate nelimitata, aceasta fiind totu§i marginita de tex 0
tul articolului 515 NCC, care dispune ca nimeni nu poate renunta
la dreptul sau la intretinere pentru viitor. D
2.2. Stabilirea intretinerii prin hotararea instantei de tutela D
Ori de cate ori partile nu se invoiesc asupra unui element
privitor la stabilirea §i executarea obligatiei de intretinere, instanta D
0
111 Potrivit art. 527 alin. (1) §i (2) NCC.
0
0
I
204
I
Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
de tutela este cea care hotara§te, in functie de fiecare caz in,
I parte. •
Reclamantul trebuie sa dovedeasca prin orice mijloc de proba

I indeplinirea conditiilor pentru obligatia de intretinere. Acelea i

conditii trebuie indeplinite §i de reclamantul care cere marirea.

I pensiei de intretinere. Astfel ca, daca se ive§te o schimbare in

ceea ce prive§te mijloacele celui care presteaza intretinerea i, ,
nevoia celui care o prime§te, instanta de tutela poate mari sau.
I mi ora pensia de intretinere, sau poate chiar determina incetarea
ei [potrivit art. 531 alin. (1) NCC].
I Cuantumul intretinerii reprezinta expresia raportului dintre sta
rea de nevoie a creditorului §i mijloacele debitorului. Se poate
I sta bili sub forma unei sume fixe, fiind indexata de drept,
trimestrial, in functie de rata inflatiei [art. 531 alin. (2) NCC] sau

I intr-o cota pro cen_tuala din venitul lunar net al celui care datoreaza
intretinere.
In principiu, pensia se datoreaza de la data cererii de chemare
1n judecata, insa, daca cererea a fost intarziata din culpa debito
I rului, pensia poate fi acordata §i pentru o perioada anterioara. •
Cu toate acestea, daca se dovede§te ca intretinerea prestata.
I (fie ca este de bunavoie sau ca urmare a unei hotarari judeca
tore§ti) nu era datorata, eel care a executat obligatia poate cere.
I restituirea de la eel care a primit-o sau de la eel care avea, Jn
realitate, obligatia sa o presteze, in temeiul imbogatirii fara justa

I cauza (art. 534 NCC). · "

I 3. Stingerea obligatiei legale de intretinere

Gauze generale:
I - disparitia starii de nevoie a creditorului intretinerii, potrivit
art. 524 NCC;
I - debitorul obligatiei nu mai dispune de mijloace indestula
toare prestarii intretinerii, potrivit art. 527 alin. (1) NCC;

I - decesul creditorului sau al debitorului obligatiei de intreti

nere, potrivit art. 514 alin. (2) NCC.

I Gauze specia/e:
- pierderea de catre beneficiar a calitatii care i-a conferit vo

I catie la intretinere;

I
I
IX. Obligatla de intretinere 205
0
0
- cu referire numai la dreptul la intretinere al fostului sot din a
carui culpa exclusiva a fost pronuntat divortul, prin implinirea ter
menului de un an de la data desfacerii casatoriei [potrivit art. 389 : I'
alin. (4) NCC];
- minorul beneficiar al intretinerii prestate de alta persoana
0
decat parintii fire ti sau adoptivi, implinind varsta majoratului civil,
nu se mai poate bucura de dreptul de a cere intretinere, decat
0
daca se afla in continuarea studiilor, dar fara a depa i 26 de ani,
potrivit art. 499 alin. (3} NCC; f 0
- in cazul obligatiilor subsidiare, stabilite deoarece persoana 11
obligata prioritar potrivit ordinii instituite de lege nu este in situatia
:,
fj
,,
0
de a putea acorda i ntre1in erea, acestea se vor stinge ori de cate
0
'Ii
ori eel obligat devine apt sa o execute. ·I

4. Pierderea dreptului de intretinere 0

Ca o sanctiune pentru comportamentul necorespunzator fata
de eel care are obligatia de intretinere! creditorul acestei obligatii 0
, poate pierde dreptul la intretinere, acesta operand distinct fata de
stingerea dreptului la intretinere. 0
Legiuitorul face diferenta intre persoana care a avut un astfel
de comportament fata de eel obligat la intretinere i eel care, din D
culpa sa, se afla in stare de nevoie. Astfel, potrivit art. 526 alin. (1)
NC.C, eel care s-a fa.cut vinovat de fapte grave, contrare legii sau 0
bunelor inoravuri, fata de eel obligat la intretinere, va pierde drep
tul de a pretinde intretinerea. Deoarece legea nu definel?te ceea
ce trebuie sa intelegem prin .,fapte grave, contrare legii sau bune
0
lor moravuri", acest lucru cade in sarcina instantei de tutela, ce va
'
analiza in concret, pentru fiec?re speta in parte. Referitor la situa-
0
tia celui care se afla in stare de nevoie din culpa sa, art. 526
alin. (2) NCC prevede ca acesta poate pretinde numai intretinerea
D
de stricta necesitate.
1
D
'

I D
: I
iI,
ii
I, 0
i.I
lI'
Ir.:i,
I.
0
.!(
/i
..
il
l I

D
I .

I 206 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

Seqiunea a 3-a. Situafii specifice ale
I obligafiei de intrefinere

I 1. Obligatia de intretinere intre soti

I Obligatia de intretinere intra soti este redata de indatorirea

acestora de a-§i acorda sprijin material reciproc in vederea asi

I gurarii celor necesare existentei.

Aceasta obliga1ie se fundamenteaza pe statutul de persoana

I casatorita §i izvora§te din lege, fiind de remarcat caracterul sau

prioritar fata de alte forme de intretinere, prevazut in cadrul
art. 519 NCC.
I De principiu, obligatia de intretinere este una voluntara, insa
ea poate fi stabilita de instan1a in situatia in care pafiile nu se
I inte leg referitor la modalitatea stabilirii §i exercitarii acestei
obligatii.
Obligatia de intretinere subzista pe tot parcursul casatoriei, indife

I rent daca so' tii conviet,uiesc sau sunt despart,it,i in fapt, ea

incetand in momentul ramanerii definitive a hotararii instantei ce
pronunta

I divofiul sau intr-una din modalitatile generale de stingere a

acestei obligatii. Sotul care pretinde intretinere trebuie sa
dovedeasca prin orice mijloc de proba faptul ca se afla in stare de
I nevoie, fiind imposibil a se intretine din munca ori bunurile sale
(potrivit art. 524
NCC), dar §i ca debitorul dispune de mijloacele necesare pentru a

I acorda aceasta i ntre1in ere11•1

I 2. Obligatia de intretinere intre fo tii soti

l
I Odata desfacuta casatoria, ori constatata nulitatea sau anu
labilitatea acesteia, obligatia
, de intretinere
' intra soti' inceteaza,

I luand na§tere obliga1ia de intre1inere intra fo§tii soti {potrivit

art. 389 NCC).
$i obligatia de intretinere intra fo§tii soti se bazeaza tot pe
I institutia casatoriei, insa pe una deja desfiin1ata sau desfacuta.
Fostul sot care pretinde intretinere trebuie sa dovedeasca prin

I orice mijloc de proba indeplinirea conditiilor generale pentru acor-

111

I S. CERCEL, Obligafia lega/ii. de fntrefinere intre sofi fn timpu/ casa

toriei fn dreptul roman, volumul Conferintei Universitatii din Timi oara,
Ed. Universul Juridic, 2011.
I
0
IX. Obligatia de intretinere 207
darea intretinerii. Cu toate acestea, starea de nevoie a fostului sot 0
poate avea' drept cauze atat incapacitatea de munca survenita'
inainte de casatorie ori in timpul casatoriei, cat $i incapacitatea ce
0
se ive$te fn decurs de un an de la desfacerea casatoriei, insa nu
mai daca incapacitatea este cauzata de o imprejurare in legatura 0
cu casatoria [potrivit art. 389 alin. (2) NCC].
Ca o exceptie, art. 389 alin. (4) NCC prevede ca sotul din a 0
carui culpa exclusiva s-a pronuntat divofiul nu poate beneficia de
intretinere decat timp de un an de la desfacerea casatoriei.
'
P ensia de intretinere nu trebuie confundata i nici cumulata cu
0
prestatia compensatorie prevazuta de art. 390-395 NCC, chiar
daca una dintre condit,iile acordarii fiecareia dintre ele este repre-
0
zentata de culpa exclusiva a unuia dintre soti.
Dreptul la intretinere se stinge Tn conditiile prevazute de lege, D
ori prin recasatorirea sotului indreptatit [art. 389 alin. (5) NCC].
D
0
3. Obligatia de intretinere a parintilor fata de copii
Obligatia de intretinere a parintilor fata de copilul lor minor este
reglementata in art. 499 NCC. Aceasta obligatie trebuie inteleasa,
alila cum insu!ili textul de lege dispune, nu numai in vederea asi
0
gurarii celor necesare traiului, dar §i pentru educatia, invatatura §i
pregatirea profesionala a copilului. Ceea ce art. 499 alin. (1) NCC 0
reglementeaza sub denumirea de ,,obligatia de intretinere" consti-
- tuie in aceea§i masura un drept al parintilor de a ingriji de dezvol tarea D
fizica, psihica §i intelectuala a copilului potrivit propriilor lor
convingeri, determinand in acest sens continutul autoritatii parin
te§ti (art. 487 NCC).
0
Dreptul §i indatorirea parintilor de a da intretinere copilului !or
minor se exercita de catre ace$tia in solidar, indiferent daca ei
0
conviet'uiesc sau nu. in cazul in care intret,lnerea nu intervine
voluntar, instanta de tutela este cea care va stabili cuantumul D
pen-
siei de intretinere, la cererea minorului (personala sau prin repre
zentant) avand in vedere cotele maximale din venitul lunar net al D
parintelui. Astfel, potrivit art. 529 alin. (2) NCC, se va dispune de
maxim 1/4 pentru un copil aflat in intretinere, 1/3 pentru doi copii 0
aflati in intretinerea aceluia$i parinte $i 1/2 pentru trei sau mai
multi copii. La acest drept nu poate renunta parintele la care se
afla copilul, deoarece este un drept al copilului, parintele fiind doar
D
D
D
0
208 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila
0 reprezentant legal, iar in cazul decaderii din drepturile parinte§ti a
0 celuilalt parinte, acesta nu este scutit de plata pensiei de intre"'
\inere, intrucat sanctiunea nu trebuie sa afecteze drepturile mino
rului (art. 510 NCC). Potrivit art. 499 alin. (2) NCC, daca minorul
D are venit propriu, acest fapt nu scute§te parintii de acordarea pen
siei de intretinere, in vederea completarii acestui venit, in cazul in
D care este neindestulator pentru cre§terea, educarea §i pregatirea
sa profesionala. De asemenea, revine parintilor obligatia de a in-,
0 tretine pe copilul devenit major, dar aflat in continuarea studiilor,
insa nu _mai tarziu de varsta de 26 de ani [art. 499 alin. (3) NCC].
D Aceasta intretinere poate continua voluntar, in termenul §i conditiile
stabilite de parinti §i descendentul lor.
'

0 In cazul imposibilitatii asigurarii de catre parinti a intretinerii

copilului, ace§tia sunt obligafi - in condifiile Legii nr. 272/2004 pri

0
vind protectia §i promovarea drepturilor copilului - sa apeleze la
serviciile de asistenta sociala §i la autoritatile competente, ori de
cate ori conditiile de viata, locuinta, crec::tere, educare, invatatura

0 fesionala sunt afec tate ori puse in pericol11• 1

' • ' J

§i pregatire

pro Test grila

0
D 1. Sunt persoane intre care exista obligatia de intretinere:
a) intre frati §i surori, fara a se deosebi dupa cum rudenia este

0 fireasca sau civila;

b) intre fo§tii soti,' dar numai in cazul in care casatoria a
fost sanctionata cu nulitatea relativa;
0 c) intre rudele in linie dreapta, distinctiv dupa cum rudenia for
este fireasca sau din adoptie.
D
2. Potrlvit NCC, ordinea in care se datoreaza intretinerea
0 este:
a) ascendentul este obligat la intretinere inaintea descendentu

D lui; b) fratii §i surorile i§i datoreaza intretinere dupa parinti §i dupa

a bunici;

0 op. cit., p. 93-98.

0
lll 0. GHITA,
,
 0
IX. Obligatia de intretinere 209 I 0
c) obligatia impusa parintilor are caracter subsidiar fata de in
tretinerea datorata de eel care a luat copilul pentru a-I ingriji sau
0
proteja temporar.

3. Reprezinta condilii generate ale obligatiei de intretinere

0
:
privitoare la creditor:
a) starea de nevoie;
0
b) lipsa capacitatii depline de exercitiu;
c) imposibilitatea de a munci.
0
4. Starea de nevoie a creditorului intretinerii: 0
'
a) poate fi stabilita pentru o persoana, c hiar daca aceasta be-
neficiaza de pensie pentru limita de varsta; 0
b) poate fi stabilita pentru o persoana, chiar daca aceasta
detine
' bunuri de valoare;
c) poate fi stabilita pentru persoana minora, chiar daca aceasta
D
are venituri din munca dar ii sunt insuficiente traiului zilnic. 0
5. Potrivit NCC, sunt condilii generate ale obligafiei de in•
tretinere:
0
'
a) starea de nevoie a creditorului;
b) existenta mijloacelor debitorului ori posibilitatea de a le do
0
0
bandi;
c) imposibilitatea creditorului de a se intretine din munca sau
din bunurile sale.

6. Stabilirea obligatiei de intrefinere se poate face:

0
a) prin acordul partilor;
b) prin hotararea instantei de tutela; D
c) prin hotararea autoritatii tutelare.
0
7. Pierderea dreptului de intretinere vizeaza:
a) persoana care se afla in stare de nevoie din culpa sa; D
b) persoana cares-a fa.cut vinovata fata de eel obligat la Tntre
tinere de fapte grave, contrare legii ori bunelor moravuri; D
c) i pierderea obligatiei de a presta intretinere celui fata de
care s-a fa.cut vinovat de fapte grave. 0
. D
I
I 210 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

I
8. Caracterele juridice ale obligafiei legate de intretinere
sunt: : r
a) legal, personal, de ordine publica, indivizibil;
I b} succesiv, conventional, variabil, indivizibil;
•I

c) legal, succesiv, invariabil, divizibil. ·

I 9. Persoanele intra care exista obligafia de intretinere

I sunt:
a) copilul care a beneficiat timp de 10 ani de intretinerea sotu-
, '
I ,
lui parintelui firesc, care poate ti la randul sau obligat a da intre-
tinere so tului parintelui firesc;
'
b) rudele in linie dreapta, fara a deosebi dupa cum rudenia
I este fireasca sau din adoptie;
c) eel care ia un copil pentru a-I ingriji sau proteja temporar,
I pana la stabilirea unei masuri de protectie, care are obligatia de
a-I intretine.
I 10. Sunt cauze generale de stingere a obligatiei de intreti-
' '
I nere:
a) pierderea de catre beneficiar a calitatii care i-a conferit
vocatie la intretinere;
I ' '
b} disparitia starii de nevoie a creditorului;
c) decesul creditorului sau debitorului obligatiei de intre\inere.
I
I Raspunsuri
1.a;2.-;3.a,c;4.a,c;5.a,b,c;6.a,b;7.b;8.-;9.a,b,c;
I 10. b, c.

I
I
I
I
I
 0
0
0
I 0
Bibliografie '
'

I' 0
I. Tratate. Cursuri. Monografii
I. Albu, I. Reghinl, P.A. Szabo, infierea, Ed. Dacia, Cluj, 1977 I: I 0
N.C. Anifel, Dreptul familiei, Ed:Hamangiu, Bucure§ti, 2012
M. Avram, Drept civil. Familia, Ed. Hamangiu, Bucurel?ti, 2013 fi' 0
M. Avram, Filiatia. Adoptia nationala yc:i internationala, Ed. All i 'i
·i
0
1 I 1 I

Beck, Bucure§ti, 2001

M. Avram, L.M. Andrei, lnstitufia familiei in reglementarea
Noului Cod Civil, Manual pentru uzul formatorilor $colii na\ionale a I
grefierilor, 2010
0
Al. Bacaci, V.C. Dumitrache, C.C. Hageanu, Dreptu/ familiei,
Ed. C.H. Beck, Bucure§ti, ediiiile 2009, 2012 0
Fl.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei
(coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, 0
Bucure§ti, 2012
A. Benabent, Droit civil, La famille, Ed. Librairie de la Cour de 0
Casation, Paris, 1997
C. Birsan, Convenfia europeana a drepturilor omu/ui.
Comentariu pe artico/e, Vol. I. Drepturi !ji libertafi, Ed. All Beck,
0
Bucure§ti, 2005
T. Bodoa,ca, Dreptul familiei, Ed. All Beck, Bucure§ti, 2005
0
J. Carbonnier, Droit civil, Ed. PUF, coll. Quadrige, vol. I, 2004
A. Corhan, Dreptul familiei, Teorie !ji practica, ed. a II-a, reva- 0
zuta §i completata, Ed. Lumina Lex, Bucure§ti, 2009
C.M. Craciunescu, Regimuri matrimoniale, Ed. All Beck,
111·

'!
0
Bucure§ti, 2000
M. Eliescu, Transmisiunea $i imparfeala mo!jtenirii, Ed. Aca D
demiei, Bucure§ti, 1966
A.I. Filipescu, Filiafia fireasca $i filiafia din adopfie, Ed. All D
Beck, Bucure§ti, 2002
I.P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed. All Beck, Bucu
re§ti, 2000
0
:. 0
ii D
I
I 212 Dreptul familiei. Regimuri matrimoniale. Sinteze. Teste grila

I I.P. Filipescu, A.I. Filipescu, Tratat de dreptu/ familiei, ed. a VII-a, Ed. All Beck, Bu
E. Florian, Dreptul familiei, Ed. C.H. Beck, Bucure§ti, editiile

I 2008-2012 '
E. Florian, Protecfia drepturilor copilu/ui, ed. a 2-a, Ed. C.H.
I Beck, Bucure§ti, 2007
A. lona,cu, M. Mure,an, M.N. Costin, V. Ursa (coord.),
I Filiafia $i ocrotirea minorilor, Ed. Dacia, Cluj, 1980
D. Lupa,cu, Dreptul familiei, ed. a IV-a, Ed. Universul Juridic,

I Bucure§ti, 2009
D. Lupa,cu, C.M. Craciunescu, Dreptul fami/iei, Ed. Universul
j

I Juridic, Bucure§ti, 2011

Ph. Malaurie, H. Fulchiron, La famille, Ed. Defrenois, Paris,
2009
I C. Nicolescu, Regimurile matrimonia/e convenfiona/e in siste
mul Nou/ui Cod Civil Roman, Ed. Universul Juridic, Bucure§ti, 2012
I I. Schlau, T. Prescure, Legea societafilor comerciale 31/1990.
Analize si comentarii pe artico/e, Ed. Hamangiu, Bucure§ti, 2007
I A.R. Tanase, Nou/ Cod Civil. Persoana fizica. Despre familie.
Comentarii §i explicafii, Ed. C.H. Beck, Bucure§ti, 2012

I P. Vasilescu, Regimurile patrimoniale, Ed. Universul Juridic,

Bucure§ti, 2009

I Noul Cod Civil. Comentarii, ed. a Ill-a revazuta §i adaugita,

Academia Romana, Universul Juridic, 2011

I II. Articole. Studii

I Fl.A. Balas, M. Avram, C. Nicolescu, Modificarile aduse Co

du/ui Familiei prin Legea nr. 288/2007, in Dreptul nr. 3/2008

I T. Bodoa,ca, Aspecte critice sau controversate din Jegislafia §i

doctrina roma.na cu privire la condifiile incheierii casatoriei, 1n

I Dreptul nr. 3/2004

S. Cercel, Obligafia legala de intrefinere intre sofi in timpul

I
ca.satoriei in dreptul roman, volumul Conferintei Universitatii din
Timi§oara, Ed. Universul Juridic, 2011
S. Cercel, Schimbarea prenumelui copilu/ui adoptat in jurispru
I denfa Tribunalului Do/j, in C.J. nr. 6/2007

I
I
r
!
Bi bl_io gr_a_fie.:
2_1_3
0
0
E. Chelaru, Privire critica asupra noii reglementari a numelui,
in Dreptul nr. 7/2003
'I
0
I.P. Filipescu, V.M. Ciobanu, Aspecte ale contestarii de ma 11
. ternitati, in R.R.D. nr. 3/1986
E. 'Florian, Considerafii asupra logodnei reg/ementata de Nou/
D
Cod Civil Roman, fn C.J. nr. 11/2009
0. Ghi'ta, Masuri de pro.tec,tie speciale a copilului Jipsit temporar I
0
0I
11
sau definitiv de ocrotirea parinfilor sai potrivit Legii nr. 272/2004,
Rev. Doctrina §i Jurisprudenta,
' nr. 3-4/2007, Congresul de $tiinte ' I'
Penale 2006, Constanta
,.I,i
'
C.M. Nicolescu, R egimi.Jri/e matrimoniafe convenfiona/e regle-"
!;
0
mentate de noul Cod civil, in R.R.D.P. nr. 4/2009
0
0
Ill. Legislatie utilizata
Legea nr. 287/200.9 privind Codul civil, publicata in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 505 din 15 iulie 2011.
Legea nr. 273/2004 privind procedura adoptiei, republicata in
0
Monitorul Oficial, Partea I nr. 259 din 19 aprilie 2012.
Legea nr. 272/2004 privind protectia §i promovarea drepturilor D
copilului, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 23
iunie 2004. ' D
IV. Jurisprudenta.citata D
Decizia nr. 1119/1974, Trib. Suprem.
Decizia nr. 629/1975, Trib. Suprem.
0
Decizia nr. 2042/1976, Trib. Suprem.
Cauza Johnston §i alfii contra Irlandei, Hotararea din 18
. l.
l 0
decembrie 1986, C.E.D.O.

Il 0
0
D
D
 0
j
D