Valerian Cioclei

Cristina Rotaru
Andra-Roxana Trandafir

Drept penal
Partea specialä
Culegere de teste grilä pentru
examenele de an, de licentä ~i
de admitere in profesii juridice
Editia 2
CIOCLEI, Valerian
Studii: Facultatea de Drept a Universitätii din Bucure~ti; diplomä de studii aprofun-
date in specializarea Drept penal - ~tiinte criminale, ca bursier al guvemului V alerian Cioclei
francez (Montpellier I); doctor in drept al Universitätii Bucure~ti, precum ~i al
Universitätii Montpellier I - Franta. Cristina Rotaru
Activitate: profesor universitar, Criminologie ~i Drept penal- Partea specialä, Facul- Andra-Roxana Trandafir
tatea de Drept a Universitätii din Bucure~ti; membru al Comisiei de redactare a
Noului Cod penal- Legea nr. 286/2009; avocat.
Publicatii: lucräri ~tiintifice, articole ~i carti, in domeniul criminologiei ~i dreptului
penal, printre care: Mobilul in conduita criminalä (1999); Manual de criminologie
(1999, 2003, 2005, 2007, 2011); Drept penal. Partea specialä. Infractiuni contra
persoanei (2007, 2009); Constitutia Romäniei. Comentariu pe articole, coautor
(2008); Critica ratiunii penale (2009); Drept penal. Partea specialä. lnfractiuni
contra patrimoniului (20 II ); Drept penal. Partea specialä. lnfractiuni contra
persoanei ~i Jnfractiuni contra patrimoniului. Cu referiri Ja Noul Cod penal (2013); Drept penal. Partea specialä
Politique(s) criminelle(s)- Melangesen l'honneur de Christine Lazerges, Ed. Dalloz,
2014 (coautor); Codul penal. Comentariu pe articole (coautor, 2014). Culegere de teste grilä pentru examenele de an,
ROTARU, Cristina de licentä ~i de admitere in profesii juridice
Studii: Facultatea de Drept a Universitätii din Bucure~ti; Institutul National de
Magistraturä; doctor in drept, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure~ti;
doctorand al Departamentului Drept Public al Universitätii Las Palmas de Gran
Editia a 2-a
Canaria. - revizuitä ~i adäugitä -
Activitate: conferentiar universitar, Drept penal - Partea specialä ~i Criminologie,
Facultatea de Drept a Universitätii din Bucure~ti; formator Ia Institutul National al
Magistraturii; judecätor Ia Inalta Curte de Casatie ~i Justitie.
Publicatii: autoare a mai multor lucräri ~i articole de specialitate, printre care: Legea
falimentului - doctrinä, jurisprudentä, legislatie (2001); Fundamentul pedepsei.
Teorii moderne (2006); Infractiuni de fals (2007).

TRANDAFIR, Andra-Roxana
Studii: Facultatea de Drept a Universitätii din Bucure~ti; master in Drept penal
fundamental, Facultatea de Drept, Universitatea Montpellier I; doctor in drept,
Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure~ti; Facultatea de Relatii Economice
Internationale, Academia de Studii Economice; studii postdoctorale Ja Facultatea
de Drept, Universitatea din Bucure~ti (in curs de finalizare).
Activitate: avocat Managing Associate al Stoica&Asociatii; asistent universitar Ia
disciplinele Criminologie ~i Drept penal - Partea specialä, Facultatea de Drept,
Universitatea din Bucure~ti; secretar de redactie al revistei Analeie Universitätii din

®1t
Bucure~ti - Seria Drept; secretar general al Asociatiei Henri Capitant a Prietenilor
Culturii Franceze - Romania; reprezentant al Romäniei in cadrul Grupului
Partener a/ Institutului Max Planck pentru Criminologie Balcanicii, stabilit cu
Universitatea din Zagreb.
Publicatii: autoare a numeroase articole publicate in tarä ~i sträinätate, a monografiei
"Angajarea räspunderii penale a persoanei juridice" (20 II) ~i a lucrärii "Räspun- Editura C.H. Beck
derea penalä a persoanei juridice. Jurisprudenta rezumatä ~i comentatä" (20 13).
Bucure~ti 2015
 A VERTISMENT! Cuprins
Avänd in vedere amploarea luatä de fenomenul fotocopierii lucrärilor de specia-
litate, mai ales in domeniul Dreptului, atragem atentia cä, potrivit art. 14 ~i 140 din
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor ~i drepturile conexe, reproducerea operelor
sau a produselor purtätoare de drepturi conexe, dacä respectiva reproducere a fost Argument ................................................................................... VII
efectuatä färä autorizarea sau consimtämäntul titularului drepturilor recunoscute de
legea mentionatä, constituie infractiune ~i se pedepse~te cu inchisoare sau cu amendä.
Prin reproducere, conforrn legii, se intelege realizarea, integralä sau partialä, a uneia Teste grilä ...................................................................................... }
ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent,
prin orice mijloace ~i sub orice formä. I. Infractiuni contra persoanei.. .................................................. l
Nu vä faceti pärta~i Ia distrugerea cäqii! II. Infractiuni contra patrimoniului .......................................... 55

Editura C.H. Beck este acreditatä CNATDCU ~i este consideratä 111. Infractiuni contra autoritätii ............................................... 83
editurä cu prestigiu recunoscut. IV. Infractiuni contra infäptuirii justitiei ................................. 89
Drept penal. Partea specialä. Culegere de teste grilä pentru examenele
de an, de Iicentä ~i de admitere in profesii juridice V. Infractiuni de coruptie fii de serviciu ................................. l09
Valerian Cioclei, Cristina Rotaru, Andra-Roxana Trandafir VI. Infractiuni de fals ............................................................. l25
Copyright© 2015- Editura C.H. Beck
VII. Infractiuni contra sigurantei pe drumurile publice ............. 132
Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck
Nicio parte din aceastä lucrare nu poate fi copiatä fiirä acordul scris al Editurii VIII. Infractiuni contra familiei ............................................. 134
C.H. Beck.
Drepturile de distribu\ie in sträinätate apaqin in exclusivitate editurii. Räspunsuri ................................................................................. 137
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romäniei
CIOCLEI, VALERIAN
Drept penal : partea specialä : culegere de teste grilä pentru
examenele de an, de licentä ~i de admitere in profesii juridice I
Valerian Cioclei, Cristina Rotaru, Andra-Roxana Trandafir.-
Ed. a 2-a, rev.- Bucure~ti: Editura C.H. Beck, 2015
ISBN 978-606-18-0475-7
I. Rotaru, Cristina
li. Trandafir, Andra-Roxana
343(498)(075.8)(079.1)

_Editura C.H. Beck

Str. Serg. Nutu Ion nr. 2, sector 5, Bucure~ti
Tel.: 021.410.08.47; 021.410.08.73
Fax: 021.410.08.48
E-mail: comenzi@beck.ro Redactor: Oana Dimitriu
Tehnoredactor: Cätälin Mantu
 Argument

Supraincärcarea spiritului prin sistemul notelor ~i excesele

sistemului de competitie asasineazä spiritul, a spus un mare savant.
S-a mai spus cä singurul lucru bun Ia un examen este faptul cä ne
poate aräta "ce nu $firn", Indiferent cum ar fi conceput, un examen
este susceptibil de critici. Cu cät face mai mult apella cantitatea de
cuno~tinte in dauna calitätii cunoa~terii, cu cät se bazeazä mai mult
pe principiile ~abloanelor in dauna principiilor logice, cu atät mai
mult un examen este criticabil.
Sistemul de examinare bazat pe grile, fie cä acestea sunt
inchise, deschise ori semideschise, este ~i el criticabil ~i a fost
deseori contestat Singura justificare a examenului grilä este numärul
mare de participanti, iar singurul aspect (relativ) pozitiv este obiec-
tivitatea rezultatului de departajare (in pofida subiectivitätii crite-
riilor, a cerintelor). Altfel, sistemul grilä are päcatele comune
multor examene: pune accentul pe cantitatea de cuno~tinte ~i favo-
rizeazä gändirea schematicä.
Tinänd cont de cele mentionate anterior, dar ~i de faptul cä,
pänä Ia urmä, un examen este "un räu necesar", prezenta culegere
de teste grilä are menirea de a-i sprijini pe participantii Ia diferi-
tele examene ce presupun insu~irea unor cuno~tinte de Drept
penal - Partea specialä. Cum nu existä examene ideale, pregätirea
trebuie adaptatä examenelor concrete, indiferent cät de bine sau
de räu sunt acestea concepute, independent de perceptia noasträ
cu privire Ia cät de relevante sau lipsite de relevantä ar putea fi
acestea. Ca atare, grilele prezentate in culegere nu reprezintä
decät un simplu "teren de antrenament" pentru participantii Ia
examene, a~a cum sunt aceste examene concepute, de regulä, ln
prezent. Eie sunt menite sä ne arate "ce nu $firn" inainte de a o
constata prin examen ...
Recomandäm cu toatä convingerea ca aceste teste grilä (ca ~i
orice alte teste de acest gen, indiferent de eine ~i cum Je concepe)
sä fie utilizate ca simple instrumente de verificare (de testare) a
VIII Drept penal. Partea specialii- Gutegere de teste grilii

cuno~tintelor. Eie nu trebuie, ~i nici nu pot in opinia noasträ, sä

inlocuiascä pregätirea specificä, temeinicä, bazatä pe lege, pe
doctrina ~i practica in domeniu. I. Infractiuni contra persoanei

Autorii 1. Omorul sävär~it cu premeditare [art. 189 alin. ( 1) lit. a)

C.pen.]:
a) implicä o simplä chibzuire anterioarä asupra faptei;
NB. fntrebiirile au fast formulate in sistemul tip grilii semi-
b) implicä exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de
deschisii, ceea ce inseamnii cii riispunsurile corecte pot avea fie o
pregätire a infractiunii;
variantii, fie douii variante exacte. Nu pot fi intrebiiri Ia care nicio c) implicä existenta unui interval de timp intre luarea hotärärii
variantii nu este corectii sau intrebiiri Ia care toate cele trei
de a comite infractiunea ~i sävär~irea acesteia, chiar dacä taptui-
variante sunt corecte.
torul nu a chibzuit asupra faptei ~i nu a pregätit-o.

2. Omorul säv~it cu premeditare [art. 189 alin. (1) lit. a) C.pen.]:

a) se poate retine ~i in cazul erorii asupra identitätii persoanei
(error in personam);
b) nu se poate retine in cazul devierii actiunii (aberratio ictus);
c) se poate retine ~i atunci cänd fäptuitorul a urmärit un interes
material.

3. Omorul sävär~it din interes material [art. 189 alin. ( 1) lit. b)

C.pen.]:
a) nu se poate retine in cazul erorii asupra identitätii persoanei
(error in personam);
b) se poate retine ~i in cazul devierii actiunii (aberratio ictus);
c) nu se poate retine cänd fäptuitorul urmäre~te obtinerea unei
sume de bani.

4. Omorul sävär~it din interes material [art. 189 alin. ( 1) lit. b)

C.pen.]:
a) se poate retine indiferent dacä fäptuitorul a obtinut sau nu
satisfacerea interesului urmärit;
b) nu se poate retine cänd mobilul omorului a fost gelozia, chiar
dacä in urma infractiunii fäptuitorul realizeazä ~i un avantaj
material;
c) nu se poate retine dacä interesul material urmärit este legitim.
2 Drept penal. Partea specialii- Culegere de teste grilii
5. Uciderea unui politist aflat in timpul liber, cu o armä arti-
zanalä pregätitä special in acest scop, de cätre cumnatul säu, din
cauza unui litigiu privitor Ia o mo~tenire, reprezintä:
a) infractiunea de omor calificat;
b) infractiunea de ultraj;
c) infractiunea de omor calificat in concurs cu infractiunea de
ultraj.
6. Fapta inculpatului care, cu ajutorul unui somnifer reu~e~te sä
adoarmä victima, dupä care o leagä de copac ~i 1i aplicä o loviturä
de topor in cap, fapt ce duce Ia decesul victimei, reprezintä:
a) infractiunea de omor simplu, cu retinerea circumstantei agra-
vante conständ in sävär~irea faptei profitänd de starea de väditä
vulnerabilitate a victimei datoratä värstei, stärii de sänätate, infir-
mitätii sau altor cauze [art. 77 lit. e) C.pen.];
b) infractiunea de omor simplu (art. 188 C.pen.) in concurs cu
infractiunea de lipsire de libertate (art. 205 C.pen.);
c) infractiunea de omor simplu (art. 188 C.pen.).
7. Pentru a obliga victima sä-i cedeze, inculpatul o love~te de mai
multe ori, cu putere, in zona capului, cu o lopatä, dupä care intretine
cu victima un raport sexual. Loviturile primite i-au produs victimei
multiple fracturi craniene in urma cärora aceasta a decedat, la cäteva
säptämäni dupä agresiune. Fapta inculpatului reprezintä:
a) infractiunea de omor (art. 188 C.pen.), in concurs cu infrac-
tiunea de viol (art. 218 C.pen.);
b) infractiunea de omor calificat, comis pentru a inlesni sau a
ascunde sävär~irea unei alte infractiuni [art. 189 alin. ( 1) lit. d)
C.pen.] in concurs cu infractiunea de viol (art. 218 C.pen.);
c) infractiunea de viol urmat de moartea victimei [art. 218
alin. (4) C.pen.).
8. Uciderea fratelui mamei reprezintä:
a) doar infractiunea de omor (art. 188 C.pen.);
b) omor calificflt (art. 189 C.pen.);
c) infractiunea de violentä in familie raportatä la omor ( art. 199
C.pen. raportat la art. 188 C.pen.).
In.fractiuni contra persoanei 3
9. Aplicarea mai multor lovituri cu bätul unui minor in värstä
de 10 luni de cätre mama sa, lovituri care au produs ruperea unor
organe interne ~i au cauzat in final moartea acestuia, reprezintä
infractiunea de:
a) uciderea nou-näscutului sävär~itä de cätre mamä;
b) infractiunea de violentä in familie raportatä la omor (art. 199
C.pen. raportat la art. 188 C.pen.);
c) infractiunea de violentä in familie raportatä la loviri sau vätä-
märi cauzatoare de moarte (art. 199 raportat la art. 195 C. pen. ).
10. Inculpatul i-a aplicat sotiei sale, insärcinatä in 3luni, mai multe
lovituri cu o bätä in zona abdominalä pentru a o ajuta sä avorteze.
Intensitatea loviturilor a determinat insä rupturi ale organelor interne ~i
a provocat moartea victimei. Care este incadrarea juridicä a faptei?
a) infractiunea de omor calificat;
b) infractiunea de ucidere din culpä in concurs cu cea de intre-
rupere a cursului sarcinii;
c) infractiunea de loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte.
11. Care va fi incadrarea juridicä, in cazul in care fäptuitorul a
incuiat ~i abandonat victima Intr-o camerä frigorificä, cu scopul de
a o impiedica sä participe la o intälnire, iar victima a decedat?
a) lipsire de libertate urmatä de moartea victimei;
b) ucidere din culpä;
c) omor in concurs cu lipsire de libertate.
12. Conform legislatiei romäne, suprimarea vietii unui bolnav
aflat in fazä terminalä, la rugämintea acestuia:
a) nu reprezintä infractiune;
b) reprezintä o infractiune contra vietii persoanei;
c) reprezintä infractiune, chiar dacä a fost in prealabil aprobatä
de un medic.
13. Fapta de a pune o picäturä de otravä in cana cu ceai a vic-
timei ~i de a o ajuta sä bea, la rugämintile insistente ale acesteia,
faptä care i-a determinat moartea, reprezintä:
a) infractiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii;
b) ucidere la cererea victimei;
c) infractiunea de omor.
4 Drept penal. Partea specialii - Gutegere de teste grilii
14. I. a aplicat lui V. cinci lovituri cu o nuia peste picioare. Una
dintre lovituri a nimerit peste o leziune produsä accidental in urmä
cu douä säptämäni. La patru zile de Ia fapta lui I. aceastä leziune a
suferit complicatii, V. a mers Ia spital, a primit ingrijiri medicale,
dar cu toate acestea a tacut septicemie ~i a decedat. Ce infractiune
se poate retine in sarcina lui I.?
a) omor;
b) loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte;
c) ucidere din culpä.
15. I. i-a aplicat prietenului säu V., bolnav de tuberculozä in
fazä avansatä, cu care a avut o disputä verbalä, trei lovituri cu
picioarele in zona toracicä. La momentul aplicärii loviturilor I. era
incältat cu bocanci. De~i a väzut cä V. nu a mai reactionat dupä
primirea loviturilor, I. a plecat ~i a revenit a doua zi, cänd 1-a gäsit
pe V. decedat. Expertiza medico-legalä a confirmat cä moartea a
survenit ca urmare a fracturilor costale ~i a faptului cä douä coaste
au perforat plämänul victimei. Ce se poate retine in sarcina lui 1.?
a) infractiunea de loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte;
b) infractiunea de omor;
c) infractiunea de vätämare corporalä.
16. Omorul este o infractiune:
a) contra persoanei;
b) contra vietii;
c) care are ca urmare imediatä o vätämare corporalä.
17. Pentru retinerea omorului calificat sävär~it cu premeditare
este necesarä:
a) exteriorizarea intentiei de a ucide o persoanä;
b) trecerea unei perioade de timp de Ia luarea rezolutiei infrac-
tionale pänä Ia comiterea faptei;
c) o chibzuintä de cel putin cäteva zile asupra faptei.
Infractiuni contra persoanei 5
18. Fapta de a aplica timp de cinci ore lovituri cu o nuia udä pe
corpul unui tänär de 16 ani, ce au avut drept efect producerea unui
~oc hemoragic ~i moartea victimei, poate fi calificatä drept:
a) loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte;
b) rele tratamente aplicate minorului;
c) omor.
19. Aplicarea unei lovituri de cutit in zona inimii ~i producerea
unei plägi penetrante ce a necesitat 15 zile de ingrijiri medicale
reprezintä:
a) infractiunea de loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte;
b) tentativä Ia infractiunea de omor;
c) infractiunea de lovire sau alte violente.
20. Aruncarea cu putere, de Ia micä distantä, a unei pietre de
pavaj stradal spre capul unei persoane ~i ränirea acesteia, Ia nivelul
capului, cu urmarea unor leziuni ce necesitä 90 de zile de ingrijiri
medicale, reprezintä:
a) tentativä Ia infractiunea de omor;
b) vätämare corporalä;
c) lovire sau alte violente.
21. Aruncarea unui borcan cu dulceatä de Ia fereastra unui bloc
ce dä spre un trotuar intens circulat ~i ränirea unui pieton care a
suferit multiple traumatisme cranio-cerebrale ce au necesitat 59 de
zile de ingrijiri reprezintä:
a) infractiunea de vätämare corporalä;
b) infractiunea de vätämare corporalä din culpä;
c) infractiunea de tentativä de omor.
22. Violenta in familie [art. 199 C.pen.]:
a) se poate retine in cazul in care victima este fiul fratelui
tatälui raptuitorului;
b) nu se poate retine in cazul in care victima este sotia fratelui
tatälui raptuitorului;
c) nu se poate retine in cazul in care raptuitorul era despäqit in
fapt de sotia sa (victima) care locuia in altä localitate.
6 Drept penal. Partea speciala - Culegere de teste grila
23. Poate exista infractiunea de violentä in familie [art. 199
C.pen.], atunci cänd:
a) taptuitorul a tägäduit patemitatea in privinta victimei ~i actiu-
nea sa a fost admisä;
b) taptuitorul se afla in curs de divort cu victima;
c) taptuitorul nu cuno~tea legätura de rodenie cu victima.
24. Poate exista infractiunea preväzutä Ia art. 189 alin. ( 1) lit. c)
C.pen. (sävär~irea omorului pentru a se sustrage ori pentru a sus-
trage pe altul de Ia tragerea Ia räspundere penalä sau de la execu-
tarea unei pedepse):
a) dacä fapta a fost sävär~itä impotriva unui politist, indiferent
de mobil;
b) dacä un detinut i~i ucide colegul de celulä pentru a putea evada;
c) chiar dacä faptuitorul nu are nicio calitate intr-un proces
penal, dacä urmäre~te sä ajute o altä persoanä sä se sustragä de la
räspundere penalä.
25. Existä agravanta preväzutä la art. 189 alin. (1) lit. d) C.pen.
(omorul sävär~it pentru a inlesni sau a ascunde sävär~irea altei
infractiuni):
a) indiferent dacä scopul urmärit a fost sau nu realizat~
b) chiar dacä infractiunea-scop este o tälhärie sau piraterie;
c) dacä infractiunea-scop a fost sävär~itä sau urmeazä a fi
sävär~itä doar de cätre faptuitor.
26. Omorul (art. 188 C.pen.) reprezintä uciderea unei persoane
sävär~itä cu:
a) orice formä de vinovätie;
b) intentie directä sau indirectä;
c) intentie sau praeterintentie.
27. Omorul comis pentru sävär~irea unei tälhärii, dacä taptui-
torul nu mai reu~e~te sä sustragä bunul, reprezintä:
a) doar omor calificat;
b) concurs de infractiuni intre omor calificat ~i tälhärie in formä
consumatä;
c) concurs de infractiuni intre omor calificat ~i tentativä la
tälhärie.
ln.fractiuni contra persoanei
7
28. In cazul omorului cu premeditare [art. 189 alin. (1) lit. a)
C.pen.]:
a) elementul circumstantial agravant poate deveni unul real ~i
se poate astfel räsfränge asupra participantilor (de exemplu, com-
plicele care cunoa~te intentia autorului de a ucide victima ~i 11
mformeazä asupra traseului acesteia);
b) este suficientä curgerea unei perioade de timp de Ia luarea
hotärärii infractionale ~i pänä Ia comiterea omorului, chiar dacä
faptuitorul nu a chibzuit asupra faptei;
c) hotärärea infractionalä trebuie sä se exteriorizeze prin acte de
pregätire a executärii infractiunii.
. :9.
zmta:
Omorul sävär~it asupra unui jandarm aflat in misiune repre-
a) omor simplu;
. b) omor calificat, co.mis pentru a se sustrage de Ia räspundere penalä
on de Ia executarea une1 pedepse [art. 189 alin. (1) lit. c) C.pen.];
c) ultraj raportat la omor simplu [art. 257 alin. (1), (4) raportat
la art. 188 C.pen.].
30. Omorul (art. 188 C.pen.) se sävär~e~te:
a) numai printr-o actiune, fiind o infractiune comisivä;
b) printr-o actiune sau o inactiune;
c) numai cu intentie directä.
31. Fäptuitorul (F) urmäre~te sä ucidä victima prin oträvire,
speränd sä intre in posesia averii acesteia. Din eroare, a fost ucisä o
altä persoanä decät cea avutä in vedere de F. Incadrarea juridicä a
faptei va fi in acest caz:
a) omor simplu (art. 188 C.pen.);
b) omor calificat din interes material [art. 189 alin. (I) lit. b)
C.pen.];
c) ucidere din culpä (art. 192 C.pen.).
32. Omorul sävär~it pentru a comite sau a ascunde sävär~irea
unei tälhärii sau piraterii are ca formä de vinovätie:
a) intentia depä~itä;
b) intentia directä sau indirectä ori praeterintentia;
c) intentia sub oricare din cele douä modalitäti ale ei.
8 Drept penal. Partea speciala- Culegere de teste grila
33. Dacä fäptuitorul ucide victima pentru a-i sustrage banii,
fapta de ucidere poate fi incadratä la:
a) omor (art. 188 C.pen.);
b) omor din interes material [art. 189 alin. (1) lit. b) C.pen.
raportat la art. 188 C.pen.];
c) omor pentru a sävär~i sau ascunde sävär~irea altei infractiuni
[art. 189 alin. (1) lit. d) C.pen. raportat la art. 188 C.pen.].
34. Reprezintä omor calificat (art. 189 C.pen.) omorul sävär~it:
a) asupra a douä sau mai multor persoane;
b) asupra unei femei gravide;
c) asupra unei rude apropiate.
35. Omorul sävär~it asupra fratelui sotiei reprezintä:
a) omor calificat;
b) omor simplu;
c) infractiunea de violentä in familie raportatä la omor simplu
(art. 199 raportat la art. 188 C.pen.).
36. Conform majoritätii solutiilor date in practica judiciarä, ele-
mentul circumstantial al omorului calificat preväzut de art. 189
alin. (1) lit. t) C.pen. (asupra a douä sau mai multor persoane) existä:
a) doar atunci cänd uciderea a douä sau mai multor persoane a
avut loc printr-o singurä actiune;
· b) ori de cäte ori douä sau mai multe persoane au fost ucise de
infractor in aceea~i imprejurare sau cu aceea~i ocazie, indiferent
dacä omorul multiplu s-a produs printr-o singurä actiune sau prin
mai multe actiuni;
c) atunci cänd omorul este sävär~it de o persoanä care a mai
sävär~it un omor, indiferent dacä pentru omorul anterior fäptuitorul
fusese condamnat definitiv sau nu.
37. Omorul sävär~it prin cruzimi reprezintä:
a) omor calificat (art. 189 C.pen.) cu retinerea circumstantei
agravante preväzute de art. 77 lit. b) C.pen. (sävär~irea infractiunii
prin cruzimi);
b) omor calificat (art. 189 C.pen.);
c) omor (art. 188 C.pen.) cu retinerea circumstantei agravante pre-
väzute de art. 77lit. b) C.pen. (säv~irea infractiunii prin cruzimi).
lnfracfiuni contra persoanei 9
38. Dacä fäptuitorul a ucis in aceea~i imprejurare, cu intentie,
douä persoane, se poate retine:
a) sävär~irea a douä infractiuni de omor simplu aflate in concurs;
b) sävär~irea unei infractiuni de omor;
c) sävär~irea unei infractiuni de omor calificat.
39. In cazul in care se descarcä mai multe rafale de pistol auto-
mat asupra unui grup de persoane, iar fapta a avut ca urmare
moartea acestora, incadrareajuridicä va fi:
a) omor simplu (art. 188 C.pen.);
b) omor calificat comis asupra a douä sau mai multor persoane
[art. 189 alin. (1) lit. t) C.pen.];
c) mai multe infractiuni de omor simplu in concurs, in functie
de numärul de persoane decedate.
40. Infractiunea de ucidere a nou-näscutului sävär~itä de cätre
mamä [art. 200 alin. (1) C.pen.]:
a) presupune ca subiectul activ sä se afle Intr-o stare de tulbu-
rare sau temere;
b) se comite imediat dupä na~tere, dar nu mai tärziu de 24 de ore;
c) nu poate fi sävär~itä in coautorat.
41. La infractiunea de ucidere a nou-näscutului sävär~itä de
cätre mamä [art. 200 alin. (1) C.pen.]:
a) tentativa este posibilä, dar nu se pedepse~te;
b) tentativa este posibilä ~i se pedepse~te;
c) tentativa nu este posibilä.
42. Subiectul pasiv al infractiunii de ucidere a nou-näscutului
sävär~itä de cätre mamä [art. 200 alin. (1) C.pen.] poate fi:
a) copilul nou-näscut, cu conditia de a fi viabil;
b) copilul nou-näscut, cu conditia sä fie viu;
c) copilul nou-näscut prematur.
43. Cel care cu intentie o determinä pe mama aflatä Intr-ostare
de tulburare psihicä sä-~i ucidä copilul nou-näscut poate fi con-
damnat pentru sävär~irea infractiunii de:
a) instigare la uciderea ori vätämarea nou-näscutului sävär~itä
de cätre mamä;
10 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
b) complicitate la uciderea ori vätämarea nou-näscutului säv~itä de
cätre mamä;
c) instigare la omor.
44. Fapta mamei de a aplica unui copil in värstä de 2 luni lovi-
turi in cap, ce ii produc o fracturä de boltä cranianä ~i au ca rezultat
moartea acestuia, constituie infractiunea de:
a) uciderea nou-näscutului sävär~itä de cätre mamä;
b) violentä in familie raportatä la omor;
c) violentä in familie raportatä la loviri sau vätämäri cauzatoare
de moarte.
45. Infractiunea de violare de domiciliu:
a) nu poate fi retinutä in sarcina proprietarului ce pätrunde in
propria locuintä, chiar dacä aceasta fusese inchiriatä altei persoane;
b) poate fi retinutä in sarcina celui care pätrunde intr-o camerä
de hotel ocupatä temporar de o altä persoanä;
c) nu poate fi retinutä in sarcina celui care pätrunde in grädina
din jurul unei case, cätä vreme aceasta nu este imprejmuitä.
46. La infractiunea de viol elementul material se poate realiza:
a) printr-un act sexual de orice naturä, cu conditia ca victima sä
fie majorä;
b) printr-un act sexual de orice naturä, chiar dacä nu s-a exer-
citat o consträngere asupra victimei;
c) printr-un raport sexual cu o rudä in linie directä, chiar dacä
aceasta este majorä, responsabilä ~i ~i-a exprimat acordul.
47. X il convinge pe Y, prin oferirea unei sume de bani, sä ii
ucidä sotia, pretihzänd in mod neadevärat cä aceasta este insärci-
natä ~i el nu mai dore~te un copil. in realitate, X urmärea sä inca-
seze polita de asigurare a victimei. Pentru realizarea omorului X ii
pune la dispozitie lui Y o armä, iar acesta ucide victima. In spetä:
a) fapta lui X va fi incadratä in complicitate la omor calificat
din interes material;
b) fapta lui Y nu va fi incadratä in omor calificat asupra unei
femei gravide;
c) fapta lui X va fi incadratä in instigare la omor calificat din
interes material.
lnfractiuni contra persoanei 11
48. Urmärind sä obtinä o räscumpärare, X 1-a räpit pe minorul
Y ~i 1-a inchis intr-un beci, de~i ~tia cä minorul suferä de astm
intr-o formä severä. Y a decedat dupä trei zile de suferinte, pe
fondul unor complicatii apärute Ia nivelul aparatului respirator,
nefiindu-i administrat un medicament ce-llua in mod regulat. Care
din urmätoarele infractiuni se vor retine in sarcina lui X:
a) infractiunea de omor calificat;
b) infractiunea de lipsire de libertate urmatä de moartea victimei ·
c) infractiunea de lipsire de libertate. '
49. Lovirea intentionatä de cätre fäptuitor, cu aceea~i ocazie, a
douä persoane constituie:
a) o infractiune de lovire sau alte violente (art. 193 C.pen.);
b) douä infractiuni de lovire sau alte violente aflate in concurs;
c) o infractiune de lovire sau alte violente in formä continuatä.
50. Aplicarea unei lovituri de cutit in zona abdominalä ce a pro-
dus victimei leziuni care au necesitat 91 zile de ingrijiri medicale
constituie infractiunea de:
a) tentativä de omor;
b) lovire sau alte violente;
c) vätämare corporalä.
51. Dacä in urma unui accident de circulatie au fost ucise douä
persoane, fapta constituie:
a) o infractiune de ucidere din culpä, varianta tip;
b) douä infractiuni de ucidere din culpä aflate in concurs;
c) infractiunea de ucidere din culpä in variantä agravatä.
52. Dacä fäptuitorul a aplicat intentionat victimei lovituri care
au provocat vätämäri ce necesitä pentru vindecare 20 de zile de
ingrijiri medicale, fapta poate constitui infractiunea de:
a) lovire sau alte violente in varianta tip [art. 193 alin. (1)
C.pen.];
b) lovire sau alteviolentein variantä agravatä [art. 193 alin. (2)
C.pen.];
c) vätämare corporalä (art. 194 C.pen.).
 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
12
53. X ~i Y o consträng pe o tänärä sä Ii urmeze in apartamentul
unuia din ei ~i in timp ce X imobilizeazä victima, Y are cu aceasta
un raport sexual. in spetä:
a) se va retine in sarcina lui Y infractiunea de viol in variantä
agravatä, fapta fiind comisä de douä sau mai multe persoane
impreunä;
b) se va retine in sarcina lui X complicitate la infractiunea de
viol in varianta agravatä mentionatä;
c) se va retine in sarcina ambilor fäptuitori infractiunea de viol
in varianta agravatä mentionatä, in forma coautoratului.
54. Vätämarea corporalä a unei persoane intr-un accident de
circulatie:
a) constituie infractiune ori de cäte ori s-au produs vätämäri
care necesitä pentru vindecare zile de ingrijiri medicale;
b) constituie infractiune dacä victima a avut nevoie de 30 zile
de ingrijiri medicale ~i i s-a produs un prejudiciu estetic grav
permanent;
c) poate fi retinutä in concurs formal cu alte infractiuni contra
altor persoane.
55. Infractiunea de ucidere din culpä:
a) se poate sävär~i in participatie improprie;
b) are acela~i obiect juridic ca infractiunea de omor;
c) sävär~itä asupra unui membru de familie determinä agravarea
legalä a pedepsei.
56. Infractiunea de lovire sau alte violente (art. 193 C.pen.) ~i
infractiunea de loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte (art. 195
C.pen.):
a) au acela~i obiect juridic;
b) se sävär~esc intotdeauna cu aceea~i formä de vinovätie;
c) pot fi ret~nute in concurs formal, dacä prin aceea~i actiune
urmarea imediatä specificä fiecäreia dintre cele douä infractiuni se
produce fatä de mai muhe persoane.
Infractiuni contra persoanei 13
57. Infractiunea de sclavie (art. 209 C.pen.):
a) este o infractiune contra vietii persoanei;
b) poate fi sävär~itä ~i in modalitatea traficului de sclavi;
c) poate fi sävär~itä doar fatä de un minor ori o persoanä färä
discemämänt.
58. Fäptuitorul (F) love~te victima (V) cu un cutit in zona tora-
cicä producändu-i o leziune profundä. Transportatä la spital, V este
examinatä ~i tratatä superficial de medici, iar dupä cäteva zile
decedeazä. Expertiza medico-legalä constatä o culpä medicalä, in
lipsa cäreia leziunea ar fi necesitat circa 40 de zile de ingrijiri
medicale. F va fi condamnat pentru infractiunea de:
a) omor (art. 188 C.pen.);
b) loviri sau vätämäri cauzatoare demoarte (art. 195 C.pen.);
c) loviri sau alte violente (art. 193 C.pen.)
59. Inculpatul love~te victima peste picioare, in scopul imobi-
lizärii, insä victima cade lovindu-se cu capul de muchia unui dulap.
Ulterior, inculpatul inchide victima in camerä, timp de 2 zile,
pentru a o impiedica sä participe la un concurs. La scurt timp dupä
eliberare, victima a decedat, din cauza leziunii craniene provocate
prin cäderea ~i lovirea de muchia dulapului. Ce incadrare se va
retine in sarcina inculpatului:
a) omor in concurs cu lipsire de libertate in mod ilegal;
b) loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte ~i lipsire de liber~
tate, in concurs real;
c) lipsire de libertate in mod ilegal urmatä de moartea victimei.
60. La infractiunea de violare de domiciliu:
a) elementul material se poate realiza prin pätrunderea färä drept
Intr-o camerä dintr-un apartament locuit de mai muhe persoane;
b) obiectul juridic este reprezentat de relatiile privind patrimo-
niul unei persoane;
c) elementul material se poate realiza prin refuzul de a päräsi o
locuintä, chiar dacä cererea de a päräsi locuinta nu este fäcutä de
proprietar, ci de o altä persoanä care locuie~te in spatiul respectiv.
14 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
61. Dacä fäptuitorul ajutä victima in aplicarea unei lovituri
mortale cu cutitul intr-o zonä vitalä, in scopul sinuciderii, se poate
retine sävär~irea infractiunii de:
a) omor;
b) determinarea sau inlesnirea sinuciderii;
c) loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte.
62. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii (art. 191 C.pen.) se
retine in variantä agravatä:
a) cänd fapta s-a sävär~it fatä de o persoanä care nu putea sä-~i
controleze actiunile;
b) intotdeauna cänd victima este un minor;
c) cänd fäptuitorul a profitat de starea de neputintä a victimei de
a se apära.
63. In cazul in care fäptuitorul, in aceea~i imprejurare, ucide
mai multe persoane, existä:
a) atätea infractiuni cäte victime sunt;
b) o singurä infractiune;
c) o infractiune complexä.
64. Fapta unei persoane de a convinge victima sä se sinucidä
oferindu-i in acest scop o sumä de bani considerabilä, dacä sinuci-
derea a avut loc, reprezintä infractiunea de:
a) ~antaj (art. 207 C.pen.);
b) instigare Ia omor calificat [cu premeditare, art. 189 alin. ( 1)
lit. a) C.pen.];
c) determinarea sinuciderii (art. 191 C.pen.).
65. Conform instantei supreme, care s-a pronuntat intr-un
recurs in interesullegii, infractiunea de lovire sau alte violente:
a) poate intra in concurs formal cu infractiunea de rele trata-
mente aplicate minorului;
b) va absorbi intotdeauna infractiunea de rele tratamente apli-
cate minorului;
c) va fi absorbitä intotdeauna in infractiunea de rele tratamente
aplicate minorului.
ln.fractiuni contra persoanei 15
66. Lovirea unei persoane, cu consecinta unor contuzii cranio-ce-
rebrale vindecabile in 7-8 zile, dar care au declan~at o meningitä
acutä, survenitä Ia un organism cu grave alteräri hepato-renale ~i
miocardice, cu urmarea mortii victimei, constituie infractiunea de:
a) lovire sau alte violente, deoarece nu existä legäturä de
cauzalitate directä cu decesul;
b) loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte, intre agresiune ~i
deces existänd o legäturä indirectä de cauzalitate;
c) ucidere din culpä, deoarece, chiar dacä nu existä o legäturä
de cauzalitate intre agresiune ~i deces, autorul trebuia ~i putea sä
prevadä rezultatul faptei sale.
67. Infractiunea delipsirede libertate:
a) poate fi sävär~itä fie printr-o actiune, fie printr-o inactiune;
b) poate fi sävär~itä doar printr-o actiune;
c) este o infractiune continuä.
68. Uciderea din culpä (art. 192 C.pen.) este o infractiune:
a) omisivä;
b) comisivä, care se poate sävär~i doar prin actiune;
c) comisivä, care se poate sävär~i atät prin actiune, cät ~i prin
inactiune.
69. Uciderea din culpä (art. 192 C.pen.) se retine in variantä
agravatä:
a) cänd fapta a fost comisä de douä sau mai multe persoane
impreunä;
b) cänd prin fapta comisä s-a cauzat moartea a douä sau mai
multor persoane;
c) cänd fapta a fost comisä de cätre o persoanä care a mai
sävär~it un omor.
70. In cazul infractiunii preväzute de art. 193 C.pen. (Lovirea
sau alte violente):
a) elementul material se poate realiza ~i printr-o inactiune;
b) tentativa este posibilä, insä nu este incriminatä;
c) tentativa este posibilä ~i este incriminatä.
16 Drept penal. Partea specialii - Cu/egere de teste grilii
71. Infractiunea de vätämare corporalä (art. 194 C.pen.) poate fi
comisä:
a) cu intentie;
b) cu praeterintentie;
c) doar cu intentie.
72. Suflarea unei substante pulverulente in ochii victimei, ce a
produs acesteia o iritatie:
a) reprezintä infractiunea de amenintare;
b) nu reprezintä infractiune;
c) reprezintä infractiunea de lovire sau alte violente;
73. Fapta de a aplica victimei o loviturä cu piciorul in zona
abdominalä, faptä ce a pus in pericol viata victimei ~i care a produs
leziuni ce au necesitat 7 zile de ingrijiri medicale, reprezintä
infractiunea de:
a) tentativä de omor;
b) lovire sau alte violente;
c) vätämare corporalä.
74. Infractiunea de lovire sau alte violente (art. 193 C.pen.):
a) nu se pedepse~te in forma tentativei;
b) este susceptibilä de a fi realizatä in forma continuatä;
c) se consumä in momentul in care se creeazä o stare de pericol
pentru sänätatea sau integritatea fizicä a persoanei.
75. Cänd taptuitorul aplicä deliberat victimei lovituri ce i-au
pus in primejdie viata ~i au cauzat vätämäri care au necesitat
pentru vindecare 30 de zile de ingrijiri medicale, in functie de
modalitatea concretä de sävär~ire a faptei, incadrarea juridicä
poate fi:
a) lovire sau alte violente [art. 193 alin. (2) C.pen.];
b) vätämare corporalä (art. 194 C.pen.);
c) tentativä la omor (art. 32 raportat la art. 188 C.pen.).
lrifracfiuni contra persoanei 17
76. Tentativase pedepse~te:
a) 1a infractiunea de intrerupere a cursu1ui sarcinii, sävär~itä in
varianta tip [art. 201 alin. (I) C.pen.];
b) doar 1a varianta agravatä a infractiunii de 1ovire sau alte
violente [art. 193 alin. (2) C.pen.];
c) intotdeauna 1a infractiunea de vätämare corporalä.
77. Ce incadrare juridicä va primi fapta prin care s-a produs
victimei o vätämare ce a necesitat pentru vindecare 70 de zile de
ingrijiri medicale ~i pentru care s-a acordat un concediu de 10 de
zi1e pentru incapacitate de muncä:
a) 1ovire sau alte vio1ente (art. 193 C.pen.);
b) vätämare corporalä (art. 194 C.pen.);
c) tentativä 1a vätämare corpora1ä (art. 32 raportat la art. 194
C.pen.).
78. Dacä in urma unui accident rutier se constatä cä autorul a
depä~it viteza legalä, tarä a i se retine o altä imprejurare imputa-
bilä, iar victima necesitä pentru vindecare 90 de zile de ingrijiri
medica1e:
a) fapta reprezintä vätämare corpora1ä din cu1pä (art. 196 C.pen.);
b) fapta reprezintä 1ovire sau alte violente (art. 193 C.pen.);
c) fapta nu reprezintä infractiune.
79. Actele de vio1entä intentionate care au pricinuit victimei o
vätämare ce necesitä pentru vindecare 10 de zile de ingrijiri
medica1e constituie:
a) infractiunea de vätämare corporalä (art. 194 C.pen.);
b) contraventie;
c) infractiunea de lovire sau alte vio1ente [art. 193 alin. (2)
C.pen.].
80. Reprezintä infractiunea de vätämare corpora1ä (art. 194 C.pen.)
fapta prin care s-a pricinuit:
a) pierderea unei mäini;
b) pierderea cuno~tintei;
c) pierderea mirosu1ui.
18 Drept penal. Partea specialii - Gutegere de teste grilii
81. Dacä s-a provocat vätämarea corporalä din culpä a mai
multor persoane, incadrareajuridicä va fi:
a) o singurä infractiune de vätämare corporalä din culpä in
varianta tip;
b) o singurä infractiune de vätämare corporalä din culpä in
variantä agravatä;
c) un concurs de infractiuni de vätämare corporalä din culpä
(atätea infractiuni cäte persoane au fost vätämate).
82. Infractiunea de loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte
(art. 195 C.pen.) se sävär~e~te:
a) cu intentie indirectä;
b) cu praeterintentie;
c) fie cu intentie, fie din culpä.
83. In cazul in care autorullove~te victima cu intentie ~i aceasta
decedeazä, dar se constatä cä decesul reprezintä un rezultat ce a
depä~it intentia autorului, care nu a preväzut acest rezultat, de~i
trebuia ~i putea sä-1 prevadä, fapta reprezintä:
a) omor (art. 188 C.pen.);
b) ucidere din culpä (art. 192 C.pen.);
c) loviri sau vätämäri cauzatoare demoarte (art. 195 C.pen.).
84. Se va retine un omor comis prin cruzimi in ipoteza in care:
a) autorul ucide victima prin stropire cu o substantä inflamabilä
~iincendiere;
b) autorul ucide victima prin impu~carea acesteia in cap de Ia
micä distantä;
c) autorul ucide victima prin aplicarea unor lovituri cu cutitul
pe tot corpul, timp de 4 ore, pänä ce aceasta decedeazä.
85. Ce infractiune se va retine in sarcina inculpatului care ii
procurä victimei o substantä toxicä, pe care aceasta o ingereazä ~i
moare, in cazul in care inculpatul cuno~tea intentia victimei de a se
sinucide:
a) ucidere din culpä;
b) determinarea sau inlesnirea sinuciderii;
c) omor cu intentie indirectä.
lnfrac{iuni contra persoanei
19
86. De~i nu se pedepse~te, poate exista tentativä Ia infraqiunea de:
a) violare de domiciliu;
b) loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte·
c) lovire sau alte violente. '
87. Aruncarea victimei de cätre fäptuitori intr-un bazin cu
intentia de a face o glumä, faptä ce a determinat decesul victimei
care nu a putut fi salvatä, poate fi calificatä drept: '
a) infractiunea de loviri cauzatoare de moarte·
b) omor cu intentie indirectä; '
c) ucidere din culpä.
88. Lovirile sau alte violente exercitate asupra unor zone corpo-
rale nevitale ale unei femei gravide, fapte ce au ca urmare punerea
in primejdie a vietii victimei prin pierderea produsului de con-
ceptie (avort), reprezintä:
a) tentativä de omor calificat sävär~it asupra unei femei gravide
[art. 32 raportat Ia art. 189lit. g) C.pen.];
b) intreruperea cursului sarcinii [art. 201 alin. (3) C.pen.];
c) vätämare corporalä (art. 194 C.pen.).
89. Infractiunea de Ioviri sau vätämäri cauzatoare de moarte
(art. 195 C.pen.) se deosebe~te de omor (art. 188 C.pen.) prin:
a) obiect juridic specific;
b) urmare imediatä;
c) Iatura subiectivä.
90. X a aplicat cu intentie o Ioviturä de cutit Iui Y in bratul
drept provocändu-i o Ieziune ce a necesitat pentru vindecare 12 zile
de ingrijiri medicale. Din cauza unor complicatii generate de vätä-
mare, victima a decedat dupä 20 de zile. Fapta reprezintä infrac-
tiunea de:
a) ucidere din culpä;
b) Ioviri sau vätämäri cauzatoare de moarte;
c) omor.
 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
20
91 Lovirea din cu1pä a douä persoane ~i provocarea de vätä-
märi ~entru vindecarea cärora fiecare dintre persoane a necesitat
cäte 20 zi1e de ingrijiri medica1e: . victima ~i, inarmat cu un cutit, se indreaptä spre locuinta acesteia,
a) reprezintä o singurä infractiune de vätämare corpora1ä dm
cu1pä preväzutä de art. 196 a1in. (4) C.pen.; . V
b) reprezintä douä infractiuni de vätämare corpora1ä dm cu1pa
preväzutä de art. 196 alin. (1) C.pen.;
c) nu reprezintä infractiune.
92. In cazu1 infractiunii de intrerupere a cursu1ui sarcinii
(art. 201 C.pen.):
a) femeia insärcinatä care i~i intrerupe cursu1 sarcinii nu se
pedepse~te; . . . . . decesul acesteia.
b) in une1e situatii, poate fi subtect achv chtar ~1 medtcu1 de
specialitate;
c) se va retine varianta agravatä dacä fapta este sävär~itä de o
persoanä care nu este medic de specia1itate.
93. Accidentu1 de circu1atie rutierä care are ca urmare vätä-
marea unei persoane, faptä in urma cäreia victima a avut nevoie de
10 zi1e ingrij iri medica1e, atrage pentru conducätoru1 de autove-
hicu1 vinovat de producerea accidentu1ui, dacä acesta nu avea
. permis de conducere, punerea sub acuzare pentru sävär~irea infrac-
tiunii de:
a) vätämare corpora1ä din cu1pä (art. 196 C.pen.);
b) 1ovire sau alte vio1ente (art. 194 C.pen.);
c) fapta nu reprezintä infractiune.
94. X il convinge pe Y sä il omoare pe Z ~i, in acest scop, ii
pune 1a dispozitie un cutit. In momentu1 comiterii faptei, väzä~~. cä
Y nu reu~e~te singur, X imobilizeazä victima ~i in aceste condttn Y
Ii aplicä o loviturä mortalä. Fapta lui X reprezintä:
a) instigare la omor;
b) complicitate la omor;
c) coautorat la omor.
lrifractiuni contra persoanei 21
95. Poate fi incadratä la omor cu premeditare fapta prin care:
a) autorul, dupä o indelungatä chibzuire, se decide sä omoare
dar, pe drum, are un conflict spontan cu o altä persoanä pe care o
ucide;
b) autorul s-a certat cu victima dupä care s-a dus 1a locuinta lui,
s-a inarmat cu un cutit, a revenit la 1ocuinta victimei, a pändit-o
timp de o orä, iar la aparitia acesteia i-a aplicat o loviturä mortalä
de cutit;
c) autorul are o altercatie cu victima, o amenintä cu moartea,
dupä care päräse~te 1ocu1 a1tercatiei, revine dupä circa cinci minute
inarmat cu un cutit ~i ii ap1icä victimei 1ovituri care au cauzat
96. Lipsirea de 1ibertate in mod ilega1 (art. 205 C.pen.) este mai
gravä in cazul in care fapta este sävär~itä:
a) prin simulare de calitäti oficia1e;
b) asupra unui minor cu värsta de 15 ani;
c) de cätre o persoanä inarmatä.
97. Fapta de a tine victima sechestratä intr-un garaj timp de 3
zile ~i vio1area acesteia in cea de a 4-a zi, prilej cu care victimei
i-au fost create leziuni ce necesitä 7 zile de ingrijiri medicale,
reprezintä:
a) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu cea de viol;
b) doar infractiunea de viol;
c) infractiunea delipsirede libertate in concurs cu cea de vio1 ~i
cu cea de 1ovire sau alte violente.
98. Lipsirea de libertate a unei persoane prin 1egarea de un
copac pentru a o impiedica sä ajungä la un eveniment ~i aplicarea
de cätre fäptuitor a douä lovituri cu o bätä in cap ce au determinat
moartea victimei reprezintä:
a) infractiunea delipsirede 1ibertate urmatä de moartea victimei;
b) infractiunea de omor;
c) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu infractiunea
de omor.
22 Drept penal. Partea specialii- Culegere de teste grilii
99. Dacä fäptuitorul a sechestrat victima ~i i-a aplicat timp de
trei zile lovituri cu corpuri contondente ce i-au provocat rupturi ale
organelor interne, ceea ce a indus victimei o stare de temere ce a
determinat-o sä se arunce de Ia etajul 8, aceasta fiind cauza dece-
sului, incadrarea juridicä va fi:
a) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu infractiunea
de determinarea sau inlesnirea sinuciderii;
b) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu infractiunea
de vätämare corporalä;
c) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu infractiunea
de omor.
100. Lipsirea de libertate in mod ilegal se va retine in variantä
agravatä atunci cänd:
a) fapta a avut ca urmare moartea victimei;
b) fapta este sävär~itä in timpul unei calamitäti;
c) fapta este sävär~itä de cätre o persoanä mascatä, deghizatä
sau travestitä.
101. Violarea de domiciliu (art. 224 C.pen.):
a) are ca obiectjuridic relatiile sociale de ordin patrimonial;
b) se grefeazä pe o situatie premisä care constä in preexistenta
domiciliului in sensullegii penale;
c) se poate säv~i in forma tentativei, dar aceasta nu se pedepse~te.
102. Nu existä infractiunea de violarede domiciliu dacä:
a) proprietarul imobilului a pätruns in locuinta chiria~ului färä
acordul acestuia;
b) fäptuitorul a pätruns doar in curtea imobilului;
c) chiria~ul a continuat sä locuiascä in imobilul inchiriat ~i dupä
pronuntarea unei hotäräri definitive de evacuare.
103. Existä infractiunea de violarede domiciliu (art. 224 C.pen.):
a) ~i atunci cänd pätrunderea inculpatului färä drept are loc
Intr-o locuintä care nu este efectiv ocupatä de partea vätämatä;
b) ~i atunci cänd pätrunderea in domiciliu se realizeazä cu
intentia inculpatului de a solicita restituirea unor bunuri pe care le
imprumutase pärtii vätämate;
lnfractiuni contra persoanei
23
c) ~i atunci cänd inculpatul refuzä sä päräseascä locuinta Ia
cererea expresä a unei persoane care locuie~te acolo.
104. Fäptuitorii, incercänd sä pätrundä in locuinta victimei, au särit
gardul in curtea acesteia, iar in momentul in care se pregäteau sä intre
in casä au fost surprin~i de paznic ~i au fugit. Fapta reprezintä:
a) tentativä Ia violarede domiciliu;
b) violare de domiciliu in formä consumatä in varianta tip;
c) violare de domiciliu in formä consumatä in variantä agravatä.
105. Violarea de domiciliu (art. 224 C.pen.) va fi retinutä in
variantä agravatä atunci cänd este sävär~itä:
a) in timpul noptii;
b) prin folosire de calitäti mincinoase;
c) de o persoanä mascatä, deghizatä sau travestitä.
106. Amenintarea lansatä de proprietarul unui teren celui care
i~i depozitase pe terenul sau ni~te materiale de constructii, cä 11 va
da in judecatä dacä nu ridicä materialele:
a) reprezintä infractiunea de amenintare;
b) reprezintä infractiunea de ~antaj;
c) nu reprezintä infractiune.
107. La infractiunea de ~antaj (art. 207 C.pen.):
a) tentativa este posibilä ~i se realizeazä atunci cänd subiectul
pasiv nu a cedat consträngerii ~i nu s-a läsat ~antajat;
b) tentativa nu este posibilä;
c) tentativa nu se pedepse~te.
108. Prin aplicarea de violente fizice, fäptuitorul constränge
victima (V) sä-i dea o sumä de bani. A doua zi, in timp ce se
indrepta cu banii spre locuinta fäptuitorului, V este interceptatä de
organele de politie, care fuseserä sesizate de un martor. In sarcina
fäptuitorului se va retine:
a) ~antaj;
b) tälhärie;
c) tentativä Ia ~antaj.
24 Drept penal. Partea specia/ii - Culegere de teste grilii
109. La infractiunea de ~antaj (art. 207 C.pen.) forma de vino-
vätie cerutä de lege este:
a) culpa;
b) intentia;
c) praeterintentia.
110. Prin consträngere, A intretine un raport sexual cu B. In
urma violentelor aplicate cu aceastä ocazie de cätre A, B a suferit
leziuni pentru vindecarea cärora au fost necesare 90 de zile de
ingrijiri medicale. Calificarea corectä a faptei este:
a) art. 218 C.pen. (viol);
b) art. 218 C.pen. (viol) in concurs cu art. 193 C.pen. (lovire
sau alte violente );
c) art. 218 C.pen. (viol) in concurs cu art. 194 C.pen. (vätämare
corporalä).
111. In cazul in care, prin consträngere, douä persoane au fie-
care raportsexual cu aceea~i victimä, sprijinindu-se reciproc (prin
imobilizarea victimei), calificarea corectä a faptei este:
a) cäte o infractiune de viol in variantä agravatä [art. 218
alin. (3) lit. f) C.pen.] pentru fiecare fäptuitor;
b) cäte o infractiune de viol in variantä agravatä [art. 218
alin. (3) lit. f) C.pen.] in concurs cu complicitate la violin variantä
agravatä, pentru fiecare fäptuitor;
c) cäte douä infractiuni de viol in variantä agravatä [art. 218
alin. (3) lit. f) C.pen.] pentru fiecare fäptuitor.
112. La infractiunea de viol (art. 218 C.pen.):
a) subiectul activ nu poate fi decät bärbatul;
b) subiectul pasiv poate fi un bärbat;
c) subiectul activ poate fi orice persoanä, indiferent de sex.
113. Fapta tatälui de a-~i obliga fiica in värstä de 13 ani sä
intretinä raporturi sexuale cu el reprezintä infractiunea de:
a) viol;
b) act sexual cu un minor;
c) vio1in concurs cu infractiunea de incest.
lnfractiuni contra persoanei
25
114. F.apt~ ~de a viola victima ~i de a-i aplica, in acest scop, mai
multe lov1tur1 m zona fetei, lovituri ce au avut ca urmare pierderea
unui ochi, reprezintä:
a) infractiunea de viol in concurs cu infractiunea de vätämare
corporalä din culpä;
b) infractiunea de viol (in variantä agravatä);
c) infractiunea de viol in concurs cu infractiunea de vätämare
corporalä.
115. Violul (art. 218 C.pen.) este in variantä agravatä:
a) c~nd !aptuitorul profitä de imposibilitatea victimei de a se apära;
b) cand fapta a avut ca urmare vätämarea corporalä;
c) cänd victima se aflä in ingrijirea !aptuitorului.
116. Imobilizarea victimei prin legarea mäinilor ~i constrain-
gerea Ia intretinerea unui raport sexual, reprezintä infractiunea de:
a) viol;
b) violin concurs cu lipsire de libertate;
c) violln variantä agravatä.
117. Violarea victimei urmatä de uciderea ei pentru ca fapta sä
nu poatä fi descoperitä reprezintä:
. a) infractiunea de viol urmat de moartea victimei [art. 218
ahn. (4) C.pen.];
b) doar infractiunea de omor calificat [art. 189 alin. ( 1) lit. d)
C.pen.~- pen.tru a inlesni sau ascunde sävär~irea unei infractiuni;
c) mfractmnea de viol in concurs cu cea de omor calificat
[art. 218 alin. (1) C.pen. + art. 189 alin. (1) lit. d) C.pen.].
118. Actul sexual cu un minor (art. 220 C.pen.) poate avea ca
subiect pasiv:
.a) o persoanä in värstä de 16 ani, dacä !aptuitorul major a abuzat
de mfluenta sa asupra victimei;
b) o persoanä care nu a implinit värsta de 4 ani;
c) o persoanä de 12 ani.
 Drept penal. Partea specialii- Culegere de teste grilii
26
119. Intretinerea de acte sexuale de cätre o persoanä de sex
bärbätesc cu o altä persoanä de acela~i sex in prezenta unui minor
de 10 ani:
a) nu se pedepse~te;
b) reprezintä infractiunea de act sexual cu un minor;
c) reprezintä infractiunea de corupere sexualä a minorilor.
120. Actul sexual cu un minor se va retine in variantä agravatä
dacä:
a) victima are värsta cuprinsä intre 13 ~i 15 ani;
b) fapta a fost sävär~itä de medic asupra minorului pe care 11
ingrijea;
c) victima estefratele fäptuitorului.
121. Actul sexual cu un minor (art. 220 C.pen.) este in variantä
agravatä:
a) cänd minorul care nu a implinit värsta de 15 ani se afla in
ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul fäptuitorului;
b) cänd fapta este savär~itä asupra minorului intre 13-18 ani de
o persoanä care abuzeazä de calitatea sa asupra victimei;
c) cänd fapta a fost sävär~itä de douä sau mai multe persoane
impreunä.
122. Actul sexual cu un minor in värstä de 5 ani atunci cänd
acesta nu se opune reprezintä infractiunea de:
a) act sexual cu un minor;
b) corupere sexualä a minorilor;
c) viol.
123. Atunci cänd fäptuitorul amenintä victima cä va da public-
citätii unele fotografii ale concubinei sale dacä nu ii dä o sumä de
bani, poate exista infractiunea de:
a) amenintare;
b) ~antaj;
c) nu existä infractiune.
ln.fracfiuni contra persoanei 27
124. Fapta inculpatului de a räpi victima pe care a intälnit-o
intämplätor pe stradä ~i pe care o credea vinovatä de violarea fiicei
sale, de a o duce intr-un garaj, de a o lega de un calorifer ~i de a-i
aplica timp de jumätate de orä lovituri cu picioarele in zona abdo-
minalä, care au determinat moartea victimei, dacä in certificatul
medico-legal s-a retinut ruptura organelor interne, reprezintä:
a) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu infractiunea
de loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte;
b) infractiunea delipsirede libertate urmatä de moartea victimei·
c) infractiunea de omor. '
125. Fapta inculpatului de a intretine cu fiul säu de 14 ani un
act sexual consimtit reprezintä:
a) infractiunea de act sexual cu un minor;
b) infractiunea de act sexual cu un minor in concurs cu cea de
incest;
c) viol sävär~it asupra unei victime ce nu a implinit 15 ani.
126. Inculpatul, vränd sä violeze victima, a atras-o intr-o scarä
~e bloc din apropiere ~i a lovit-o cu palmele pentru a o dezbräca.
Intrucät victima tipa ~i locuitorii blocului incepuserä sä coboare
cätre locul unde se afl_!lu, inculpatul s-a speriat ~i a fugit inainte de
a incepe actul sexual. In aceastä situatie:
a) fapta nu reprezintä infractiune;
b) fapta reprezintä doar tentativä Ia infractiunea de viol;.
c) fapta reprezintä tentativä Ia infractiunea de viol in varianta
tip in concurs cu infractiunea de loviri sau alte violente.
127. Fapta inculpatului de a incuia victima timp de trei zile
intr-o incäpere pentru a o impiedica sä se prezinte Ia un examen,
urmatä Ia douä zile dupä eliberare, cänd a auzit cä victima vrea sä
depunä o plängere Ia politie, de amenintarea cä dacä se va intämpla
aceasta fiica victimei va fi räpitä reprezintä:
a) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu tentativä Ia
infractiunea de Iipsire de libertate;
b) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu cea de ame-
nintare;
c) infractiunea de lipsire de Iibertate in concurs cu infractiunea
de ~antaj.
28 Drept penalo Partea specialii - Culegere de teste grilii
128. Infractiunea de vätämare corporalä ~i infractiunea de omor:
a) au acela~i obiect material;
b) nu au aceea~i urmare imediatä; 0
•
0 definitiv pentru o infractiune de viol urmat de moartea victimei:
c) pot fi retinute in concurs atunct cand fäptmtorul love~te vtc-
0
tima de mai multe ori cu pumnii ~i picioarele pentru a o imobiliza,
imediat dupä aceea atacänd-o cu un topor, moartea survenind ca
urmare a acestei din urmä lovituri.
129. Infractiunea de act sexual cu un minor:
a) nu are ca elementmaterial doar raportul sexual;
b) nu poate fi retinutä dacä un minor de 6 ani consimte la un
raport sexual cu un major;
0 0 0
c) se retine intotdeauna in concurs cu mfractmnea de mcest.
130. Fapta de a aplica victimei o loviturä cu cutitul in zona
toracicä, care a produs leziuni ce au necesitat 7 zile de ingrijiri
medicale, dar care nu a pus in pericol viata victimei ca urm~re a
faptului cä lama cutitului a pätruns in spatiul dintre organele vttale:
a) reprezintä infractiunea de tentativä de omor;
b) reprezintä infractiunea de lovire sau alte violente;
c) nu reprezintä infractiuneo
131. A, conducätor auto, nerespectänd regulile de circulatie, a
produs un accident rutier soldat cu 4 victime, din care: 2 victime au
decedat una a necesitat 120 de zile de ingrijiri medicale, iar alta a
necesit;t 10 zile de ingrijiri medicale. In sarcina lui A se vor retine:
a) douä infractiuni de ucidere din culpä ~i douä infractiuni de
vätämare corporalä din culpä, in concurs;
b) o infractiune de ucidere din culpä ~i o infractiune de vätä-
mare corporalä din culpä in concurs;
c) o infractiune de ucidere din culpä ~i douä infractiuni de vätä-
mare corporalä din culpä in concurs.
132. Cum poate fi incadratä juridic fapta unei persoane
conständ in neasigurarea unor ghivece de flori aflate pe balconul
locuintei sale aflate in ora~, care in timpul unei furtuni cad pe
trotuar, ucigänd un trecätor:
a) omor sävär~it cu intentie indirectä;
b) fapta nu reprezintä nicio infractiune, fiind vorbade un caz fortuit;
c) ucidere din culpä.
lnfractiuni contra persoanei
29
133. Ce infractiune se va retine in sarcina fäptuitorului care ucide
o femeie, avänd in vedere cä acesta fusese anterior condamnat
a) omor simplu;
b) omor calificat, comis pentru a ascunde sävär~irea altei infrac-
tiuni;
c) omor calificat, comis de cätre o persoanä care a mai comis ante-
rior o infractiune de omor sau o tentativä la infractiunea de omor.
134. In cazul infractiunii de determinare sau inlesnire a sinuci-
derii:
a) dacä sinuciderea nu a avut loc, fapta nu este infractiune;
b) forma de vinovätie nu poate fi ~i praeterintentia;
c) fapta este mai gravä dacä se sävär~e~te fatä de un minor.
135. Infractiunea de violare de domiciliu:
a) se poate retine ~i dacä victima locuie~te ilegalintr-un imobil
iar fäptuitorul nu avea vreun drept sä intre in acel imobil; '
b) in modalitatea refuzului, se retine doar dacä cererea de pärä-
sire a domiciliului este fäcutä de proprietar;
c) se poate sävär~i in formä continuatäo
136. In cazul infractiunii de ucidere la cererea victimei (art. 190
C.pen.):
a) subiectul activ este necircumstantiat;
b) cererea victimei trebuie sä fie, printre altele, repetatä;
c) victima nu poate fi niciodatä un minoro
137. Infractiunea de rele tratamente aplicate minorului (art. 197
Copen.):
a) poate fi sävär~itä doar de pärinti;
b) poate fi retinutä in concurs cu o infractiune de lipsire de
libertate;
c) se pedepse~te in forma tentativei.
30 Drept penal. Partea specialii- Cu/egere de teste grilii
138. In cazul infractiunii de incäierare (art. 198 C.pen.):
a) se va retine varianta agravatä dacä este dar cä unul dintre
participanti a cauzat o vätämare corporalä altei persoane dintre cele
care s-au incäierat [art. 198 alin. (2) C.pen.];
b) cel care a incercat sä-i despartä pe participantii Ia incäierare
se pedepse~te mai u~or;
c) se poate retine un concurs cu alte infractiuni contra integri-
tätii corporale.
139. Vätämarea nou-näscutului sävär~itä de cätre mama aflatä
in stare de tulburare psihicä, prin care i s-a cauzat acestuia o infir-
mitate:
a) nu reprezintä infractiune;
b) poate fi sävär~itä ~i prin inactiune;
c) reprezintä infractiune contra vietii.
140. In cazul infractiunii de vätämare a fätului (art. 202 C.pen.);
a) femeia insärcinatä nu poate fi niciodatä subiect activ;
b) dacä fapta este sävär~itä in timpul sarcinii, se poate retine in
concurs formal cu o infractiune de vätämare corporalä a femeii
insärcinate;
c) forma de vinovätie poate fi ~i culpa.
141. Incuierea unei persoane intr-o camerä frigorificä timp de 2
zile, cu scopul de a-i face o glumä ~i nedeschiderea u~ii Ia tipetele
acesteia cä nu mai rezistä frigului, dacä s-a produs decesul vic-
timei, poate constitui infractiunea de:
a) Iasare färä ajutor (art. 203 C.pen.);
b) omor (art. 188 C.pen.);
c) loviri sau vätämäri cauzatoare demoarte (art. 195 C.pen.).
142. Fapta celui care urmäre~te intr-o searä o persoanä de Ia
serviciu pänä acasä, färä a fi observat de aceasta:
a) nu constituie infractiune;
b) constituie infractiunea de härtuire (art. 208 C.pen.);
c) constituie infractiunea de amenintare (art. 206 C.pen.).
Infractiuni contra persoanei 31
143. Infractiunea de agresiune sexualä (art. 219 C.pen.):
a) nu poate avea niciodatä acela~i element material ca acela al
infractiunii de viol;
b) se retine in variantä agravatä dacä a avut ca urmare moartea
victimei;
c) poate fi retinutä in concurs cu infractiunea de incest.
144. lnfractiunea de violare a sediului profesional (art. 225
C.pen.):
a) este o infractiune contra persoanei;
b) are acela~i element material cu violarea de domiciliu;
c) se retine in variantä agravatä dacä fapta se sävär~e~te de douä
sau mai multe persoane.
145. Fapta de a-i aplica victimei o loviturä cu piciorul in zona
abdominalä, loviturä ce i-a pus in pericol viata ~i care a produs
leziuni ce au necesitat 10 zile de ingrijiri medicale, reprezintä
infractiunea de:
a) tentativä Ia omor;
b) lovire sau alte violente;
c) vätämare corporalä.
146. Omorul este calificat atunci cänd se sävär~e~te:
a) de douä sau mai multe persoane impreunä;
b) asupra a douä sau mai multor persoane;
c) de o persoanä care a incercat anterior sä ucidä aceea~i vic-
timä, fiind condamnat pentru tentativä la omor.
147. Fapta unei persoane de a-~i ucide sotul, confundändu-1
cu vecinul pe care voia in realitate sä-l ucidä, reprezintä infrac-
tiunea de:
a) omor;
b) violentä in familie raportatä la omor;
c) violentä in familie raportatä Ia omor in concurs cu tentativä
la omor.
32 Drept penal. Partea speciala - Cu/egere de teste gri/a
148. Uciderea din culpä este mai gravä cänd se sävär~e~te:
a) de un conducätor auto;
b) de o persoanä care se aflä in exercitiul profesiei sau meseriei;
c) ca urmare a nerespectärii mäsurilor de prevedere pentru exer-
citiul unei profesiei sau meserii.
149. Uciderea copilului imediat dupä na~tere, de cätre medicul
care a asistat la na~tere, reprezintä infractiunea de:
a) omor simplu;
b) vätämarea fätului;
c) omor calificat.
150. Fapta unei persoane de a-~i determina fiul, minor in värstä
de 17 ani, de a se sinucide, dacä nu a mai avut loc incercarea de
sinucidere, reprezintä infractiunea de:
a) fapta nu este infractiune;
b) determinarea sinuciderii in formä agravatä [art. 191 alin. (2)
C.pen.];
c) violentä in familie raportatä la determinarea sinuciderii.
151. Fapta unei persoane de a-~i determina fiul, minor in värstä
de 17 ani, sä se sinucidä, cu consecinta incercärii acestuia de sinu-
cidere, reprezintä infractiunea de:
a) determinarea sau inlesnirea sinuciderii in varianta tip
[art. 191 alin. (1), (3) C.pen.];
b) determinarea sau inlesnirea sinuciderii in variantä agravatä
[art. 191 alin. (2), (3) C.pen.];
c) tentativä la infractiunea de violentä in familie raportatä la
omor (art. 32 raportat la art. 199 raportat la art. 188 C.pen.).
152. Vätämarea corporalä din culpä a unei persoane, ce necesitä
pentru vindecare ingrijiri medicale de 10 zile:
a) reprezintä infractiune dacä fäptuitorul se afla sub influenta
alcoolului, chiar dacä imbibatia alcoolicä nu depä~ea 0.8g/l alcool
pur in sänge;
b) reprezintä infractiune dacä fapta a avut ca urmare ~i pier-
derea sarcinii de cätre victimä;
c) nu reprezintä infractiune.
In.frac{iuni contra persoanei
33
. 1~3 . .PlU:~litatea d~ _victime ca urmare a unei singure actiuni sau
macttunt on m aceea~11mprejurare:
a) in. cazul i?fractiunilor contra persoanei determinä, de regulä,
o plurahtate de mfractiuni;
. b) determinä retinerea unei singure infractiuni in cazul infrac-
tmnilor de omor ~i ucidere din culpä;
c) determinä retinerea unui concurs de vätämäri corporale din
culpä.
154. Subiect activ al infractiunii de rele tratamente aplicate
minorului poate fi:
a) orice persoanä;
b) pärintele minorului;
c) o persoanä in grija cäreia se aflä minorul.
1~55. Aplicarea de lo~ituri minorului de cätre unul din pärinti,
fapta ce a avut ca efect pterderea unui organ, poate constitui:
a) infractiunea de rele tratamente aplicate minorului in concurs
cu cea de vätämare corporalä;
b) doar infractiunea de rele tratamente aplicate minorului ·
c) doar infractiunea de vätämare corporalä. '
156. lnfractiunea de rele tratamente aplicate minorului (art. 197
C.pen.):
a) poate avea formä continuatä;
b) se consumä in momentul creärii stärii de pericol pentru dez-
voltarea fizicä, intelectualä sau moralä a minorului ·
c) se consumä doar in momentul producerii un~i vätämäri fizice
sau psihice minorului.
157. Aplicarea unei lovituri cu toporul in zona gätului victimei,
cu producerea unei leziuni Superficiale pentru cä victima s-a ferit
constituie: '
a) infractiunea de lovire sau alte violente;
b) infractiunea de vätämare corporalä;
c) tentativä la infractiunea de omor.
 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
34
158. Aplicarea unei lovituri de cätre mamä cu palma in cap
copilului säu in värstä de trei säptämäni ce a avut drept efect frac-
tura osului cranian ~i moartea acestuia reprezintä:
a) infractiunea de uciderea ori vätämarea nou-näscutului sävär-
~itä de cätre mamä;
b) infractiunea de loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte;
c) infractiunea de violentä in familie raportatä la infractiunea de
omor.
159. I. a aplicat värului säu primar, despre care ~tia cä suferä de
o boalä gravä de inimä, mai multe lovituri cu pumnul in zona piep-
tului, ce i-au produs acestuia moartea. In sarcina lui I. se va retine:
a) infractiunea de loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte;
b) infractiunea de violentä in familie raportatä la infractiunea de
omor;
c) infractiunea de ucidere din culpä.
160. I. a aplicat unui tänär pe care il vedea pentru prima datä ~i
cu care a avut un schimb de replici o loviturä cu pumnul in zona
pieptului. Tänärul suferea de o boalä gravä de inimä, iar in exper-
tiza medico-legalä s-a retinut cä intre lovitura produsä ~i moartea
victimei existä legäturä de cauzalitate. In sarcina lui I. se va retine:
a) infractiunea de loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte;
b) infractiunea de omor;
c) infractiunea de vätämare corporalä.
161. Aplicarea a douä lovituri cu pumnii unui bäträn despre
care fäptuitorul cuno~tea cä are osteoporozä in stadiu avansat, lovi-
turi ce au avut drept consecintä multiple fracturi ~i in final moartea
reprezintä:
a) infractiunea de loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte;
b) infractiunea de omor;
c) infractiunea de vätämare corporalä.
ln.frac{iuni contra persoanei 35
162. I. 1-a väzut pe V., pe care nu il cuno~tea, plimbändu-se
prin parc, 1-a urmärit, i-a aplicat o loviturä in cap cu o sticlä de
bere, iar dupä ce acesta ~i-a pierdut cuno~tinta i-a sustras portofelul
din buzunar. Ceseva retine in sarcina lui 1., avänd in vedere cä V.
a decedat dupä douä zile ca urmare a loviturii primite?
a) infractiunea de omor in concurs cu infractiunea de furt;
b) infractiunea de omor in concurs cu cea de tälhärie;
c) infractiunea de omor calificat sävär~itä pentru a inlesni sau
ascunde sävär~irea altei infractiuni in concurs cu infractiunea de
tälhärie.
163. I., barman, a avut o discutie cu V., un client, care nu dorea
sä achite nota de platä. Nervos cä V. incerca sä päräseascä localul
färä sä pläteascä, i-a aplicat douä lovituri cu un scaun in cap, care
au produs moartea lui V. Ceseva retine in sarcina lui 1.?
a) omor calificat sävär~it din interes material;
b) omor;
c) nicio infractiune, deoarece se afla in legitimä apärare.
164. Omorul din interes material implicä in mod necesar:
a) premeditarea;
b) existenta unui scop;
c) existenta unui mobil.
165. I. a participat Ia o petrecere, unde, profitänd de un moment
de neatentie, a sustras de pe o masä un telefon mobil apartinänd lui
V. Dupä aproximativ douä ore intre I. ~i V. s-a iscat un conflict
determinat de faptul cä lui I. nu-i pläcea muzica pusä de V. In acest
context I. i-a aplicat lui V. o loviturä cu o statuetä de bronz in cap,
iar acesta din urmä a decedat. Care ar trebui sä fie incadrarea
juridicä a faptelor ce se vor retine in sarcina lui I.?
a) omor calificat sävär~it pentru a inlesni sau ascunde sävär~irea
unei infractiuni;
b) omor calificat sävär~it pentru a inlesni sau a ascunde sävär-
~irea altei infractiuni in concurs cu infractiunea de furt;
c) infractiunea de furt in concurs cu infractiunea de omor.
 Drept penal. Partea speciala - Culegere de teste grila
36
166. I. a imprumutat de la V. 10.000 de euro ~i a garantat
lmprumutul cu un autoturism, pe care i 1-a läsat sä 11 foloseascä
panä la restituirea sumei imprumutate. Cu trei zile ln_ainte ~e
scadenta lmprumutului cei doi s-au lntalnit la o petrecere, 1ar V. 1-a
repro~at lui I. cä i-a dat un autoturism stricat ~i nu 1-a putut folosi
in toatä aceastä perioadä. Aflat sub influenta bäuturilor alcoolice, I.
1-a acuzat de minciunä ~i apoi i-a aplicat o loviturä cu un cutit in
piept. V. a decedat. Ce se poate retine in sarcina lui 1.?
a) omor din interes material;
b) omor;
c) omor in concurs cu abuz de lncredere.
167. I. a obligat-o sub amenintarea unui cutit pe V. sä meargä
in scara unui bloc aflat in apropiere unde a lncercat sä o violeze.
Pentru cä V. a inceput sä tipe I. i-a aplicat o loviturä de cutit in
zona abdominalä ~i a fugit. V. a avut nevoie de 40 zile lngrijiri
medicale. Ceseva retine in sarcina lui 1.?
a) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu cea de
tentativä de viol ~i tentativä de omor;
b) tentativa la omor calificat sävar~it pentru a inlesni sau
ascunde savar~irea unei infractiuni in concurs cu tentativa la viol;
c) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu tentativa la
omor calificat sävar~it pentru a inlesni sau ascunde sävar~irea unei
infractiuni in concurs cu tentativa la viol.
168. F. a tras un foc de armä ~i 1-a ucis pe judecätorul ce solu-
tiona o cauza in care fiul sau avea calitatea de inculpat, deoarece,
asiständ la mai multe ~edinte de judecatä, a apreciat cä judec~­
torul W formase o opinie ~i urma sä 11 condamne pe fiul säu. In
sarcina lui F:
a) nu se poate retine omor calificat savär~it pentru a sustrage pe
altul de la tragerea la raspundere penalä sau de la executarea unei
pedepse;
b) nu se poate retine infractiunea de omor calificat sävär~it
pentru a inlesni sau ascunde savar~irea altei infractiuni;
c) se poate retine infractiunea de omor calificat sävär~it prin
cruzimi.
!n.fractiuni contra persoanei 37
169. Ba pätruns Intr-o curte cu intentia de a sustrage bunuri. A
fost depistat lnsä de proprietar ~i pentru a-~i asigura scäparea i-a
aplicat acestuia o loviturä mortalä cu un cutit in piept. Intrucät a
fost väzut de sotia victimei in timp ce aplica lovitura, B a ucis-o ~i
pe aceasta pentru a nu exista martori la faptele comise. In sarcina
lui B se poate retine:
a) omor calificat sävär~it de cätre o persoanä care a mai comis
anterior o infractiune de omor sau o tentativä la infractiunea de
omor;
b) omor calificat sävär~it asupra a douä sau mai multor persoane;
c) omor calificat pentru a lnlesni sau a ascunde sävär~irea altei
infractiuni.
170. Pentru retinerea omorului calificat comis asupra a douä
sau mai multor persoane:
a) este necesar ca persoanele sä fie ucise in aceea~i imprejurare;
b) este necesar sä se utilizeze mijloace ce pun in pericol viata
mai multor persoane;
c) fapta poate fi comisä printr-o singurä actiune sau prin mai
multe actiuni.
171. Se poate retine omorul calificat sävär~it asupra unei femei
gravide:
a) doar dacä fäptuitorul are cuno~tintä despre starea de gravi-
ditate a femeii;
b) dacä s-a produs moartea fätului, chiar dacä femeia gravidä
nu decedeazä;
c) ~i in cazul cänd sarcina este extrauterinä.
172. Infractiunea de ucidere la cererea victimei:
a) poate fi comisä doar de un membru al familiei victimei;
b) se poate retine dacä a existat o cerere explicitä, serioasä,
con~tientä ~i repetatä a victimei care suferea de o boalä incurabilä,
cauzatoare de suferinte greu de suportat;
c) se poate retine in sarcina medicului ce räspunde solicitärii
repetate a unui pacient care suferä de o infirmitate gravä atestatä
medical, ce Ii provoacä suferinte greu de suportat ~i ii adminis-
treazä acestuia o dozä letalä de morfinä.
38 Drept penal. Partea speciala - Culegere de teste grila
173. In sarcina mamei care adrninistreazä fiicei, bolnavä de
schizofrenie ~i care suferea de pe urma acestei boli, o injectie
letalä, incadrarea juridicä ce se poate retine este:
a) infractiunea de ucidere la cererea victimei;
b) infractiunea de omor;
c) infractiunea de violentä in familie raportatä la cea de omor.
174. A in värstä de 18 ani ~i B in värstä de 16 ani au hotärät sä
se cäsätoreascä. Intrucät pärintii au interzis fiicei lor B sä se mai
intälneascä cu A, nefiind de acord cu aceastä cäsätorie, A i-a
propus lui B sä se sinucidä impreunä, iar aceasta a fast de acord.
Cei doi s-au intälnit, iar A i-a injectat lui B o dozä letalä de
heroinä, asiguränd-o cä imediat i~i va injecta ~i el o dozä asem~­
nätoare. Väzänd suferinta lui B, A nu ~i-a mai administrat doza. In
situatia in care B a decedat, in sarcina lui A se poate retine:
a) infractiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii;
b) infractiunea de ucidere la cererea victimei;
c) infractiunea de omor.
175. A in värstä de 18 ani ~i Bin värstä de 16 ani au hotärät sä
se cäsätoreascä. Intrucät pärintii au interzis fiicei lor B sä se mai
intälneascä cu A, nefiind de acord cu aceastä cäsätorie, A i-a
propus lui B sä se sinucidä impreunä, iar aceasta a fast de acord. A
a procurat un insecticid puternie ~i cei doi au decis sä bea in acela~i
timp cäte un pahar din aceastä substantä. A nu a reu~it sä inghitä
insä decät o cantitate micä de lichid. B a decedat, iar A a avut
nevoie de cäteva zile de ingrijiri medicale. In spetä, A:
a) poate fi tras la räspundere penalä pentru infractiunea de
determinarea sau inlesnirea sinuciderii;
b) poate fi tras la räspundere penalä pentru infractiunea de omor;
c) nu poate fi tras la räspundere penalä pentru aceste fapte.
176. Z, conducätor auto, a produs un accident auto in care ~i-au
pierdut viata trei persoane. In sarcina lui Z se vor retine:
a) trei infractiuni de ucidere din culpä in concurs;
b) o infractiune de ucidere din culpä in varianta tip;
c) o infractiune de ucidere din culpä in variantä agravatä.
lnfrac{iuni contra persoanei
39
177. lnfractiunea de ucidere la cererea victimei:
a) nu poate avea ca subiect pasiv o persoanä fiirä discemämänt·
b) poate avea o urmare imediatä conständ Intr-ostare de pericol.'
c) poate fi comisä in coautorat. '
178. Infractiunea de omor ~i cea de ucidere la cererea victimei:
a) au acela~i element material;
b) au aceea~i urmare imediatä;
c) nu diferä in ceea ce prive~te situatia premisä ~i conditiile
ata~ate elementului material.
179. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii:
a) poate avea ca subiect pasiv un minor cu värsta cuprinsä intre
13 ~i 18 ani;
b) poate avea ca un subiect pasiv un minor care nu a implinit
värsta de 13 ani;
c) poate avea ca subiect activ doar o persoanä majorä.
180. Fapta de a lovi o persoanä cu pumnul in zona fetei ~i de a-i
c~~a leziuni ce au necesitat 40 de zile de ingrijiri medicale repre-
zmta:
a) infractiunea de lovire sau alte violente dacä nu s-au produs ~i
alte consecinte;
b) infractiunea de vätämare corporalä;
c) infractiunea de vätämare corporalä dacä loviturile au dus Ja
pierderea vederii Ia un ochi.
181. Infractiunea de vätämare corporalä se poate retine dacä:
a) loviturile aplicate au determinat 90 de zile de ingrijiri medi-
cale;
. ~) l~viturile aplicate au determinat punerea in primejdie a vietii
VICbmet;
c) loviturile aplicate au determinat avortul.
 Infractiuni contra persoanei 41
Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
40
182. z a aplicat lui B, despre care nu ~tia cä este insärcinatä, o lovi- 188. Dacä 'in timpul unei 'incäieräri se cauzeazä moartea unei
turä putemicä 'in zona abdominalä. Lovitura aplicatä a ~rodus avortul,
persoane:
iar B a necesitat 20 de zile de 'ingrijiri medicale pentru vmdecare. a) se va retine infractiunea de omor dacä raptuitorul a aplicat cu
intentie o loviturä de cutit victimei in zona abdominalä, ce a produs
In sarcina lui Z se poate retine:
a) infractiunea de lovire sau alte violente; moartea, fäptuitorul fiind singura persoanä 'inarmatä Ia acea 'incäierare·
b) infractiunea de vätämare corporalä; b) niciun participant nu räspunde penal, dacä nu se poate stabili
c) infractiunea de agresiuni asupra fätului. eine anume a aplicat lovitura mortalä;
c) nu se pedepse~te persoana care a fost prinsä 'in 'incäierare
183. Se sanctioneazä tentativa la: 'impotriva vointei sale.
a) infractiunea de lovire sau alte violente;
b) infractiunea de vätämare corporalä 'in variantä agravatä; 189. Urmarea imediatä a infractiunii de 'incäierare:
c) infractiunea de loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte. a) poate fi aceea~i ca in cazul infractiunii de vätämare corpo-
ralä;
184. Infractiunile de vätämare din culpä ~i cea de loviri sau b) nu poate fi aceea~i ca 'in cazul infractiunii de loviri sau vätä-
vätämäri cauzatoare de moarte: märi cauzatoare de moarte;
a) au acela~i element material; c) poate fi aceea~i ca in cazul infractiunii de lovire sau alte vio-
b) nu au aceea~i formä de vinovätie; lente.
c) nu au acela~i obiect material.
190. Diferenta 'intre intreruperea cursului sarcinii ~i vätämarea
185. Infractiunile de vätämare corporalä ~i cea de vätämare cor- corporalä ce a avut ca urmare avortul apare Ia nivelul:
poralä din culpä: a) elementului material;
a) au aceea~i formä de vinovätie; b) subiectului pasiv;
b) au acela~i obiect juridic; c) situatiei premisä.
c) au acela~i element material.
191. Läsarea färä ajutor a unei persoane aflate 'in dificultate:
186. Infractiunea de lovire sau alte violente ~i cea de loviri sau a) nu constituie infractiune dacä, prin acordarea ajutorului,
vätämäri cauzatoare de moarte: autorul s-ar expune unui pericol grav cu privire la viata, integri-
a) au acela~i element material; tatea corporalä sau sänätatea sa;
b) au aceea~i urmare imediatä; b) are ca obiect material omisiunea de a da ajutorul necesar;
c) nu au aceea~i formä de vinovätie. c) are un subiect activ necalificat.
187. Dacä 'in cursulincäierärii s-a cauzat o vätämare corporalä
192. Determinarea la inceperea sau continuarea practicärii pros-
uneia sau mai multor persoane ~i nu se cunoa~te care dintre partici-
titutiei reprezintä:
panti a produs urmärile: a) infractiunea de trafic de persoane;
a) nu se va angaja räspunderea penalä a niciunui participant;
b) infractiunea de proxenetism;
b) se aplicä tuturor participantilor, mai putin victimei, aceea~i
c) infractiunea de proxenetism in concurs cu cea de trafic de
sanctiune; persoane.
c) victima nu räspunde penal.
 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
42
193. Subiectul activ:
a) este un minor in cazul infractiunii de folosirea unui minor in
scop de cer~etorie; . .. • b) elementul material poate consta intr-un act sexual;
b) nu este calificat in cazul infractmnn de trafic de persoane m
varianta tip;
c) este un functionar public in cazul infractiunii de folosire a
serviciilor unei persoane exploatate.
194. Tentativase sanctioneazä in cazul infractiunii de:
a) supunere la muncä fortatä sau obligatorie;
b) exploatarea cer~etoriei;
c) sclavie.
195. Situatia premisä:
a) in cazul infractiunii de härtuire sexualä constä in existenta
unei relatii de muncä sau similarä; . a) tentativa la omor calificat;
b) in cazul infractiunii de härtuire sexualä constä in pretmderea
in mod repetat de favoruri de naturä sexualä; . . • .
c) in cazul infractiunii de racolare a ~monlo~ 1~ scopun
sexuale constä in propunerea fäcutä de un maJor unu1 mmor de a
intretine acte sexuale.
196. Infractiunea de divulgarea secretului profesional:
a) are un subiect activ calificat, functionarul public;
b) este o infractiune ce aduce atingere vietii private;
c) este o infractiune de serviciu.
197. La infractiunea de violarea vietii private:
a) elementul material poate consta in ati~gerea adus~ vie~ii. pri-
vate prin fotografierea, captarea sau inreg1strarea de. Imagmi . al~
unei persoane aflate intr-o locuintä sau incäpere on dependmta
tinänd de aceasta; . _ . .. .
b) elementul material poate consta in atmgerea ~dusa vietn _Pri-
vate prin ascultarea cu mijloace tehnice sau inreg1strarea aud10 a
unei convorbiri private;
c) subiect activ poate fi o persoanä care a participat la intälnirea
cu persoana vätämatä in cadrul cäreia au fost s~rprinse s~n~tele,
convorbirile sau imaginile, chiar dacä justificä un mteres legitim.
Jnfracfiuni contra persoanei 43
198. in cazul infractiunii de act sexual cu un minor:
a) elementul material poate consta intr-un raport sexual;
c) subiect pasiv poate fi ~i un minor in värstä de 5 ani.
199. Se sanctioneazä ~i sävär~irea unor fapte cu praeterintentie
in cazul:
a) infractiunii de viol;
b) infractiunii de agresiune sexualä;
c) infractiunii de act sexual cu un minor.
200. Dacä X, condamnat anterior pentru o infractiune de viol
care a avut ca urmare moartea victimei, incearcä sä o ucidä pe Y,
insärcinatä (imprejurare cunoscutä de X), fapta avänd ca urmare
pierderea sarcinii, färä ca Y sä decedeze, in sarcina lui X se poate
retine infractiunea de:
b) vätämare corporalä care a avut ca urmare avortul;
c) tentativa la omor simplu in concurs cu intreruperea cursului
sarcmn.
201. Potrivit art. 191 C.pen., infractiunea de determinarea sinu-
ciderii:
a) se pedepse~te mai u~or, potrivit legii, dacä fäptuitorul nu a
reu~it sä convingä victima sä se sinucidä;
b) se pedepse~te mai u~or dacä victima a incercat sä se sinu-
cidä, dar nu a reu~it;
c) se pedepse~te mai grav dacä victima este un minor cu värsta
intre 13 ~i 18 ani.
202. in cazul in care X ii spune lui Y cä s-a säturat sä träiascä,
avänd in vedere cä suferä de diabet ~i ulcer, iar Y ii procurä
acesteia o cantitate mare de aspirinä, läsänd-o sä creadä cä este
otravä, pe care victima o ingereazä färä sä päteascä nimic:
a) in sarcina lui Y nu se poate retine infractiunea de ucidere la
cererea victimei;
b) Y räspunde pentru instigare la inlesnirea sinuciderii;
c) Y räspunde pentru inlesnirea sinuciderii, in varianta atenuatä,
intrucät a avut loc doar o incercare de sinucidere.
44 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
203. Uciderea din culpä (art. 192 C.pen.):
a) se retine in variantä agravatä, dacä prin aceea~i faptä se pro-
duce moartea mai multor persoane;
b) nu se poate retine in concurs formal cu infractiunea de vätä ·
mare corporalä din culpä a altei persoane;
c) nu absoarbe niciodatä infractiunea de conducere sub influenta
alcoolului (art. 336 C.pen.).
204. In cazul infractiunilor contra vietii:
a) obiectul material este reprezentat de corpul unei persoane in
viatä;
b) pluralitatea de victime nu determinä intotdeauna o pluralitate
de infractiuni;
c) forma de vinovätie este intotdeauna intentia.
205. Complicitatea la infractiunea de omor:
a) se retine intotdeauna cänd Ia locul sävär~irii faptei sunt pre-
zente ~i alte persoane decät autorul;
b) poate fi ~i moralä;
c) se poate retine ~i in cazul celui care a procurat autorului o
armä, chiar dacä acesta din urmä ucide o persoanä pe care a con-
fundat-o cu cea pe care dorea sä o ucidä (error in personam).
206. Dacä fäptuitorul ucide victima care a~tepta sä i se elibe-
reze o sumä de bani Ia bancomat, pentru a lua el ace~ti bani:
a) se poate retine infractiunea de omor calificat din interes
material;
b) se poate retine infractiunea de omor calificat pentru a inlesni
sävär~irea altei infractiuni;
c) se poate retine infractiunea de tälhärie, consumatä sau in forma
tentativei, dupä caz.
207. Omorul comis pentru sustragerea de Ia executarea unei
pedepse:
a) se sävär~e~te cu intentie directä calificatä prin scop;
b) nu se poate retine dacä scopul nu a fost atins;
c) poate fi comis ~i pentru a sustrage altä persoanä de Ia exe-
cutarea pedepsei.
Infrac{iuni contra persoanei 45
208. Dacä fäptuitorul love~te victima pentru a o impiedica sä se
apere, dupä care o ucide:
a) infractiunea de lovire se va retine in concurs cu infractiunea
de omor;
b) se va retine infractiunea de omor calificat;
c) nu se poate retine circumstanta agravantä generalä conständ
in sävär~irea faptei profitänd de starea de väditä vulnerabilitate a
victimei.
209. Dacä fäptuitorul impu~cä victima, dupä care, väzänd cä
aceasta nu a decedat, o stranguleazä:
a) se poate retine omorul calificat- comis de o persoanä care a
mai comis un omor sau o tentativä Ia omor;
b) se poate retine un concurs de infractiuni contra vietii;
c) se va retine omor simplu.
210. Infractiunea de omor simplu (art. 188 C.pen.):
a) nu se poate sävär~i in formä continuatä;
b) este o infractiune continuä;
c) poate fi retinutä in concurs formal cu o tentativä Ia omor simplu.
211. Dacä fäptuitorul ucide victima, crezänd cä aceasta este
insärcinatä:
a) se va retine omor calificat sävär~it asupra unei femei gravide,
chiar dacä in realitate victima nu era insärcinatä;
b) nu se va retine infractiunea de omor calificat sävär~it asupra
unei femei gravide, dacä in realitate victima nu era insärcinatä·
c) se poate retine infractiunea de omor calificat asupra a 'douä
persoane dacä victima era intr-adevär insärcinatä.
212. Uciderea Ia cererea victimei:
a) nu poate fi sävär~itä asupra unui minor, in aceastä situatie
retinändu-se intotdeauna infractiunea de omor;
b) nu se poate retine dacä victima are 6 ani;
c) este o infractiune contra integritätii corporale sau sänätätii.
46 Drept penal. Partea specialii- Gutegere de teste grilii
213. Dacä :taptuitorul love~te u~or o persoanä, la cererea repe-
tatä ~i con~tientä a acesteia:
a) se va retine tentativä la infractiunea de ucidere la cererea vic-
timei;
b) se va retine infractiunea de lovire;
c) fapta nu este infractiune.
214. Omorul calificat comis prin cruzimi:
a) se poate retine doar in cazul violentelor fizice asupra victimei;
b) este intotdeauna comis cu premeditare;
c) poate fi comis ~i din interes material.
215. Omorul calificat comis prin cruzimi:
a) poate intra in concurs real cu infractiunea de profanare de
cadavre;
b) nu permite retinerea agravantei generale conständ in sävär-
~irea faptei prin cruzimi [preväzutä de art. 77lit. b) C.pen.];
c) se retine dacä fapta a produs oroare in opinia publicä, chiar
dacä nu a existat o chinuire suplimentarä a victimei.
216. Tentativa la omorul calificat comis cu premeditare:
a) nu este posibilä;
b) se va retine dacä :taptuitorul incearcä sä proeure mijloacele
necesare uciderii victimei, dar nu reu~e~te, astfel incät renuntä la
intentia de a o ucide;
c) se pedepse~te.
217. Dacä X il roagä pe Y sä o ucidä pe Z, promitändu-i o sumä
de bani in acest sens, dupä care ii procurä acestuia mijloacele nece-
sare sävär~irii faptei:
a) X nu räspunde penal dacä Y nu se lasä convins sä sävär-
~eascä fapta;
b) in sarcina lui X se va retine o contributie de instigator, care
absoarbe complicitatea, dacä Y sävär~e~te fapta;
c) in sarcina lui Y se poate retine ~i o infractiune de luare de
mitä dacä acceptä promisiunea lui X.
lnfractiuni conti-a persoanei 47
218. lnfractiunile contra vietii:
a) pot fi toate comise in forma tentativei;
b) nu au in toate situatiile ca urmare moartea unei persoane;
c) prezintä, uneori, un obiectjuridic secundar.
219. in cazul infractiunilor contra persoanei:
a) pluralitatea de victime determinä o pluralitate de infractiuni,
cu exceptia infractiunilor de omor, ucidere din culpä ~i vätämare
corporalä din culpä;
b) obiectul juridic principal constä in viata victimei;
c) infractiunile contra autoritätii se absorb in acestea dacä
victima este functionar public.
220. Uciderea din culpä:
a) se retine in variantä agravatä ori de cäte ori :taptuitorul se aflä
sub influenta alcoolului;
b) absoarbe in mod natural vätämarea corporalä din culpä dacä
victima este ränitä ~i, dupä un interval de timp, decedeazä ca
urmare a actiunii :taptuitorului;
c) este o infractiune contra vietii.
221. Dacä victima X se sinucide in urma amenintärii :taptuito-
rului cä, in caz contrar, il va omori pe fiul acesteia, spre care
indreaptä un pistol:
a) se va putea retine infractiunea de determinarea sinuciderii in
variantä agravatä;
b) se va putea retine infractiunea de omor asupra fiului victimei;
c) se va putea retine infractiunea de omor fatä de X.
222. Infractiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii
(art. 191 C.pen.):
a) poate fi comisä ~i cu intentie depä~itä;
b) poate fi comisä cu intentie directä;
c) poate fi comisä cu intentie indirectä.
48 Drept penal. Partea speciala - Gutegere de teste grila
223. Infractiunea de ucidere din culpä:
a) poate fi comisä doar prin actiune;
b) poate fi comisä atät din culpä cu prevedere, cät ~i din culpä
simplä;
c) nu poate fi retinutä in concurs formal cu altä infractiune de
ucidere din culpä.
224. In cazul infractiunii de lovire sau alte violente:
a) tentativa nu se pedepse~te;
b) poate interveni impäcarea päqilor;
c) pluralitatea de victime determinä retinerea unei pluralitäti de
infractiuni.
225. Infractiunea de vätämare corporalä (art. 194 C.pen.):
a) se poate sävär~i doar cu intentie indirectä;
b) se poate sävär~i ~i cu intentie depä~itä;
c) se poate sävär~i in toate cazurile ~i cu intentie directä.
226. Infractiunea de loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte
(art. 195 C.pen.):
a) se raporteazä doar Ia fapta de lovire sau alte violente
(art. 193 C.pen.), iar nu ~i Ia vätämarea corporalä (art. 194 C.pen.);
b) poate fi retinutä atunci cänd fäptuitorul prevede rezultatul
faptei sale ~i, de~i nu-1 urmäre~te, acceptä producerea lui;
c) sävär~itä asupra unui membru de familie determinä inca-
drarea faptei in violentä in familie raportatä Ia aceastä infractiune,
cu consecinta sporirii limitelor de pedeapsä.
227. In cazul infractiunii de loviri sau vätämäri cauzatoare de
moarte (art. 195 C.pen.):
a) infractiunea se consumä Ia momentul decesului persoanei;
b) fapta nu va antrena räspunderea penalä a fäptuitorului dacä,
Ia momentul exercitärii violentelor, acesta avea 13 ani, iar Ia data
producerii decesului victimei ca urmare a acestor violente, impli-
nise 17 ani;
c) data sävär~irii infractiunii coincide intotdeauna cu data con-
sumärii infractiunii.
lnfractiuni contra persoanei 49
228. Vätämarea corporalä din culpä a unei persoane care a avut
nevoie de 5 zile de ingrijiri medicale:
a) nu este infractiune in nicio imprejurare;
b) reprezintä infractiune dacä fäptuitorul cauzeazä un accident
de circulatie conducänd färä sä fi obtinut vreodatä permisul de
conducere;
c) reprezintä o singurä infractiune in variantä agravatä dacä fäp-
tuitorul consumase bäuturi alcoolice, avänd o imbibatie alcoolicä
de 0,4 g/1 alcool pur in sänge.
229. Infractiunea de rele tratamente aplicate minorului:
a) absoarbe infractiunea de vätämare corporalä;
b) nu absoarbe infractiunea de loviri sau alte violente;
c) nu absoarbe infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal.
230. lnfractiunea de intrerupere a cursului sarcinii (art. 201
C.pen.):
a) are ca urmare imediatä oprirea cursului sarcinii;
b) poate fi sävär~itä ~i de un medic de familie;
c) se pedepse~te chiar dacä subiectul activ este chiar femeia
insärcinatä care i~i provoacä intreruperea cursului sarcinii.
231. Infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal (art. 205
C.pen.):
a) se poate retine in concurs cu infractiunea de rele tratamente
aplicate minorului;
b) se retine in variantä agravatä dacä are ca urmare sinuciderea
victimei;
c) in varianta tip, se pedepse~te ~i in forma tentativei.
232. Räpirea unui nou-näscut:
a) reprezintä infractiunea de lipsire de libertate in varianta tip;
b) reprezintä infractiunea de lipsire de libertate in variantä agra-
vatä;
c) nu reprezintä infractiune, intrucät lipsa consimtämäntului nu
se poate prezuma in defavoarea inculpatului.
 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
50
233. Infractiunea de amenintare:
a) poate privi o faptä pägubitoare indreptatä asupra unei per-
soane apropiate victimei;
b) se retine in variantä agravatä dacä fäptuitorul urmäre~te obti-
nerea unui folos patrimonial;
c) se poate sävär~i ~i prin sms-uri.
234. Infractiunea de viol:
a) se poate comite ~i din culpä;
b) se retine in variantä agravatä dacä sunt violate mai multe
persoane;
c) este o infractiune contra persoanei.
235. Infractiunea de viol: .
a) se retine in variantä agravatä dacä victima locuie~te cu fäp-
tuitorul;
b) nu poate fi retinutä in concurs formal cu infractiunea de
incest;
c) se retine in variantä agravatä dacä s-a sävär~it prin punerea
victimei in imposibilitate de a se apära.
236. X intälne~te intr-o searä in spatele blocului o femeie cu un
copil mic. X ii pune mäna Ia gurä copilului care incepuse sä tipe,
speriat fiind de infäti~area lui X, ~i ii spune femeii cä ii va ucide fiul
dacä aceasta nu intretine relatii sexuale cu el. Dacä victima cedeazä
~i intretine imediat relatiile sexuale solicitate, in sarcina lui X:
a) se poate retine infractiunea de ~antaj;
b) se poate retine infractiunea de viol in variantä agravatä;
c) se poate retine o infractiune de viol in varianta tip.
237. Infractiunea de violarede domiciliu (art. 224 C.pen.):
a) este o infractiune contra persoanei fizice;
b) se retine ~i dacä fäptuitorul pätrunde intr-un loc imprejmuit
unde nu existä nicio constructie;
c) dacä este sävär~itä de trei sau mai multe persoane impreunä,
se va retine circumstanta agravantä generalä preväzutä la art. 77
lit. a) C.pen.
Infractiuni contra persoanei 51
238. Se sanctioneazä ~i sävär~irea unor fapte cu praeterintentie
in cazul:
a) infractiunii de viol;
b) infractiunii de agresiune sexualä;
c) infractiunii de act sexual cu un minor.
239. Atät in cazul infractiunii de ucidere din culpä, cät ~i al
celei de vätämare corporalä din culpä:
a) se va retine o variantä agravatä dacä fapta este comisä de
douä sau mai multe persoane impreunä;
b) pluralitatea de victime determinä retinerea unei variante
agravate a infractiunii respective;
c) dacä victima este membru de familie, se va retine infrac-
tiunea de violentä in familie (art. 199 C.pen.).
240. In cazul infractiunii de amenintare (art. 206 C.pen.):
a) pluralitatea de victime determinä retinerea unei pluralitäti de
infractiuni;
b) pentru existenta infractiunii este necesar ca fapta sä ii fi
cauzat efectiv victimei o stare de temere;
c) amenintarea poate privi ~i o faptä pägubitoare care nu repre-
zintä infractiune.
241. lnfractiunea de ~antaj (art. 207 C.pen.):
a) se retine in variantä agravatä dacä se sävär~e~te in modali-
tatea amenintärii cu darea in vileag a unei fapte reale sau imagi-
nare, compromitätoare pentru persoana amenintatä;
b) se retine in variantä agravatä dacä, de exemplu, fäptuitorul
urmäre~te obtinerea unui folos patrimonial pentru o altä persoanä;
c) se retine in forma tentativei dacä victima nu cedeazä cons-
trängerii ~i sesizeazä organele de politie.
242. X, farmacist, primind un mesaj pe telefon din care rezulta
cu certitudine cä sotia sa Y, de care träia despäftit in fapt de o
lungä perioadä, il in~alä, pleacä nervos de la serviciu, luänd cu el o
cantitate mare dintr-un medicament ~i se intälne~te imediat cu
aceasta pentru a lua pränzul. Profitänd de neatentia victimei, X ii
pune medicamentul in cafea, Y decedänd in urma inghitirii

Drept penal. Partea speciala - Culegere de teste grila
52
acestuia. Avänd in vedere cä X a mo~tenit toatä averea victimei
'inainte de descoperirea omorului ~i cä s-a demanstrat cä, in reali-
tate, cäsätoria dintre X ~i Y era nulä, intrucät Y era deja cäsätoritä:
a) in sarcina lui X se poate retine infractiunea de violentä in
familie (art. 199 C.pen.); .
b) in sarcina lui X se poate retine infractiunea de omor cahficat
comis cu premeditare;
c) in sarcina lui X nu se poate retine infractiunea de omor cah-
ficat comis din interes material.
243. Infractiunea de violarede domiciliu (art. 224 C.pen.):
a) se retine in variantä agravatä dacä este comisä de cätre douä
persoane impreunä, chiar dacä una dintre ele nu räspunde penal;
b) poate fi retinutä in modalitatea pätrunderii larä drept intr-un
loc imprejmuit doar dacä acesta tine de o locuintä, 'incäpere sau
dependintä;
c) se ~onsumä in momentul pätrunderii tarä drept Intr-o locuintä,
indiferent de perioada petrecutä de laptuitor in spatiul respectiv.
244. In cazul infractiunii de ucidere la cererea victimei (art. 190
C.pen.):
a) victima trebuie sä fie membru de familie cu laptuitorul;
b) cererea victimei trebuie sä fie scrisä;
c) subiectul activ poate fi ~i un medic.
245. Infractiunea de intrerupere a cursului sarcinii (art. 201
C.pen.):
a) are un subiect activ calificat;
b) este mai gravä dacä se sävär~e~te larä consimtamäntul femeii
insärcinate;
c) este o infractiune contra vietii private.
246. Infractiunea de loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte
(art. 195 C.pen.):
a) se comite doar cu intentie depä~itä;
b) se retine in variantä agravatä dacä este sävär~itä asupra a
douä sau mai multor persoane;
c) sävär~itä asupra unui membru de familie determinä incadra-
rea faptei in art. 199 C.pen. (violenta in familie) raportat la art. 195
C.pen.
Infracfiuni contra persoanei 53.
~47. In practica instantei supreme s-a stabilit cä fapta inculpa-
tulm care, urmärind sä comitä un viol, nu opre~te ma~ina la insisten-
tele victimei, ~i o constränge astfel pe aceasta sä se arunce din auto-
vehicul, in timpul mersului, ~i sä se accidenteze mortal reprezintä:
a) infractiunea de omor calificat comis pentru a inlesni sau a
ascunde sävär~irea altei infractiuni, in spetä un viol;
. b) tentativä la infractiunea de viol urmat de moartea victimei·
c) infractiunea de determinare sau 'inlesnire a sinuciderii. '
248. Inculpatul a consträns victima sä se arunce de la un etaj
superior al unei clädiri inalte. Victima a fost transportatä de
urgentä la spital ~i a supravietuit. Din expertiza medico-legalä a
~ezultat cä victima a suferit leziuni ce i-au pus in primejdie viata.
In sarcina inculpatului se va retine:
a) infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii in
varianta atenuatä - cänd actele de determinare au fost urmate de o
'incercare de sinucidere;
b) infractiunea de vätämare corporalä in varianta punerii in
primejdie a vietii persoanei;
c) tentativä la infractiunea de omor comisä prin folosirea ener-
giei fizice a victimei.
249. Fapta ospätarului care impinge cu putere, in mod neglijent,
o u~ä batantä ~i love~te astfel victima ce se afla de partea cealaltä a
u~ii, provocändu-i acesteia leziuni ce au necesitat pentru vindecare
91 de zile de 'ingrijiri medicale:
a) reprezintä infractiunea de vätämare corporalä din culpä in
varianta tip, preväzutä de art. 196 alin. (2) C.pen.;
b) reprezintä infractiunea de vätämare corporalä din culpä in
variantä agravatä [art. 196 alin. (3) C.pen.], deoarece nu au fost
respectate mäsurile de prevedere pentru efectuarea unei anumite
activitäti;
c) nu reprezintä infractiune, deoarece activitatea de deschidere
a u~ilor nu este reglementatä ~i nu pot fi stabilite mäsurile de
prevedere incälcate.
54 Drept penal. Partea specialii - Cu/egere de teste grilii
250. Poate exista infractiunea de amenintare atunci cänd:
a) mesajul de pericol vizeazä unprieten al persoanei amenintate;
b) mesajul de pericol vizeazä stoparea unei actiuni sau a unei
atitudini neingäduite, imputabilä persoanei amenintate;
c) mesajul de pericol se referä Ia folosirea unei cäi legale sau Ia
folosirea pe cale licitä a unui drept.
251. Infractiunea de viol poate fi comisä:
a) prin orice act de naturä sexualä;
b) prin raport sexual, chiar dacä acesta nu a fost finalizat;
c) prin orice act de penetrare vaginalä sau oralä.
252. Inculpatul o obligä pe sora sa sä intretinä cu el un raport
sexual amenintänd-o cu cutitul. Inculpatul a comis infractiunea de:
a) viol in variantä agravatä;
b) viol in concurs cu incest;
c)incest.
253. Fapta tatälui de a intretine raporturi sexuale cu fiica sa in
värstä de 5 ani reprezintä:
a) infractiunea de viol in variantä agravatä;
b) infractiunea de act sexual cu un minor;
c) infractiunea de viol in concurs cu infractiunea de incest.
II. Infractiuni contra patrimoniului
254. Prin infractiunea de furt:
a) posesia de rea-credintä este ocrotitä in orice imprejurare;
b) posesia de rea-credintä nu este ocrotitä in nicio imprejurare;
c) posesia de rea-credintä nu este ocrotitä contra proprietarului
bunului mobil.
255. lnfractiunea de furt nu poate avea ca obiect material:
a) imobilele prin destinatie;
b) lucrurile ce nu apaqin cuiva (res nullius);
c) lucrurile abandonate de posesorul Ior (res dere/ictae).
256. Poate exista infractiunea de furt atunci cänd:
a) bunul in cauzä apaqine taptuitorului;
b) bunul in cauiä fusese inmänat taptuitorului de cätre persoana
vätämatä;
c) bunul in cauzä fusese pierdut.
257. Fapta unei persoane care väzänd cä din incinta unei intre-
prinderi s-a aruncat peste gard de cätre o persoanä necunoscutä o
saco~ä despre care ~i-a dat seama cä ar contine bunuri furate din
unitate ~i pe care ~i-a insu~it-o, reprezintä:
a) infractiunea de täinuire;
b) infractiunea de furt;
c) infractiunea de insu~ire a bunului gäsit.
258. Fäptuitorul a sustras pa~aportul victimei cu intentia de a-1
folosi peste o säptämänä pentru trecerea frontierei, cänd urma sä-~i
atribuie altä identitate. Avänd in vedere cä inculpatul a fost descoperit
imediat dupä sustragerea pa~aportului, in sarcina sa se poate retine:
a) infractiunea de fals privind identitatea;
b) infractiunea de furt simplu (art. 228 C.pen.);
c) infractiunea de furt calificat (art. 229 C.pen.).
56 Drept penal. Partea specialii - Gutegere de teste grilii
259. Dacä un conducätor auto transportä bunuri ce au fost luate
in primire de insotitorul transportului ~i i~i insu~e~te o parte din
ele, fapta reprezintä infractiunea de:
a) gestiune frauduloasä;
b) furt;
c) delapidare.
260. Dacä Ia comiterea furtului autorul a fost ajutat nemijlocit
de alte persoane, care insä nu au ~tiut cä se comite o infractiune,
incadrareajuridicä va fi:
a) furt simplu;
b) furt calificat;
c) furt simplu ~i instigare Ia furt (in forma participatiei improprii).
261. Sunt aplicabile dispozitiile art. 231 alin. (1) C.pen. privind
pedepsirea unor furturi Ia plängerea prealabilä in cazul in care
subiectul activ este:
a) o persoanä care locuie~te cu victima;
b) gäzduitorul care sävär~e~te furtul in paguba celui pe care 1l
gäzduie~te;
c) gäzduitul care sustrage bunuri de Ia persoana care 1l gäz-
duie~te.
262. Fapta inculpatilor de a sustrage un autoturism, de a se
deplasa cu el in alt ora~ unde l-au dezmembrat ~i au vändut piesele
componente constituie:
a) infractiunea de furt de folosintä in concurs cu infractiunea de
furt calificat;
b) infractiunea de furt de folosintä in concurs cu infractiunea de
distrugere;
c) infractiunea de furt simplu.
263. Infractiunea de furt se considerä a fi consumatä ~i dacä:
a) actiunea de deposedare a persoanei vätämate a inceput, dar
ea nu a fost dusä pänä Ia capät;
b) raptuitorul nu a reu~it sä pästreze bunurile, fiind prins ime-
diat dupä sustragere;
Infrac{iuni contra patrimoniului
57
C) Iaptuitoru} SUStrage bunul dintr-un }oc asigurat CU pazä, dar
nu reu~e~te sä treacä de paznic.
264. Inscrisurile pot fi obiect material al infractiunii de furt:
a) doar dacä au valoare economicä;
b) doar dacä apartin unei (unor) persoane;
c) indiferent dacä au sau nu valoare economicä.
265. Consumarea infractiunii de furt are loc in momentul:
a) realizärii apropriatiunii (deposedarea victimei ~i imposedarea
raptuitorului);
b) realizärii aprehensiunii (apucarea bunului de cätre raptuitor);
c) deplasärii bunului de cätre Ia.ptuitor pänä Ia locul unde dorea
sä-I ducä sau sä-1 ascundä.
266. Dacä raptuitorul pätrunde rarä drept Intr-o locuintä in care
locuiau douä persoane ~i sustrage bunuri apartinänd amändurora,
incadrarea juridicä va retine:
a) douä infractiuni de furt calificat;
b) o infractiune de furt calificat;
c) o infractiune de furt calificat in concurs cu infractiunea de
violare de domiciliu.
267. Pätrunderea raptuitorului intr-un apartament ~i sustragerea
unei pluralitäti de bunuri pentru al cäror transport se realizeazä mai
multe drumuri intre apartament ~i autoturismul säu reprezintä:
a) o infractiune de furt;
b) o infractiune de furt in formä continuä;
c) o infractiune de furt in formä continuatä.
268. Nu reprezintä infractiunea de furt calificat:
a) luarea unui bun mobil din posesia altuia prin amenintarea cu
o armä;
b) sustragerea unor bunuri in timpul unei calamitäti;
c) sustragerea unui bun prin scoaterea din functiune a unui sis-
tem de supraveghere.
58 Drept penal. Partea specialii - Gutegere de teste grilii
269. Fapta ~oferului de taxi care, de~i observä cä partea vätä-
matä coboarä din ma~inä färä sä-~i recupereze un bun depus pe
bancheta din spate, nu o atentioneazä, iar ulterior i~i insu~e~te
bunul respectiv, reprezintä infractiunea de:
a) insu~irea bunului gäsit [art. 243 alin. (1) C.pen.];
b) furt (art. 228 C.pen.);
c) furt calificat [sävär~it intr-un mijloc de transport in comun-
art. 229 alin. (1) lit. a) C.pen.].
270. Elementul circumstantial al sävär~irii unei infractiuni de
cätre "o persoanä mascatä, deghizatä sau travestitä" este specific:
a) infractiunii de furt calificat;
b) infractiunii de tälhärie;
c) unor infractiuni contra patrimoniului (furt, tälhärie), dar ~i
unor alte categorii de infractiuni (infractiuni contra persoanei, infrac-
tiuni de fals).
Infractiuni contra patrimoniului 59
. 273. Pentru aprecierea existentei infractiunii de furt sävär~it "in
timpul noptii" se intrebuinteazä in practica judiciarä:
a) criteriul astrünomic;
b) criteriul geografic;
c) criteriul realitätii.
274. In cazul in care fäptuitorul pätrunde intr-o magazie ziua,
cautä bunuri care il intereseazä ~i päräse~te magazia in timpul nüptii
cu o multitudine de bunuri pe care le-a sustras se poate retine:
a) ü infractiune de furt calificat in varianta de Ia art. 229
alin. (1) lit. b) (in timpul nüptii);
b) ü infractiune de furt simplu, intrucät activitatea infractionalä
a inceput in timpul zilei;
c) ü infractiune de furt simplu in cüncurs cu ü infractiune de
furt calificat in varianta preväzutä Ia art. 229 alin. (I) lit. b) (in
timpul nüptii).

271. Sävär~irea infractiunii de furt calificat prin escaladare
[art. 229 alin. (1) lit. d) C.pen.] presupune:
a) inläturarea unui obstacol ce se interpune intre fäptuitor ~i
bunul pe care acesta intentioneazä sä-1 sustragä;
b) depä~irea unui obstacol ce se interpune intre fäptuitor ~i
bunul pe care acesta intentioneazä sä-1 sustragä;
c) päräsirea de cätre fäptuitor a locului sävär~irii furtului prin
alte locuri decät cele normal intrebuintate pentru intrareal ie~irea
persoanelor.
272. Furtul unui bun dintr-un autobuz aflat in serviciu, dar oprit
la capät de Iinie, reprezintä:
a) furt calificat, intrucät prive~te un mijloc de transport sau
orice alt mijloc de interventie la incendiu, la accidente de cale
feratä, rutiere, navale sau aeriene ori in caz de dezastru [art. 229
alin. (3) lit. e) C.pen.];
b) furt calificat, sävär~it intr-un mijlüc de transpürt in cümun
[art. 229 alin. (1) lit. a) C.pen.];
c) furt simplu, intrucät autübuzul, neavänd niciun cälätür ~~
fiind üprit, nu servea ca mijlüc de transpürt in Cümun.
275. Furtul calificat sävär~it prin efractie:
a) presupune depä~irea unui übstacül interpus intre fäptuitor ~i
bunul pe care acesta intentiüneazä sä-1 sustragä;
b) absoarbe infractiunea de distrugere;
c) püate avea ca obiect material ~i energia electricä.
276. Dacä ü infractiune de furt este cümisä de 4 persüane
impreunä in timpul nüptii, se püate retine:
a) ü infractiune de furt calificat;
b) ü infractiune de furt simplu cu aplicarea circumstantei agra-
vante preväzute .de art. 77 lit. a) C.pen. (fapta sävär~itä de 3 sau
mai multe persüane impreunä);
c) ü infractiune de furt calificat cu aplicarea circumstantei agra-
vante preväzute de art. 77 lit. a) C.pen.
277. Furtul calificat sävär~it prin efractie:
a) nu implicä intütdeauna ü viülare de dümiciliu;
. b) nu püate fi sävär~it asupra unui bun mobil;
c) implicä inläturarea unui übstacül interpus intre fäptuitür ~i
bunul pe care acesta intentiüneazä sä-1 sustragä.
 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
60
278. Sustragerea unui bun de cätre un fäptuitor reprezintä:
a) infractiunea de furt calificat dacä fäptuitorul are asupra sa o
armä, pe care nu o folose~te;
b) infractiunea de furt calificat sävär~it intr-un mijloc de trans-
port in comun dacä sustragerea are loc intr-un taxi;
c) infractiunea de furt calificat dacä fapta are loc prin spargerea
sediului unei societäti comerciale.
279. Nu reprezintä furt calificat (art. 229 C.pen.) furtul comis:
a) asupra unui bun ce face parte din patrimoniul cultural;
b) asupra unei persoane aflate in imposibilitate de a-~i exprima
opinia;
c) asupra unei persoane aflate in stare de somn.
280. Reprezintä furt calificat (art. 229 C.pen.):
a) sustragerea unui certificat de inmatriculare;
b) sustragerea instalatiilor de sigurantä ~i dirijare a traficului
naval;
c) sustragerea unor componente ale retelelor electrice.
281. Reprezintä furt calificat (art. 229 C.pen.) furtul:
a) de titei aflat in conducte;
b) unui act care serve~te pentru legitimare;
c) unui inscris cu valoare economicä.
282. Tälhäria are ca formä de vinovätie intentia directä in cazul
in care:
a) a avut ca urmare moartea victimei (art. 236 C.pen.);
b) a avut ca urmare leziuni care au necesitat pentru vindecare
20 de zile de ingrijiri medicale;
c) a avut ca urmare vätämarea corporalä a victimei [art. 234
alin. (3) C.pen.].
283. La infractiunea de tälhärie tentativa este pedepsitä:
a) doar Ia tälhäria simplä;
b) atät Ia tälhäria simplä, cät ~i Ia tälhäria calificata;
c) Ia tälhäria simplä ~i Ia tälhäria calificatä, cu exceptia cazului
in care fapta a avut ca urmare vätämarea corporalä [art. 234
alin. (3) C.pen.].
lnfracfiuni contra patrimoniului 61
284. Reprezintä infractiunea de tälhärie (art. 233 C.pen.):
a) furtul sävär~it prin intrebuintare de insulte;
b) furtul urmat de intrebuintarea de amenintäri pentru pästrarea
bunului furat;
c) furtul sävär~it prin punerea victimei in stare de incon~tientä
sau neputintä de a se apära.
285. Tälhäria se va retine in varianta calificatä atunci cänd:
a) a avut ca urmare vätämarea corporalä;
b) a fost sävär~ita prin efractie;
c) a fost sävär~itä asupra unui mijloc de transport.
286. Tälhäria este o infractiune:
a) complexä;
b) de obicei;
c) contra patrimoniului.
287. Elementul material al infractiunii de tälhärie este:
a) un bun mobil;
b) acela~i ca Ia infractiunea de furt, Ia care se adaugä folosirea
violentei fizice sau psihice;
c) degradarea unui bun mobil prin folosirea violentei fizice sau
psihice.
288. Fapta inculpatilor care, prin violente ~i amenintäri, au
obligat un barman sä Je serveascä bäuturi alcoolice, al cäror cost au
refuzat sä-1 achite, constituie:
a) infractiunea de tälhärie;
b) infractiunea de ~antaj;
c) infractiunea de lovire sau alte violente in concurs cu infrac-
tiunea de in~eläciune.
289. Fapta inculpatului de a pätrunde in locuinta victimei, de a
o imobiliza, de a o ameninta cu moartea pentru a spune unde tine
banii ascun~i ~i päräsirea locuintei inainte de a-i gäsi din cauza
declan~ärii unei alarme, in cazul in care leziunile produse de imo-
bilizare au necesitat 3 zile de 'ingrijiri medico-legale, reprezintä:
 Drept penal. Partea specialii- Culegere de teste grilii
62
a) infractiunea de lipsire de libertate, infractiunea de amenin-
tare, infractiunea de tentativä la furt, infractiunea de loviri sau alte
violente aflate 'in concurs;
b) infractiunea de lipsire de libertate 'in concurs cu infractiunea
de tentativä la furt;
c) infractiunea de tentativä la tälhärie.
290. Faptele de a-i aplica victimei o loviturä, de a-i sustrage
ceasul ~i de a-i aplica ulterior alte lovituri pentru a o lmpiedica sä
riposteze reprezintä infractiunea de:
a) furt 'in concurs cu cea de lovire ~i alte violente;
b) tälhärie 'in concurs cu cea de lovire sau alte violente;
c) tälhärie.
291. Existä infractiunea de tälhärie 'in cazul 'in care:
a) furtul este urmat de lntrebuintarea de amenintäri pentru päs-
trarea bunului furat;
b) furtul este sävär~it prin amenintarea victimei cu o armä ante-
rior luärii bunului;
c) furtul este sävär~it asupra unei persoane care se afla 'in stare
de incon~tienta.
292. Actiunea penalä se pune lntotdeauna 'in mi~care la plan-
gerea prealabilä a persoanei vätämate la infractiunea de:
a) furt simplu (art. 229 C.pen.);
b) furt calificat (art. 229 C.pen.), dacä victima este sotia fäptui-
torului;
c) tälhärie simplä.
293. In cazul infractiunii de tälhärie:
a) infractorul profitä de starea preexistentä de incon~tientä sau
de neputintä a victimei de a se apära ori de a-~i exprima vointa;
b) victima poate fi supusä ~i unei violente morale;
c) persoana asupra cäreia se exercitä violente nu este in mod
obligatoriu cea care suferä prejudiciul patrimonial.
294. Nu reprezintä tälhärie calificatä:
a) sävär~irea faptei de cätre o persoanä mascatä, deghizatä sau
travestitä;
Infrac{iuni contra patrimoniului 63
b) sävär~irea faptei asupra unui magistrat, politist, jandarm sau
asupra unui militar;
c) sävär~irea faptei in timpul unei calamitäti.
2?5·. ~~ cazul in care _do.i fäptuitori, dupä o intelegere prealabilä,
ataca vichma, unul sävar~md acte de violentä, iar celälalt susträ-
gänd bunul de la victimä, se va putea retine:
a) infractiunea de lovire sau alte violente pentru unul dintre
fäptuitori ~i infractiunea de furt pentru celälalt;
?) i.nfr~c~iunea. de tentat~vä de tälhärie pentru cel ce a aplicat
lov1tunle ~~ mfractmnea de talhärie pentru celälalt fäptuitor;
c) coautorat la infractiunea de tälhärie.
296. In cazul infractiunii de tälhärie:
. a) fapt~ este ~nfr~ctiune de tälhärie dacä bunul este predat ime-
diat fäptmtorulm ch1ar de cätre victimä, in urma consträngerii la
care a fost supusä;
b) ca ~i in cazul infractiunii de ~antaj, suntem in prezenta unei
infractiuni de pericol;
c) fapta intra in concurs cu infractiunea de ultraj atunci cänd
victi~a violentei este un functionar public care indepline~te o
functie ce implicä exercitiul autoritätii de stat.
297. La infractiunea de tälhärie:
a). atunci cänd s_urvine decesul victimei ca urmare a violentelor
exerc1tate asupra e1 de cätre fäptuitor, acest rezultat este acceptat
de cätre fäptuitor, dar nu este urmärit;
b) a~~asta ex~stä. atunci cänd violentele sunt sävär~ite in scopul
com1tem furtulm on pentru ca fäptuitorul sä pästreze bunul sustras,
sä ~teargä urmele infractiunii ori sä-~i asigure scäparea;
c) se retine tälhäria calificatä dacä se sustrag componente ale
sistemelor de irigatii.
298. Dacä fäptuitorul solicitä victimei sä-i predea haina, ame-
nintänd-o cu un cutit ~i victima se conformeazä, incadrarea juridicä
va fi:
a) ~antaj (art. 207 C.pen.);
b) amenintare (art. 206 C.pen.);
c) tälhärie (art. 233 C.pen.).
 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
64
299. Fapta inculpatului de a imbränci victima care se afla la vola-
nul unui autoturism, de a lua acest autoturism ~i de a pleca de la locul
faptei cu el, urmatä de restituirea autoturismului dupä numai o zi:
a) reprezintä infractiunea de furt de folosintä;
b) nu reprezintä infractiune;
c) reprezintä infractiunea de tälhärie.
300. Legarea mäinilor victimei pentru a-i fi luat bunul de cätre
raptuitor poate constitui infractiunea de:
a) lipsire de libertate in mod ilegalin concurs cu furt;
b) tälhärie; A _
c) lipsire de libertate in mod ilegalin concurs cu talhar~e, chmr
dacä victima este eliberatä imediat dupä sustragerea bunulm.
301. Sustragerea unui bun de la o persoanä aflatä in stare de
incon~tientä:
a) reprezintä infractiunea de tälhärie dacä raptuitorul a profitat
de aceastä stare a victimei preexistentä actiunii sale;
b) reprezintä infractiunea de furt dacä victima ~i-a provocat
aceastä stare; . a) furt;
c) reprezintä infractiunea de tälhärie in cazul in care fäptuitorul
a provocat starea de incon~tientä a victimei.
302. Aplicarea mai multor lovituri cu toporul in zone vitale, ce
a avut ca urmare decesul victimei ~i a fost insotitä de insu~irea de
cätre raptuitori a unor bunuri apartinänd acesteia, reprezintä infrac-
tiune de: A •
a) omor calificat [art. 189 lit. d) C.pen.- pentru a mlesm sau a
ascunde sävär~irea altei infractiuni];
b) tälhärie urmatä de moartea victimei (art. 236 C.pen.); .
c) omor calificat [art. 189 lit. d) C .pen.] in concurs cu mfrac-
tiunea de tälhärie (art. 233 C.pen.).
303. Aplicarea unor lovituri victimei in vederea sustragerii unor
bunuri ~i abandonarea locului faptei inainte ca bunurile sä poatä fi
sustrase reprezintä:
a) infractiunea de lovire in concurs cu infractiunea de furt;
b) tentativä la infractiunea de tälhärie;
c) infractiunea de lovire sau alte violente.
lnfractiuni contra patrimoniului 65
304. In cazul in care raptuitorul amenintä cu bätaia douä per-
soane, consträngändu-le astfel sä-i predea bunurile personale ce le
aveau asupra lor, fapta constituie:
a) o infractiune de tälhärie;
b) douä infractiuni de tälhärie aflate in concurs;
c) o infractiune de tälhärie calificatä.
305. In cazul in care raptuitorul aplicä mai multe lovituri vic-
timei intrucät aceasta nu dorea sä-1 insoteascä intr-un loc anume,
iar dupä ce victima se präbu~e~te la pämänt o deposedeazä de un
• •
ceas, de~i initial nu manifestase aceastä intentie, se va retine:
a) o infractiune de lovire sau alte violente in concurs cu o
infractiune de furt;
b) o infractiune de tälhärie;
c) o infractiune de lovire sau alte violente in concurs cu o
infractiune de tälhärie.
306. Insu~irea unui bun mobil al altuia, aflat la raptuitor, poate
reprezenta:
b) insu~irea bunului gäsit;
c) abuz de incredere.
307. In cazul infractiunii de abuz de incredere (art. 238 C.pen.):
a) simpla abtinere de a restitui bunul la epuizarea termenului
pänä la care subzistä detentia nu reprezintä un "refuz de restituire";
b) nu este necesar ca refuzul sä constituie un räspuns la o cerere
fermä, indubitabilä a celui care a transferat detentia bunului;
c) refuzul trebuie sä fie adresat celui care a incredintat bunulin
detentie, mandatarului acestuia ori proprietarului bunului.
308. X a imprumutat lui Y un autoturism pentru o säptämänä.
La implinirea termenului, Y a refuzat sä-i restituie bunul lui X,
de~i acesta 1-a solicitat in repetate ränduri. Fapta lui Y reprezintä
infractiunea de:
a) furt;
b) abuz de incredere;
c) in~eläciune.
66 Drept penal. Partea specialii- Culegere de teste grilii
309. Poate exista infractiunea de abuz de incredere (art. 238
C.pen.) in cazul in care fäptuitorul i~i insu~e~te:
a) o sumä de bani pe care avea obligatia sä o depunä Ia C.E.C.
pe numele proprietarului;
b) o sumä de bani care ii fusese datä cu titlu de imprumut;
c) o sumä de bani care ii fusese inmänatä pentru a procura pläti-
torului anumite servicii (o excursie, un bilet Ia spectacol etc.).
310. In cazul infractiunii de abuz de incredere, fäptuitorul poate
detine bunul in baza:
a) unui contract translativ de proprietate;
b) unui act al unei autoritäti;
c) in baza unui contract de imprumut de folosintä.
311. Situatia premisä Ia infractiunea de abuz de incredere este:
a) existenta unui titlu in baza cäruia fäptuitorul detine bunul;
b) insu~irea pe nedrept a unui bun de cätre subiectul activ;
c) existenta unui act translativ de proprietate.
312. Subiectul activ Ia infractiunea de abuz de incredere trebuie
sä fie:
a) detentorul precar al bunului;
b) proprietarul bunului;
c) posesorul bunului.
313. Infractiunea de abuz de incredere nu este posibilä in cazul:
a) unui contract de imprumut de comodat;
b) unui imprumut de consumatie (mutuum);
c) in cazul unei obligatii alternative, cänd debitorul are posibili-
tatea alegerii prestatiei.
314. Latura subiectivä Ia infractiunea de abuz de incredere este
formatä din:
a) intentie directä sau indirectä;
b) praeterintentie;
c) intentie sau culpä.
Infractiuni contra patrimoniului 67
315. Poate fi obiect material al infractiunii de abuz de incredere:
a) o sumä de bani datä cu titlu de imprumut;
b) un bun imobil prin destinatie;
c) un bun mobil corporal.
316. lnfractiunea de abuz de incredere:
a) are ca situatie premisä un titlu in baza cäruia fäptuitorul
detine bunul;
b) existä ~i atunci cänd fäptuitorul folose~te pe nedrept bunul
incredintat de victimä cu un titlu ~i intr-un anumit scop;
c) se sävär~e~te prin simpla abtinere a fäptuitorului de a restitui
bunulla expirarea termenului detentiei.
317. Existä gestiune frauduloasä in variantä agravatä [art. 242
alin. (2)-(3) C.pen.] atunci cänd:
a) pagubele sunt pricinuite de lichidatorul averii debitorului;
b) fapta este sävär~itä cu ocazia administrärii bunurilor;
c) fapta este sävär~itä in scopul de a dobändi un folos material.
318. Sustragerea de cätre tutore a unei pärti din pensia de urma~
~i din alocatia de stat cuvenitä minorilor aflati sub tutela sa consti-
tuie infractiunea de:
a) furt;
b) gestiune frauduloasä;
c) abuz de incredere.
319. Obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloasä
poate fi:
a) doar un bun mobil;
b) o sumä de bani;
c) o universalitate de bunuri mobile ~Vsau imobile.
320. Subiect activ al infractiunii de gestiune frauduloasä poate fi:
a) un administrator al averii unei persoane fizice;
b) orice persoanä care aduce atingere patrimoniului unei persoane;
c) persoana care are sarcina de a administra sau conserva
averea altei persoane.
 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
68
321. Elementul material Ia infractiunea de gestiune frauduloasä
constä:
a) exclusiv dintr-o actiune de insu~ire, folosire sau traficare a
bunurilor administrate;
b) in orice act de administrare sau conservare voit defectuos
care este producätor de pagube;
c) in orice act din care rezultä dobändirea unui folos material de
cätre fäptuitor.
322. La infractiunea de gestiune frauduloasä:
a) impäcarea päqilor inläturä räspunderea penalä;
b) tentativa, de~i posibilä, nu este incriminatä;
c) actiunea penalä se pune in mi~care Ia plängerea prealabilä a
persoanei vätämate.
323. Infractiunea de in~eläciune are o situatie premisä:
a) ln toate cazurile, ~i anume existenta unei conventii civile sau
comerciale;
b) numai in cazulin~eläciunii privind asigurärile (art. 245 C.pen.);
c) in nicio situatie, in~eläciunea putänd avea loc numai ulterior
sau cel mult concomitent incheierii unui contract.
324. La infractiunea de in~eläciune:
a) obiectul material poate fi un bun imobil;
b) obiectul material este doar un bun mobil;
c) obiectul material poate consta Intr-o sumä de bani.
325. Fapta inculpatului de a falsifica grosolan un loz, prin
aplicarea mentiunii "Cä~tigätor-Dacia 131 0" cu un pix ro~u ~i de
a-1 vinde unui bäträn in schimbul verighetei acestuia:
a) reprezintä infractiunea de in~eläciune in concurs cu infrac-
tiunea de fals materialln inscrisuri oficiale;
b) nu reprezintä infractiune;
c) reprezintä infractiunea de in~eläciune.
Jn.fracfiuni contra patrimoniului 69
326. La infractiunea de in~eläciune (art. 244 C.pen.) urmarea
imediatä constä:
a) intr-o stare de pericol cu privire Ia patrimoniul victimei;
b) intr-o pagubä ce se produce in patrimoniul victimei;
c) in obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material
injust.
327. Tentativa in cazul infractiunii de in~eläciune:
a) nu este posibilä;
b) este posibilä (atät in modalitatea inceperii actiunii de indu-
cere in eroare a subiectului pasiv ~i intreruperea acestei actiuni, cät
~i in modalitatea sävär~irii integrale a actiunii, färä ca totu~i
paguba sä se producä), insä nu este incriminatä;
c) este posibilä ~i este incriminatä.
328. Infractiunea de in~eläciune sävär~itä prin intrebuintarea de
nume sau calitäti mincinoase ori de alte mijloace frauduloase:
a) poate intra in concurs cu alte infractiuni (fals, uz de fals,
falsul privind identitatea etc.);
b) absoarbe in mod natural infractiunile de fals, färä aceste ele-
mente circumstantiale neputändu-se retine sävär~irea infractiunii de
in~eläciune in forma agravatä preväzutä Ia art. 244 alin. (2) C.pen.;
c) conferä infractiunii de ln~eläciune caracter de infractiune
complexä.
329. La infractiunea de in~eläciune (art. 244 C.pen.):
a) vinovätia nu poate imbräca ~i forma culpei;
b) urmarea imediatä constä intr-o stare de pericol;
c) obiectul material poate sä fie un bun imobil.
330. Infractiunea de in~eläciune (art. 244 C.pen.):
a) are intotdeauna obiect material;
b) poate avea ca obiect material doar bunuri mobile;
c) poate avea ca obiect material atät bunuri mobile cät ~i imobile.
331. Existä in~eläciune in variantä agravatä atunci cänd fapta:
a) se comite in scopul de a obtine un folos material injust;
b) se comite prin mijloace frauduloase;
c) este sävär~itä prin folosire de nume sau calitäti mincinoase.
70 Drept penal. Partea specialii- Culegere de teste grilii
332. Tentativase pedepse~te la infractiunea de:
a) abuz de incredere (art. 213 C.pen.);
b) bancrutä frauduloasä (art. 241 C.pen.);
c) in~eläciune (art. 244 C.pen.).
333. Vänzarea dupä 3 zile a unui bun de cätre cel care 1-a gäsit:
a) intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de abuz de
incredere;
b) intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de insu~ire
a bunului gäsit;
c) nu este infractiune.
334. Infractiunea de distrugere a bunului propriu se poate
sävär~i ~iprin: . poate consta in:
a) impiedicarea luärii mäsurilor de conservare a unm bun care
face parte din patrimoniul cultural ~i care apartine fäptuitorului;
b) incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc, fiind
o formä agravatä dacä este de naturä sä punä in pericol alte
persoane sau bunuri;
c) poluare fonicä.
335. Degradarea autoturismului propriu, marca Dacia, prin apli-
carea cu intentie a mai multor lovituri de topor:
a) reprezintä infractiunea de distrugere, preväzutä de art. 253
C.pen., elementul material conständ in "aducerea in stare de nein-
trebuintare a bunului";
b) reprezintä infractiunea de distrugere calificatä;
c) nu reprezintä infractiune.
336. Incendierea cu intentie de cätre fäptuitor a propriei case, aflatä
in preajma altor imobile, care ar fi putut la rändullor sä ia foc:
a) reprezintä infractiunea de distrugere;
b) nu reprezintä infractiune;
c) reprezintä infractiunea de distrugere calificatä.
337. Infractiunea de distrugere (art. 253 C.pen.):
a) este o infractiune de pericol;
b) se poate sävär~i prin actiune sau inactiune;
c) se pedepse~te doar in unele situatii dacä rämäne in stadiul de
tentativä.
Infractiuni contra patrimoniului 71
338. Urmarea imediatä a infractiunii de distrugere (art. 253
C.pen.) poate consta in:
a) crearea unei stäri de pericol;
b) aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun;
c) degradarea unui bun.
339. Tentativa la infractiunea de distrugere din culpä:
a) este posibilä, dar nu se pedepse~te;
b) este incriminatä;
c) nu este posibilä.
340. Elementul material la infractiunea de tulburare de posesie
a) refuzul de a elibera imobilul aflat in posesia altuia, ocupat
färä drept in intregime sau in parte;
b) ocuparea färä drept, in intregime sau in parte, a unui imobil;
c) pätrunderea färä drept intr-un domiciliu in vederea sustra-
gerii unui bun.
341. La infractiunea de tulburare de posesie (art. 256 C.pen.):
a) obiectul material poate fi doar un bun imobil;
b) tentativa este incriminatä;
c) consumarea are loc instantaneu, la momentul inträrii fäptui-
torului intr-un imobil.
342. Situatia premisä Ia infractiunea de tulburare de posesie
(art. 256 C.pen.) constä in:
a) stäpänirea in fapt a unui imobil de cätre o altä persoanä decät
fäptui torul;
b) existenta unui proces civil cu privire Ia bun;
c) posesia bunului mobil de cätre subiectul pasiv.
343. Obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie este:
a) un bun imobil;
b) un bun mobil sau imobil;
c) ocuparea färä drept a unui imobil aflat in posesia altuia.
72 Drept penalo Partea specialii - Culegere de teste grilii Infractiuni contra patrimoniului 73
344. Infractiunea de tulburare de posesie: 349. Fapta de a avea o intelegere prealabilä cu autorul unui furt
a) este o infractiune contra patrimoniului; de a-i depozita bunurile sustrase poate constitui infractiunea de:
b) este o infractiune continuä; a) täinuire;
c) este o infractiune de obiceio b) complicitate la furt;
c) favorizarea fäptuitorului.
345. Elementul material la infractiunea de tulburare de posesie
poate consta ~i in: 0 0 0 350. lnfractiunea de tälhärie:
a) dreptul de proprietate publicä asupra unm teren mtravtlan,
0

a) este o infractiune complexä;

b) un teren aflat sub apä; b) presupune ca, intotdeauna, violenta sä fie anterioarä sustra-
c) ocuparea in intregime sau in parte a unui imobil aflat in gerii unui bun;
posesia altuia, färä consimtämäntul säuo c) absoarbe infractiunea de lovireo

346. Tulburarea de posesie este o infractiune: 0 0 0

351. La infractiunea de furt:
a) simplä, putänd intra in concurs cu alte infractmm (lovtrea sau
a) posesia de bunä-credintä nu este protejatä impotriva proprie-
alte violente, amenintare); tarului bunului;
b) complexä; b) posesia de rea-credintä este protejatä in raport cu proprietarul
c) complexä doar in variantä agravatäo bunului;
c) posesia de rea-credintä este protejatä cänd autorul nu este
347. Dacä fäptuitorul ocupä un imobil färä drept ~~ ~pl~c~ in
proprietarul sau detentorul precar al bunului.
acest scop subiectului pasiv lovi~ri cau~atoo~~eo de ~ataman ce
necesitä pentru vindecare 30 de ztle de mgnJm medtcale, fapta
352. Sustragerea unor bunuri dintr-un autoturism ~i surprin-
reprezintä infractiunea de:
derea, de cätre politie, a autorului längä autoturism, cu bunurile
a) tulburare de posesie;
sustrase asupra sa:
b) tulburare de posesie in variantä agr~vatä; 0

c) tulburare de posesie in concurs cu mfractmnea de lovtre sau

0
a) constituie furt in formä consumatä;
b) constituie tentativä la infractiunea de furt;
alte violenteo
c) nu constituie infractiune, deoarece fapta se afla in sfera acte-
lor preparatorii.
348. Prin incriminarea tulburärii de posesie: 0 0

a) nu este ocrotitä posesia de bunä-credintä impotnva propneta-

353. Fapta celui care, cä~tigänd lncrederea victimei, ii oferä
rului;
acesteia o bäuturä in care pusese un somnifer, dupä care, profitänd
b) este ocrotitä doar proprietat~a; ~ ~ 0

c) este ocrotitä chiar ~i poses1a de re~-credmta, 0 1~potnvoa on~

0 0
de starea de somn a victimei, Ii furä bunurile, reprezintä:
a) infractiunea de abuz de incredere;
cärei persoane, cu exceptia proprietarulm sau a detmatorulm unm
b) infractiunea de furt;
drept real asupra imobiluluio
c) infractiunea de tälhärieo
74 Drept penal. Partea specialli- Cu/egere de teste grilli
354. Reprezintä abuz de incredere:
a) refuzul de a restitui o sumä de bani primitä cu titlu de impru-
muto
b) refuzul de a restitui o sumä de bani incredintatä spre a fi
depusä la bancä; . 0 • _
0
c) refuzul de a restitui o cantitate de combustlbll pnmlta cu tltlu
de imprumut, pentru a fi folositä la incälzire pe timpul iernii.
355. Fapta persoanei care cere de la detinätor un lucru spre a-l
vedea ~i, dupä ce-l prive~te, fuge cu el, reprezintä:
a) furt;
b) in~eläciune;
c) abuz de incredere.
356. X ~i Y se decid sä sustragä bunuri dintr-un autoturismo
Ambii forteazä incuietoarea portierei ~i reu~esc sä o deschidä,
dar väzänd cä au fost reperati de un echipaj de politie, cei doi
fug' de la locul faptei. Dupä un timp, X se intoarce singur la auto-
turism färä ca Y sä ~tie, reu~e~te sä deschidä din nou portiera,
sustra~e bunuri din interiorul autoturismului, dar este surp~in~
imediat, längä ma~inä, cu bunurile asupra sa, de acela~1 echipaJ
0
de politieo In spetä:
a) in sarcina lui Y se va retine o tentativä la infractiunea de furt;
b) in sarcina lui X se va retine o tentativä la infractiunea de furt;
c) in sarcina lui X se va retine o infractiune de furt in formä
consumatäo
357. In timp ce victima se afla in autoturismul stationat la
semafor, X sparge brusc ~i violent geamul de la portiera din fatä,
de pe partea dreaptä, ~i sustrage de acolo o po~etä de damä, in care
se afla printre altele, un Iaptop. Ulterior, X ii vinde lui Y laptopul,
impre~nä cu po~eta in care se afla, contra unei sume derizorii. Din
cauza sumei mici solicitate ~i a faptului cä laptopul se afla intr-o
geantä de damä, Y a preväzut cä bunurile au o provenientä infrac-
tionaläo In spetä:
In.fractiuni contra patrimoniului 75
a) in sarcina lui X se va retine doar infractiunea de tälhärie;
b) in sarcina lui X se va retine infractiunea de tälhärie in
concurs cu cea de distrugere;
c) in sarcina lui Y se va retine infractiunea de täinuireo
•
358. Intre infractiunea de furt ~i cea de furt care se urmäre~te Ia
plängerea prealabilä:
a) existä diferente la nivelullaturii obiective;
b) existä diferente la nivelullaturii subiective;
c) nu existä diferente in ceea ce prive~te elementul material.
359. Gazda poate sävär~i impotriva celui gäzduit:
a) infractiunea de furt calificat;
b) infractiunea de furt simplu;
c) infractiunea de furt pedepsit Ia plängerea prealabiläo
360. Obiectul material al infractiunii de furt (arto 228 Copeno):
a) poate consta ~i in inscrisuri, chiar dacä nu au valoare econo-
micä;
b) poate consta ~i in energia solarä inainte de a fi captatä;
c) poate consta in orice fel de energie, cu conditia sä aibä
valoare economicäo
361. Reprezintä furt calificat (arto 229 C.pen.):
a) furtul comis intr-un mijloc de transport in comun;
b) furtul unui mijloc de transport;
c) furtul unor componente importante ale trenurilor.
362. Dacä X sustrage bunuri din domiciliul unui vecin, unde a
pätruns prin efractie, profitänd de faptul cä acesta era plecat in
concediu, fiind ajutat de Y care päzea intrarea in bloc, avänd asu-
pra sa o armä despre existenta cäreia X nu ~tia:
a) X este autor al infractiunii de furt simplu;
b) X este autor al infractiunii de furt calificat;
c) Y este complice Ia furt calificat.
76 Drept penal. Partea specialii - Cu/egere de teste grilii
363. Y, vränd sä-l ajute pe X sä sustragä ni~te bunuri, merge cu
el la locul faptei pentru a fi sigur cä totul decurge conform pla-
nului, luänd asupra lui ~i un cutit, färä ca X sä ~tie acest. lucru.
Intrucät X a lnceput sä tipe, fiind surprins de o persoanä in ttmp ce
cäuta bunurile, Y, care se afla afarä, a alergat spre X ~i i-a dat
acestuia cutitul, cu care X i-a aplicat victimei o loviturä mortalä,
cei doi fugind färä a mai sustrage vreun bun. In aceste conditii:
a) X ~i Y sunt coautori la infractiunea de tälhärie;
b) in sarcina lui Y se poate retine un concurs de infractiuni;
c) X va räspunde pentru o tentativä la furt in concurs cu
infractiunea de omor.
364. Furtulln scop de folosintä (art. 230 C.pen.):
a) poate fi raportat ~i la furtul calificat;
b) nu poate fi retinut dacä fäptuitorul folose~te un terminal de
comunicatii racordat färä drept la o retea;
c) se pedepse~te la plängerea prealabilä.
365. Tentativa in cazul infractiunii de furt:
a) se pedepse~te doar la furtul calificat;
b) se pedepse~te ~i la furtulln scop de folosintä;
c) nu se pedepse~te la furtul simplu.
366. In cazul infractiunii de tälhärie (art. 233 C.pen.):
a) violentele sunt lntotdeauna anterioare sävär~irii furtului;
b) violentele sunt lntotdeauna ulterioare sävär~irii furtului;
c) violentele pot fi atät anterioare, cät ~i ulterioare sävär~irii
furtului.
367. Infractiunea de tälhärie (art. 233 C.pen.):
a) se retine in variantä agravatä dacä este sävär~itä prin punerea
victimei in imposibilitate de a se apära;
b) se retine in variantä agravatä dacä fäptuitorul folose~te ~i
violente, iar nu doar amenintäri;
c) este o formä a unitätii legale de infractiune.
Infractiuni contra patrimoniului 77
368. Se va retine infractiunea de tälhärie calificatä (art. 234
C.pen.):
a) dacä fäptuitorul sustrage un autobuz prin lovirea ~oferului;
b) dacä a avut ca urmare vätämarea corporalä;
c) dacä fäptuitorul love~te o persoanä dupä sustragerea unui
bun, pentru a-~i asigura scäparea.
369. Infractiunea de abuz de lncredere (art. 238 C.pen.):
a) este o infractiune complexä, intrucät are ca obiect specific rela-
tiile sociale privind increderea participantilor in raporturile juridice;
b) se poate sävär~i ~i prin folosirea unui vehicul aflat in depozit
la fäptuitor, dacä cel care i l-a lncredintat nu l-a autorizat sä il
foloseascä;
c) are lntotdeauna ca urmare imediatä o pagubä.
370. Dacä fäptuitorul Ii cere victimei telefonul pentru a-~i suna
prietena, iar dupä convorbire, fuge cu bunul, se poate retine:
a) infractiunea de furt;
b) infractiunea de abuz de incredere;
c) infractiunea de ln~eläciune;
371. Dacä victima, care se plimba lntr-un parc cu fiul säu, Ii dä
fäptuitorului portofelul, intrucät acesta o amenintä cä Ii va lovi
copilul, se va retine:
a) infractiunea de furt in concurs cu cea de amenintare, lntrucät
victimele sunt diferite;
b) infractiunea de tälhärie;
c) infractiunea de ~antaj.
372. Infractiunea de gestiune frauduloasä (art. 242 C.pen.):
a) are lntotdeauna ca rezultat obtinerea unui folos patrimonial
de cätre raptuitor;
b) se retine in variantä agravatä dacä este sävär~itä de un prepus
allichidatorului judiciar al averii debitorului;
c) are un subiect activ circumstantiat.
78 Drept penal. Partea specia/a - Culegere de teste grila
373. Infractiunea de insu~irea bunului gäsit sau ajuns din eroare
Ia fäptuitor (art. 243 C.pen.):
a) poate avea ca obiect material sume de bani;
b) poate avea ca obiect material ~i un bun ajuns in mod fortuit
in posesia fäptuitorului;
c) poate avea ca obiect material ~i bunuri abandonate.
374. Infractiunea de insu~irea bunului gäsit sau ajuns din eroare
Ia fäptuitor (art. 243 C.pen.):
a) se poate sävär~i ~i prin inactiune;
b) se pedepse~te in forma tentativei;
c) se pedepse~te ~i cänd este comisä din culpä.
375. In cazul infractiunii de in~eläciune (art. 244 C.pen.):
a) varianta agravatä poate fi retinutä in concurs formal cu o
infractiune de uz de fals;
b) existä aceastä infractiune chiar dacä victima inmäneazä
bunul fäptuitorului ca urmare a amenintärii de cätre acesta;
c) actiunea penalä se pune in mi~care din oficiu, dar impäcarea
inläturä räspunderea penalä.
376. in cazul infractiunii de in~eläciune (art. 244 C.pen.):
a) urmarea imediatä constä in obtinerea unui folos patrimonial
injust de cätre fäptuitor;
b) urmarea imediatä constä in producerea unei pagube;
c) urmarea imediatä constä atät in obtinerea unui folos patrimo-
nial injust de cätre fäptuitor, cät ~i in producerea unei pagube.
377. In cazul infractiunii de distrugere (art. 253 C.pen.):
a) elementul material poate consta ~i in inläturarea mäsurilor de
conservare a unui bun;
b) dacä fapta se sävär~e~!e prin explozie, se va retine o variantä
agravatä;
c) bunul distrus apartine intotdeauna altei persoane.
lrifrac{iuni contra patrimoniului 79
378. In cazul infractiunii de distrugere din culpä (art. 255
C.pen.):
a) bunul distrus poate fi ~i al fäptuitorului;
b) se retine varianta agravatä dacä fapta a avut ca urmare moar-
tea unei persoane;
c) obiectul material poate consta ~i in bunuri imobile.
379. lnfractiunea de tulburare de posesie (art. 256 C.pen.):
a) este o infractiune contra autoritätii;
b) poate fi sävär~itä ~i prin ocuparea unei ma~ini pentru ca
fäptuitorul sä träiascä acolo cu familia sa;
c) poate fi sävär~itä ~i prin ocuparea partialä a unui imobil.
380. La infractiunea de abuz de incredere prin fraudarea credi-
torilor:
a) subiectul activ este calificat, fiind totdeauna un debitor;
b) subiectul activ este calificat, fiind totdeauna un creditor;
c) elementul material poate consta ~i in invocarea unor datorii
fictive in scopul fraudärii creditorilor.
381. Neintroducerea sau introducerea tardivä, de cätre debitorul
persoanä fizicä ori de reprezentantullegal al persoanei juridice debi-
toare, a cererii de deschidere a procedurii insolventei reprezintä:
a) bancrutä frauduloasä;
b) bancrutä simplä;
c) abuz de incredere prin fraudarea creditorilor.
382. Elementul material in cazul infractiunii de bancrutä frau-
duloasä poate consta in:
a) infäti~area de datorii inexistente in registrele debitorului;
b) distrugerea evidentelor debitorului;
c) pretinderea unor pläti nedatorate de cätre debitor.
383. Situatia premisä conständ in deschiderea procedurii de
insolventä trebuie sä existe in cazul uneia dintre modalitätile de
sävär~ire a infractiunii de:
a) detumarea licitatiilor publice;
b) gestiune frauduloasä;
c) bancrutä frauduloasä.
80 Drept penal. Partea speciala - Gutegere de teste grila
384. Diferenta intre infractiunea de in~eläciune ~i cea de abuz
de incredere prin fraudarea creditorilor:
a) poate fi existenta unei situatii premisä in cazul infractiunii de
abuz de incredere prin fraudarea creditorilor conständ intr-un
raport juridic obligationalla momentul sävär~irii faptei;
b) apare la nivelul obiectului material;
c) apare la nivelullaturii subiective.
385. Infractiunea de in~eläciune ~i cea de in~eläciune privind
asigurärile:
a) au elementemateriale diferite;
b) au aceea~i formä de vinovätie;
c) au aceea~i situatie premisä.
386. Inmänarea telefoanelor mobile de cätre douä persoane care
se plimbau in parc, ca urmare a amenintärii fäptuitorului cä, in caz
contrar, le va omori de indatä:
a) determinä retinerea unui concurs formal de infractiuni;
b) intrune~te elementele constitutive ale unei/unor infractiuni de
tälhärie;
c) intrune~te elementele constitutive ale unei/unor infractiuni de
~antaj.
387. Se va retine infractiunea de tälhärie calificatä:
a) dacä fapta este comisä de un major impreunä cu un minor;
b) dacä fapta este comisä prin violarea de domiciliu sau a sediu-
lui profesional;
c) dacä fapta este comisä prin folosirea de calitäti mincinoase.
388. In cazul infractiunii de tälhärie calificatä:
a) forma de vinovätie este intotdeauna intentia;
b) fapta este mai gravä dacä are ca urmare vätämarea corporalä;
c) urmarea imediatä este intotdeauna diferitä fatä de cea reti-
nutä in cazul infractiunii de tälhärie ("simplä").
389. Infractiunea de abuz de lncredere:
a) se consumä in momentul refuzului de restituire a bunului,
chiar dacä anterior fäptuitorul vänduse deja bunul;
Infracfiuni contra patrimoniului 81
b) se consumä in momentul insu~irii, chiar dacä dupä acest
moment fäptuitorul folose~te bunulin alt scop decät cel pentru care
i-a fost incredintat;
c) nu se retine in formä continuatä dacä fäptuitorul refuzä in
fiecare zi restituirea bunului.
390. Infractiunea de gestiune frauduloasä:
a) poate fi comisä doar cu intentie;
b) are ca urmare imediatä producerea unei pagube;
c) este o infractiune contra persoanei prin nesocotirea increderii.
391. X Ii imprumutä lui Y o ma~inä de tuns iarba, urmänd ca Ia
scadentä Y sä-i predea fie ma~ina de tuns iarba, fie contravaloarea
acesteia, dupä cum va aprecia Ia acel moment. In aceastä situatie:
a) Y räspunde pentru abuz de incredere dacä nu restituie ma~ina
de tuns iarba, dar predä banii;
b) Y nu räspunde pentru furt dacä nu vrea sä predea nici ma~ina
de tuns iarba ~i nici banii;
c) Y räspunde pentru in~eläciune dacä nu predä nici ma~ina de
tuns iarba ~i nici banii pentru cä hotii tocmai ii furaserä toate
bunurile ~i banii pe care Ii avea.
392. Infractiunea de insu~irea bunului gäsit sau 1Uuns din eroare
Ia fäptuitor (art. 243 C.pen.):
a) este mai gravä dacä se sävär~e~te in modalitatea insu~irii pe
nedrept a unui bun ce apartine altuia ajuns in mod fortuit in posesia
fäptuitorului;
b) poate fi comisä atät cu intentie, cät ~i cu intentie depä~itä;
c) este o infractiune contra patrimoniului prin nesocotirea incre-
derii.
393. Dacä X Ii spune vänzätoarei dintr-un magazin cä Ii va
aduce peste o orä banii pe un tort de care are nevoie urgentä pentru
aniversarea fiicei sale, insä vine cu banii abia peste trei ore:
a) in sarcina lui X se poate retine infractiunea de ln~eläciune;
b) in sarcina lui X nu se poate retine infractiunea de abuz de
incredere;
c) in sarcina lui X se poate retine infractiunea de furt.
82 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
394. X incearcä sä obtinä credit de la bancä prezentänd o ade-
verintä de venit falsä, insä banca nu acordä creditul respectiv, sesi-
zänd organele de politie. in aceastä situatie, in afarä de o infrac-
tiune de fals, in sarcina lui X se poate retine:
' a) infractiunea de in~eläciune in varianta tip;
b) infractiunea de in~eläciune in variantä agravatä;
c) tentativä la infractiunea de in~eläciune in variantä agravatä.
395. X obtine credit de la bancä prezentänd o adeverintä de
venit falsä. in aceastä situatie, in afarä de o infractiune de fals, in
sarcina lui X se poate retine:
a) infractiunea de in~eläciune in varianta tip;
b) infractiunea de in~eläciune in variantä agravatä;
c) tentativä la infractiunea de in~eläciune in variantä agravatä.
396. Infractiunea de furt (art. 228 C.pen.) ~i infractiunea de
tälhärie (art. 233 C.pen.):
a) prezintä subiecti necircumstantiati;
b) au obiecte juridice generice diferite;
c) pot fi sävär~ite ~i cu intentie depä~itä.
397. Infractiunea de in~eläciune:
a) este o infractiune continuä;
b) poate fi sävär~itä in formä continuatä;
c) poate imbräca forma unei infractiuni de obicei.
398. Infractiunea de distrugere (art. 253 C.pen.):
a) nu poate avea ca obiect material bunuri imobile;
b) poate avea ca obiect material inscrisuri sub semnäturä privatä;
c) se retine in variantä agravatä intotdeauna cänd se produce
prin incendiere.
399. Arätati care dintre urmätoarele imprejuräri calificä atät
infractiunea de furt, cät ~i pe cea de tälhärie:
a) simularea, de cätre fäptuitor, a unor calitäti oficiale;
b) comiterea faptelor prin efractie;
c) comiterea faptelor intr-un tramvai.
111. lnfractiuni contra autoritätii
400. La infractiunea de ultraj (art. 257 C.pen.):
a) cänd fapta este sävär~itä prin lovire impotriva a doi sau mai
multi functionari publici cu aceea~i ocazie, sunt aplicabile regulile
concursului de infractiuni;
b) cänd unele actiuni ale autorului alcätuiesc elementul material
al infractiunii de amenintare, iar altele pe cel al vätämärii corpo-
rale, vor fi incidente numai dispozitiile privitoare la aceasta din
urmä, care absorb amenintarea;
c) cänd functionarul public W exercitä abuziv functia, el
continuä sä fie protejat de norma de incriminare.
401. Lovirea unui politist aflat in exercitiul functiunii, dar care
~i-a depä~it atributiile de serviciu, reprezintä infractiune de:
a) ultraj;
b) ultraj in concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente;
c) lovire sau alte violente.
402. Ultrajul include in continutul säu obiectiv:
a) vätämarea corporalä din culpä;
b) lovirea sau orice alte acte de violentä;
c) omorul calificat.
403. Existä infractiunea de ultraj (art. 257 C.pen.):
a) doar in ipoteza in care subiectul pasiv se aflä in exercitiul
functiunii;
b) ~i in ipoteza in care subiectul pasiv nu se aflä in exercitiul
functiunii, dar conduita autorului are legäturä cu fapte indeplinite
de subiectul pasiv in exercitiul functiunii;
c) ~i atunci cänd fapta se sävär~e~te asupra functionarului
public aflat in exercitarea atributiilor sale färä ca ea sä aibä vreo
legäturä cu actele de serviciu ale subiectului pasiv.
84 Drept penal. Partea specialii - Gutegere de teste grilii
404. Fapta subiectului activ de a lovi un politist pentru a-~i
asigura scäparea dupä ce a sustras un bun reprezintä:
a) ultraj;
b) ultraj in concurs cu infractiunea de tälhärie;
c) ultraj in concurs cu infractiunea de furt.
405. Lovirea, in acelea~i imprejuräri, a doi functionari publici
aflati in exercitiul functiunii reprezintä:
a) o singurä infractiune de ultraj in variantä agravatä;
b) douä infractiuni de ultraj, aflate in concurs cu douä infrac-
tiuni de lovire sau alte violente;
c) douä infractiuni de ultraj aflate in concurs.
406. Potrivit legii, infractiunea de ultraj se pedepse~te mai grav:
a) dacä victima este salariat al unei societäti comerciale;
b) dacä functionarul public ce indepline~te o functie ce implicä
exercitiul autoritätii de stat se aflä in exercitiul functiunii;
c) dacä victima este un jandarm aflat in exercitarea atributiilor
de serviciu.
407. Ultrajul nu include in elementul säu material:
a) uciderea la cererea victimei;
b) lovirea sau orice alte acte de violentä;
c) vätämarea corporalä.
408. Infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri
(art. 259 C.pen.) are ca elementmaterial in varianta tip:
a) retinerea sau distrugerea unui inscris emis de un organ de
urmärire penalä, de o instantä de judecatä sau de un alt organ de
jurisdictie, ori impiedicarea in orice mod ca un inscris destinat
unuia dintre organele mentionate sä ajungä la acesta;
b) sustragerea ori distrugerea unui dosar care se aflä in pästra-
rea ori in detinerea unei persoane dintre cele la care se referä
art. 176 sau art. 175 alin. (2) C.pen.;
c) sustragerea oricärui inscris aflat in pästrarea sau detinerea
unei persoane juridice, de drept public sau privat, dacä acest inscris
avea o valoare sentimentalä deosebitä pentru subiectul pasiv.
Injrac{iuni contra autorita{ii
85
409. Infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri
(art. 259 C.pen.) poate exista:
a) dacä fapta se sävär~e~te cu intentie;
b) chiar dacä taptuitorul este un functionar public;
c) ~i dacä fapta se sävär~e~te din culpä.
410. La infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri
(art. 259 C.pen.):
a) tentativa se pedepse~te in cazul variantei tip;
b) tentativa nu se pedepse~te;
c) tentativa se pedepse~te in cazul variantei agravate.
411. Sustragerea de sub sechestru (art. 261 C.pen.) reprezintä 0
infractiune:
a) de pericol;
b) de rezultat;
c) contra autoritätii.
412. Sustragerea ~i insu~irea de cätre custode a unui bun legal
sechestrat reprezintä infractiunea de:
. a) sustragere de sub sechestru in variantä agravatä [art. 261
ahn. (2) C.pen.];
b) furt (art. 228 C.pen.);
c) furt (art. 228 C.pen.) in concurs cu infractiunea de sustragere
de sub sechestru in variantä agravatä [art. 261 alin. (2) C.pen.].
413. Infractiunea de ultraj (art. 257 C.pen.):
a) se poate sävär~i ~i prin omor;
b) se sanctioneazä mai grav, potrivit legii, dacä se sävär~e~te
impotriva unui politist;
c) se retine chiar dacä taptuitorul nu ~tia cä victima este func-
tionar public.
414. Infractiunea de uzurpare de calitäti oficiale (art. 258
C.pen.):
a) se poate retine atunci cänd taptuitorul se deghizeazä in poli-
tist Ia un bal mascat;
86 Drept penal. Partea specialii - Gutegere de teste grilii
b) se poate retine atunci cänd fäptuitorul continuä sä exercite o
functie ce implicä exercitiul autoritätii de stat, dupä ce a pierdut
acest drept conform legii;
c) se retine in variantä agravatä dacä fapta este insotitä de un
act Iegat de calitatea oficialä uzurpatä.
415. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri (art. 259 C.pen.):
a) nu este o infractiune contra infäptuirii justitiei;
b) se pedepse~te ~i in forma tentativei;
c) are ca urmare imediatä producerea unei pagube.
416. in cazul in care se sustrage un bun legal sechestrat, prin
ruperea unui sigiliu aplicat in conformitate cu dispozitiile legale:
a) se va retine doar infractiunea de sustragere de sub sechestru;
b) se vor retine doar infractiunile de sustragere de sub sechestru
~i rupere de sigilii;
c) se vor retine infractiunile de furt, sustragere de sub sechestru
~i rupere de sigilii.
417. Se va retine agravanta conständ in sävär~irea faptei de
cätre custode in cazul infractiunii de:
a) sustragere de sub sechestru;
b) uzurpare de calitäti oficiale;
c) rupere de sigilii.
418. Infractiunea de ultraj:
a) este o infractiune complexä;
b) este o infractiune continuä;
c) in unele modalitäfi, poate fi sävär~itä in formä continuatä.
419. in cazul infractiunii de ultraj:
a) subiectul activ poate fi ~i un functionar public;
b) subiectul pasiv poate fi orice persoanä;
c) in unele situatii, subiectul pasiv poate fi ~i un membru de
familie al unui functionar public.
In.fractiuni contra autoritiitii 87
420. lnfractiunea de uzurpare de calitäti oficiale:
a) poate fi sävär~itä ~i din culpä;
b) presupune in toate situatiile purtarea unei uniforme sau
semne distinctive ale unei autoritäti publice;
~) in va~ian~ tip, presupune ca folosirea färä drept a calitätii
ofictale ce tmphcä exercitiul autoritätii de stat sä fie urmatä de
indeplinirea unui act Iegat de acea calitate.
. 421. Dacä o persoanä imbracä in fiecare searä uniforma de poli-
ttst pentru a lua masa cu familia, dupä ce a pierdut aceastä calitate:
~) se poate retine infractiunea de uzurpare de calitäti oficiale in
vanantä agravatä;
~) se p~at~ retine infractiunea de uzurpare de calitäti oficiale in
vananta astmtlatä;
c) nu se poate retine infractiunea de uzurpare de calitäti
oficiale.
422. Vänza~ea unui utilaj agricol asupra cäruia fusese infiintat
un sechestru astgurätor, de cätre proprietarul acestuia:
a) reprezintä infractiunea de sustragere de sub sechestru in
varianta tip;
b) reprezintä infractiunea de sustragere de sub sechestru in
variantä agravatä;
c) nu reprezintä infractiune, cätä vreme sechestrul era unul asi-
gurätor.
423. Poate fi subiect pasiv secundar al infractiunii de ultraj:
a) medicul angajat al unui spital public;
b) paznicul unei regii autonome;
c) orice functionar public.
424. Elementul material al infractiunii de ultraj in varianta tip
se poate realiza prin:
a) amenintare;
b) härtuire sexualä;
c) ucidere.
88 Drept penal. Partea specialii- Culegere de teste grilii
425. Infractiunea de uzurpare de calitäti oficiale se poate
comite:
a) de cel care invocä färä drept calitatea de politist ~i este
lmbräcat ln uniformä de politist;
b) de cel care invocä färä drept calitatea de politist chiar dacä
nu este lmbräcat in uniformä de politist;
c) de cel care invocä färä drept calitatea de politist ~i este
imbräcat in uniformä de politist, chiar dacä nu indepline~te vreun
act Iegat de calitatea de politist.
426. Infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri
poate avea ca obiect material:
a) un inscris care se aflä in pästrarea unei persoane dintre cele
preväzute Ia art. 176 C.pen.;
b) un inscris care se aflä in detinerea unei persoane dintre cele
preväzute Ia art. 175 alin. (2) C.pen.;
c) un inscris utilizat in cursul unei proceduri judiciare.
427. Poate reprezenta situatie premisä pentru infractiunea de
nedenuntare (art. 266 C.pen.):
a) o infractiune de tälhärie calificatä;
b) o tentativä Ia infractiunea de omor;
c) un viol urmat de moartea victimei.
IV. Infractiuni contra inlaptuirii justitiei
428. La infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare:
a) coautoratul este posibil;
b) subiectul pasiv secundar este statul, prin organul judiciar a
cärui activitate a fost periclitatä;
c) obiectul juridic special adiacent se referä Ia relatiile sociale
privind normala desfä~urare a actelor de justitie.
429. In cazul in care prin acela~i denunt mai multe persoane
sunt invinuite mincinos de aceea~i infractiune, se va retine:
a) o singurä infractiune de inducere in eroare a organelor judi-
ciare in varianta tip;
b) mai multe infractiuni de inducere ln eroare a organelor judi-
ciare ln concurs;
c) o singurä infractiune de inducere ln eroare a organelor judi-
ciare ln variantä agravatä.
430. Producerea ori ticluirea de probe nereale ln scopul de a
dovedi existenta unei fapte preväzute de legea penalä reprezintä:
a) infractiunea de märturie mincinoasä;
b) infractiunea de inducere ln eroare a organelor judiciare;
c) infractiunea de omisiunea sesizärii.
431. lnfractiunea de inducere ln eroare a organelor judiciare se
pedepse~te mai grav, potrivit art. 268 C.pen., cänd:
a) lnvinuirea mincinoasä a avut ca efect arestarea sau condam-
narea unei persoane;
b) s-au produs ori ticluit probe nereale ln scopul de a dovedi
existenta unei fapte preväzute de legea penalä ori sävär~irea
acesteia de cätre o anumitä persoanä;
c) fapta a fost sävär~itä de douä sau mai multe persoane lm-
preunä.
90 Drept penal. Partea specialii- Culegere de teste grilii
432. In cazul inducerii in eroare a organelor judiciare (art. 268
C.pen.) sesizarea penalä:
a) nu se poate referi la o faptä care ar expune persoana la o
sanctiune disciplinarä;
b) se poate referi la sävär~irea unei contraventii;
c) se poate referi doar la sävär~irea unei infractiuni.
433. La infractiunea inducere in eroare a organelor judiciare
(art. 268 C.pen.), sesizarea penalä:
a) poate fi fäcutä prin plängere;
b) nu poate fi fäcutä prin denunt;
c) poate fi semnatä cu un pseudonim.
434. Märturia mincinoasä (art. 273 C.pen.) are ca urrnare imediatä:
a) crearea unei stäri de pericol pentru infäptuirea justitiei;
b) solutionarea injustä a unei cauze;
c) condamnarea pe nedrept a unei persoane.
435. Urmarea imediatä la infractiunea de märturie mincinoasä
(art. 273 C.pen.) constä in:
a) producerea unui prejudiciu;
b) crearea unei stäri de pericol pentru infäptuirea justitiei;
c) impiedicarea aflärii adevärului intr-o cauzä.
436. Retragerea märturiei mincinoase inainte de retinere, ares-
tarea sau punere in mi~care a actiunii penale sau, in alte cauze,
inainte de pronuntarea unei hotäräri ori a unei alte solutii ca urmare
a märturiei mincinoase, reprezintä o cauzä de:
a) impunitate;
b) reducere a pedepsei;
c) de neimputabilitate.
437. Retragerea märturiei mincinoase dupä retinerea sau aresta-
rea inculpatului ori dupä punerea in mi~care a actiunii penale sau, in
alte cauze, dupä ce s-a pronuntat o hotäräre ori s-a dat o altä solutie
ca urmare a märturiei mincinoase poate reprezenta o cauzä de:
a) impunitate;
b) reducere a pedepsei conform prevederilor art. 75 C.pen.;
c) neimputabilitate.
lnfractiuni contra infoptuirii justitiei 91
438. Subiect activ al infractiunii de märturie mincinoasä poate fi:
a) martorul;
b) persoana care incearcä sä-1 determine pe martor sä dea decla-
ratii mincinoase;
c) persoana care intocme~te un raport de expertizä grafoscopicä.
439. Declararea de cätre fäptuitor, inainte de retinere, arestare
ori punerea in mi~care a actiunii penale fatä de persoana in contra
cäreia s-a fäcut o sesizare penalä, a caracterului mincinos al aces-
teia reprezintä o cauzä:
a) de inläturare a räspunderii penale;
b) justificativä;
c) diminuare a pedepsei aplicate pentru infractiunea de inducere
in eroare a organelor judiciare.
440. Infractiunea de märturie mincinoasä:
a) poate avea ca subiect activ un interpret;
b) se poate sävär~i Intr-o cauzä civilä;
c) are ca subiect pasiv principal persoana care suferä consecin-
tele unei märturii mincinoase.
441. Infractiunea de märturie mincinoasä:
a) se poate sävär~i ~i printr-o inactiune;
. b) se r~ferä la afirmatii mincinoase fäcute de martor imprejurä-
rtlor esentiale despre care este intrebat in solutionarea unei cauze;
c) se sä~är~e~te ~i prin interpretarea personalä eronatä pe care,
cu rea-credmtä, o dä martorul unor imprejuräri, de altfel corect
prezentate de acesta.
442. Infractiunea de märturie mincinoasä (art. 273 C.pen.):
a) se pedepse~te ~i in forma tentativei;
b) poate avea forma continuatä;
c) se consumä in momentul in care s-au fäcut afirmatiile min-
cinoase, chiar dacä solutia datä in cauzä a fost justä.
 Drept penal. Partea speciala- Culegere de teste grila
92
443. Participatia la infractiunea de märturie mincinoasä este
posibilä:
a) in forma complicitätii;
b) in forma instigärii;
c) in forma coautoratului.
444. Incercarea de a determina o persoanä, prin corupere, sä
dea declaratii mincinoase intr-o cauzä in care are calitatea de
martor reprezintä:
a) instigare la märturie mincinoasä;
b) autorat la infractiunea de influentarea declaratiilor;
c) instigare la influentarea declaratiilor.
445. Infractiunea de influentarea declaratiilor:
a) se poate sävär~i ~i printr-o faptä cu efect vädit intimidant;
b) se poate sävär~i ~i prin convingerea martorului sä dea decla-
ratii mincinoase;
c) se poate sävär~i ~i prin corupere sau consträngere.
446. Infractiunea de influentarea declaratiilor in modalitatea
incercärii de a determina o persoanä sä dea declaratii mincinoase:
a) este, in realitate, o incriminare autonomä a unei tentative la
instigarea unei märturii mincinoase;
b) are ca subiect pasiv secundar persoana aceluia asupra cäruia
s-a sävär~it consträngerea;
c) poate avea ca elementmaterial o actiune sau inactiune.
447. Infractiunea de influentarea declaratiilor:
a) nu se poate sävär~i prin rugäminti stäruitoare adresate unei
persoane pentru a depune märturie mincinoasä intr-un proces;
b) poate avea ca subiect activ numai o persoanä impotriva
cäreia s-a declan~at o actiune penalä, civilä, disciplinarä sau de altä
naturä ~i care incearcä sä obtinä märturii favorabile prin coruperea
sau consträngerea unor martori;
c) existä ~i in cazul in care martorul retracteazä märturia min-
cinoasä.
ln.fractiuni contra infoptuiriijustitiei 93
448. Influentarea declaratiilor (art. 272 C.pen.):
a) se consumä in momentul in care s-au fäcut afirmatiile minci-
noase;
b) se co~~umä instantaneu, in momentul efectuärii consträngerii
sau corupern;
c) nu este posibilä in forma continuatä.
449. Omisiunea sesizärii (art. 267 C.pen.) are ca element material:
a) numai o actiune;
b) numai o inactiune;
c) fie o actiune, fie o inactiune.
450. Omisiunea sesizärii (art. 267 C.pen.) se poate comite din
punct de vedere al vinovätiei:
a) numai cu intentie;
b) numai din culpä;
c) atät cu intentie, cät ~i din culpä.
451. Omisiunea de a denunta de indatä sävär~irea unei fapte de
omor intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de:
a) obstructionarea justitiei (art. 271 C.pen.);
b) omisiunea sesizärii (art. 267 C.pen.);
c) nedenuntarea unor infractiuni (art. 266 C.pen.).
452. Infractiunea de omisiunea sesizärii (art. 267 C.pen.):
a) instituie pentru subiectul activ o obligatie de sesizare de
indatä dupä luarea la cuno~tintä de sävär~irea faptei preväzute de
legea penalä, in legäturä cu serviciul in cadrul cäruia W indepli-
ne~te sarcinile;
b) se poate sävär~i numai cu intentie directä sau indirectä;
c) este o infractiune de pericol.
453. Infractiunea de omisiunea sesizärii poate avea ca subiect
activ:
a) orice angajat;
b) numai un functionar public;
c) orice persoanä care räspunde penal.
94 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
454. Omisiunea sesizärii este o infractiune:
a) de serviciu;
b) care impiedicä infäptuireajustitiei;
c) de coruptie.
455. Ajutorul dat fäptuitorului, in urma unei intelegeri avute cu
acesta anterior sävär~irii faptei, pentru zädämicirea urmäririi penale,
a judecätii sau a executärii pedepsei, reprezintä infractiunea de:
a) favorizarea taptuitorului;
b) täinuire;
c) complicitate la acea infractiune.
456. A, afländu-se impreunä cu un prieten B, a fost de fatä cänd
acesta din urmä, färä o intelegere prealabilä, a smuls din mäna unei
femei un portofel, dupä care a luat-o la fugä. Cum insä victima
tipa, autorul furtului a aruncat portofelul intr-un tufi~ de unde
inculpatul A, aflat mai in urmä, 1-a ridicat, tarä a fi observat de per-
soana vätämatä, iar mai tärziu, intälnindu-se cu B, i 1-a remis. Ce
infractiune poate fi retinutä in sarcina inculpatului A?
a) infractiunea de insu~ire a bunului gäsit;
b) infractiunea de favorizare a infractorului;
c) infractiunea de täinuire.
457. Infractiunea de favorizarea fäptuitorului:
a) inträ intotdeauna in concurs cu infractiunea de täinuire;
b) se poate sävär~i printr-o actiune sau printr-o inactiune;
c) poate fi sävär~itä ~i de un membru de familie al fäptuitorului,
dar fapta nu se pedepse~te.
458. in cazul infractiunii de favorizare a taptuitorului (art. 269
C.pen.) ajutorul:
a) se poate acorda in timpul executärii pedepsei;
b) se poate acorda inainte de executarea pedepsei;
c) se poate acorda in timpul sävär~irii faptei.
b?frac{iuni contra infoptuirii justitiei 95
459. Infractiunea de favorizarea taptuitorului:
a) nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul
material al infractiunii sävär~ite de infractorul favorizat;
b) se distinge de infractiunea de täinuire ~i prin faptul cä taptui-
torul nu urmäre~te obtinerea unui folos material pentru sine;
c) se poate sävär~i ~i in scopul impiedicärii executärii unei
mäsuri privative de libertate.
460. Favorizarea fäptuitorului (art. 269 C.pen.) are ca situatie
premisä:
a) existenta unei fapte penale comise de o altä persoanä decät
favorizatorul;
b) inceperea urmäririi penale pentru o faptä comisä de o altä
persoanä decät favorizatorul;
c) existenta unei condamnäri definitive pentru o infractiune
sävär~itä de altä persoanä decät favorizatorul.
461. Elementul material al infractiunii de favorizare a taptui-
torului (art. 269 C.pen.) se poate realiza:
a) doar printr-o actiune;
b) doar printr-o inactiune;
c) atät printr-o actiune, cät ~i printr-o inactiune.
462. in cazul infractiunii de favorizare a fäptuitorului (art. 269
C.pen.) fapta se comite:
a) numai cu intentie directä;
b) cu intentie directä sau indirectä;
c) cu intentie sau din culpä.
463. Omisiunea functionarului public de a sesiza organele de
urmärire penalä despre sävär~irea unei infractiuni in legäturä cu
serviciul de care a luat cuno~tintä, intrune~te elementele consti-
tutive ale infractiunii de:
a) omisiunea sesizärii;
b) abuz in serviciu;
c) nedenuntarea unor infractiuni.
96 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
464. Mentinerea intentionatä a stärii de arest dupä expirarea
duratei mandatului de arestare preventivä constituie infractiune de:
a) lipsire de libertate in mod ilegal;
b) cercetare abuzivä;
c) represiune nedreaptä.
465. Infractiunile de represiune nedreaptä ~i cercetare abuzivä:
a) presupun existenta unei situatii premisä;
b) se pot sävär~i numai printr-o actiune;
c) nu se pedepsesc in forma tentativei.
466. Infractiunea de cercetare abuzivä (art. 280 C.pen.):
a) se sävär~e~te numai cu intentie;
b) se pedepse~te ~i 'in forma tentativei;
c) poate imbräca forma continuatä.
467. Fapta de a nu aduce la cuno~tinta organelor judiciare unele
imprejuräri care, dacä ar fi cunoscute, ar duce Ia stabilirea nevi-
novätiei unei persoane, intrune~te elementele constitutive ale
infractiunii de:
a) omisiunea sesizärii;
b) fapta nu constituie infractiune;
c) nedenuntarea unor infractiuni.
468. Infractiunea de supunere la rele tratamente (art. 281 C.pen.):
a) este o infractiune de pericol;
b) are ca subiect pasiv nemijlocit un minor aflat in cre~terea,
educarea sau ingrijirea !aptuitorului;
c) se sävär~e~te prin actiune sau inactiune.
469. Infractiunea de supunere la rele tratamente in a doua
variantä preväzutä de lege [art. 281 alin. (2) C.pen.]:
a) are ca situatie premisä o stare efectivä de retinere, detinere
sau de executare a unei mäsuri de sigurantä ori educative privative
de libertate;
b) nu poate avea ca subiect pasiv secundar un minor;
c) are un subiect activ necircumstantiat.
In.fractiuni contra infliptuiriijustitiei 97
470. Situatia premisä la infractiunea de supunere la rele trata-
mente in a doua variantä [art. 281 alin. (3) C.pen.] constä in:
a) existenta unei hotäräri judecätore~ti de condamnare;
b) aflarea subiectului pasiv secundar Intr-o stare de retinere,
detinere sau executare a unei mäsuri de sigurantä ori educative
privative de libertate;
c) exercitarea de violente fizice sau psihice.
471. lnfractiunea de supunere la rele tratamente (art. 281
C.pen.) are ca situatie premisä:
a) starea de retinere sau detinere legalä;
b) numai starea de retinere ori detinere legalä sau de executare
a unei mäsuri de sigurantä;
c) ~i starea de executare a unei mäsuri educative.
472. Infractiunea de supunere la rele tratamente (art. 281
C.pen.) poate intra in concurs formal cu infractiunea de:
a) furt;
b) amenintare;
c) vätämare corporalä.
473. La infractiunea de torturä (art. 282 C.pen.):
a) subiect activ poate fi un functionar public care indepline~te o
functie ce implicä exercitiul autoritätii de stat sau o altä persoanä
care actioneazä la instigarea ori cu consimtämäntul functionarului
public;
b) elementul material constä in provocarea unei puternice sufe-
rinte fizice sau psihice;
c) subiectul pasiv nu poate fi decät persoana care a comis sau
este bänuitä cä ar fi comis o infractiune.
474. Infractiunea de torturä (art. 282 C.pen.) in varianta tip
[alin. (1)] se sävär~e~te:
a) numai cu intentie directä calificatä prin scop;
b) cu intentie (directä sau indirectä);
c) atät cu intentie, cät ~i din culpä.
98 Drept penal. Partea speciala- Culegere de teste grila
475. Nu existä infractiunea de torturä dacä:
a) tratamentele ce provoacä suferintä au fost aplicate anterior
initierii unei proceduri oficiale;
b) fapta a fost sävär~itä la ordinul superiorului;
c) durerea sau suferintele rezultä exclusiv din sanctiuni legale ~i
sunt inerente acestor sanctiuni ori sunt ocazionate de ele.
476. Infractiunea de torturä poate intra in concurs formal cu
infractiunea de:
a) lovire sau alte violente;
b) lipsire de libertate in mod ilegal;
c) loviri sau vätämäri cauzatoare de moarte.
477. Infractiunea de represiune nedreaptä:
a) se poate sävär~i numai prin dispunerea arestärii sau condam-
narea unei persoane ~tiutä ca fiind nevinovatä;
b) poate avea ca subiect activ numai un organ de cercetare
penalä, in unele situatii, ori un magistrat;
c) are un subiect pasiv adiacent circumstantiat.
478. Nu poate fi subiect activ al infractiunii de represiune
nedreaptä:
a) un functionar al administratiei penitenciare;
b) un politist;
c) instanta de judecatä.
479. Fapta de a condamna o persoanä ~tiind cä este nevinovatä,
reprezintä infractiunea de:
a) represiune nedreaptä;
b) cercetare abuzivä;
c) supunere la rele tratamente.
480. Elementul material al infractiunii de represiune nedreaptä
poate consta in:
a) provocarea cu intentie a unei dureri sau suferinte fizice ori
psihice cu scopul de a obtine informatii sau märturisiri;
Infrac{iuni contra infoptuirii justi{iei 99
b) intrebuintarea de promisiuni, amenintäri sau violente impo-
triva unei persoane atlate in curs de cercetare, anchetä penalä ori
de judecatä, pentru obtinerea de declaratii;
c) punerea in mi~care a actiunii penale, dispunerea arestärii
trimiterea in judecatä sau condamnarea unei persoane ~tiind cä est;
nevinovatä.
481. Infractiunea de evadare (art. 285 C.pen.) se va retine in
I
variantä agravatä dacä:
a) fapta este sävär~itä prin folosirea de violente;
~ b) fapta este sävär~itä de douä sau mai multe persoane impreunä;
c) fapta este sävär~itä prin folosirea de arme.
482. lnfractiunea de evadare:
a) poate intra in concurs cu infractiunea de lovire sau alte vio-
lente, dacä aceste violente s-au intrebuintat Ia sävär~irea evadärii;
b) presupune o situatie premisä;
c) este o infractiune de pericol.
483. In cazul infractiunii de evadare:
a) pedeapsa aplicatä pentru aceastä infractiune se adaugä la
restul rämas neexecutat din pedeapsa ce se executä;
b) pedeapsa aplicatä pentru infractiunea de evadare se conto-
pe~te cu pedeapsa ce se executä, aplicändu-se cea mai grea la care
se poate adäuga un spor;
c) nu poate avea calitatea de complice persoana care avea inda-
torirea de a-1 päzi pe cel care a evadat.
484. Infractiunea de evadare:
a) poate imbräca forma infractiunii continue sau continuate;
b) presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare celei
in executarea cäreia se atla condamnatul;
c) este in formä agravatä cänd se intrebuinteazä arme.
485. Situatia premisä in cazul infractiunii de evadare constä in:
a) existenta unei hotärärijudecätore~ti de condamnare;
b) existenta stärii legale de retinere sau detinere;
c) existenta unui mandat de executare a pedepsei.
100 Drept penal. Partea speciali'i - Culegere de teste grili'i
486. Pedeapsa in cazul infractiunii de evadare:
a) se adaugä la restul rämas neexecutat din pedeapsa ce se exe-
cutä, färä a putea depä~i maximul general al inchisorii;
b) se contope~te cu pedeapsa ce se executä;
c) nu poate dep~i cuantumul pedepsei ce se executa la momentul
evadärii.
487. Nu existä agravanta la infractiunea de evadare dacä:
a) fapta a fost sävär~itä prin folosirea de violente;
b) fapta a fost sävär~itä de douä sau mai multe persoane;
c) fapta a fost sävär~itä in timpul noptii.
488. Infractiunea de inlesnirea evadärii (art. 286 C.pen.) se
poate sävär~i:
a) numai cu intentie directä calificatä prin scop;
b) numai cu intentie directä sau indirectä;
c) atät cu intentie, cät ~i din culpä.
489. Infractiunea de inlesnire a evadärii poate avea ca situatie
premisä:
a) existenta unei evadäri in curs de derulare; . .
b) starea legalä de retinere sau de detinere a persoanet ajutate;
c) existenta unei mäsuri neprivative de libertate.
490. Vinovätia in cazul sävär~irii infractiunii de inlesnire a eva-
därii de cätre o persoanä ce avea indatorirea de a päzi pe cel ce a
evadat poate imbräca:
a) doar forma intentiei directe;
b) doar forma intentiei;
c) forma intentiei sau a culpei.
491. Infractiunea de nerespectarea hotärärilor judecätore~ti:
a) are in vedere sustragerea de la executarea oricärei mäsuri de
sigurantä;
b) are in toate cazurile un subiect activ calificat - per~~a~a
impotriva cäreia s-a pronuntat o hotäräre judecätoreascä defimttva;
c) poate fi sävär~itä ~i de persoana juridicä.
Infrac(iuni contra irif(iptuirii justi(iei 101
492. Nerespectarea hotärärilor judecätore~ti:
a) nu poate privi 'impotrivirea la executarea unei hotäräri provi-
zorii;
b) nu absoarbe in continutul säu vätämarea corporalä;
c) este o infractiune contra 'infäptuirii justitiei.
493. Infractiunea de nerespectarea hotärärilor judecätore~ti:
a) nu are niciodatä un subiect activ calificat;
b) are ca subiect pasiv principal organul de executare impotriva
cäruia s-au sävär~it violente;
c) se poate sävär~i prin actiune sau inactiune.
494. lnfractiunea de nerespectarea hotärärilor judecätore~ti:
a) poate avea ca subiect al räspunderii penale un partid politic;
b) absoarbe in continutul säu agravat vätämarea corporalä;
c) este o infractiune de pericol.
495. Amenintarea executorului judecätoresc cu prilejul punerii
in executare a unei hotäräri judecätore~ti constituie infractiunea de:
a) ultraj;
b) amenintare in concurs cu infractiunea de ultraj;
c) nerespectarea hotärärilor judecätore~ti.
496. Infractiunea de neexecutarea sanctiunilor penale (art. 288
C.pen.) poate avea ca element material:
a) sustragerea de la executarea unei pedepse;
b) sustragerea de Ia executarea unei mäsuri de sigurantä;
c) sustragerea de Ia executarea unei mäsuri educative privative
de libertate.
497. lnfractiunea de nerespectarea hotärärilor judecätore~ti:
a) poate avea ca subiect al räspunderii penale o persoanä juri-
dicä care 'i~i desfä~oarä activitatea in domeniul presei;
b) poate avea ca subiect activ un lider sindical;
c) se poate sävär~i prin sustragerea de la executarea mäsurii de
sigurantä a intemärii medicale.
102 Drept penal. Partea speciala- Gutegere de teste grila
498. Retinerea unei corespondente adresate unui organ de juris-
dictie, necesarä solutionärii unei cauze, constituie infractiunea de:
a) compromiterea intereselor justitiei (art. 277 C.pen.);
b) sustragere saudistrugerede probe ori de inscrisuri (art. 275
C.pen.);
c) furt (art. 228 C.pen.).
499. Distrugerea unui inscris emis de un organ de urmärire
penalä, de o instantä de judecatä sau de un organ de jurisdictie,
cänd acesta este necesar solutionärii unei cauze, reprezintä infrac-
tiunea de:
a) compromiterea intereselor justitiei (art. 277 C.pen.);
b) sustragere saudistrugerede probe ori de inscrisuri (art. 275
C.pen.);
c) distrugere (art. 253 C.pen.).
500. Täinuirea este o infractiune:
a) contra patrimoniului;
b) contra infäptuirii justitiei;
c) contra libertätii persoanei.
501. in cazul infractiunii de täinuire:
a) fapta preväzutä de legea penalä din care provine bunul
täinuit poate consta intr-o infractiune de furt;
b) sora täinuitorului beneficiazä de cauza de nepedepsire dacä
folose~te bunul täinuit de fratele säu;
c) nu existä situatie premisä.
502. Fapta de a avea o intelegere prealabilä cu autorul unui furt
de a-i depozita bunurile sustrase poate constitui infractiunea de:
a) täinuire;
b) complicitate Ia furt;
c) favorizarea fäptuitorului.
Infractiuni contra irif(iptuirii justitiei 103
503. Elementul material al infractiunii de täinuire (art. 270
C.pen.) poate consta in:
a) transformarea unui bun cunoscänd ca acesta provine din
sävär~irea unei fapte penale;
b) sustragerea unui bun cunoscänd cä acesta provine din sävär-
~irea unei fapte penale;
c) inlesnirea valorificärii unui bun cunoscänd cä acesta provine
din sävär~irea unei fapte penale.
504. Situatia premisä in cazul infractiunii de täinuire poate
consta in:
a) o infractiune contra patrimoniului;
b) o faptä preväzutä de legea penalä din care rezultä un bun;
c) o hotäräre judecätoreascä de condamnare pentru o infrac-
tiune contra patrimoniului.
505. In cazul täinuirii (art. 270 C.pen.):
a) pedeapsa aplicatä täinuitorului nu poate depä~i maximul
special preväzut de lege pentru fapta din care provine bunul;
b) pedeapsa aplicatä täinuitorului nu poate fi mai mare decät
aceea care s-a aplicat autorului faptei din care provine bunul;
c) pedeapsa aplicatä täinuitorului se reduce dacä pentru autorul
faptei din care provine bunul s-au retinut circumstante atenuante.
506. Fapta persoanei care, in schimbul unei sume de bani
ascunde un bun despre care, in momentul primirii, a aflat cä
provine din furt, reprezintä:
a) complicitate Ia furt;
b) täinuire;
c) favorizarea fäptuitorului.
507. Täinuirea sävär~itä de un membru de familie:
a) se pedepse~te in acelea~i conditii ca orice täinuire;
b) se pedepse~te cu o pedeapsä redusä;
c) nu se pedepse~te.
104 Drept penal. Partea speciala- Cu/egere de teste grila
508. Infractiunea de marturie mincinoasa poate fi comisä:
a) doar intr-o cauzä penalä aflatä pe rolul instantei de judecatä;
b) intr-o cauzä penalä aflatä pe rolul instantei de judecatä sau in
cursul urmäririi penale;
c) atät intr-o cauzä penalä cät ~i intr-o cauzä civilä.
509. In cazul infractiunii de märturie mincinoasä:
a) subiectul activ nu poate fi persoana care intocme~te un raport
de expertizä;
b) coautoratul nu este posibil in ceea ce ii prive~te pe martori;
c) vinovätia nu poate avea ~i forma culpei cu prevedere.
510. In cazul in care o persoanä nu sesizeazä organele penale
despre sävär~irea unei tentative la omor:
a) se poate retine infractiunea de nedenuntare (art. 266 C.pen.);
b) se poate retine infractiunea de omisiunea sesizärii (art. 267
C.pen.);
c) fapta nu este infractiune.
511. Se poate retine sävär~irea infractiunii ~i din culpä la:
a) nedenuntare;
b) omisiunea sesizärii;
c) inducerea in eroare a organelor judiciare.
512. In cazul infractiunii de inducere in eroare a organelor
judiciare:
a) tentativa nu se pedepse~te;
b) existä o cauza justificativä dacä persoana care a sävär~it
inducerea in eroare a organelor judiciare declarä, inainte de reti-
nerea, arestarea sau de punerea in mi~care a actiunii penale impo-
triva celui fatä de care s-a racut denuntul sau plängerea ori s-au
produs probele, cä denuntul, plängerea sau probele sunt nereale;
c) fapta se poate sävär~i ~i prin producerea de probe nereale in
scopul de a dovedi existenta unei fapte preväzute de legea penalä
ori sävär~irea acesteia de catre o anumita persoanä.
In.fracfiuni contra infoptuirii justitiei 105
513. Dacä raptuitorul ii promite unei persoane care vrea sä
sävär~eascä un furt cä il va favoriza, astfel incät acesta sä nu mai
poatä fi tras la räspundere penalä:
a) se retine infractiunea de favorizare a raptuitorului;
b) se retine complicitate la infractiunea de furt;
c) se retine o tentativä la favorizarea raptuitorului, care nu este
insä pedepsitä, daca promisiunea nu a fost indeplinitä.
514. Infractiunea de täinuire:
a) poate fi retinutä ~i dacä raptuitorul nu a cunoscut cä bunul
provine din sävär~irea faptei preväzute de legea penalä, dar a
preväzut acest lucru din imprejurärile concrete ale cauzei;
b) poate fi sävär~itä ~i prin transformarea unui bun provenit din
sävär~irea unei fapte preväzute de legea penalä;
c) se pedepse~te in forma tentativei.
515. Infractiunea de märturie mincinoasä:
a) poate fi sävär~itä ~i intr-o cauzä civilä;
b) este mai gravä dacä se sävär~e~te de un membru de familie al
persoanei pentru care se fac afirmatii mincinoase;
c) poate fi sävär~itä ~i prin omisiune.
516. Ultrajul (art. 257 C.pen.) ~i ultrajuljudiciar (art. 279 C.pen.):
a) au acela~i element material;
b) au acela~i subiect pasiv;
c) au acela~i obiect juridic.
517. Infractiunea de torturä (art. 282 C.pen.):
a) absoarbe infractiunea de omor;
b) are ca obiect juridic principal relatiile sociale privind integri-
tatea corporalä ~i sänätatea persoanei;
c) are un subiect activ circumstantiat.
518. Infractiunea de evadare:
a) se poate sävär~i ~i sub forma complicitätii, in modalitatea
inlesnirii, insä aceastä faptä este preväzutä de legiuitor ca infrac-
tiune distinctä;
106 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
b) se poate sävär~i ~i prin inactiune;
c) se retine in variantä agravatä dacä fäptuitorul are asupra sa o
armä, pe care nu o folose~te ~i nici nu o poartä Ia vedere.
519. Infractiunea de nerespectare a hotärärilor judecätore~ti:
a) poate fi sävär~itä, in unele modalitäti ale elementului mate-
rial, ~i de o persoanä juridicä in calitate de autor;
b) este o infractiune contra autoritätii;
c) este o infractiune de rezultat.
520. Fapta unui functionar public de a nu sesiza autoritätile
dupä ce a luat cuno~tintä cä un coleg ~i-a omorät sotia:
a) reprezintä infractiunea de nedenuntare;
b) reprezintä infractiunea de omisiunea sesizärii;
c) nu se pedepse~te dacä, dupä punerea in mi~care a actiunii
penale, lnlesne~te tragerea Ia räspundere penalä a autorului.
521. Fapta unui functionar public de a nu sesiza autoritätile
dupä ce a luat cuno~tintä cä un coleg ~i-a omorät sotia:
a) reprezintä infractiunea de nedenuntare;
b) reprezintä infractiunea de omisiunea sesizärii;
c) reprezintä infractiunea de favorizarea fäptuitorului.
522. in cazul infractiunii de täinuire:
a) elementul material constä in omisiunea de a sesiza organele
de urmärire penalä cu privire la sävär~irea unei fapte preväzute de
legea penalä;
b) pedeapsa aplicatä täinuitorului nu poate fi mai mare decät
pedeapsa preväzutä de lege pentru fapta sävär~itä de autor;
c) dacä fapta este sävär~itä de un membru de familie, infrac-
tiunea nu se pedepse~te.
523. in cazul infractiunii de täinuire:
a) bunul provine in mod obligatoriu din sävär~irea unei infrac-
tiuni;
b) elementul material se poate sävär~i ~i prin dobändirea cu titlu
gratuit a bunului;
c) elementul material se poate sävär~i ~i prin transformarea
materialä a bunului.
In.fractiuni contra infliptuirii justitiei 107
524. in cazul infractiunii de favorizarea fäptuitorului:
a) ajutorul dat fäptuitorului poate privi lngreunarea cercetärilor
Intr-o cauzä penalä, civilä sau de altä naturä;
b) forma de vinovätie poate fi ~i intentia depä~itä;
c) nu existä obiect material.
525. Neln~tiintarea autoritätilor, sävär~itä cu intentie, cu privire
la sävär~irea unei infractiuni de determinarea sau lnlesnirea sinu-
ciderii:
a) reprezintä infractiunea de nedenuntare (art. 266 C.pen.);
b) nu se pedepse~te dacä acela care nu ln~tiinteazä este un
membru de familie al autorului infractiunii de determinarea sau
lnlesnirea sinuciderii;
c) nu reprezintä infractiune.
526. Falsificarea unui contract sub semnäturä privatä in scopul
de a dovedi existenta unei fapte preväzute de legea penalä:
a) constituie doar infractiunea de inducere in eroare a organelor
judiciare;
b) constituie doar infractiunea de fals in lnscrisuri sub semnä-
turä privatä;
c) constituie atät infractiunea de inducere in eroare a organelor
judiciare, cät ~i cea de fals in lnscrisuri sub semnäturä privatä.
527. Dacä X merge la Y, rugändu-1 sä Ii ascundä banii pe care
tocmai i-a sustras din casieria magazinului unde lucreazä in calitate
de vänzätor, Y dänd curs acestei rugäminti:
a) in sarcina lui Y se poate retine infractiunea de favorizare a
fäptuitorului;
b) in sarcina lui Y se poate retine infractiunea de täinuire;
c) in sarcina lui X se poate retine infractiunea de delapidare.
528. intocmirea cu intentie, de cätre expertul desemnat de
instantä, a unui raport de expertizä care contine informatii nereale:
a) constituie infractiunea de märturie mincinoasä;
b) constituie infractiunea de fals intelectual;
c) constituie infractiunea de fals material in lnscrisuri oficiale.
108 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
529. Amenintarea adresatä unui judecätor cä, dacä nu va pro-
nunta o anumitä solutie intr-un dosar, va fi ucis:
a) reprezintä infractiunea de ultraj;
b) reprezintä infractiunea de ultraj judiciar;
c) nu intrune~te elementele constitutive ale unei infractiuni in
legäturä cu serviciul.
530. Dacä un detinut ajutä, in aceea~i imprejurare, alti doi deti-
nuti sä evadeze rarä ca el sä päräseascä penitenciarul:
'a) se poate ;etine o infractiune de complicitate la evadare;
b) se poate retine o infractiune de inlesnirea evadärii in variantä
agravatä;
c) se pot retine douä infractiuni de inlesnirea evadärii in variantä
agravatä, in concurs formal.
531. La infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare,
una din cerintele esentiale ale laturii obiective se poate realiza ~i
atunci cänd invinuirea mincinoasä se referä la:
a) o faptä ce nu mai este preväzutä de legea penalä;
b) o faptä penalä rämasä in forma tentativei;
c) o faptä penalä comisä de un alt participant, iar nu de autorul
propriu-zis.
532. Situatia premisä la infractiunea de täinuire poate fi reali-
zatä ~i atunci cänd:
a) fapta anterioarä, din care provine bunul, a fost comisä in
conditii de neimputabilitate (minoritate, iresponsabilitate);
b) fapta anterioarä din care provine bunul nu este o infractiune
contra patrimoniului;
c) fapta anterioarä, din care provine bunul, a fost dezincriminatä.
V. Infractiuni de coruptie ~i de serviciu
533. Latura subiectivä la infractiunea de abuz in serviciu, in
cazul in care se sävär~e~te prin ingrädirea unor drepturi [art. 297
alin. (2) C.pen.] se caracterizeazä prin:
a) existenta vinovätiei sub forma intentiei, directe sau indirecte,
~i existenta unui mobil;
b) existenta vinovätiei sub forma intentiei directe calificatä prin
scop;
c) existenta vinovätiei sub ambele forme, intentie sau culpä.
534. La abuzul in serviciu (art. 297 C.pen.), urmarea imediatä:
a) constä intr-o stare de pericol;
b) poate consta intr-o pagubä;
c) poate consta intr-o vätämare adusä intereselor legitime ale
unei persoane juridice.
535. Divulgarea informatiilor secrete destat (art. 303 C.pen.) este:
a) o infractiune de serviciu;
b) o infractiune contra autoritätii;
c) o infractiune contra securitätii nationale.
536. Subiect activ la infractiunea de abuz in serviciu poate fi:
a) numai un functionar public care nu indepline~te un act sau il
indepline~te in mod defectuos ~i prin aceasta cauzeazä o vätämare
intereselor legale ale unei persoane;
b) orice persoanä care exercitä o insärcinare in cadrul unei per-
soane juridice;
c) ~i un functionar public cu atributii de conducere sau control.
537. Abuzul in serviciu, in cazul in care se sävär~e~te prin
ingrädirea unor drepturi:
a) poate avea ca subiect activ ~i o persoanä care nu este func-
tionar public, in conditiile art. 308 C.pen.;
b) se poate referi la o discriminare pe temei de avere;
c) nu permite retinerea complicitätii concomitente.
110 Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
538. Infractiunea de abuz in serviciu, in cazul in care se sävär-
~e~te prin ingrädirea unor drepturi se sävär~e~te sub aspect
subiectiv:
a) numai cu intentie directä calificatä prin scop;
b) cu intentie directä sau indirectä ~i un mobil anume;
c) cu intentie directä sau indirectä ori cu praeterintentie.
539. Abuzul in serviciu, in cazul in care se sävär~e~te prin
ingrädirea unor drepturi:
a) se poate referi la o discriminare pe temei de boalä cronicä
necontagioasä;
b) poate avea ca mobil o discriminare pe temei de apartenentä
politicä;
c) presupune crearea unei pagube in patrimoniul subiectului pasiv.
540. Tentativa Ia infractiunea de abuz in serviciu:
a) nu este posibilä, fiind o infractiune de pericol (cu consumare
instantanee);
b) este posibilä, dar nu este incriminatä;
c) este posibilä ~i este incriminatä.
541. Subiect activ Ia infractiunea de neglijentä in serviciu poate fi:
a) un functionar public;
b) un student care incalcä regulamentul Facultätii;
c) orice salariat care exercitä o insärcinare in serviciul unei
persoane fizice preväzute Ia art. 175 alin. (2) C.pen. sau juridice.
542. Neglijenta in serviciu (art. 298 C.pen.) se sävär~e~te:
a) numai din culpä;
b) numai cu intentie;
c) atät cu intentie, cät ~i din culpä.
543. Neglijenta in serviciu (art. 298 C.pen.):
a) este o infractiune de pericol;
b) se poate realiza in forma continuatä;
c) se poate realiza in forma continuä.
In.fractiuni de coruptie ~i de serviciu 111
544. Subiect activ al infractiunii de neglijentä in serviciu este:
a) doar functionarul public;
b) functionarul public sau orice persoanä care lucreazä pentru o
persoanä juridicä;
c) orice persoanä.
545. Purtarea abuzivä:
a) poate avea ca subiect pasiv un functionar public;
b) poate avea ca element material ~i lovirea sau alte violente;
c) este o infractiune contra infilptuirii justitiei.
546. intrebuintarea de expresii jignitoare fatä de o persoanä, de cätre
un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu reprezintä:
a) infractiunea de abuz in serviciu;
b) infractiunea de purtare abuzivä;
c) infractiunea de abuz in serviciu, sävär~itä prin ingrädirea
unor drepturi.
547. In cazul infractiunii de luare de mitä (art. 289 C.pen.)
folosul injust:
a) trebuie in mod obligatoriu sä fie determinat in cazul accep-
tärii promisiunii;
b) poate consta intr-un imprumut;
c) poate consta in efectuarea unei pläti de cätre mituitor pentru
cel mituit.
548. Elementul material al infractiunii de luare de mitä (art. 289
C.pen.) poate consta in:
a) darea de bani ori alte foloase;
b) nerespingerea promisiunii de dare a unei sume de bani;
c) acceptarea promisiunii unor foloase.
549. lnfractiunea de luare de mitä (art. 289 C.pen.) se consumä:
a) in momentul realizärii oricäreia dintre modalitätile elemen-
tului material;
b) in modalitatea primirii de bani sau alte foloase, in momentul
in care filptuitorul inträ in posesia acestora;
c) in momentul producerii pagubei.
112 Drept penal. Partea speciali'i - Gutegere de teste grili'i
550. La luarea de mitä pot fi confiscate de la subiectul activ:
a) bunurile care au fost primite;
b) bunurile care au fost promise;
c) echivalentul 'in bani al bunurilor pe care le-a primit cel
mituit, dacä bunurile nu se mai gäsesc.
551. Subiectul activ al infractiunii de luare de mitä poate fi:
a) functionarul public;
b) o persoanä care exercitä o insärcinare pentru orice persoanä
fizicä;
c) o persoanä care exercitä o insärcinare pentru orice persoanä
juridicä.
552. Subiectul pasiv principal la infractiunea de luare de mitä
este:
a) cel cäruia i se pretinde de cätre functionarul public sä dea
bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea unui act care intra in
indatoririle sale de serviciu;
b) functionarul public mituit;
c) persoana juridicä asupra cäreia s-a räsfränt urmarea preväzutä
de lege, fie in mod obiectiv, fie sub forma unei stäri de pericol.
553. La infractiunile de serviciu obiectul material:
a) lipse~te intotdeauna;
b) poate consta ~i Intr-o sumä de bani in unele cazuri (de exem-
plu, delapidare );
c) poate consta ~i in bunuri imobile in unele cazuri.
554. Consträngerea mituitorului de cätre cel care a luat mitä de
a sävär~i
aceastä faptä este:
a) o cauzä de nepedepsire pentru mituitor;
b) o cauzä de neimputabilitate pentru mituitor;
c) un element circumstantial agravant al infractiunii de luare de
mitä.
Infractiuni de corupfie # de serviciu 113
555. La infractiunea de luare de mitä (art. 289 C.pen.) ele-
mentul material al faptei:
a) se sävär~e~te doar anterior efectuärii sau neefectuärii actului
de serviciu;
b) se sävär~e~te doar ulterior efectuärii sau neefectuärii actului
de serviciu;
c) se poate sävär~i fie anterior, fie ulterior efectuärii sau neefec-
tuärii actului de serviciu.
556. Denuntarea de cätre mituitor a faptei mai inainte ca
organul de urmärire penalä sä fi fost sesizat este:
a) o cauzä de nepedepsire;
b) o cauzä justificativä;
c) o cauzä de reducere a pedepsei.
557. Subiectul activ al infractiunii de dare de mitä poate fi:
a) orice persoanä;
b) ~i un functionar public;
c) numai un functionar public.
558. Fapta celui care oferä un cadou unui functionar public din
primärie, in vederea urgentärii unui act in virtutea functiei sale:
a) reprezintä infractiunea de dare de mitä;
b) reprezintä infractiunea de cumpärare de intluentä;
c) nu reprezintä infractiune.
559. Dacä functionarul public corupt, 'in scopul de a satisface
solicitarea mituitorului nu indepline~te un act privitor la indato-
ririle lui de serviciu, iar aceastä neindeplinire constituie prin ea
insä~i o infractiune:
a) luarea de mitä va intra 'in concurs cu respectiva infractiune;
b) luarea de mitä absoarbe respectiva infractiune;
c) luarea de mitä se retine in variantä agravatä.
560. Luarea de mitä este o infractiune:
a) de rezultat;
b) de pericol;
114 Drept penal. Partea specialii- Culegere de teste grilii
c) care se retine in formä continuatä dacä taptuitorul ~i-a propus
sä primeascä bani de Ia 6 prieteni ai säi, care aveau nevoie de o auto-
rizatie a cärei emitere intra in atributiile sale, faptä urmatä de pretin-
derea sumelor respective de Ia cei 6, Ia diferite intervale de timp.
561. In cazul infractiunii de dare de mitä:
a) bunurile care nu se mai gäsesc sunt supuse confiscärii prin
echivalent;
b) bunurile pot fi confiscate de Ia autor doar dacä oferta de
mituire a fost acceptatä de functionarul public;
c) bunurile pot fi confiscate de Ia autor chiar dacä oferta de
mituire nu a fost urmatä de acceptare.
562. Valoarea foloaselor necuvenite primite de cel mituit:
a) trebuie sä aibä un nivel mai ridicat de 100.000 Iei;
b) poate sä aibä orice nivel, dar sä nu fie bunuri de valoare
simbolicä;
c) trebuie sä aibä aceea~i valoare cu cea a serviciului tacut prin
indeplinirea actului.
563. Existä infractiunea de luare de mitä (art. 289 C.pen.) ~i
atunci cänd:
a) bunurile au fost primite de functionarul public dupä ce a
indeplinit un act, in virtutea functiei sale, in baza unei intelegeri
anterioare;
b) bunurile oferite de mituitor au fost refuzate de functionarul
public;
c) bunurile au fost primite de functionarul public dupä ce a inde-
plinit un act in virtutea functiei sale, färä o intelegere prealabilä.
564. Pentru existenta infractiunii de luare de mitä:
a) este necesar sä fi existat o intelegere prealabilä realizärii actu-
lui intre functionarul public ~i cel care oferä foloasele necuvenite;
b) este suficientä acceptarea unei promisiuni sau pretinderea
unor foloase necuvenite de cätre functionarul public;
c) este suficientä ~i primirea unor foloase necuvenite dupä inde-
plinirea actului.
Infractiuni de coruptie ~i de serviciu 115
565. Tentativa Ia luare de mitä:
a) se pedepse~te;
b) nu este incriminatä;
c) nu este niciodatä posibilä.
566. Elementul material Ia luare de mitä poate consta in:
a) acceptarea promisiunii sau nerespingerea promisiunii unor
bani sau alte foloase necuvenite;
b) pretinderea unor bani sau foloase necuvenite, pentru sine sau
pentru o altä persoanä;
c) primirea, direct sau indirect, a unor foloase necuvenite.
567. La infractiunea de luare de mitä foloasele:
a) trebuie sä aibä un cuantum semnificativ, raportat Ia actul
indeplinit de functionarul public, ~i sä urmäreascä o recompensare
a functionarului public, primirea unor cadouri simbolice nefiind
consideratä infractiune de luare de mitä;
b) pot avea orice valoare, pericolul social al faptei fiind acela~i;
c) nu trebuie sä fie efectiv primite de functionarul public, fiind
suficientä nerespingerea promisiunii de ofertä a unor asemenea
foloase, tacutä dupä indeplinirea actului.
568. Infractiunea de trafic de influentä:
a) are un subiect activ necircumstantiat;
b) se poate comite ~i printr-o inactiune, respectiv prin nerespin-
gerea unei promisiuni;
c) are ca urmare imediatä o stare de pericol pentru normala evo-
lutie a relatiilor de serviciu.
569. Subiectul activ al infractiunii de trafic de influentä este:
a) functionarul public care intaptuie~te un act ce inträ in atribu-
tiile sale de serviciu in schimbul unui folos material injust;
b) persoana care are sau lasä sä se creadä cä are influentä asu-
pra unui functionar public;
c) doar functionarul public care nu intaptuie~te un act ce inträ
in atributiile sale de serviciu in schimbul unui folos material injust.
116 Drept penal. Partea specialii - Gutegere de teste grilii
570. La infractiunea de trafic de influentä:
a) tentativa este posibilä, dar nu este sanctionatä;
b) influenta declaratä de fäptuitor - realä sau presupusä - tre-
buie sä se refere la un functionar public care exercitä efectiv atri-
butiile necesare cumpärätorului de influentä;
c) dispozitiile privitoare la confiscare se aplicä ~i in situatia in
care fapta s-a sävär~it prin pretindere sau acceptare de promisiuni.
571. La infractiunea de trafic de influentä (art. 291 C.pen.)
subiectul activ poate fi:
a) orice persoanä;
b) doar un functionar public;
c) ~i un coleg de serviciu cu functionarul public pe längä care
lasä sä se creadä cä are influentä.
572. Subiect activ la infractiunea de delapidare poate fi:
a) un salariat la o persoanä juridicä, ce indepline~te efectiv
functii de gestiune sau administrare;
b) ~i un functionar public;
c) numai salariatul care are atributii de gestiune trecute in fi~a
postului sau care este inregistrat ca administrator la Registrul
Comertului.
573. La infractiunea de delapidare (art. 295 C.pen.):
a) subiect activ poate fi doar un functionar public;
b) coautoratul este posibil;
c) complicele trebuie sä aibä ~i el, in mod obligatoriu, atributii
de gestionar sau administrator.
574. Elementul material al infractiunii de delapidare constä in:
a) insu~irea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau admi-
nistrate;
b) insu~irea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau admi-
nistrate;
c) primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau admi-
nistrate.
In.frac{iuni de coruptie # de serviciu 117
575. Obiectul materialla infractiunea de delapidare constä in:
a) o faptä de insu~ire, folosire sau traficare a unui bun mobil
aflat in gestiune sau administrare;
b) bunuri mobile corporale aflate in gestiunea sau administrarea
fäptuitorului;
c) relatiile sociale de serviciu a cäror existentä ~i dezvoltare
impune gestionarilor ~i administratorilor unui patrimoniu al unei
persoane juridice sä nu sustragä bunurile ce fac obiectul gestiunii
sau administrärii respective.
576. Elementul materialla infractiunea de delapidare constä in:
a) o faptä de insu~ire, folosire sau traficare a unui bun mobil
aflat in gestiune sau administrare;
b) bunuri mobile corporale aflate in gestiunea sau administrarea
fäptuitorului;
c) relatiile sociale de serviciu a cäror existentä ~i dezvoltare
impune gestionarilor ~i administratorilor unui patrimoniu al unei
persoane juridice sä nu sustragä bunurile ce fac obiectul gestiunii
sau administrärii respective.
577. Obiectul juridic la infractiunea de delapidare constä in:
a) o faptä de insu~ire, folosire sau traficare a unui bun mobil
aflat in gestiune sau administrare;
b) bunuri mobile corporale aflate in gestiunea sau administrarea
fäptuitorului;
c) relatiile sociale de serviciu a cäror existentä ~i dezvoltare
impune gestionarilor ~i administratorilor unui patrimoniu al unei
persoane juridice sä nu sustragä bunurile ce fac obiectul gestiunii
sau administrärii respective.
578. Curtea Supremä de Justitie (Sectiile Unite) pronuntändu-se
asupra unui recurs in interesul legii (prin Decizia nr. 3/2002) a sta-
bilit cä fapta administratorului asociatiei de proprietari sau locatari
de insu~ire, folosire sau traficare, in interesul säu ori pentru altul,
de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneazä sau adminis-
treazä constituite infractiunea de:
a) abuz de incredere (art. 238 C.pen.);
b) gestiune frauduloasä (art. 242 C.pen.);
c) delapidare (art. 295 C.pen.).
118 Drept penal. Partea specialii- Culegere de teste grilii
579. Delapidarea (art. 295 C.pen.) poate avea ca obiect material:
a) bunul ajuns din eroare in gestiunea sau administrarea unitätii;
b) bunurile in legäturä cu care nu este in niciun mod angajatä
räspunderea civilä a unitätii (spre exemplu, bunurile täinuite de
gestionar in depozitul säu);
c) plusurile in gestiune, dacä provenienta lor are un caracter
fraudulos.
580. Fapta paznicului unei unitäti de a ajuta douä persoane sä
sustragä piese din cadrul unitätii reprezintä infractiunea de:
a) delapidare;
b) gestiune frauduloasä;
c) complicitate la furt.
581. Fapta unei persoane de a oferi o sumä de bani la trei func-
tionari publici pentru ca ace~tia din urmä sä intärzie acordarea unei
autorizatii de constructie, sumä de bani pe care functionarii publici
nu au primit-o, sesizänd organele judiciare, reprezintä:
a) o infractiune de dare de mitä;
b) trei infractiuni de dare de mitä aflate in concurs;
c) tentativä la infractiunea de dare de mitä.
582. Poate comite infractiunea de luare de mitä:
a) avocatul ce pretinde un onorariu mai mare decät cel fixat
initial;
b) artistul plastic independent ce pretinde un pret mai mare
decät cel afi~at initial, pentru un tablau expus intr-un spatiu public;
c) medicul care pretinde o sumä de bani, pentru a efectua o
operatie unui pacient.
583. Elementul material al traficului de influentä poate consta in:
a) pretinderea de bani;
b) acceptarea unei promisiuni de bani;
c) nerespingerea unei promisiuni de bani.
Infrac{iuni de corup{ie :ji de serviciu 119
584. X, functionar public la primärie, i-a solidtat lui Y 5.000 de
Iei, pentru eliberarea unei autorizatii de constructie. Y a promis cä
ii va da banii, dar nu ~i-a indeplinit promisiunea ci, a denuntat
imediat fapta organelor de urmärire penalä. in spetä:
a) X va räspunde pentru tentativä la infractiunea de luare de mitä;
b) X va räspunde pentru infractiunea de luare de mitä;
c) Y va räspunde pentru infractiunea de dare de mitä.
585. In cazul infractiunii de luare de mitä:
a) subiectul activ este necircumstantiat;
b) fapta poate fi sävär~itä ~i prin acceptarea promisiunii unor
terenuri;
c) subiectul pasiv principal este persoana care oferä mitä, dacä
a fost constränsä de raptuitor.
586. Infractiunea de trafic de influentä:
a) este o infractiune cu subiect activ circumstantiat (in subsidiar
este ~i de serviciu);
b) poate avea ca subiect activ un avocat;
c) poate fi sävär~itä ~i de o persoanä juridicä.
587. In cazul infractiunii de cumpärare de influentä:
a) elementul material poate fi sävär~it ~i prin intärzierea inde-
plinirii unui act;
b) fäptuitorul nu se pedepse~te dacä denuntä fapta mai inainte
ca organul de urmärire penalä sä fi fost sesizat cu privire la
aceasta;
c) are ca subiect pasiv principal persoana cäreia i se dau banii
ori foloasele.
588. Infractiunea de delapidare (art. 295 C.pen.):
a) se poate sävär~i ~i prin folosirea bunurilor administrate sau
gestionate;
b) sävär~itä in modalitatea insu~irii, se retine in concurs cu
infractiunea de furt;
c) se pedepse~te sub forma tentativei.
120 Drept penal. Partea specialii - Gutegere de teste grilii
589. Intrebuintarea de expresii jignitoare fatä de o persoanä de
cätre cel aflat in exercitarea atributiilor de serviciu:
a) nu este infractiune;
b) constituie infractiune de purtare abuzivä;
c) constituie infractiune de purtare abuzivä doar dacä este
sävär~itä de un functionar public.
590. B i-a cerut lui A 1.000 Iei ~i i-a primit, angajändu-se sä il
determine pe profesorul fiului lui A, pe care il cuno~tea, sä ii dea
acestuia o notä de trecere la examen. Dacä se dovede~te cä B era in
relatii foarte apropiate cu profesorul, dar nu a remis acestuia nicio
suma de bani ~i nu i-a vorbit de examenul fiului lui A:
a) in sarcina lui Ase poate retine infractiunea de dare de mitä;
b) in sarcina lui B se poate retine infractiunea de trafic de
influentä;
c) in sarcina lui A se poate retine infractiunea de cumpärare de
influentä.
591. A i-a remis lui B 1.000 de Iei, deoarece B il cuno~tea pe
profesorul fiului säu ~i se angajase sä il determine sä ii dea acestuia
o notä de trecere la examen. Dupä ce a dat suma de bani, A a
denuntat fapta organelor judiciare. Dacä se dovede~te cä B era in
relatii foarte apropiate cu profesorul, dar nu a remis acestuia nicio
suma de bani ~i nu i-a vorbit de examenul fiului lui A:
a) in sarcina lui A se poate retine infractiunea de cumpärare de
influentä pentru care nu va fi pedepsit;
b) in sarcina lui A nu se poate retine nicio infractiune;
c) in sarcina lui B se poate retine infractiunea de trafic de
influentä.
592. Pretinderea, primirea, acceptarea promisiunii reprezintä:
a) modalitäti ale elementului material al infractiunii de luare de
mitä;
b) modalitäti ale elementului material al infractiunii de trafic de
influentä;
c) modalitäti ale elementului material al infractiunii de cumpä-
rare de influentä.
ln.frac{iuni de corup{ie # de serviciu 121
593. Subiectul activ:
a) al infractiunii de trafic de influentä este necalificat;
b) al infractiunii de luare de mitä poate fi un functionar al unui
stat sträin;
c) al infractiunii de cumpärare de influentä este calificat, fiind
un functionar public.
594. In cazul infractiunilor de coruptie:
a) banii, valorile sau orice alte bunuri primite, date sau oferite
sunt supuse confiscärii, iar cänd acestea nu se mai gäsesc, se dis-
pune confiscarea prin echivalent;
b) tentativa nu se sanctioneazä;
c) obiectul material constä in banii,valorile sau bunurile pri-
mite, date sau oferite.
595. Infractiunea de abuz in serviciu:
a) este mai gravä dacä se realizeazä prin ingrädirea exercitiului
drepturilor unei persoane pe temei de nationalitate;
b) poate fi sävär~itä ~i prin omisiune;
c) este o infractiune de rezultat.
596. Infractiunea de purtare abuzivä:
a) poate fi sävär~itä doar de un functionar public;
b) presupune ca subiectul activ sä se afle in exercitarea atribu-
tiilor de serviciu;
c) poate fi comisä ~i prin amenintare.
597. Dacä un electrician sustrage bani din casieria societätii
unde lucreazä:
a) se poate retine infractiunea de delapidare;
b) nu se poate retine o infractiune de serviciu;
c) se poate retine infractiunea de abuz in serviciu.
598. In cazul infractiunii de delapidare:
a) elementul material poate consta ~i in folosirea unor bunuri in
interesul altei persoane;
b) subiectul activ este intotdeauna un functionar public;
c) forma de vinovätie este intotdeauna intentia.
122 Drept penal. Partea specialii- Culegere de teste grilii
599. Pretinderea reprezintä elementmaterial al infractiunii de:
a) delapidare;
b) luare de mitä;
c) trafic de influenta.
600. In cazul infractiunii de dare de mita:
a) subiectul pasiv este un functionar public sau alta persoanä
care exercita o activitate in cadrul unei persoane juridice;
b) fapta se poate comite in legätura cu urgentarea indeplinirii
unui act ce intra in indatoririle de serviciu ale persoanei care
prime~te mita;
c) subiectul activ nu poate fi un functionar public.
601. Poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mitä:
a) avocatul;
b) primarul unei localitäti;
c) expertul tehnic desemnat in cauze judiciare.
602. Fapta inculpatului care, cu aceea~i ocazie, ofera suma de
200 euro la doi agenti de politie, pentru ca ace~tia sä nu-i intoc-
meascä un proces-verbal:
a) reprezintä douä infractiuni de dare de mitä in concurs formal;
b) reprezintä o singurä infractiune de dare de mitä;
c) nu reprezintä infractiune, deoarece agentii de politie ~i-au
incälcat atributiile de serviciu.
603. Fapta inculpatului care prime~te o sumä de bani pretinzänd
ca are influentä asupra unui functionar public ~i promite ca 11 va
determina pe acesta sä indeplineascä un act ce intra in indatoririle
sale de serviciu, dar a cärui interventie repetatä asupra functiona-
rului e~ueaza reprezintä:
a) o tentativä la infractiunea de trafic de influentä;
b) o infractiune de trafic de influentä in formä consumatä;
c) o infractiune de trafic de influenta in forma continuatä.
Infractiuni de corupfie # de serviciu 123
604. Primirea de bani, cu promisiunea de a influenta ofiteri de
politie spre a se obtine punerea in libertate a unui arestat sau pentru
netrimiterea in judecatä a inculpatului cercetat pentru infractiunea
de furt:
a) poate reprezenta infractiunea de trafic de influentä, deoarece,
de~i politistul nu are atributii directe in legäturä cu actele respec-
tive, poate efectua cercetärile in a~a fel incät sä determine efec-
tuarea unor astfel de acte;
b) nu poate reprezenta infractiunea de trafic de influenta, deoa-
rece politistul nu are atributii directe in legätura cu actele res-
pective;
c) reprezinta infractiunea de in~eläciune, deoarece politistul nu
are atributii directe in legatura cu actele respective.
605. Infractiunea de luare de mitä:
a) in toate situatiile, poate fi sävär~itä doar de un functionar
public;
b) nu poate fi sävär~itä ~i prin nerespingerea promisiunii de a
primi anumite foloase materiale;
c) poate consta ~i in pretinderea de favoruri sexuale.
606. In cazul infractiunii de dare de mitä:
a) consumarea are loc odata cu promisiunea de bani, chiar dacä
ulterior promitätorul decide sä nu mai dea sumele promise;
b) consträngerea mituitorului reprezintä o cauzä de nepedepsire;
c) denuntarea faptei mai inainte ca organul de urmärire penalä
sä fi fost sesizat cu privire la aceasta reprezintä o cauzä de neimpu-
tabilitate.
607. Infractiunea de abuz in serviciu:
a) este o infractiune de coruptie;
b) este o infractiune de rezultat;
c) presupune ca subiectul activ sä savär~easca fapta in exerci-
tarea atributiilor de serviciu.
124 Drept penal. Partea specialli- Culegere de teste grilli

608. Are calitatea de functionar public in conformitate cu dis-

pozitiile art. 175 C.pen. ~i prin urmare poate fi subiect activ al
infractiunii de luare de mitä:
VI. lnfractiuni de fals
a) avocatul;
b) expertul tehnic judiciar; 609. lnfractiunea de falsificare de monede (art. 310 C.pen.)
c) medicul angajat cu contract de muncä Intr-o unitate spitali- poate avea ca obiect material:
ceascä din sistemul public de sänätate. a) monedele, titlurile de credit ori instrumentele pentru efec-
tuarea plätilor;
b) doar monedele cu valoare circulatorie;
c) orice fel de monede sau bancnote, chiar ie~ite din circulatie.

610. Fapta unei persoane care contraface un cec, 11 prezintä la o

bancä ~i obtine o sumä de bani reprezintä:
a) infractiunea de in~eläciune prin folosirea de mijloace fraudu-
loase [art. 244 alin. (2) C.pen.];
b) infractiunea de falsificare de titluri de credit sau instrumente
de platä (art. 311 C.pen.) in concurs cu infractiunea de in~eläciune
prin folosirea de mijloace frauduloase [art. 244 alin. (2) C.pen.];
c) infractiunea de falsificare de instrumente oficiale (art. 317
C.pen.) in concurs cu infractiunea de in~eläciune prin folosirea de
mijloace frauduloase [art. 244 alin. (2) C.pen.].

611. Infractiunea de falsificare de monede (art. 310 C.pen.) se

poate realiza:
a) doar prin contrafacere (confectionarea prin imitare de monede
sau valori);
b) doar prin alterare (modificarea continutului sau formei unor
monede sau valori adevärate );
c) fie prin contrafacere, fie prin alterare.

612. Falsificarea unui cec de cälätorie denominat in valutä

(dolari SUA) emis de o bancä sträinä constituie infractiune de:
a) falsificare de monedä (art. 310 C.pen.);
b) falsificare de instrumente oficiale (art. 317 C.pen.);
c) falsificare de valori sträine raportatä la falsificarea de titluri
de credit sau instrumente de platä (art. 316 C.pen. raportat la
art. 311 C.pen.).
126 Drept penal. Partea specialii- Gutegere de teste grilii
613. Subiect activ al infractiunii de fals material in inscrisuri
oficiale poate fi:
a) doar un functionar public;
b) ~i un functionar public;
c) orice persoanä.
614. Elementul material al infractiunii de fals material in inscri-
suri oficiale poate consta in:
a) falsificarea unui inscris oficial, cu prilejul intocmirii aces-
tuia, prin consemnarea unor fapte sau imprejuräri neadevärate ori
neconsemnarea unor date sau imprejuräri;
b) falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea scrierii sau
a subscrierii;
c) falsificarea unui inscris oficial prin alterarea lui in orice mod.
615. Modificarea numelui inscris pe o diplomä de licentä ~i
utilizarea acesteia de cätre persoana cäreia ii corespunde numele ce
apare pe document dupä falsificare, in vederea angajärii poate
reprezenta:
a) fals material in inscrisuri oficiale;
b) uz de fals;
c) fals privind identitatea.
616. Pentru existenta infractiunii de fals material in inscrisuri
oficiale (art. 320 C.pen.):
a) este posibil ca subiectul activ sä fie un functionar public;
b) este necesar ca inscrisul falsificat sä fi produs consecinte
juridice;
c) nu este necesar ca inscrisul sä fie folosit.
617. Actiunea de intocmire a unei "copii" a unui act oficial
inexistent:
a) poate reprezenta infractiunea de fals material in inscrisuri
oficiale (art. 320 C.pen.);
b) poate reprezenta infractiunea de fals intelectual (art. 321
C.pen.);
c) nu poate reprezenta o infractiune.
Infrac(iuni de fals 127
618. La infractiunea de fals intelectual (art. 321 C.pen.):
a) este posibil coautoratul;
b) elementul material nu se poate realiza prin omisiune;
c) tentativa este posibilä ~i este pedepsitä.
619. In cazul infractiunii de fals intelectual:
a) alterarea prive~te materialitatea inscrisului;
b) alterarea prive~te continutul actului;
c) alterarea este intotdeauna ulterioarä intocmirii actului.
620. Infractiunea de fals intelectual:
a) poate avea ca subiect activ numai o persoanä cu studii supe-
rioare;
b) se referä numai la falsificarea inscrisurilor oficiale;
c) se sävär~e~te numai cu prilejul intocmirii actului.
621. Falsificarea unui inscris sub semnäturä privatä ~i folosirea
lui de cätre autorul falsului reprezintä:
a) infractiunea de fals in inscrisuri sub semnäturä privatä in
concurs cu infractiunea de uz de fals;
b) infractiunea de uz de fals;
c) infractiunea de fals in inscrisuri sub semnäturä privatä.
622. Fapta ~oferului angajat Ia o unitate, insärcinat sä transpofte
marfa, de a prezenta documente false cu ajutorul cärora a ridicat de
la fumizor o cantitate mai mare de marfä, folosind o parte din ea in
interes propriu reprezintä:
a) infractiunea de fals in inscrisuri sub semnäturä privatä in
concurs cu infractiunea de in~eläciune;
b) infractiunea de fals in inscrisuri sub semnäturä privatä in
concurs cu infractiunea de gestiune frauduloasä;
c) infractiunea de fals in inscrisuri sub semnäturä privatä in
concurs cu infractiunea de delapidare.
128 Drept pena/. Partea speciala- Culegere de teste gri/a
623. Fapta de a contraface bilantul contabil al unei societäti
comerciale cu räspundere limitatä ~i de a-l depune ca probä intr-o
cauzä civilä poate reprezenta:
a) fals in inscrisuri sub semnäturä privatä;
b) fals material in inscrisuri oficiale in concurs cu infractiunea
de uz de fals;
c) uz de fals in concurs cu infractiunea de fals intelectual.
624. La infractiunea de fals in inscrisuri sub semnäturä privatä
(art. 322 C.pen.):
a) tentativa este posibilä ~i se pedepse~te;
b) tentativa este posibilä, dar nu se pedepse~te;
c) tentativa nu este posibilä.
625. Obiect material al infractiunii de uz de fals poate fi:
a) doar un inscris oficial;
b) doar un inscris sub semnäturä privatä;
c) un inscris oficial sau un inscris sub semnäturä privatä.
626. Fapta sotului care a semnat o cerere de schimb de locuintä,
atät in numele säu, cät ~i in numele sotiei sale de care era despäqit,
dupä care a depus cererea la primärie, constituie:
a) fals in inscrisuri sub semnäturä privatä, in concurs cu uz de
fals;
b) fals in inscrisuri sub semnäturä privatä;
c) fals intelectual.
627. Incredintarea unui inscris care serve~te pentru dovedirea
stärii civile ori pentru Iegitimare sau identificare spre a fi folosit
!arä drept poate reprezenta infractiunea de:
a) fals in declaratii;
b) fals privind identitatea;
c) uz de fals.
628. La infractiunea de uz de fals (art. 323 C.pen.), obiectul
material:
a) poate fi ~i un inscris sub semnäturä privatä;
b) este reprezentat de inscrisul fals folosit;
c) poate fi doar un inscris oficial.
Infrac(iuni de fa/s 129
629. Subiectul activ al infractiunii de fals in declaratii este:
a) martorul, expertul sau interpretul;
b) persoana care face in public declaratii calomnioase;
c) orice persoanä, capabilä sä facä declaratii producätoare de
consecinte juridice.
630. Infractiunea de fals in declaratii (art. 326 C.pen.):
a) are ca obiect material inscrisul in care se consemneazä decla-
ratia;
b) nu are obiect material;
c) are ca obiect material actiunea de a face declaratii encores-
punzätoare adevärului.
631. La infractiunea de fals privind identitatea (art. 327 C.pen.):
a) nu poate exista obiect material;
b) participatia este posibilä, inclusiv sub forma coautoratului;
c) tentativa nu este incriminatä.
632. Inculpatul, afländu-se la volanul unui autoturism pe care il
conducea !arä permis ~i fiind legitimat de organele de politie, a
prezentat un buletin de identitate apaqinänd altei persoane. Ce se
poate retine in sarcina inculpatului in concurs cu infractiunea de
conducere pe drumurile publice !arä a avea permis de conducere:
a) infractiunea de uz de fals ~i infractiunea de fals privind iden-
titatea?
b) infractiunea de fals privind identitatea?
c) infractiunea de uz de fals ~i infractiunea de fals in declaratii?
633. Pentru existenta infractiunii de fals material in inscrisuri
oficiale:
a) nu este obligatoriu ca subiectul activ sä fie un functionar
public;
b) este necesar ca inscrisul falsificat sä fi produs consecinte
juridice;
c) nu este necesar ca inscrisul sä fie folosit.
130 Drept penal. Partea specialii- Culegere de teste grilii
634. Dacä X a prezentat Ia politie un minor ca fiind fiul säu,
folosind, spre identificare, pa~aportul adevärat al acestuia din
urmä:
a) fapta lui X reprezintä infractiunea de fals privind identitatea;
b) fapta lui X reprezintä infractiunea de fals in declaratii;
c) fapta lui X reprezintä atät infractiunea de fals privind identi-
tatea, cät ~i cea de fals in declaratii.
Infracfiuni de fals 131
639. Infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale:
a) se retine in variantä agravatä dacä este sävär~itä de un func-
tionar public;
b) sävär~itä de un functionar public se transformä in fals inte-
lectual;
c) poate avea ca obiect material ~i bilete, tichete sau alte impri-
mate producätoare de consecinte juridice.

635. in cazul infractiunii de fals in declaratii:
a) elementul material trebuie sä se comitä in vederea producerii
unei consecinte juridice;
b) urmarea imediatä constä in producerea unei consecinte juridice;
c) nu este necesar ca declaratia fäcutä sä serveascä Ia produ-
cerea consecintei juridice in vederea cäreia este datä.
636. in cazul infractiunii de fals privind identitatea:
a) prezentarea sub o identitate falsä poate fi realizatä prin orice
modalitate fapticä;
b) prezentarea sub o identitate falsä poate fi realizatä ~i prin
folosirea unui act ce serve~te Ia legitimare, falsificat;
c) prezentarea sub o identitate falsä poate fi realizatä ~i prin
folosirea frauduloasä a unui act real ce serve~te Ia dovedirea stärii
civile.
640. in cazul in care un bärbat pretinde cä este un actor cunos-
cut, pentru a impresiona o femeie:
a) se poate retine infractiunea de fals privind identitatea;
b) se poate retine infractiunea de fals in declaratii;
c) fapta nu constituie infractiune.
641. Actiunea de falsificare a unui inscris prin contrafacerea
scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod se regä-
se~te in latura obiectivä a infractiunii de:
a) fals material in inscrisuri oficiale;
b) fals intelectual;
c) fals in inscrisuri sub sernnäturä privatä.

637. Dacä X pläsmuie~te o diplomä de bacalaureat pe care avea

de gänd sä o foloseascä in vederea angajärii:
a) se poate retine infractiunea de fals intelectual;
b) se poate retine infractiunea de fals material in inscrisuri ofi-
ciale;
c) se poate retine infractiunea de tentativä Ia uz de fals.

638. Infractiunea de fals in inscrisuri sub semnäturä privatä:

a) poate fi realizatä prin atestarea unor fapte necorespunzätoare
adevärului, cu prilejulintocmirii inscrisului;
b) se retine in concurs cu instigarea Ia infractiunea de uz de fals
dacä autorulincredinteazä inscrisul spre folosire altei persoane;
c) nu se retine in concurs cu infractiunea de uz de fals dacä
autorul folose~te inscrisul falsificat.

VII. Infracpuni contra sigurantei pe drumurile publice
642. Infractiunile contra sigurantei circulatiei pe drumurile
publice:
a) au un subiect activ necalificat;
b) au ca formä de vinovätie intentia;
c) au ca elementmaterial conducerea pe drumurile publice.
643. A a permis fiului säu, F, in värstä de 16 ani, sä conducä
autoturismul pe undrum forestier.
a) in sarcina lui A se va retine instigare la infractiunea de
conducere a unui vehicul färä permis de conducere;
b) in sarcina lui F se va retine infractiunea de conducere a unui
vehicul färä permis de conducere;
c) in sarcina lui A ~i F nu se va retine nicio infractiune.
lnfractiuni contra sigurantei pe drumurile publice 133
646. Nu constituie infractiune:
a) ~tergerea urmelor accidentului in urma cäruia s-au produs
doar daune materiale;
b) päräsirea locului accidentului cänd in urma accidentului s-au
produs doar pagube materiale;
c) päräsirea locului accidentului de cätre instructorul auto, aflat
in procesul de instruire atunci cänd s-a produs accidentul de
circulatie.
647. Reprezintä infractiune:
a) fapta conducätorului unui autovehicul ce refuzä sä se supunä
prelevärii de probe biologice necesare in vederea stabilirii alcoolemiei;
b) fapta unui biciclist ce refuzä sä se supunä prelevärii de probe
biologice necesare in vederea stabilirii alcoolemiei;
c) fapta unui instructor auto, aflat in procesul de instruire, ce
refuzä sä se supunä prelevärii de probe biologice in vederea sta-
bilirii alcoolemiei.

644. Se poate retine infractiunea de conducere a unui vehicu1

sub influenta alcoolului sau a altor substante:
a) in sarcina persoanei care are o imbibatie alcoolicä de 0,85g/l
alcool pur in sänge ~i conduce o cärutä pe drumurile publice;
b) in sarcina persoanei care conduce o bicicletä pe drumuri1e
publice ~i a consumat anterior cocainä;
c) in sarcina persoanei care conduce o motocicletä pe drumurile
publice afländu-se sub influenta unor substante psihoactive.

645. Nu constituie infractiune päräsirea locului accidentului

cänd:
a) victima päräse~te locul faptei, iar conducätorul de vehicul
anuntä imediat evenimentul la cea mai apropiatä unitate de politie;
b) in urma infractiunii victima a suferit leziuni u~oare;
c) conducätorul autovehiculului cu regim de circulatie prioritarä
anuntä de indatä politia, iar dupä terminarea misiunii se prezintä la
sediul unitätii de politie pe a cärei razä de competentä s-a produs
accidentul, in vederea intocmirii documentelor de constatare.

VIII. Infractiuni contra familiei
648. Situatia premisä Ia infractiunea de abandon de familie in
modalitatea preväzutä Ia art. 378 alin. (1) lit. c) C.pen. (neplata, cu
rea-credintä, a pensiei de intretinere) constä in:
a) neplata, cu rea-credintä, timp de 3 Juni, a pensiei de intre-
tinere;
b) preexistenta unei hotäräri judecätore~ti de stabiHre a pensiei
de intretinere;
c) omisiunea plätii pensiei de intretinere.
649. In cursul judecätii pentru sävär~irea infractiunii de aban-
don de familie, indeplinirea de cätre inculpat a obligatiilor de intre-
tinere determinä:
a) amänarea aplicärii pedepsei sau suspendarea executärii
pedepsei sub supraveghere;
b) reducerea pedepsei Ia jumätate;
c) impunitatea.
650. La infractiunea de abandon de familie (art. 378 C.pen.),
elementul subiectiv il constituie vinovätia:
a) sub forma intentiei;
b) numai sub forma intentiei directe;
c) atät sub forma intentiei, cät ~i sub forma culpei.
651. La infractiunea de abandon de familie in varianta tip
[art. 378 alin. (1) C.pen.]:
a) subiectul activ este persoana care are obligatia legalä de
intretinere, fatä de cel indreptätit Ia intretinere;
b) subiectul pasiv este persoana indreptätitä Ia intretinere potri-
vit Iegii;
c) subiectul pasiv poate fi ~i o persoanä juridicä.
Infractiuni contra familiei 135
652. Infractiunea de abandon de familie (art. 378 C.pen.):
a) nu este susceptibilä de tentativä;
b) poate fi comisä ~i fatä de un major;
c) nu este pedepsitä in forma tentativei.
653. La infractiunea de incest:
a) elementul material este reprezentat de actul sexual;
b) elementul material este reprezentat de un raport sexual;
c) subiecti activi pot fi socrul ~i nora sa.
654. Incestul este:
a) o infractiune contra familiei;
b) o infractiune contra integritätii corporale sau sänätätii;
c) o infractiune contra libertätii ~i integritätii sexuale.
655. Reprezintä infractiune de abandon de familie:
a) neplata, cu rea-credintä, timp de trei Juni, a pensiei de intreti-
nere stabilitä pe cale judecätoreascä;
b) päräsirea domiciliului conjugal;
c) fapta pärintilor care pleacä in sträinätate cu un contract de
muncä ~i i~i lasä copiii in sarcina bunicilor.
656. La infractiunea de bigamie:
a) se sanctioneazä diferit persoana cäsätoritä fatä de persoana
necäsätoritä care Incheie o cäsätorie cu o persoanä pe care o ~tie
cäsätoritä;
b) persoana necäsätoritä care Incheie o cäsätorie cu o persoanä
despre care nu ~tie cä este cäsätoritä se sanctioneazä cu o pedeapsä
mai micä;
c) nu se poate angaja räspunderea penalä dacä prima cäsätorie
este declaratä nulä.
657. X a produs un accident rutier in care ~i-a pierdut viata Y.
X a fost condamnat ~i obligat pe laturä civilä Ia prestatii periodice
cätre cei doi copii minori ai Iui Y. Dacä X nu i~i achitä timp de un
an obligatiile fatä de cei doi minori, in sarcina sa se poate retine:
a) infractiunea de abandon de familie;
b) neexecutarea sanctiunilor penale;
c) nerespectarea hotärärilor judecätore~ti.
136 Drept penal. Partea specialii - Gutegere de teste grilii

658. Dacä pänä Ia rämänerea definitivä a hotärärii de condam-

nare pentru infractiunea de abandon de familie inculpatul W inde-
pline~te obligatiile, instanta poate dispune: Raspunsuri
a) suspendarea executärii sub supraveghere chiar dacä incul- ,:,,
patul este recidivist;
I. Infractiuni contra persoanei
b) amänarea aplicärii pedepsei chiar dacä nu sunt indeplinite
conditiile pentru incidenta acestei institutii; 1. b 32. c 63. b,c
c) doar o pedeapsä cu executare dacä inculpatul este recidivist. 2. a, c 33. c 64. c
3. b 34. a, b 65. a
659. Fapta pärintelui de a-1 impiedica, in mod nejustificat, pe 4. a, b 35. b 66. b
copilul säu in värstä de 14 ani sä meargä Ia ~coalä, motiv pentru 5. a 36. b 67. a,c
care acesta nu reu~e~te sä termine clasa a VIII -a reprezintä: 6. c 37. b 68. c
a) infractiunea de lipsire de libertate; 7. b 38. c 69. b
b) infractiunea de impiedicare a accesului Ia invätämäntul 8. c 39. b 70. a, b
general obligatoriu; 9. b 40. b, c 71. a, b
c) infractiunea de rele tratamente aplicate minorului. 10. a 41. a 72. c
11. c 42. b,c 73. c
660. Poate fi subiect activ al infractiunii de impiedicarea acce- 12. b,c 43. c 74. a, b
sului Ia invätämäntul general obligatoriu: 13. c 44. b 75. b,c
a) pärintele; 14. b 45. b,c 76. a
b) elevul ce urmeazä cursurile invätämäntului general obligatoriu; 15. b 46. b 77. a
c) persoana cäreia i-a fost incredintat, potrivit legii, un minor. 16. a, b 47. b,c 78. c
17. a, b 48. a,c 79. c
661. V. a formulat o plängere prealabilä impotriva fostului säu 18. c 49. b 80. a,c
sot 1., deoarece acesta nu a plätit pensia alimentarä pentru minorul 19. b 50. a 81. b
M. timp de 7 luni. Inainte de terminarea urmäririi penale, I. a plätit 20. a 51. c 82. b
pensia alimentarä restantä. 21. c 52. b 83. c
22. a,b 53. a, b 84.
a) fapta lui I. nu se pedepse~te; a, c
23. b 54. b,c 85. b
b) fapta pentru care s-a fäcut plängere prealabilä nu este infrac-
24. b,c 55. a,b 86. a,c
tiune;
25. a,b 56. a,c 87. a
c) fapta lui I. indepline~te conditiile de tipicitate ale infractiunii
26. b 57. b 88. c
de abandon de familie.
27. c 58. a 89. a, c
28. a, c 59. b 90. b
29. c 60. a,c 91. c
30. b 61. a 92. a, b
31. b 62. a, b 93. a
 Riispunsuri 139

'
138 Drept penal. Partea speciala - Culegere de teste grila

94. c 132.c 170. a, c 208. c 224. a,c 240. a,c

95. b 133.a 171. a, c 209.c 225. b 241. b
96. b,c 134. b,c 172. b, c 210. a, c 226. c 242.c
97. a 135.a,c 173. c 211. b 227. a, b 243. b,c
98. c 136. a, b 174. c 212. b 228. b 244. c
99. c 137. b 175. a 213. c 229. b,c 245. b
100.a 138.c 176.c 214.c 230. a,b 246.a,c
101. b, c 139. b 177. a, c 215. a, b 231. a, c 247. a
102. c 140. b,c 178. a, b 216.c 232. b 248. c
103. a, c 141. b 179. a, b 217. b 233. a, c 249.a
104. b 142. a 180.a,c 218. b,c 234. c 250. a
105. a,b 143. a, b 181. b, c 219. a 235. b 251. b
106. c
107. a, c
108. a
144.a,b
145. c
146. b,c
182. a
183. b
184. a, b
' 220. b,c
221. c
222. b,c
236. c
237. a,c
238. a,b
252. a
253. a

109. b 147. a 185. b,c 223. b,c 239. b

110. a 148.c 186.a,c
111. a 149.a 187. b II. Infractiuni contra patrimoniului
112. b, c 150. a 188.a,c
113. a 151. b 189. a, c 254. c 273. c 292. b
114. b 152. a, b 190. a 255. b,c 274. a 293. b,c
115.b,c 153. a, b 191. a, c 256. a, b 275. b,c 294. b,c
116. a 154. b,c 192. b I 257. b 276.c 295. c
117. c
118. a, c
155. a
156.a,b
193. b
194. c I 258. b
259. b
260. a
277. a, c
278. a,c
279. b,c
296. a,c
297. b,c
298. c
119. c 157. c 195.a
120. b,c 158. c 196. b 1! 261. a, c 280. b,c 299. c
121. a, b 159. b 197. a,b 262. c 281. a 300. b
122. c 160. a 198. a,b 263. b,c 282. b. 301. b, c
123. b 161. b 199. a,b 264. b,c 283. b 302. c
124. c 162. c 200. a 265.a 284. b,c 303. b
125.a 163. b 201. b, c 266. b 285. a,c 304. b
126. b 164. b 202. a 267.a 286. a,c 305. b
127. c 165. c 203. a,c 268. a,b 287. b 306. b,c
128. a, b 166. b 204. a, b 269. b 288. a 307.a,c
129. a, b 167. b 205. b,c 270. a, b 289. c 308. b
130. a 168. a, b 206. b,c 271. b 290. c 309. a,c
131.b 169. b,c 207.a 272. b 291. a, b 310. b,c
140
311. a
312.a
313. b
314.a
Drept penal. Partea speciala - Culegere de teste grilii

341. a
342.a
343.a
344. a, b
371. b
372. b, c
373.a,b
374. a
'
.. :
f•'

415. a,b
416. c
417. a,c
418. a, c
419. a, c
Raspunsuri

420. c
421. c
422. a
423. a, b
424. a,c
425. a,b
426. a,b
427. b,c
141

315. b, c 345.c 375. a,c

316. a, b 346. b 376. b IV. lnfractiuni contra infäptuirii justitiei
317. a, c 347.a 377.a,b
318. b 348. c 378. a,c 458. a, b 488.c
319. b,c 349. b 428. a
379. c 459. b,c 489. b
320. a,c 429. b
350. a,c 380. a,c 460. a 490. c
321. b 430. b
351. c 381. b 461. c 491. c
322. b,c 431. b
352. a 382.a,b 462. b 492. b,c
323. b 432. a,c
353.c 383. c 463. a 493. c
433. a,c
324. a,c 354. b 384.a 464. a 494. a, c
434.a
325. a 355.a 385. a,b 465. a, c 495. c
435. b
326. b 356. a,c 386.a, b 466. a,c 496. b,c
436.a
327. c 357.a,c 387. b 467. b 497. a, b
437. b
328.a 358. c 388. b 468. a,c 498. b
438. a,c
329. a,c 359. a,b 389. b,c 469. a,b 499. b
439.c
330.a,c 360. a, c 390.a,b 470. b 500. b
440. a,b
331. b, c 36l.a,c 391. b 471. a, c 50l.a,b
441. a, b
332. b,c 362. b,c 392.c 472.c 502. b
442. b,c
333. b 363. b 393. b 473.a,b 503. a,c
443. a,b
334. a, b 364.a 394. c 474. b 504.a,b
444. b
335. c 365. b 395. b 475.c 505. a
445. a,c
336. a 366. c 396.a 476. b 506. b
446. a, b
337. b,c 367. c 397. b 477. b 507.c
447.a,c
338. b, c 368. a, b 398. b 478. a, b 508. b,c
448. b
339. c 369. b 399. c 479.a 509. b,c
449. b
340. b 370. a 480. c 510.a
450. c
451. c 481. a, c 511. b
111. Infractiuni contra autoritätii 482. b,c 512. a, c
452. a,c
453. b 483.a,c 513. b
400. a, b 405. c 410. a, c 484. c 514.a,b
454. b
401. c 406. c 411. a, c 485. b 515. a, c
455. c
402. b,c 407. a 412.c 486.a 516. a
456. b
403. b,c 408. b 413. a, b 487. b,c 517.c
457. b,c
404. b 409. a, b 414. b
142 Drept penal. Partea specialii- Culegere de teste gri/ii Riispunsuri 143
518. a, b 523. b,c 528.a VI. Infractiuni de fals
519.a 524.c 529. b,c
520. a,c 525. a, b 530. b 609. b 620. b,c 631. b, c
521. a 526. c 53l.b,c 610. b 621. c 632. b
522. b,c 527. b,c 532. a,b 611. c 622. a 633. a,c
612. c 623. a 634. a
V. Infractiuni de coruppe ~i de serviciu 613. b, c 624. a 635.a
614. b,c 625. c 636. b,c
533. a 559. a 585. b 615.a, b 626. b 637. b
534. b,c 560. b,c 586. b,c 616. a, c 627. b 638. a, c
535. a 561. a, c 587. b 617.a 628. a,b 639. a,c
536. b,c 562. b 588. a,c 618. a, c 629. c 640. c
537. a,b 563.a,c 589. b 619. b 630. b 641. a, c
538. b 564. b,c 590. b,c
539. a, b 565. b,c 591. a, c VII. Infractiuni contra sigurantei pe drumurile publice
540. b 566. b 592. a,b
541. a, c 567. a,c 593. a, b 642. a, b 644.c 646.a,b
542. a 568. a, c 594. a, b 643. c 645. a,c 647. a,c
543. b,c 569. b 595. b,c
544. b 570.a, b 596. b,c VIII. Infractiuni contra familiei
545. a, b 571. a, c 597. b
546. b 572. a, b 598. a,c 648. b 653. b 658. a,b
547. b,c 573. b 599. b,c 649.a 654. a 659. b
548. c 574. a 600. b 650. a 655. a 660. a,c
549. a,b 575. b 601. b, c 651. a, b 656.a,c 661. a, c
550. a,c 576.a 602. a 652. b,c 657. a
551. a, c 577. c 603. b
552. c 578.c 604. a
553. b 579. a,c 605. b
554. b 580.c 606. a
555. c 581. b 607. b,c
556. a 582.c 608. b,c
557. a, b 583. a, b
558. a 584. b