CIOCLEI, Valerian

Studii: Facultatea de Drept a Universit6tii din Bucuregti; diplomi de studii aprofun-

date in specializarea Drept penal - $tiinle criminale, ca bursier al guvernului
francez (Montpellier I); doctor in drept al Universiti{ii Bucuregti, precum gi al
Valerian Cioclei
Universitd{ii Montpellier I - Fran{a. Cristina Rotaru
Activitate: profesor universitar, Criminologie gi Drept penal - Partea speciali, Facul-
tatea de Drept a UniversitSlii din Bucuregti; membru al Comisiei de redactare a Andra-Roxana Trandafir
Noului Cod penal - Legea nr. 286/2009; avocat.
Publicafii: lucriri gtiinfifice, articole gi ci4i, in domeniul criminologiei 9i drephrlui
penal, printre care: Mobilul in conduita criminali (1999); Manual de criminologie
(1999,2003,2005,2007,2011,2016); Drept penal. Partea speciali. Infracliuni
contra persoanei Q007,2009); Constitu{ia Rom6niei. Comentariu pe articole,
coautor (2008); Critica raJiunii penale (2009); Drept penal. Partea speciali.
Infrac{ituri contra patrimoniului (2011); Drept penal. Partea speciali. Infracfiuni
contra persoanei gi Infrac(iuni contra patrimoniului. Cu referiri la Noul Cod penal
(2013); Codul penal. Comentariu pe articole (coautoq 2014,2016); Drept penal. Drept penal. Partea speciall
Partea special5 L Infracliuni contra persoanei gi Infracliuni contra patrimoniului
(2016); Drept penal. Partea specialS II. Curs tematic (coautor 2016). Culegere de teste grill pentru examenele de an,
ROTARU, Cristina de licenfi qi de admitere in profesii juridice
Studii: Facultatea dc Drcpt a Universitilii din Bucuregti; Institutul Nalional de
Magistraturtr; doctor in drcpt, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureqti;
cursuri de doctorat [a Univcrsitatea Las Palmas de Gran Canaria. Edifia a 3-a
Activitate: prot'csor univcrsitar, Drept penal - Partea speciali gi Criminologie, Facul- - revizuitl gi ad5ugita -
tatea de Drcpt u Univers-it51ii din Bucuregti; formator la Institutul Nafional al
Magistraturii; judcctrtor la Inalta Curte de Casalie gi Justilie.
Publicafii: autoorc u mai multor lucriri gi articole de specialitate, printre care: Legea
falimentului - doctrinE, jurispruden{i, legislafie (2001); Fundamentul pedepsei.
Teorii modernc (2006); Infracfiuni de fals (2007). Drept penal. Partea speciali II.
Curs tematic (ooautor 2016).

TRANDAFI& Andra-Roxana
Studii: Facultatea de Drept a UniversitElii din Bucuregti; master in Drept penal
fr.rndamental, Facultatea de Drept, Universitatea Montpellier I; doctor in drept,
Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuregti; Facultatea de Relalii Economice
Intemationale, Academia de Studii Economice; shrdii postdoctorale la Facultatea
de Drept, Universitatea din Bucuregti.
Activitate: avocat Managing Associate al Stoica&AsociaJii; asistent universitar la disci-

#
plinele Criminologie Ei Drept penal - Partea special5, Facultatea de Drept, Univer-
sitatea din Bucuregti; secretar de redacfie al revistei Analele Universit5lii din
Bucuregti - Seria Drept; secretar general al Asociafiei Henri Capitant a Prietenilor
Ctrlturii Franceze - Romflnia; reprezentant al Rominiei in cadnrl Grupului Partener
al Institutului Max Planck pentru Criminologie Balcanicd, stabilit cu Universitatea
din Zagreb.
Publicafii: autoaxe a numeroase articole publicate in tari qi striinitate, a lucrdrilor
,,Angajarea rispunderii penale a persoanei juridice" (201 1), ,,R[spunderea penald a
persoanei juridice. Jurisprudenli rezumati qi comentati" (2013), ,,Protectia
drepturilor fundamentale ale persoanelor juridice in jurispruden{a CEDO" (2015), Editura C.H. Beck
Drept penal. Partea speciald II. Curs tematic (coautor 2016).
Bucuregti 2017
 Cuprins
AVERTISMENT!
Avdnd in vedere amploarea luat6 de fenomenul fotocopierii lucririlor de specia-
litate, mai ales in domeniul Dreptului, atragem atentia c6, potrivit art. 14 9i 140 din
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor gi drepturile conexe, reproducerea operelor
sau a produselor purtdtoare de drepturi conexe, dacd respectiva reproducere a fost
Argument.. vII
efectuatd frrd autoizarea sau consiml[mintul titularului drepturilor recunoscute de
legea menlionati, constituie infracfiune gi se pedepseqte cu inchisoare sau cu amendi. Teste grild
Prin reproducere, conform legii, se inlelege realizzrea, integrali sau pa4iali, a uneia
ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, L Infrac{iuni contra persoanei.... ........1
prin orice mijloace gi sub orice formd.
Nu vd faceli plrtagi la distrugerea c54ii! IL lnfractiuni contra patrimoniului ......................58
III. Infractiuni contra autorit61ii.... .......,...............90
Editura C.H. Beck este acreditatn CNATDCU qi este considerati
editur6 cu prestigiu recunoscut. IV. Infractiuni contra inflptuirii justitiei .................................96
Drept penal. Partea speciali. Culegere de teste grili pentru examenele V.Infracliuni de corupfie qi de serviciu .............11'7
de an, de Iicenfi qi de admitere in profesii juridice
Valerian Cioclei, Cristina Rotaru, Andra-Roxana Trandafir VI.Infractiuni de faIs....... ..............134
Copynght @ 2017 - Editura C.H. Beck \[I. Infracfiuni contra siguranlei pe drumurile publice .............142
Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck VIII. Infracliuni contra familiei....... ..................144
Nicio parte din aceastd lucrare nu poate fi copiatd fird acordul scris al Editurii
C.H. Beck.
Drepturile de distribufie in str6initate apar[in in exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

CIOCLEI, VALERIAN
Drept penal - partea special5 : culegere de teste grili pentru
examenele de an, de licenfi gi de admitere in profesii juridice / Valerian
Cioclei, Cristina Rotaru, Andra-Roxana Trandafir. - Ed. a 3-a, rev. -
Bucurepti : Editura C.H. Beck,2017
ISBN 978-606-1 8-0659-l
I. Rotaru, Cristina
II. Trandafir, Andra-Roxana
.l
Editura C.II. Beck
Str. Serg. Nu{u Ion nr. 2, sector 5, Bucureqti
Tel. : 02 1.4 1 0.08.47 ; 021.410.08.7 3
Fax: 021.410.08.48
E-mail: comenzi@beck.ro Redactor: Alin-Gabriel Oprea
Tehnoredactor: Citilin Mantu
 Argument

Supraincircarea spiritului prin sistemul notelor gi excesele

sistemului de competitie asasineazi spiritul, a spus un mare savant.
S-a mai spus ci singurul lucru bun la un examen este faptul cI ne
poate arlta ,,ce nu Stim".Indiferent cum ar fi conceput, un examen
este susceptibil de critici. Cu cdt face mai mult apel la cantitatea de
cunogtinfe in dauna calitSlii cunoagterii, cu cdt se bazeazd mai mult
pe principiile qabloanelor in dauna principiilor logice, cu atdt mai
mult un examen este criticabil.
Sistemul de examinare bazat pe grile, fie ci acestea sunt
inchise, deschise ori semideschise, este gi el criticabil gi a fost
deseori contestat. Singura justiftcarc a examenului gril6 este numIrul
mare de participanfi, iar singurul aspect (relativ) pozitiv este obiec-
tivitatea rezultatului de departajare (in pofida subiectivitSlii crite-
riilor, a cerinfelor). Altfel, sistemul gril6 are pdcatele comune
multor examene: pune accentul pe cantitatea de cunoqtin{e 9i favo-
rizeazL gindirea schematicd.
findnd cont de cele mentionate anterior, dar gi de faptul c5,
pin6 la urmd, un examen este ,,un rdu necesar", ptezenta culegere
de teste gril6 are menirea de a-i sprijini pe participantii la diferi-
tele examene ce presupun insuqirea unor cunostinfe de Drept
penal - Partea specialE. Cum nu existi examene ideale, pregitirea
trebuie adaptatd examenelor concrete, indiferent cdt de bine sau
de rdu sunt acestea concepute, independent de perceptia noastrl
cu privire la cdt de relevante sau lipsite de relevanld ar putea fi
acestea. Ca atare, grilele prezentate in culegere nu reprezintd
decdt un simplu ,,teren de antrenament" pentru participanlii la
examene, aSa cum sunt aceste examene concepute, de regul6, in
prezent. EIe sunt menite sd ne arate ,,ce nu stim?' inainte de a o
constata prin examen...
Recomanddm cu toatl convingerea ca aceste teste grilS (ca 9i
orice alte teste de acest gen, indiferent de cine 9i cum le concepe)
sd fie utilizate ca simple instrumente de verificare (de testare) a
\4II Drept penal. Partea speciald - Culegere de teste grild
cunogtinlelor. Ele nu trebuie, gi nici nu pot
in opinia noastri, sd
inlocuiasci pregdtirea specifici, temeinicd, bazatd pe lege, pe
doctrina gi practica in domeniu. I. Infracfiuni contra persoanei

Autorii
1. Omorul sdvdrqit cu premeditare [art. 189 alin. (l) lit. a)
C.pen.l:
N.B. intrebdrile au fost formulate in sistemul tip grild semi- a) implici doar o simpli chibzuire anterioartr asupra faptei;
deschisd, ceea ce inseamnd cd rdspunsurile corecte pot aveafie o b) implici exteriorizarea rezolufiei infraclionale prin acte de pre-
gitire a infractiunii;
variantd,fie doudvariante exacte. Nupotfi intrebdri la care nicio
variantd nu este corectd sau intrebdri la care toate cele trei c) implicd existenta unui interval de timp tntre luarea hotdr0rii
de a comite infracliunea gi sivdrgirea acesteia, chiar daci flptui-
variante sunt corecte.
torul nu a chibzuit asupra faptei qi nu a pregtrtiho.

2. Omorul siv6rlit cu premeditare [art. 189 alin. (l) lit. a) C.pen.]:

a) se poate refine qi ln cazul erorii asupra identit6tii persoanei
(error in personam);
b) nu se poate retine in cazul devierii acfiunii (aberratio icns);
c) se poate retine $i atunci cdnd flptuitorul a urmirit un interes
material.

3. Omorul sivdrqit din interes material [art. 189 alin. (l) lit. b)
C.pen.l:
a) nu se poate refine in cazul erorii asupra identitdlii persoanei
(error in personam);
b) se poate retine gi in cazul devierii ac{iunii (aberratio ictus);
c) nu se poate retine'cdnd fiptuitorul urmlreqte oblinerea unei
sume de bani.

4. Omorul s[v6rgit din interes material [art. 189 alin. (1) lit. b)
C.pen.l:
a) se poate retine indiferent daci fEptuitorul a obfinut sau nu
satisfacerea interesului urmirit;
b) nu se poate reline c6nd mobilul omorului a fost gelozia, chiar
dacl in urma infracliunii fbptuitorul realizeazd Si un avantaj
material;
c) nu se poate retine dac6 interesul material urm[rit este legitim.
2 Drept penal. Partea speciald - Culegere de teste grild
5. Uciderea unui poli(ist aflat in timpul liber, cu o armi arti-
zanald pregdtitd special in acest scop, de citre cumnatul siu, din
cauza unui litigiu privitor la o mogtenire, reprezinti:
a) infracliunea de omor calificat;
b) infractiunea de ultraj;
c) infractiunea de omor calificat in concurs cu infracfiunea de
ultraj.
6. Fapta inculpatului care, cu ajutorul unui somnifer reuqeqte sd
adoarmi victima, dupd care o leagi de copac Ai ii aplicl o lovitur6
de topor in cap, fapt ce duce la decesul imediat al victimei, repre-
zintd:
a) infractiunea de omor simplu, cu refinerea circumstantei agra-
vante constdnd in s[vdrgirea faptei profitind de starea de viditi
vulnerabilitate a victimei datorati vdrstei, stirii de sinitate, infir-
mitetii sau altor cauze fart.77 lit. e) C.pen.l;
b) infrac{iunea de omor simplu (art. 188 C.pen.) in concurs cu
infracflunea de lipsire de libertate (art.205 C.pen.);
c) infracfiunea de omor simplu (art. 188 C.pen.).
7. Pentru a obliga victima s6-i cedeze, inculpatul o lovegte de mai
multe ori, cu putere, in zona capului, cu o lopat2i, dupl care intretine
cu victima un raport sexual. Loviturile primite i-au produs victimei
multiple fracturi craniene in urma cdrora aceasta a decedat, la c0teva
sdptimdni dupd agresiune. Fapta inculpatului reprezinti:
a) infracfiunea de omor (art. 188 C.pen.), in concurs cu infrac-
fiunea de viol (art.zLB C.pen.);
b) infracliunea de omor calificat, comis pentru a inlesni sau a
ascunde s[virqirea unei alte infracJiuni [axt. 189 alin. (1) lit. d)
C.pen.] in concurs cu infracliunea de viol (art.2l8 C.pen.);
c) infrac{iunea de viol urmat de moartea victimei [art. 218
alin. (4) C.pen.l.
8. Uciderea fratelui mamei reprezint5:
a) doar infractiunea de omor (art. 188 C.pen.);
b) omor calificat (art. 189 C.pen.);
c) infracliunea de violenlS in familie raportati la omor (art. 199
C.pen. raportat la art. 188 C.pen.). -
Infracliuni contra persoanei 3
9. Aplicarea mai multor lovituri cu b6lul unui minor in vdrstd
de l0 luni de cdtre mama sa, lovituri care au produs ruperea unor
organe interne gi au cauzat in final moartea acestuia, reprezinti
infracfiunea de:
a) uciderea nou-ndscutului sdvArgit[ de cdtre mam5;
b) infrac(iunea de violenld in familie raportati la omor (arl.. 199
C.pen. raportat la art. 188 C.pen.);
c) infracliunea de violen{5 in familie raportatd la loviri sau vdtS-
m[ri cauzatoare de moarte (art. 199 raportat la art. 195 C.pen.).
10. Inculpahrl i-a aplicat sotriei sale, ins6rcinati in 3 luni, mai multe
lovituri cu o bdtd in zona abdominald pentru a o ajuta sd avorteze.
lntensitatea loviturilor a determinat insd rupturi ale organelor inteme qi
a provocat moartea victimei. Care este incadrarea juridicl a faptei?
a) infractiunea de omor calificat;
b) infrac{iunea de ucidere din culpi in concurs cu cea de intre-
rupere a cursului sarcinii;
c) infracliunea de loviri sau v6t6mdri catzatoare de moarte.
11. Care va fi incadrarea juridicE, in cazul in care fEptuitorul a
incuiat gi abandonat victima intr-o camerl frigorifici, cu scopul de
a o impiedica sd participe la o int6lnire, iar victima a decedat?
a) lipsire de libertate urmati de moartea victimei;
b) ucidere din culpd;
c) omor in concurs cu lipsire de libertate.
12. Conform legislaNiei romdne, suprimarea viefii unui bolnav
aflat in fazi terminali, la rugSmintea acestuia:
a) nu reprezintd infracfiune;
b) reprezinti o infractiune confra viefii persoanei;
c) reprezintd infracliune, chiar daci a fost ln prealabil aprobati
de un medic.
13. Fapta de a pune o picituri de otravi in cana cu ceai a vic-
timei gi de a o ajuta si bea, la rugdminlile insistente ale acesteia,
fapti care i-a determinat moartea, reprezinti:
a) infracfiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii;
b) ucidere la cererea victimei;
c) infractiunea de omor.