Curs Penal II Streteanu

CURS PENAL GENERAL II
Curs 1
____UNITATEA DE INFRACȚIUNE__
1. Unitate NATURALĂ
2. Unitate LEGALĂ
= desemnează ipoteza în care activitatea autorului corespunde conținutului

unei unice (!!) NJ de incriminare
1. Unitatea naturală = determinată de natura actului de executare,
decurgând în mod firesc, logic, din specificul activității autorului.
1) Infracțiunea SIMPLĂ
2) UNITATEA NATURALĂ COLECTIVĂ = UNC
3) Infracțiunea CONTINUĂ
2. Unitatea legală = se caracterizează prin faptul că este opera exclusivă a

voinței legiuitorului, deteminată, pe diverse considerente, de tehnică
legislativă
1) Infracțiunea CONTINUATĂ
2) Infracțiunea COMPLEXĂ
3) Infracțiunea DE OBICEI (DIF de ”infracțiunea de simplă repetare”)
4) Infracțiunea PROGRESIVĂ
UNITATEA NATURALĂ
Infracțiunea SIMPLĂ – se întâlnește în ipoteza în care (in)acțiunea autorului

se constituie dintr-un singur act de executare, conducând la producerea unui
singur rezultat / unei singure urmări, corespunzând în integralitate conținutului
unei unice NJ de incriminare.
- Covârșitoarea majoritate a infracțiunilor, sunt simple
- Sancțiunea aplicabilă este cea din NJ de incriminare din Partea Specială
sau dintr-o Lg penală specială
UNC = unitatea naturală colectivă se caracterizează prin faptul că (in)acțiunea

autorului se compune dintr-o pluralitate de acte de executare omogene(!),
comise în unitate spațio-temporală, împotriva aceluiași subiect pasiv.
1
Condiția 1: Unitatea de acțiune

Subcondiția 1: Unitatea manifestării de voință
Prin această condiție NU se înțelege elementul subiectiv din NJ de
incriminare(forma de vinovăție), CI se înțelege finalitatea/scopul/obiectivul
conduitei concrete.
Ex: X vrea să facă curat și aruncă pe geam mai multe lucruri, care nimeresc în
capul trecătorului pe sub balcon => scop = curat, DAR nu e vorba de un scop
special, calificat, iar acte de executare = fiecare lucru aruncat peste balustrade
balconului.
!! NU doar la infr intenționate, ci ȘI la cele din culpă
Subcondiția 2: Omogenitatea materială

= actele de executare să fie de aceeași natură.
EX: NU omogen material dacă ȘI injurii ȘI lovituri, ci trebuie doar injurii, sau doar
lovituri.
EX: DA omogen material dacă 1 pumn, 1 picior, căci ambele se încadrează la
”lovituri”
Subcondiția 3: Unitatea spațio-temporală

= impune ca toate actele materiale să fie săvârșite în același loc și eventualele
întreruperi la intervale de timp firești
EX: fură un scaun din Traian Pop, un coș de gunoi din P6 și o carte din A.Ionașcu
– DA, avem UNC, DAR, dacă mergea să ia un obiect din Hașdeu, NU mai aveam
unitate spațio-tempotală.
EX: furat mere cu sacul – merge și golește sacul (întrerupere firească), după
care REvine și REumple sacul.
EX: rap sexual firesc prin constrângere cu victima – trebuie să treacă un interval
de timp (firesc), până ca, fiziologic, să poată să reînceapă activitatea, pentru
tura a 2-a = DA, avem unitate spațio-temporală
EX: viol – merge la seminar – revină să facă iar act sexual = aici NU avem
unitate spațio-temporală, pentru că nu e un timp firesc ”pauza” cât a stat la
seminar
!! Dacă intervalele de timp dintre actele materiale sunt NEfirești, actele NU vor
mai putea fi înglobate în aceeași unică (in)acțiune. Din acest moment, vom
putea discuta de un concurs de infracțiuni, su de o posibilă infracțiune
continuată.
Condiția 2: Omogenitatea juridică

= impune ca actele materiale să aibă corespondent juridic în conținutul
aceleiași norme.
= NU înseamnă o corespondență perfectă la același art + aliniat. În principiu, se
verifică valoarea socială, iar încadrarea juridică se va face pe forma mai gravă,
2
actele componente de gravitate mai mică, fiind valorificate astfel, la momentul

individualizării judiciare a pedepsei.
EX: 1 furt consumat + 1 tentativa la furt = DA, avem omogenitate juridică, iar
încadrarea juridică se va face pe forma cea mai gravă = aia consumată, dar, la
individualizarea pedepsei, se va ține cont de faptul că, totuși, a 2-a e în formă
tentată doar.
EX: 1 furt simplu + 1 furt calificat în timpul nopții = DA
Condiția 3: Unitatea de subiect activ și Unitatea de subiect pasiv
Unitatea de subiect activ = e necesar ca aceeași persoana să săvârșească toate
actele (!! Condiția e compatibilă cu schimbarea formelor de participație)
EX: irelevant dacă eu am fost autor unic la furt coș gunoi, iar la furt birou, fiind
mai mare, am fost doar complice
Unitate subiect pasiv – discuție Infr. Contra persoanei VS Infracțiuni contra
patrimoniului
În mod unanim, la Infracțiuni conta persoanei, se acceptă condiția unicului
subiect pasiv. (câte victime, atâtea infracțiuni)
Practica+Doctrina, pe Codul Vechi, păreri împărțile (opinia BUC = NU e necesar
același subiect pasiv în cazul infracțiunilor contra patrimoniului; F.S =
întotdeauna, fără excepție, condiția TRB)
EX: furi 4 mașini din parcare Polus Center
București = 1 sg infr
Cluj = concurs 4 infr furt consumat (contează prea puțin de la care persoana
fur, important e că am furat ce am vrut, indiferent al cui e bunul, pentru că
toate persoanele trebuie să se bucure de protecția penală)
EXAM: NCP = TRB condiția unității sb pasiv
În lumina reglementării din NCP de la Infr Continuată, cel mai probabil, se va
interpreta unanim în jurisprudență, că e necesară condiția sb pasiv unic, la
toate infracțiunile.
UNC:
 Se poate comite cu orice fel de formă de vinovăție
 Se sancționează conform NJ de incriminare (NU avem un tratament
sancționator)
Infracțiunea Continua
= acea formă de unitate de infracțiune, când, DUPĂ întrunirea tuturor
elementelor de tipicitate și vinovăție, (in)acțiunea infracțională se prelungește
în timp.
EX: lipsirea de libertate
Condiția 1: existența unui act de executare, care se prelungește în timp

Criterii de apreciere:
- Valoarea socială protejată
- Modul de comitere
3
- NJ de incriminare
Condiția 2: unitatea de element subiectiv

= e necesar să se stabilească că manifestarea de voință, ce a existat la
momentul inițial, se menține, pe toată durata săvârșirii infracțiunii(adică a
in/acțiunii prelungite în timp)
Se poate comite cu ORICE fel de formă de vinovăție, deși, în legislația specială
actuală, avem DOAR intenție.
Clasificarea infracțiunilor continue:
1) Permanente = prin natura lor, NU permit absolut nicio întrerupere a
(in)acțiunii
EX: lipsirea de libertate în mod ilegal, deținerea de droguri, deșinerea fără drept
de arme etc
EX: îl privez de libertate, dar, de milă, îl las 2 ore să sufle liber – aici se întrerupe
și nu mai e infr continuă, ci se pune problema fie de un concurs, fie de o infr în
formă continuată
2) Succesive = prin natura lor, totuși, permit anumite întreruperi firești
EX: port ilegal de decorațiuni (uniformă militară);

EX: conducerea sub influența alcolului pe drumurile publice Cluj-Feleac-Turda.
Întreruperea de pe Feleac, pentru a urina, nu are nicio relevanță juridică, plus
că, dpdv juridic, e o întrerupere firească. La fel ar fi fost și dacă oprea pentru a
alimenta cu benzină.
UNITATEA LEGALĂ
Infracțiunea Continuata
= atunci când autorul săvârșește, la diferite intervale de timp, Dar în baza

aceleiași rezoluții infracționale și împotriva aceluiași subiect pasiv, (in)acțiuni
care prezintă, fiecare, în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.
Condiția 1: pluralitate de (in)acțiuni, comise la diferite intervale de timp

Condiția 2: Omogenitatea materială și juridică a (in)acțiunilor
Condiția 3: Unitatea de subiect activ și pasiv
Condiția 4: Unitatea de rezoluție !!!!!
4
CURS 2
Infracțiunea CONTINUATĂ
4 condiții cumulative – art 35 alin 1
Condiția 1: Pluralitatea de (in)acțiuni, săvârșite la diferite intervale de timp

= spre deosebire de toate celelalte forme de unitate, nu are ceva specific al ei
= practic, e alegerea autorului, de a comite o infracțiune în mod partajat, deci e
o modalitate de comitere, în principiu, a oricărei infracțiuni.
Ce face ca actul de la UNC, aici, să fie (in)acțiune ?! La UNC actele era firești, la
I.Continuată sunt Nefirești. DECI elementul din latura obiectiva (=in/acțiunea).
Intervalele de timp pot să fie mai lungi sau mai scurte, dar NU firești, căci ne-
am găsi în prezența UNC. Exact intervalul nefiresc între componente, este cel
care face ca actele materiale să se autonomizeze ca (in)acțiuni relevante juridic.
DA, se poate o UNC comisă în formă continuată. Pentru că, în principiu, UNC e
compatibilă cu orice infracțiune.
Condiția 2: Omogenitatea juridică a (in)acțiunilor
Condiția 3: Unitatea de subiect activ și pasiv – precizare expresă, din NCP (deci
inclusiv! La infracțiunile contra patrimoniului – art 35 alin 1) – obligatoriu +
întotdeauna !
Art 238 LPA Cod Penal = interpretare a acestei condiții a unității de sb pasiv =
prevede 2 explicații distincte
a. Această condiție a unității de sb pasiv este respectată ȘI în cazul în care
avem ipoteza Coproprietății.
b. Unitatea de sb pasiv e îndeplinită Și în cazul în care infracțiunea aduce
atingere mai multor subiecți pasivi secundari, DACĂ subiectul pasiv
principal este unic.
EX: X vrea să-i fure lui Nițu marker-ul. În același timp, Y și Z îi spun că nu e
ok, dar X îl lovește pe Y.
 Sb pasiv principal: Nițu – UNIC !!
 Sb pasivi secundari: Yși Z.
Dacă avem mai mulți subiecți pasivi principali => CONCURS infracțiuni !
Condiția 4: Unitatea de REZOLUȚIE – specific doar ei !

Se leagă de elem subiectiv și poate fi desemnată doar pe baza elem obiectiv
= în momentul trecerii la executare, autorul are reprezentarea de ansamblu a
faptei pe care o va comite, menținându-și această hotătâre pe întreg parcursul
activității infracționale.
Rezoluția TREBUIE să fie:
5
A. Anterioară – implică apariția horărârii anterior săvârșirii primei

(in)acțiuni
B. Determinată – autorul are o imagine de ansamblu asupra faptei pe care
urmează să o comită în mod fracționat. (= are imaginea de ansamblu a
obiectului material, a locului, a timpului de săvârșire etc)
C. Menținută – trebuie să se constate că rezoluția infracțională s-a menținut
pe toată durata de săvârșire în timp. Abandonarea, la un anumit moment,
a rezoluției, și, apoi, luarea din nou a hotătârii de a comite fapta,
înseamnă, în realitate, comiterea unei NOI infracțiuni.
Această condiție a soluției determinării, nu trebuie înțeleasă ca fiind un plan

infracțional, stabilit în cele mai mici detalii. E suficient să putem demonstra
existența unui plan, care ne sugerează faptul că autorul are imaginea de
ansamblu a modului în care va comite fapta.
Criterii exemplificative, care să ne ajute să identificăm generalitatea, dar
determinarea rezoluției infracționale:
¯ Unitatea de obiect material – sustragem bunuri de același tip/gen
¯ Unitatea de loc
¯ Existența unor intervale de timp, asemănătoare ca durată
¯ Utilizarea acelorași instrumente/metode/mijloace/procedee la comiterea
faptei
¯ Existența unor împrejurări asemănătoare, când se comit (in)acțiunile
¯ ETC
Categorii de infracțiuni ce NU pot fi comise-n formă continuată

1. Faptele din CULPĂ – fie nu prevezi, fie nu accepți, deci nu poți avea o
rezoluție unică
2. Faptele PRAETERINTENȚIONATE (atenție!!! Există excepții !)
3. Infracțiuni cu rezultat INDIVIZIBIL
EX: omor, NU viol.

4. Infracțiunile de OBICEI – în principiu, e incompatibilă cu forma continuată,
deoarece actele comise DUPĂ consumare, vor fi integrate în aceeași unică
infracțiune de obicei.
Sancționarea infracțiunii continuate = cauză de agravare facultativă

a materiei – SINGURA !
Art 36 alin 1 = în cazul Pedepsei Închisoare, dacă Max Sp al infracțiunii nu
este suficient, se poate aplica un SPOR de PÂNĂ la 3 ani închisoare. La Ped
Amenzii, dacă Max Sp nu e suficient, se poate aplica un spor de PÂNĂ la 1/3
din Max Sp.
Recalcularea pedepsei pentru I. Continuată – art 37

Ipoteza în care, DUPĂ condamnarea definitivă(!) pentru comiterea unei
infracțiuni continuare, se descopere NOI (in)acțiuni din structura acesteia.
6
DECI instanța va pronunța o hotărâre, ținând seama de TOATE componentele

reale, iar pedeapsa NU va putea să fie mai mică decât cea stabilită inițial.
Infracțiunea COMPLEXĂ
= ABSOARBE fie în conținutul său, fie ca circumstanță agravantă, o faptă care
constituie prin ea însăși o infracțiune.
Ex: tâlhărie = furt + amenințare.
3 condiții cumulative:
Condiția 1: Caracterul necesar al absorbției.
Necesitatea absorbție se apreciază întotdeauna în abstract. Stabilirea
caracterului complex al NJ de incriminare, trebuie să rezulte din textul de lege,
NU din starea de fapt. Pentru a fi întrunită această condiție, e necesar ca
Infracțiunea Complexă să NU poată fi comisă fără a avea, automat, ȘI
elementele infracțiunii absorbite.
EX1: sustragerea unei statuete, integrate într-un perete, în concret, furtul se
poate comite doar distrugând zidul, dar aceasta NU face furtul să fie infracțiune
complexă. Așadar, va fi un concurs de infracțiuni = furt + distrugere.
EX2: furtul calificat prin efracție = I.complexă (furtul în această formă calificată,
nu se poate produce fără distrugere, deci furtul abs distrugerea)
Condiția 2: Caracterul determinat / determinabil al Infracțiunii Absorbite.

 Caracter determinat = zice textul de la complexă ce infracțiune absoarbe.
– precizare complexă în NJ de incriminare. EX: tâlhărie
 Caracter determinabil = infracțiunea absorbită NU e prevăzută expres,
dar, prin interpretare, se poate stabili infracțiunea absorbită.
EX: viol – act sexual prin constrângere. Interpretăm ”constrângere”.

EX: Împiedicarea exercitării dreptului de a vota – prin orice mijloace. = caracter
NEdeterminat.
Condiția 3: Diferența de Pericol Social.
Infracțiunea absorbantă trb să prezinte un PS mai mare decât cel prezentat de
infracțiunile absorbite. În concret, se verifică strict prin raportarea la pedepse.
CONCLUZII:
o Se poate comite cu orice fel de vinovăție.
o Se pedepsește conform normei de incriminare.
o DA, se poate recalcula pedeapsa. Idem art 37.
7
INFRACȚIUNEA DE OBICEI
= forma unității legale de infracțiune, compusă dintr-o pluralitate de acte

materiale, comise la diferite intervale de timp, acte materiale care, analizate
izolat, nu au relevanță penală.
Condiția 1: pluralitate de acte omogene, comise la diferite intervale de timp.
Intervalul de timp NU trebuie să fie firesc.
Nr de acte necesar pentru a fi în prezența infracțiunii NU este prevăzut de lege,
fiind, în schimb, necesar a fi comise, un nr minim de acte, care să demonstreze
Instanței existența elmentului de obișnuință.
Condiția 2: Irelevanța penală a unui act privit în mod izolat.
o Momentul CONSUMĂRII = dacă s-au comis suficiente acte pt a proba că s-
a comis obișnuința. (din practică, s-a decis că e nevoie de minim 3 sau
mai multe acte !)
o Momentul EPUIZĂRII = momentul în care se comite ultimul act.
Condiția 3: Unitatea manifestării de voință

= toate actele materiale să fie subsumate voinței unice a autorului.
Condiția 4: Unitatea de subiect activ + pasiv.
INFRACȚIUNEA DE SIMPLĂ REPETARE

= considerată de mulți o formă distinctă, ce se aseamănă cu infracțiunea de
obicei, fiind compusă dintr-o pluralitate de acte materiale, care, individual
privite, nu au caracter penal.
Diferența esențială: legea prevede expres nr de acte materiale necesar pt a fi în
prezența unei Infracțiuni de simplă repetare.
DIF : NU avem nevoie de unitate de subict pasiv !!!!!
EX: sustragere material lemnos – discuția cu mp3 – contravenție vs infracțiune.
INFRACȚIUNEA PROGRESIVĂ
= forma de unitate în care, DUPĂ atingerea momentului de consumare specific
unei anumite infracțiuni, are loc o agravare în timp a rezultatului, FĂRĂ o noua
intervenție a autorului, rezultatul final, fiind, evident, mai grav și corespunzând
unei infracțiuni mai severe.
NU toate progresivele sunt praeterintenționale, deci se poate comite cu orice
formă de vinovăție. Pentru rezultatul mai grav, autorul va răspunde, dar, din
perspectivă temporală, fapta, în ansamblul său, se consideră a fi comisă în
momentul consumării.
Curs 3
8
___Pluralitatea de infactiuni___
O persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni. Pt existenta pluralitatii

nu intereseaza cand le-a comis, nici forma de vinovatie etc. Ele au relevanta pt
delimitarea pluralitatii. Formele pluralitatii: unele sunt reglementate expres,
altele nu pt ca nu atrag o forma de sanctionare diferita. Formele reglementate:
concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara. Exista si alte
situatii in care avem pluralitate dar nu cele de mai sus - pluralitate nenumita.
Concursul de infractiuni
Este situatia in care o persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni,
inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele. Conditiile de
existenta:
 Conditiile comune ale pluralitatii :
- acelasi autor ( poate comite in calitate de autor, coautor, complice,
instigator);
- persoana sa comita doua sau mai multe infractiuni ( cel putin doua
fapte care intrunesc toate elementele infractiunii).
 Delimiteaza concursul fata de celelalte forme - infractiunile sa fie
savarsite inainte de condamnarea definitiva pentru vreuna din ele. Trebuie
sa stabilin doua momente: momentul comiterii fiecarei infractiuni si
momentul ramanerii definitive a unei hotarari de condamnare. Din
coroborarea celor doua momente ne dam seama daca infractiunea se afla
in concurs sau in alta forma de pluralitate.
 Cel putin doua dintre infractiuni sa atraga condamnarea
infractorului. Ea nu este propriu zis o conditie de existenta a
concursului. Concursul exista de la momentul comiterii infractiunii. Pentru
existenta concursului nu ma intereseaza daca infract au fost descoperite,
daca descoperite fiind au fost judecate. Ea este o conditie pt aplicarea
tratamentului sanctionator. Ea poate fi asimilata unei conditii de
existenta.
Formele concursului de infractiuni - doua forme principale
1. Real ( atunci cand infractiunile din structura sa sunt comise prin actiuni sau
inactiuni distincte) prezinta doua modalitati - simplu ( intre infract din structura
sa nu exista o legatura speciala) si caracterizat ( cu conexitate) - intre infract
din structura sa apare o legatura speciala si in functie dr natura acestei legatura
cunoaste doua forme:
- cu conexitate etiologica - exista atunci cand intre infractiunile din structura sa
apare o relatie de genul mijloc-scop. O infractiune este savarsita pt a inlesni
comiterea celeilalte. Prezinta doua particularitati: forma de vinovatie ( ambele
9
infract din structura sa au la baza intentia - si intentie depasita) si faptul ca

rezolutia privind savarasirea infractiunii scop trebuie sa fie anterioara
infractiunii mijloc.
- cu conex consecventiala: presupune ca a doua infractiune este comisa pentru
a ascunde savarsirea celei dintai. Prima infract se poate comite cu orice forma
de vinovatie, cea de-a doua trebuie sa aiba la baza intentia. Momentul aparitiei
hotararilor - de regula hot privind comiterea celei de-a doua infractiuni poate sa
apara ori inainte ori dupa savarsirea primei infractiuni. Prin exceptie, in doua
situatii hotararea privind a doua infractiune este luata in mod obligatoriu dupa
comiterea primei infract - cand prima fapta e din culpa si atunci cand a doua
infractiune este susceptibila sa o absoarba in mod natural pe prima.
2. Ideal sau formal - exista atunci cand infractiunile din structura sa sunt
savarsite prin aceeasi actiune/inactiune. Infract pot sa fie de aceeasi natura sau
naturi diferite.
Concurs omogen ( toate infract de acelasi fel) sau eterogen ( infract diferite).
Sanctionarea concursului de infractiuni
Potrivit NCP sistemul de sanctionare al concursului este reglementat unitar pt

toate formele acestuia. Sistemul sanctionator de baza este cel al cumulului
juridic cu spor obligatoriu. Acest sistem se aplica atunci cand pentru toate
infractiunile au fost stabilite pedepse cu inchisoarea si at cand pt toate infract s-
au stabilit pedepse cu amenda.
Presupune parcurgerea unui altgoritm in doua etape:
 I1 I2 I3 - in prima etapa pt fiecare dintre infractiuni urmeaza sa stabilim o
pedepsa. Analizam fiecare infractiune facand abstractie de existenta
celorlalte. In baza individualizarii, pt prima infractiune stabilesc P1. La fel
cu restul P2, P3. In a doua etapa, intr-un prim moment alegem pedeapsa
de baza ( pedepasa cea mai grea dintre cele stabilite). De ex: 4,5,6.
Pb=P3. Pr = Pb la care se adauga 1/3 din suma celorlalte doua. Pedeapsa
rezultanta va fi de 9 ani.
 Daca pt una din infractiuni s-a stabilit pedeapsa cu detentiunea pe viata,
pedeapsa rezultanta va fi detentiunea pe viata. Aici opereaza principiul
absorbtiei.
 Daca s-a stabilit o pedepasa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda, se
aplica cumului aritmetic. Rezultanta va fi inchisoarea la care se adauga in
intregime amenda.
 Daca s-au stabilit mai multe ped cu inchisoarea si mai multe ped cu
amenda, mai intai contopim pedepsele cu inchisoarea si ne da o
rezultanta. La fel facem ped cu amenda. Rezultantele se aduna.
Posibilitatea inlocuirii inchisorii cu detentiunea pe viata. Desi pt niciuna

din infract concurente nu s-a aplicat DV se poate aplica daca sunt indeplinite
10
concomitent doua conditii:

- pedeapsa rezultanta trebuie sa fie de cel putin 40 de ani.
- pt cel putin una dintre infractiuni, pedeapsa trebuie sa fie de cel putin 20 de
ani. Aici vbim de pedeapsa legala nu cea aplicata in concret.
Daca cele doua cond sunt indeplinite, judecatorul are doua posibilitati: daca
decide ca rezultanta va consta in inchisoare, aceasta nu va fi de 40 de ani ci va
fi pe durata de 30 de ani, care este maximul general al pedepsei inchisorii. In al
doilea caz, judecatorul aplica DV. Art 39 alin 2 ncp.
Nu se poate vb de o incalcare a principiului legalitatii ped. Pedeapsa legala
inseamna pedepsa aplicata nu pedeapsa prevazuta de lege.
Daca infractiunile concurente sunt judecate separat ( art 40): doua
posibile ipoteze.
Mai exista o ipoteza nereglementata - situatia contopirilor partiale. Daca avem
patru infractiuni care au fost judecate separat, doua cate doua. In cadrul fiecarei
instante s-au facut rezultante. In final in privinta celor 4 infractiuni avem doua
rezultante. Facem contopirile intre toate cele 4 pedepse nu intre rezultantele
initiale. Daca una din hot a fost pusa in executare, aces lucru nu afecteaza
mecanismul de contopire intre pedepsele stabilite initial. Ceea ce s-a executat
se scade din rezultanta finala.
Curs 4
Recidiva
Dupa condamnarea definitiva la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an
sau la DV pentru o fapta intentionata sau praeterintentionata, persoana in
cauza savarseste inainte de intervenirea reabilitarii sau de implinirea termenului
de reabilitare, o noua infractiune intentionata sau praeterint, pt care legea
prevede pedeapsa inchisorii de cel putin un an sau DV. Presupune existenta a
doua infactiuni - doi termeni ai recidivei.
Formele recidivei: ncp face distinctie intre recidiva postcondamnatorie si
recidiva postexecutorie.
Recidiva postcondamnatorie - exista atunci cand dupa o condamnare definitiva
la pedepasa inchisorii mai mare de un an sau la DV pt in infract comisa cu
intentie sau praeterint, persoana comite o noua
infract int inainate de considerarea ca executatat a primei pedepse sau
executarea ei, iar pt noua infract legea prevede inchisoare de cel putin un an
sau DV.
Conditii de existenta:
- in ceea ce priveste termenul 1 - o condamnare definitiva - sa se fi aplicat
inchisoarea mai mare de un an sau DV. Aceasta pedepasa sa fi fost aplicata pt o
infractiune comisa cu intentie sau cu intentie depasita. Mai este necesar ca
infract care formeaza primul termen sa nu se numere printre cele prev de art
42: dezincriminate, amnistiate, sav din culpa. Vorbim aici de o pedepasa concret
11
aplicata.
- termenul 2 - infract comisa dupa condamnarea definitiva - o fapta comisa cu
intentie sau int depasita. Este necesar ca legea sa prevada o pedepasa de cel
putin un an sau DV. Aici vorbim de o pedeapsa prevazuta de lege, si ne
raportam la maximul special. O alta conditie: sa nu fie una din infract de la art
42. Aceasta infractiune fie sav inainte de inceperea executarii, in timpul
executarii sau in stare de evadare din prima pedepasa.
Tratamentul sanctionator - se aplica cumulul aritmetic in sensul ca pedeapsa
de la primul termen sau restul ramas neexecutat se adauga la pedeapsa pentru
noua infractiune.
Putem avea recidiva si daca la termenul doi pedeapsa este inchisoarea
alternativa cu amenda.
Daca la termenul 2 avem un concurs de infractiuni atunci se aplica mai intai
concursul si apoi recidiva postcondamnatorie. In cazul infractiunilor aflate in
concurs este nevoie ca doar una din ele sa se afle in stare de recidiva cu
infractiunea de la primul termen. De ex in concurs pot sa am o infractiune
comisa cu intentie si una comisa din culpa. Nu conteaza ca o infractiune este
din culpa deoarece infractiunea comisa cu intentie atrage recidiva.
Inlocuirea inchisorii cu DV
Conditii: - pedepasa finala sa fie mai mare de 40 de ani, in structura recidivei
sa fie cel putin o infractiune pentru care pedeapsa legala sa fie mai mare sau
egala cu 20 de ani. Instanta poate sa aplice pedeapsa inchisorii si sa o reduca la
maximul general de 20 de ani sau sa aplice DV.
Daca la termenul 1 sau la termenul 2 avem o DV atunci opereaza absorbtia si se
aplica doar DV.
Daca in cursul executarii pedepsei evadeaza si dupa evadare comite o a doua
infractiune, atunci P1 si I2 se afla in stare de recidiva iar evadarea si I2 se afla in
concurs.
Recidiva postexecutorie
Exista recidiva postexecutorie atunci cand dupa executarea sau considerarea ca
executata a unei pedepse cu inchisoarea mai mare de un an sau a DV aplicata
pentru o infractiune intentionata sau praeterintentionata, cel in cauza
savarseste inainte de reabilitare ori inainte de implinirea termenului de
reabilitare o noua infractiune intentionata sau praeterint pentru care legea
prevede pedeapsa inchisorii mai mare sau egala cu un an sau DV.
Conditii de existenta
La termenul 1 sunt aceleasi conditii ca la recidiva postcondamnatorie, in plus
fiind conditia ca pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata. La
termenul doi raman conditiile de la recidiva postcondamnatorie. In plus noua
infractiune sa fie savarsita inainte de a interveni reabilitarea sa de a se fi
implinit termenul de reabilitare pentru prima condamnare.
Tratamentul sanctionar
Opereaza pe limitele legale de pedeapsa de la termenul 2 si consta in majorarea
12
obligatorie cu jumatate a acestora.

Daca la termenul doi avem concurs se aplica mai intai recidiva si apoi
concursul. daca avem si recidiva postcondamnatorie si postexecutorie atunci se
aplica mai intai recidiva postexecutorie. Ordinea este : recidiva postexecutorie,
concurs si recidiva postcondamnatorie.
Pluralitate intermediara
Dupa o condamnare definitiva si inainte de executarea sau considerarea ca
executata a pedepsei se savarseste o noua infractiune fara sa fie indeplinite
conditiile recidivei.
Sanctionare - potrivit regulilor de la concurs.
Daca avem pluralitate si concurs se aplica mai intai pluralitatea. - interpretare
per a contrario a art 43 alin 2.
Seminar
1. S-a retinut ca inculpatul x aflat in curtea scolii a agresat 3 colege lovindu-le
pe fiecare cate o data cu palma peste fata. Pt ce va raspunde acesta? - concurs
omogen formal - avem unitate de actiune alcatuite din mai multe acte de
executare.
2. In fapt inculpatul x a profitat de faptul ca victima y era singura acasa si prin
utilizarea fortei a obligat-o la consumarea a 3 raporturi sexuale la cateva minute
unul de celalalt. Prima instanta l-a condamnat pt 3 infr de viol in concurs.
Inculpatul declara apel aratand ca e vb de o unitate de rezolutie infractionala
astfel ca trebuia retinuta o unitate legala de infractiune sub forma infractiunii
continuate. Ce trebuie sa decida instanta de apel ? - unitate naturala colectiva.
Concurs cu conexitate etiologica – ordinea este - rezolutie infractionala pt

infract mijloc, rezolutia infractionala pt infract scop, comitere infr mijloc ,
comitere infr mijloc. Primele pot fi inversate. Nu e necesara ca rezolutia privind
infractiunii scop sa fie anterioara rezolutiei infractiunii mijloc. Trebuie ca
rezolutia privind infr scop sa fie anterioara comiterii infr mijloc.
3. Inculpatul a fost condamnat la 2 pedepse de cate 3 ani fiecare pt infractiuni
comise in luna octombrie 2013. Instanta i-a aplicat inculpatului printr-o hotarare
din ianuarie 2014 pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare. Printr-o alta
hotarare acelasi inculpat a fost condamnat la doua pedepse una de 1 an
inchisoare si alta de 4 ani pt savarsirea a doua infract concurente cu primele,
infractiuni comise in luna ianuarie si februarie 2014. Pt aceste ultime infractiuni
instanta i-a aplicat pedepasa rezultanta de 4 ani si 3 luni. Inculpatul solicita
contopirea pedepselor rezultante de 3 ani si de 4 ani si 3 l intrucat toate
pedepsele sunt aplicate pt infractiuni concurente. Cum va proceda instanta?
Daca cel putin una este pe ncp atunci totul se sanctioneaza potrivit ncp chiar
daca s-au facut pe vcp contopiri partiale ( dispozitie tranzitorie) Pb e de 4 ani. R
e de 6 ani si 4 luni.
13
4. In fapt, inculpatul aflat in executarea unei pedepse de 2 ani pt o infractiune

de furt ( hotarare definitiva la 20 febr 2014) comite o alta infractiune de furt in
penitenciar la data de 20 febr 2014. Cum se calculeaza pedepasa rezultanta la
data de 20 mai 2014. Se merge pe restul ramas neexecutat la momentul
comiterii celei de-a doua infractiuni. Se aduna cele doua pedepse. Apoi se scade
ceea ce s-a executat de la momentul savarsirii si pana la data contopirii.
5. Speta de mai sus dar inculpatul mai comite o ucidere din culpa in data de 28
februarie 2014. Art 43 alin 2 - P1' la care se aduna (P2 in concurs cu P3 care e
din culpa. Se scade ce a ramas de executat de la data comiterii primei
infractiuni.
Curs 5
___Pluralitatea de faptuitori___
Ipoteza in care o fapta prevazuta de legea penala e comisa de doua sau mai
multe persoane impreuna. Avem trei forme: naturala sau necesara, constituita
sau legala si ocazionala sau participatia penala.
1. Pluralitatea naturala - ipoteza in care participarea mai multor persoane la
comiterea faptei este impusa de natura faptei (fapta nu poate fi comisa de o
singura persoana). Ex-incaierarea, incest, bigamia. Fiecare persoana care
savarseste acte de executare la o infractiune caracterizata de pluralitate
naturala va raspunde in calitate de autor distinct la propria sa fapta. Nu e
necesar ca fiecare persoana sa fie condamnata pt fapta. E posibil ca o persoana
sa comita fapta fara forma de vinovatie tipica ssu in prezenta unei cauze de
neimputabilitate. De ex daca in cazul bigamiei persoana nu stie ca cealalta este
casatorita va comite fapta din culpa care nu e sanctionata. Sau in cazul
incestului daca o parte nu are 14 ani, lui nu ii putem imputa fapta.
2. Pluralitatea constituita sau legala - textul de lege/norma de incriminare
din partea speciala sau dintr-o lege speciala prevede in mod expres ca act de
executare conduite ca: initierea ssu constituirea sau aderarea sau sprijinirea sub
orice forma a unei structuri/entitati care are ca obiectiv savarsirea de infractiuni
pe viitor. - art 367 (constituirea unui grup infractional organizat - grupul
structurat format din trei sau mai multe persoane constituit pt o anumita
perioada si care actioneaza coordonat pt a comite doua sau mai multe
infractiuni). Fiecare persoana care participa la constituirea grupului va raspunde
distinct ca autor pt savarsirea infractiunii respective. Poate exista o situatie in
care fapta poate fi comisa doar ce o persoana, daca faci dovada ca el a incercat
initierea grupului ( mai greu in practica).
3. Pluralitatea ocazionala - participatia penala - art 46,52. - desemneaza
ipoteza cand doua sau mai multe persoane actionand in baza unei legaturi
subiective, participa cu acte materiale sau intelectuale la savarsirea unei
infractiuni fara ca participarea lor sa fie impusa datorita continutului natural sau
legal al faptei comise.
14
Conditiile de existenta
A. Existenta a doua sau mai multe persoane care comit o fapta prevazuta de
legea penala: autor, coautori, instigatori si complici.
B. Existenta unei legaturi subiective intre persoane - legatura subiectiva
reprezinta intelegerea/hotararea persoanelor de a savarsi impreuna o
infractiune. Momentul stabilirii legaturii subiective este extrem de important,
identificarea lui corecta facand diferenta intre existenta unei forme de
participatie vs infractiune distincta respectiv in cadrul participatiei. Participatia
penala poate interveni maxim pana la momentul comiterii faptei - momentul
stabilirii legaturii subiective trebuie sa fie obligatoriu fie anterior savarsirii faptei
fie maxim concomitent cu savarsirea faptei de catre autor sau coautor. Un caz
rar este situatia in care legatura subiectiva este unilaterala care poate sa
provina doar de la complicenu de la autor. De ex in situatia in care vrei sa furi
subiectele din birou si cineva lasa fara sa stii tu usa descuita. Actele de ajutor
ulterioare savarsirii faptei si care nu sunt consecutive unei legaturi subiective
anterioare sau concomitente cu fapta nu vor fi incadrate ca forme de
participatie ci ca infractiuni distincte de sine statatoare.
C. Persoanele sa contribuie la savarsirea faptei cu acte materiale sau
intelectuale - identificarea obiectiva a contributiei participantului este vitala
deoarece duce la stabilirea formei de participatie. Acte materiale comit autorul
sau coautorii respectiv complicele material. Actele intelectuale le vor comite
instigatorii si respectiv complicii intelectuali.
D. Toti participantii savarsesc aceeasi fapta - pentru toti participantii incadrarea
juridica o va urma pe cea a autorului sau a coautorilor - participatia nu e o
infractiune distincta ci doar un mod de comitere a infractiunii.
Spre ex am o infractiune de simpla repetare - si B va fi complice.
Prima ipoteza - autorul comite primul act material. Pt A fapta va fi contraventie
si pt complice va fi tot contraventie. A doua ipoteza - autorul este la al 7 lea act
in doua luni - fapta deja este infractiune. B il ajuta la un singur act. B va comite
o infractiune stiind ca isi aduce contributia la comiterea unei infractiuni ( daca B
nu stia ca autorul este la al 7 lea act va fi contraventie pt el - subtilitatea sta in
eroare) . In a treia ipoteza, autorul este la primul act si complicele este la al 7
lea - pt autor va fi contraventie, iar pt complice va fi tot o contraventie.
De ex am un complice pentru 3 persoane care ii ajuta sa comita fiecare cate o
infractiuni fara ca autorii sa se cunoasca intre ei. El va raspunde pentru
complicitate la savarsirea fiecarei fapte, in concurs si nu complicitate in forma
continuata.
5. Participarea mai multor persoane sa nu fie impusa/ceruta de

continutul natural sau legal al infr savarsite
Participatia nu este de principiu compatibila in toate formele cu infr
caracterizate de pluralitate naturala, respectiv constituita
15
A. PLURALITATEA NATURALA
Nu e posibil coautoratul, in schimb e posibila instigarea sau complicitatea
Ex: Complicitate la incest, instigare la incaierare
B. PLURALITATE CONSTITUITA
Nu e posibila nicio forma de participatie, deoarece legiuitorul in art 367 (1) regl
ca act de executare actiuni sau inactiuni care prin natura lor ar fi
instigare(initiere) sau complicitate (sprijinire sau aderare).
AUTORUL – art 46(1) = persoana care comite nemijlocit fapta prevazuta

de legea penala; persoana care comite actul de executar din structura normei
de incriminare
Ex: omor – uciderea, viol – actul sexual de penetrare vaginala etc., furt –
luarea
- Poate comite fapta cu intentie, cand vom avea participatie proprie sau
comite fapta din culpa sau in prezenta unei cauze de neimputabilitate,
cand vom avea participatie improprie
- Autor (el singur), Autorat (el cu altii)
COAUTORII – art 46(2) (noutate pt ca e reglementata, oricum era acceptata

unanim) = pers care impreuna savarsesc in mod nemijlocit aceeasi fapta
prevazuta de legea penala.
a) Aspectul Legaturii subiective

Aceasta poate fi stabilita intre coautori anterior mom savarsirii faptei sau
concomitent cu sav faptei
b) Aspectul laturii obiective
- e necesar ca fiecare coautor sa participe cu acte de executare (contributia lui
obiectiva!!)
- nu e necesar pt a fi in prezenta coautoratului ca actul de executare al fiecaruia
in parte sa produca rezultatul (toti 3 incearca ca il omoare, fac acte de
executare iar victima moare de la cutitul in inima, oricum toti sunt coautori, nu
conteaza cine a dat lovituraletala)
- tot e respectata conditia coautorilor si daca actele de executare individuale nu
puteau sa produca rezultatul (ex: 20 de persoane incep sa il taie cu lame pe
Nitu  )
Specificul coautoratului la infr complexa
Vom fi coautori la infr complexa, chiar daca am comis act de executare doar
la una din infr absorbite, daca se poate stabili legatura subiectiva intre ei.
Ex talhariea 233: furt + violente. X comite sustragerea, Y comite lovirea.
16
Violul: pana in 2000 = rap sexual prin constrangere. – Nu se poate coautorat

(doctrina)
Nitu: Se putea oricum! A = rap seual, B = lovire victima
Acum: zice si textul, are constructia de la infr complexa: actul de penetrare
vaginala, anala, bucala – oricum se poate in coautorat daca demonstram o
legatura subiectiva
Categorii care nu pot fi comise in coautorat

1. Infr in pluralitate naturala sau constituita
2. Infr cu autor unic: evadare, dezertare – obligatie strict personala
3. Infr omisive in ipotezele in care, de asemenea, autorul incalca obligatii
personale = infr omisiva proprie (la omisivele improprii e posibil coautoratul – ex
omorul comis in concret printr-o omisiune intr-o pozitie de garant – parintii care
nu hranesc copilul si el moare) ex: nedenuntarea – textul legii impune obligatia
*4. Infr din culpa: (doctrina spune ca teoretic se poate dar practica spune ca e
imposibil sa identifici legatura subiectiva) exemplul cu cei 2 munctitori care vor
sa scoata pe un geam o grinda si o scapa si omoara un pieton
INSTIGAREA – art 47 CP
-Instigatorul este persoana care cu intentie determina o alta persoana sa treaca
la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
-Este posibila la absolut toate infr cu exceptia celor care sunt caracterizate de
pluralitate constituita
Momentul stabilirii legaturii subiective intre instigator si A/CoA

- I ii da A ideea! Daca A deja are ideea, el va di complice intelectual
eventual.
Deci leg sub trebuie sa apara anterior luarii hotararii de catre autor!
Curs 6
Complicele - persoana care cu intentie ajuta sau inlesneste in orice mod la

comiterea faptei de catre o alta persoana. Este complice si persoana care
promite anterior sau concomitent cu savarsirea faptei ca va tainui bunurile
provenite din savarsirea faptei sau ca il va favoriza pe autor/coautori.
Dupa caracterul actelor distingem intre acte materiale si acte intelectuale. dupa
semnificatia juridica a actelor distingem intre acte licite si acte ilicite. Ca regula,
actul de complicitate nu e necesar sa fie in sine ilicit, el de regula este licit.
1. Complicitatea materiala - forma de complicitate ce exemplificativ se
comite prin procurare de catre complice a instrumentelor, mijloacelor necesare
pt comiterea faptei prin inlaturarea obstacolelor, piedicilor, care s-ar putea ivi in
calea autorului/coautorilor, respectiv prin ajutarea acestora in orice alt mod.
Complicitatea materiala prin procurarea, oferirea de instrumente, arme,
17
metode, mijloace apare daca avem doua conditii cumulative:

A. Instrumentul ( in sens larg) sa fie remis efectiv autorului/coautorilor ( pus la
dispozitia)
B. Instrumentul sa fie utilizat efectiv la comiterea faptei. Daca a doua conditie
nu e indeplinita devine complicitate intelectuala prin intarirea hotararii.
2. Complicitatea intelectuala se realizeaza prin intarirea hotararii
infractionale deja luate a autorului/coaut, materializata in cazul concret prin
incurajari, simpla prezenta/asistenta la locul si in timpul comiterii faptei sau prin
promisiuni anterioare sau concomitente cu savarsirea faptei de tainuire sau
favorizare.
Complicitatea prin promisiuni anterioare de tainuire sau favorizare - tainuirea
sau favorizarea sunt doua infract distincte reglementate la 269,270 cp.
Promisiunea anterioara sau maxim concomitenta cu savarsirea faptei -
complicitate intelectuala. Daca e ulterioara atunci nu mai vorbim de
complicitate, ci de savarsirea infractiunilor distincte. Chiar daca ulterior
complicele nu isi mai respecta promisiunea ramane tot complicitate
intelectuala. Forma de complicitate se stabileste pana la momentul savarsirii
faptei.
Ril 2/2008 - diferente intre tainuire, favorizare.
Diferente intre complicitate intelectuala si instigare - distinctia intre ele

se realizeaza in functie de momentul stabilirii legaturii subiective intre
participantul secundar ( instigatorul sau complicele) si autorul sau coautorii.
Legatura subiectiva la complicitate intelectuala apare dupa momentul luarii
hotararii de catre autor. In schimb daca apare inainte de luarea hotararii atunci
discutam despre instigare. La instigare efectul este de determinare, de
convingere a autorului, de insuflare catre aut/coaut sa ia rezolutia infractionala.
De cealalta parte, la complicitate, efectul va consta in intarirea rezolutiei deja
adoptate.
Diferente intre complicitatea intelectuala si complicitatea negativa ( a
nu se confunda cu complicitatea prin inactiune). Complicitatea negativa
desemneaza ipoteza in care un tert asista la comiterea faptei de catre autor sau
de catre coautori fara sa existe o legatura subiectiva intre acestia. Distinctia
intre cele doua este ca la complicitatea intelectuala avem legatura subiectiva (
stabilita anterior sau concomitent), iar la complicitatea negativa nu exista
legatura subiectiva. Complicitatea negativa nu e niciodata participatie!
Complicitatea negativa va putea fi sanctionata in masura in care corespunde
unei infractiuni distincte. Spre ex - nedenuntarea 266 cp, omisiunea sesizarii
267 etc.
Sanctionarea participatiei - 49 cp. Toti participantii ( coautori, instigatori si

complici) se sanctioneaza cu pedepasa prevazuta de lege pentru autor. Exista
sistemul parificarii pedepsei caci indiferent de forma de participatie sanctiunea
18
prevazuta de lege va fi aceeasi. La individualizarea pedepsei, pe langa criteriile

generale din art 74 se va tine seama si de contributia fiecarui participant la
savarsirea faptei. Pornind de aici practica a inventat o ierarhie a formelor de
participatie ( ierarhie formala) - 1. Coautorii 2. Instigatorii si 3. Complicii.
Aceasta este o ierarhie formala care valorifica gravitatea teoretica a contributiei
la savarsirea faptei. In cazul concret insa, nimic nu impiedica instantabsa aplice
o pedeapsa mai grava spre ex, complicelui. Ierarhia formelor de participatie e
utilizata fara exceptie pentru retinerea formei de participatie finala: formele de
participatie au caracter absorbant. Ex - o persoana instiga si apoi si ajuta la
savarsirea faptei ca si complice - el va fi numai instigator. Eventual poti sa tii
cont la individualizarea pedepsei.
Circumstantele - art 50 cp
Sunt anumite imprejurari care privesc fapta sau persoana si care pot influenta
raspunderea penala in sensul atenuarii sau agravarii acesteia. Aceste
imprejurari pot privi fapta sau persoana.
Clasificare:
1. Reale - acele imprejurari care au legatura cu fapta comisa, adica privesc:
actiunea sau inactiunea, urmarea, modul, mijloacele de comitere, metodele,
timpul, locul etc. Ele sunt imprejurari care privesc orice element obiectiv ce
prezinta relevanta in raport de fapta. Ex - furt in timpul noptii, prin efractie, de
trei sau mai mule persoane impreuna, cauzele justificative. Tot la aceasta
categorie se incadreaza acele imprejurarincare privesc subiectul pasiv:
neputinta victimei de a se apara, imposibilitatea acesteia de a reactiona, varsta
mica a acesteia, o calitate a acesteia ( infirma, cu handicap psihic).
2. Personale: ele privesc persoana.
A. Subiective - sunt imprejurari ce privesc pozitia sau starea psihica a unui
participant si care pot conduce la inlaturarea raspunderii penale, respectiv la
agravarea sau atenuarea acesteia ( excesul neimputabil este o circumstanta
subiectiva, pruncuciderea, intentia repentina, premeditarea).
B. De individualizare - imprejurari care privesc calitati ale unui participant ce
sunt expres prevazute de lege si care au aptitudinea de a se rasfrange asupra
altor participanti in masua in care sunt cunoscute sau prevazute. Ex - sunt
primar si primesc bani ca sa comit un act ilegal. Dar cineva ma instiga - comit
instigare la luare de mita pt ca pot sa prevad ca autorul va comite o luare de
mita. Ex 2 - la delapidare - poti sa fii complice, instigator la delapidare dar ca sa
fii coautor trebuie sa ai si tu calitatea de functionar public pentru a comite
delapidare. Persoana care in mod normal ar fi coautor devine complice msterial
( o opinie). O alta opinie spune ca cealalta persoana va fi autor la furt ( opinie
prof).
Efectele circumstantelor
Circumstantele reale se rasfrang asupra tuturor participantilor in masura in care
au fost cunoscute sau prevazute. Circumstantele subiective nu se rasfrang
19
niciodata asupra participantilor. Pentru a putea fi retinute si la alti participanti

trebuie sa putem constata in cazul fiecarui participant in parte ca sunt
indeplinite conditiile necesare pentru a retine circumstanta. Ex - la
pruncucidere numai mama poate avea acea stare de tulburare.
Cauza de nepedepsire in materia participatiei - art 51
Nu se va sanctiona participantul daca inainte de descoperirea faptei denunta
savarsirea faptei astfel incat consumarea sa poata sa fie impiedicata respectiv
impiedica el insusi consumarea faptei. A disparut instigarea neurmata de
executare!!
Conditiile cumulative ca sa intervina cauza de nepedepsire:
1. Sa avem un act de executare inceput - ne trebuie cel putin o tentativa
2. Sa existe o actiune de impiedicare a savarsirii faptei ( fie denuntarea
la autoritati, fie impiedicarea personala).
3. Actiunea de impiedicare sa intervina inainte de descoperirea faptei.
Participantul care impiedica savarsirea infractiunii nu va fi pedepsit pentru
tentativa dar va raspunde daca pana in momentul interventiei sunt intrunite
elementele unei alte infractiuni. Art 51 - circumstanta personala subiectiva.
Participatia improprie desemneaza ipoteza in care instigatorul si/sau
complicele actioneaza cu intentie iar persoana care comite actul de executare
actioneaza din culpa sau fara vinovatie ( actioneaza neimputabil). Cel care
beneficiaza de o cauza de neimputabilitate va fi achitat dar instigatorii si
complicii vor raspunde pt rezultatul efectiv produs, cu intentie. Culpa - autorul
va raspunde pt fapta din culpa daca e incriminata si ceilalti raspund ca si
instigatori/complici pt infractiunea comisa cu intentie. Ncp - a introdus si situatia
in care un coautor actioneaza cu intentie si altul din culpa sau neimputabil -
rationamentul e la fel ca cel de mai sus.
Curs 7
___Sanctiunile de drept penal___

Pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta.
Pedepsele sunt de trei feluri ( persoana fizica) - principale, complementare,
accesorii.
Pedepsele principale: detentiunea pe viata, inchisoarea si amenda.
1. DV - presupune privarea de libertate a condamnatului in principiu pentru tot
restul vietii acestuia. Exista si ipoteze de exceptie in care executarea dv se
termina inainte de terminarea vietii. Prima ipoteza e legata de varsta
condamnatului - cand implineste 65 de ani, dv poate fi inlocuita cu pedepasa
inchisorii pe timp de 30 de ani. Partea executata se scade din cei 30 de ani.
Diferenta fata de cp - inlocuirea este facultativa. O a doua ipoteza este
liberarea conditionata.
DV nu se aplica atunci cand persoana condamnata implinise 65 de ani la
20
momentul hotararii de condamnare. In locul ei se aplica pedeapsa inchisorii de

30 de ani.
2. Inchisoarea - privarea de libertate pe o perioada determinata. Are doua
categorii de limite - generale ( minim general de 15 zile iar maximul general
este de 30 de ani). Niciodata o pedeapsa cu inchisoarea nu poate fi stabilita si
aplicata in afara acestor limite. Intre aceste limite se situeaza limitele speciale
( cele prevazute in norma de incriminare).
3. Amenda - suma de bani pe care condamnatul trebuie sa o plateasca
statului. Sistemul de aplicare este sistemul zilelor amenda. Suma pe care
condamnatul o are de plata se obtine din combinarea a doua elemente: Sa este
produsul dintre numarul Za si suma corespunzatoare unei Za. Instanta mai intai
stabileste nr zilelor amenda, sa stabileasca cutantumul unei zile amenda si sa
inmulteasca. Numarul zilelor amenda este relativ determinat. Avem limite
generale si limite speciale. Limitele generale sunt 30 de zile si 500 de zile ca si
maxim general. Limitele speciale - nu se gasesc in norma de incriminare. Ele se
determina potrivit dispoz art 61 alin 4 in functie de pedeapsa inchisorii
prevazuta de norma de incriminare. Daca in norma de incriminare avem doar
amenda atunci ca limite avem intre 60-180 Za. Daca in norma avem o
pedeapsa cu inchisoarea de pana la 2 ani atunci limitele vor fi intre 120-240 Za.
Daca avem inchisoarea mai mare de 2 ani atunci limitele sunt intre 180-300 Za.
( se are in vedere maximul special). Daca prin comiterea faptei s-a avut in
vedere obtinerea unui folos patrimonial, nr Za se poate majora cu 1/3.
Cuantumul unei Za are limite relativ determinate si suma este cuprinsa intre
10 si 500 de lei. Instanta stabileste suma in functie de situatia materiala a
condamnatului si de numarul si amploarea obligatiilor de intretinere pe care
condamnatul le are fata de alte persoane.
Amenda care insoteste pedeapsa inchisorii: atunci cand prin savarsirea
infractiunii s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial, pe langa pedeapsa
inchisorii instanta poate aplica si o amenda. Sistemul stabilirii amenzii este
acelasi dar criteriile sunt diferite. Nr Za se determina tot potrivit algoritmului
dar raportarea nu se mai face la inchisoarea prevazuta de lege ci la inchisoarea
concret aplicata. De asemenea, o Za se calculeaza tinand seama de folosul
material obtinut sau urmarit.
Executarea pedepsei amenzii
Modalitatea principala este plata acestei sume. Plata trebuie facuta in termen
de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Daca
condamnatul nu dispune de resursele necesare, poate solicita esalonarea pe o
perioada de pana la 2 ani. O alta modalitate este munca neremunerata in
folosul comunitatii. Ea opereaza cand din motive neimputabile acestuia, el nu
dispune de resursele necesare pt a plati amenda. Motive neimputabile - trebuie
inteles ca excluzand reaua-credinta. Chiar daca starea de insolvabilitate ii este
imputabila nu trebuie sa existe rea-credinta. Daca aceasta conditie este
indeplinita, la cererea condamnatului sau la sesizarea judecatorului delegat cu
21
executarea se poate stabili ca amenda sa se execute in aceasta modalitate. Nu

pot sa dispun aceasta modalitate daca nu exista consimtamantul
condamnatului. Daca nu isi da consimtamantul - rea-credinta - executarea
amenzii se inlocuieste cu inchisoarea. Daca se dispune aceasta modalitate nu
avem de-a face cu o inlocuire a amenzii cu munca in folosul comunitatii ( pt ca e
o modalitate de plata). Persoana condamnata se poate libera oricand de munca
in folosul comunitatii platind amenda. Inlocuirea - o Za este egala cu o zi de
munca in folosul comunitatii. O zi de munca este egala cu 2 ore de munca
efectiva pe zi. Munca in folosul comunitatii se presteaza de principiu in institutii
publice sau in cadrul unor persoane juridice de drept privat - societati
comerciale care au concesionat un serviciu public. Zilele de munca in folosul
comunitatii se inlocuiesc cu inchisoarea daca pe parcurs el savarseste o noua
infractiune.
Daca nu plateste cu rea-credinta atunci se inlocuieste cu inchisoarea ( are de
unde sa plateasca amenda dar nu doreste acest lucru). De cand am facut
inlocuirea el nu se poate exonera platind amenda.
Pedepsele complementare
Avem 3 pedepse complementare: interzicerea unor drepturi,
degradarea militara si publicarea hotararii de condamnare.
1. Degradarea militara - pierderea gradului militar si a dreptului de a purta
uniforma. Se executa la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
Aceasta degradare este totala, adica el ajunge la nivelul de soldat ( nu e
pierdere a unui grad). Pedepasa se poate aplica obligatoriu sau facultativ. Este
obligatorie in caz de DV sau de pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 10 ani si
este facultativa daca pedeapsa aplicata este inchisoarea intre 5 si 10 ani iar
infractiunea este una intentionata. Degradarea este definitiva in sensul ca
eventuala dezincrimnare, amnistie nu duc la dobandirea automata a gradului
militar pierdut.
2. Publicarea hotararii de condamnare - este o pedeapsa noua. Publicarea
se face pe cheltuiala condamnatului. Se face o singura data intr-un cotidian
central sau local. Nu se publica in intregime ci un extras in forma stabilita de
instanta - fapta savarsita, sanctiunea aplicata. Aceasta pedeapsa este
intotdeauna facultativa. Se poate in forma electronica dar trebuie sa fie ziar.
Daca nu se respecta aceasta pedeapsa fapta e infractiune de sine statatoare -
288 cp - neexecutarea unei sanctiuni penale.
Seminar
1. Inculpatul x i-a vazut pe coinculpatii y si z care loveau victima. In aceste
conditii le-a strigat sa dea pe ea ca trebuie invatata minte. Pentru ce va
raspunde inculpatul x tinand cont de faptul ca victima a avut nevoie de 90 de
zile de ingrijiri medicale. X raspunde pentru complicitate intelectuala la loviri
sau alte violente - art 193 - maxim 90 de zile de ingrijiri medicale. In speta
avem o legatura subiectiva unilaterala - dinspre participant inspre
22
coautori ( doar in acest caz se poate vb despre existenta participatiei. Daca

legatura subiectiva unilaterala este de la autor inspre 'participant' atunci nu
putem vb despre existenta participatiei penale).
2. Care este diferenta dpdv al leg subiective intre instigare si complicitate
intelectuala - instigare - inainte sa se ia hotararea, complicitate - dupa ce ia
hotararea.
3. Inculpatii A si B au fost condamnati in calitate de coautori iar inculpatul C in
calitate de complice la infractiunea de distrugere. Instanta a retinut ca cei trei
inculpati au patruns intr-o seara pe terenul partii vatamate si sub pretextul ca
este terenul lor A si B au taiat 600 de butuci de vita de vie. Inculpatul C nu a
taiat niciun butuc ci doar a stat si s-a uitat cum ceilalti comit fapta. C declara
apel motivand ca a comis doar un act de complicitate negativa care nu se
pedepseste. - complicitate intelectuala pentru ca era noate, datorita relatiilor
dintre ei si nr de butuci taiati. Din aceleasi elemente se deduce si faptul ca nu
se afla nici in eroare.
4. Inculpatul A i-a convins pe inculpatii B si C sa jefuiasca impreuna o casa de
amanet. In acest scop A si-a cumparat un pistol la plata caruia au contribuit cu
bani B si C. De asemenea B si C au confectionat trei cagule iar intr-o seara din
luna ianuarie s-au deplasat la casa de amanet. Aici A a amenintat patronul cu
arma iar B si C au sustras mai multe bunuri. Pentru ce vor raspunde inculpatii?
Coautori la infractiunea de talharie. A este instigator si complice material. Toti
comit acte de executare. A ramane coautor dar se va tine seama la
individualizarea pedepsei despre faptul ca a fost si instigator si complice.
5. Inculpatii X si Y s-au inteles sa sustraga bunuri din buzunarele calatorilor din
autobuz. In acest scop dupa ce au urcat in autobuz X s-a pozitionat langa
victima iar Y in spatele lui X. Profitand de aglomeratie X i-a sustras victimei
portofelul din buzunarul hainei pe care imediat i l-a transmis lui Y. La statia
urmatoare ambii au coborat cu bunul asupra lui Y. X este autor. Y este complice
material. Interventia persoanei a avut loc dupa consumarea faptei. O interventie
ulterioara poate fi ori complicitate ori tainuire in functie de momentul in care a
existat legatura subiectiva. Furtul s-a consumat in momentul in care bunul a
fost luat si actul de luare a fost finalizat in momentul in care bunul a fost la X.
6. Au fost spete in practica in care mai multe persoane aplica diverse lovituri
asupra unei victime. Se face raport de autopsie si sunt posibile doua variante -
niciuna din lovituri nu putea duce la moarte dar impreuna au dus, sau numai o
sg lovitura a fost mortala, restul nu. In acest caz este coautorat sau numai
complicitate ? S-a ajuns la concluzia ca este coautorat deoarece conjugate au
dus la rezultat. Coautorat este si daca una singura a condus la deces deoarece
si ceilalti au contribuit cu acte de executare.
7. Inculpatii A B si C si-au propus sa sustraga un autoturism. In acest scop s-au
deplasat intr-o parcare unde C a urcat la volan pornind motorul cu o cheie
mincinoasa, iar dupa ce a si b au urcat pe bancheta din spate a deplasat
autoturismul pana in satul in care locuiau toti. Incurajati de succesul lor, in cea
23
de-a doua noapte cei trei inculpati au hotarat din nou sa sustraga un
autoturism. In acest scop, s-au deplasat in aceeasi parcare dar, observand ca in
zona patruleaza un echipaj de politie, pt a nu face zgomot, au scos autoturismul
din viteza si l-au impins cca 300 m dupa care c a urcat din nou la volan iar a si b
pe bancheta din spate, C conducand pana la domiciliul sau.
Pentru prima seara - C este autor si restul sunt complici.
In a doua seara luarea bunului se face prin impingere si atunci toti trei sunt
coautori.
Curs 8
Interzicerea unor drepturi - continut similar cu pedeapsa accesorie.
Pedeapsa complementara Pedeapsa accesorie

Ambele presupun interzicerea pe o
anumita durata a exercitarii drepturilor
prevazute de art. 66 CP
Ambele, in caz de neexecutare, pot
conduce la retinerea unei infractiuni de
sine statatoare (art. 288 CP)
Ambele se leaga de o pedeapsa
principal
Insoteste o pedeapsa cu inchisoarea Insoteste o pedeapsa cu detentiunea
sau cu amenda pe viata sau cu inchisoarea
Se dispune pe o durata intre 1 si 5 ani
Are aproximativ aceeasi durata ca si
pedeapsa principal. Uneori poate avea
durata mai mare, alteori mai mica.
Acest lucru depinde de momentul la
care pedeapsa principala se pune in
executare. Daca inculpatul a fost
judecat in stare de libertate, pedeapsa
accesorie se executa de la ramanerea
definitiva a hotararii. Insa, uneori,
dureaza cateva zile din momentul
ramanerii definitive si pana la
incarcerarea efectiva. Pedeapsa
accesorie dureaza mai putin decat
pedeapsa principala in situatiile in care
condamnatul a fost judecat in stare de
arest preventiv. In aceasta situatie se
deduce din pedeapsa principala,
partea executata in stare de arest
preventiv, dar in arest prev nu se
executa pedepsele accesorii.
Se executa ca regula dupa executarea Se executa de la ramanerea definitive
pedepsei accesorii, dupa executarea a hotararii de condamnare pana la
24
sau considerarea ca executata a executarea sau considerarea ca

pedepsei principale. Prin exceptie, executata a pedepsei principale
atunci cand nu avem pedeapsa
accesorie ea se poate executa mai
devreme (ex – cand pedeapsa
principala este amenda) – pedeapsa
complementara de executa de la
condamnarea definitiva. Alta exceptie
– in caz de suspendare a executarii
pedepsei principale, pentru ca pe
durata termenului de incercare, cum
pedeapsa principala e suspendata, se
suspenda si pedeapsa accesorie si
atunci opereaza pedeapsa
complementara.
Mod de operare – se poate 1. Daca pedeapsa principala este
dispune obligatoriu sau facultativ. inchisoarea, pedeapsa accesorie preia
Este obligatorie atunci cand legea in mod automat continutul pedepsei
o prevede in mod expres (de complementare dispusa de instant.
regula se regaseste in norma de Daca instanta e obligate sa dispuna o
incriminare, uneori in partea pedeapsa complementara, si aplicarea
generala – la inlocuirea detentiunii pedepsei accesorii va fi obligatorie.
pe viata cu inchisoarea). Este 2. In cazul detentiunii pe viata, nu mai
facultativa atunci cand legea nu avem pedepse complementare, nu mai
prevede obligativitatea ei, dar exista continuitate. Legiuitorul a
instanta apreciaza ca este prevazut in mod explicit la art. 65 alin.
necesara completarea pedepsei 2. Streteanu crede ca e obligatorie
principale cu aceasta sanctiune. aplicarea unei pedepse accesorii.
Individualizarea pedepsei.
A. Individualizarea judiciara - instanta stabileste o pedeapsa concreta.

Criteriile generale de individualizare a pedepsei: in art 74.
Instanta mai trebuie sa tina seama de cauzele care atenueaza sau
agraveaza raspunderea penala. Exista doua categorii de imprejurari - cauze
de atenuare sau de agravare si circumstantele atenuante sau agravante.
1. Cauzele - institutii de sine statatoare care isi produc efectele asupra limitelor
de pedeapsa. Cauzele de agravare: recidiva, concursul, infractiunea continuata.
Cauzele de atenuare - tentativa, judecata in caz de recunoastere a vinovatiei.
2. Circumstantele - susceptibile de clasificare in raport de mai multe criterii.
Dupa efecte : atenuante si agravante. In functie de modul in care
opereaza: legale ( prevazute expres si limitativ de legiuitor si sunt obligatorii
de catre instanta) si cele judiciare (prevazute exemplificativ de lege, de regula,
si a caror retinere este facultativa pt instanta). In functie de momentul la
care intervin:
- anterioare savarasirii faptei
- concomitente
-ulterioare.
25
In functie de sfera de incidenta distingem intre circumstante generale

( prevazute in partea generala si au vocatie de aplicare pt un numar
nedeterminat de infractiuni) si speciale (prevazute pt o anumita infractiune sau
pt o anumita categorie de infractiuni).
Circumstantele atenuante legale: in numar de 4.
A. Starea de provocare: se retine atunci cand infractiunea a fost savarsita

sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare
din partea persoanei vatamate, provocare realizata prin violenta, atingere grava
adusa demnitatii sau alta actiune ilicita grava.
Actul provocator - conditii:

- sa imbrace forma prevazuta de lege - sa constea fie intr-o violenta ( acte de
violenta fizica) , intr-o atingere grava adusa demnitatii ( de ex insulta, calomnie
chiar daca nu mai sunt incriminate), fie o alta actiune ilicita grava ( orice alta
fapta prevazuta sau nu de legea penala care are o anumita gravitate).
- sa fie savarsit cu intentie sau sa fie perceput ca fiind intentionat de catre cel
provocat.
- sa determine o stare de puternica tulburare sau emotie. ( intentie repentina).
Conditiile ripostei:
- sa constea intr-o infractiune intentionata sau praeterintentionata.
- riposta trebuie sa se indrepte impotriva provocatorului.
- sa provina de la victima directa a actului provocator sau de la o persoana
legata de aceasta.
- sa fie savarsita sub imperiul starii de tulburare sau emotie. Aceasta conditie
limiteaza temporal domeniul de incidenta - trb un interval relativ scurt intre
actul provocator si riposta.
B. Depasirea limitelor legitimei aparari: toate conditiile atacului, toate

conditiile apararii cu exceptia proportionalitatii. In plus este necesar ca
depasirea proportionalitatii sa se fi realizat in absenta unei stari de tulburare
sau temere. Aceasta depasire poate fi intentionata.
C. Depasirea limitelor starii de necesitate: aceleasi conditii ale starii de

pericol si aceleasi conditii ale salvarii mai putin proportionalitatea. In plus
trebuie ca persoana care a comis actiunea de salvare sa isi fi dat seama de
caracterul disproportional al reactiei sale.
D. Introdusa prin LPA - repararea integrala a prejudiciului material cauzat prin

infractiune. (doar prejudicii materiale). Este necesar ca persoana in cauza sa nu
fi beneficiat de aceasta circumstanta in 5 ani anteriori comiterii faptei (cei 5 ani
se raporteaza de la momentul aplicarii primei pedepse – condamnare
definitiva).
Circumstante atenuante judiciare – (sunt 2 in ncp – exemplificative)

a) eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea/diminuarea
consecintelor infractiunii – poate opera la orice infractiune si nu implica o
reparare intergrala a prejudiciului, in masura in care cel in cauza dovedeste
26
buna credinta. Nu e limitata la prejudiciul material (se poate si in caz de

repunere in situatia anterioara, prejudiciu moral etc.)
b) imprejurari legate de fapta comisa care diminueaza gravitatea
infractiunii sau periculozitatea infractorului – este vorba despre
imprejurari legate de fapta nu de persoana inculpatului. Nu se va putea retine
buna conduit pana la comiterea faptei. Nu se va putea retine nici coduita
ulterioara. De asemenea nu pot sa retin nici imprejurarile legate de situatia
materiala a inculpatului.
Efectele circumstantelor atenuante – identice atat in cazul circumstantelor

legale cat si in cazul celor judiciare. Limitele de pedeapsa se reduc cu 1/3. In
cazul DV se aplica pedeapsa cu inchisoarea de la 10-20 ani.
Curs 9
Circumstantele agravante
1. Art 77 savarsirea faptei de 3 sau mai multe persoane impreuna. Se
numara toti faptuitorii concomitenti ( autorul, coautorii si complicii
concomitenti). In legatura cu notiunea de concomitenta - ncp este obligatoriu,
alternativa si temporala. Ea nu se va retine niciodata la pluralitatea constituita!
( deoarece prin ea insasi trebuie sa fie 3 sau mai multe persoane, ea e
valorificata deja ca element constitutiv) - a se vedea art 377. La pluralitate
naturala - in cazul incaierarii nu se poate retine, la altele da. Circumstanta e
compatibila cu pluralitatea naturala dar nu cu acele infractiuni cum ar fi
incaierarea la care numarul mare de persoane este valorificat la element
constitutiv.
2. Savarsirea infractiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la
tratamente degradante.
Prin cruzimi - prima conditie - provocarea de suferinte vadit inutile victimei ce
nu erau necesare pt consumarea faptei. A doua conditie - starnirea unui
sentiment de oroare tertilor. Este o circumstanta reala.
Supunerea victimei la tratamente inumane - victima sa fie supusa la un
tratament inuman si sa existe provocarea unui sentiment de oroare.
3. Savarsirea infract prin metode sau mijloace de natura sa puna in
pericol alte persoane sau alte bunuri. Aceste mijloace, metode trebuie sa
aiba potential de a periclita alte persoane/alte bunuri decat cele vizate de
faptuitor initial. Nu trebuie sa fie puse in pericol ci ca instrumentul avea
potentialitatea de a pune in pericol. Este o circumstanta reala.
4. Savarsirea infractiunii de catre un major daca fapta a fost comisa cu
un minor. - nu conteaza varsta minorului. Nu conteaza forma de participatie a
minorului la comiterea faptei. Aceasta circumstanta nu se retine niciodata
minorului. Este o circumstanta reala.
5. Savars infractiunii profitand de starea de vadita vulnerabilitate a
27
persoanei vatamate datorita varstei, sanatatii, unei infirmitati etc.

Trebuie sa existe o stare de vadita vulnerabilitate a victimei si trebuie ca
infractorul sa profite de aceasta vulnerabilitate cand comite fapta. Este o
circumstanta reala.
6. Savars infractiunii in stare de intoxicatie voluntara cu alcool sau alte
substante, cand starea a fost provocata in vederea comiterii
infractiunii. - existenta unei stari de intoxicatie totale sau partiale, dar
obligatoriu voluntare
- starea sa fie indusa in vederea comiterii infractiunii.
Circumstanta personala subiectiva
7. Savars infract de o persoana care a profitat de situatia prilejuita de
o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgenta.
8. Savarsirea infract pt motive legate de rasa, etnie etc. Circumstanta
personala subiectiva.
Efectele circumstantelor agravante
Efectul de agravare este facultativ. Efectul de agravare este unic indiferent de
numarul circumstantelor agravante retinute.
La pedeapsa inchisorii, efectul consta in posibilitatea adaugarii unui spor de
pana la 2 ani inchisoare, daca maximul special este insuficient, dar acest spor
nu poate depasi 1/3 din maximul special.
La pedeapsa amenzii, daca maximul special e insuficient se poate adauga un
spor de pana la 1/3 din maxim.
Concursul intre cauze de atenuare si cauze de agravare a pedepsei.
(1) tentativa, circumstantele atenuante, cauzele speciale de reducere a
pedepsei.
(2) recidiva postexecutorie, circumstante agravante,, continuata, pluralitate
intermediara, concurs, recidiva ( recidiva postcondamnatorie)
Tentativa, circ atenuante, cauze speciale de atenuare, recidiva postexecutorie,
circ agravante, continuata, concurs, recidiva postcondamnatorie.
Modalitati de individualizare a executarii pedepsei.
Pasul 1 - instanta poate sa - nu stabileasca pedeapsa si renunta la aplicarea
pedepsei.
- sa stabileasca pedeapsa si (pasul 2) ori sa aplice pedeapsa (sa il condamne)
ori sa amane aplicarea pedepsei.
Pasul 3 - in cazul condamnarii instanta poate sa dispuna executarea in
penitenciar sau sa dispuna suspendarea sub supraveghere.
1. Renuntarea la aplicarea pedepsei

- improprie denumirea, in realitate ar trebui sa fie renuntarea la stabilirea
pedepsei
- reprezinta solutia procesuala dispusa de instanta dupa ce constata comiterea
infractiunii de catre un major, constand in renuntarea la stabilirea pedepsei
inchisorii sau amenzii, daca se ajunge la concluzia ca aplicarea unui avertisment
28
este suficienta, nefiind oportuna aplicarea pedepsei.
I. Conditii cu privire la infractiune

- gravitate redusa a infractiunii ( criterii de avut in vedere: natura si intinderea
urmari, mijloacele folosite, modul si imprejurarile concrete, respectiv mobilul
sau scopul infractional)
- pedeapsa prev de lege sa fie amenda sau inchisoarea de cel mult 5 ani. Obs:
in caz de concurs, renuntarea se poate dispune daca in raport de toate
infractiunile sunt intrunite conditiile legale.
II. Conditii cu privire la persoana
- inexistenta unei condamnari anterioare ( cu exceptia condamnarilor pt fapte
dezincriminate, amnistiate, pt care a intervenit reabilitarea sau s-a implinit
termenul de reabilitare).
- instanta se raporteaza la persoana infractorului, conduita sa anterior savarsirii
faptei, eforturile sale pt diminuarea/inlaturarea consecintelor faptei si la
posibilitatile generale de reindreptare.
- sa nu se mai fi dispus renuntarea la pedeapsa in ultimii 2 ani anteriori
savarsirii prezentei infractiuni.
- infractorul sa nu se fi sustras de la urmarire si judecata/sa nu fi incercat
zadarnicirea adevarului etc.
Efectele - instanta va aplica un avertisment care consta in prezentarea
motivelor care au dus la solutie, respectiv va contine o atentionare a
infractorului asupra consecintelor faptei sale, daca pe viitor va mai comite
infractiuni
-renuntarea nu atrage decaderi, interdictii, incapacitati.
- nu produce efecte asupra masurilor de sigurantansi asupra obligatiilor civile
stabilite prin hotarare.
Anularea renuntarii:
- persoana fata de care s-a dispus renuntarea a comis anterior ramanerii
definitive a hotararii de renuntare o alta infractiune
-noua infractiune sa fie descoperita in termen de 2 ani de la ramanerea
definitiva a hotararii de renuntare
- pt noua infractiune sa se stabileasca o pedeapsa chiar dupa expirarea
termenului de 2 ani.
Curs 10
Amanare Suspendare
Definitie modalitatea de modalitatea de
individualizare judiciara individualizare a exec
29
ulterioara stabilirii pedepsei ulterioara

pedepsei ce consta in aplicarii acesteia
amanarea aplicarii constand in suspendarea
acesteia pe o durata exec pedepsei sub
determinate supraveghere pe durata
unui termen stabilit de
instant
Conditii cu 1.pedeapsa stabilita de pedeapsa aplicata,
instanta sa fiende cel inclusiv in cazul
privire la mult doi ani, inclusiv in concursului este
fapta/infractiune caz de concurs. inchisoarea de cel mult 3
2.Maximul prevazut de ani.
lege pt infract comisa sa Suspendarea nu poate
fie mai mic de 7 ani. opera daca discutam
doar de pedeapsa
amenzii.
Pedeapsa sa nu fi fost
initial amanata iar apoi
sa fi fost revocata.
Conditii cu nu a mai fost condamnat infractorul sa nu fi fost
anterior la pedeapsa condamnat anterior la
privire la inchisorii. ( exceptie: ped inchusorii mai mare
infractor faptele dezincriminate, de 1 an. Exceptie - yoate
amnistiate, pt care a de la amanare plus
intervenit reabilitarea condamnarile pt faptele
sau s-a implinit termenul din culpa.
de rrabilitare infractorul si-a dat
In raport de pers acordul pt a presta
infractorului, de conduita munca neremunerata in
sa anterioara, de folosul comunitatii
eforturile sale pt Aceleasi criterii
inlaturarea sau
diminuarea consecintelor
faptei precum si din orice
alte elemente privind
posibilitatile de
reindrrptare ale
persoanei instanta
considera ca este
oportuna masura.
Cond comuna - infract nu
s-a sustras de la urmarire
sau de la judecata, nu a
30
incercat zadarnicirea
aflarii adevarului etc.
Termenul de 2 ani 2-4 ani dar nu poate fi
supraveghere mai mic decat durata
pedepsei aplicate
Amenda care Amenda va fi si ea Amenda se executa
insoteste inchisoarea amanata
Masuri de Prevazute expres de La fel
supraveghere lege, nefiind la
latitudinea instantei
Obligatiile de toate sunt facultative pt mai putine dar cel putin
supraveghere instanta una trebuie impuse
Una din oblig este obligatoriu
prestarea muncii Apare distinct pt ca e
neremunerate in folosul intot obligatorie (este de
comunitatii esenta suspendarii sub
Comun - tb sa isi execute suprav)
oblig civile cu cel tarziu
trei luni inainte de
exprirarea termenului de
supraveghere
Efectele nu se aplica pedeapsa. pedeapsa desi aplocata
Din hot de amanare nu nunse pune in executare
rezulta decaderi, efectiv, fiind suspendata.
interdictii sau La finele termenului de
incapacitati. Nu va fi supraveghere ( daca nu
necesar sa intervina se revoca, anuleaza susp
reabilitarea. etc) se consid executata
Efect comun - nu produc pedeapsa.
efecte pe masurile de
siguranta sip e obligatiile
civile
Revocarea obligatorii: comiterea obligatorie : raman cele
unei infractiuni de la amanre plus nu a
intentionate/praeterint in platit amenda care
termenul de incercare, insoteste inchisoarea
descoperita in termen.
Neindeplinirea
obligatiilor civile pana la
expirarea termenului de
supraveghere. Nu isi
respecta cu rea cred
masurile sau obligatiile
31
de supraveghere.
Facultativ - comiterea
unei infract din culpa
descoperite in termen
(comuna).
Efectele revocarii pt sav unei noi infractiuni recidiva postcondamn
- se identifica forma de sau pluralitate
pluralitate de infract - intermediara
concursul
Anularea se desc in termenul de aceleasi conditii
supraveghere o noua Daca rezultanta obt pt
infrqctiune sav anterior concurs sau plural
dispunerii amanarii. intermediara indeplin
Pt noua infract trb sa se cond legale, instanta
aplice o pedeapsa cu poate dispune
inchisoarea, chiar si dupa suspendarea executarii
expirarea termenului de rezultantei
supraveghere.
Poate fi orice forma de
pluralitate. Poate fi
recidiva daca infract
descoperita reprezinta
termenul 1. In caz de
concurs, daca rezultanta
indeplin cond pedeapsa
ar putea fi amanata caz
in care termenulnde
supraveghere s-ar
calcula de la data primei
hotarari de amanare
Masurile de siguranta sunt sanctiuni de drept prnal ce urmaresc

inlaturarea unri stari de pericol si preintampinarea comiterii pe viitor de fapte
prevazute de legea penala.
1. Obligarea la tratament medical - se dispune pt consum cronic de alcool
sau stupefiante si impune un tratament ambulatoriu.
- facultativa pt instanta, ea fiind reglementata ca obligatorie doar in cazuri
speciale. Spre ex art 353. In caz de nerespectare instanta va dispune internarea
medicala.
2. Internarea medicala - masura privativa de libertate ce se dispune in caz
de boli psihice, boli infectio-contagioase sau in cazul unor consumatori cronici
de alcool sau substante psihoactive.
32
- durata nedeterminata pana la ameliorare, insanatosire etc. E posibila

inlocuirea masurii cu tratamentul medical la cererea persoanei sau a
procurorului. Nerespectarea masurii e infractiune distincta ca sustragere sau de
neexecutare a sanct penale.
3. Interzicerea unor functii sau profesii - se dispune pe fondul comiterii
unei fapte prev de legea penala datorita bolii, varstei, nepregatirii, incapacitatii
etc. La cererea persoanei, masura care se ia pe o durata nedeterminata, poate
fi revocata dupa trecerea a cel putin unui an daca au disparut temeiurile ce au
justificat dispunerea masurii. O noua cerere se poate face dupa inca un an.
4. Confiscarea si confiscarea extinsa -
Confiscarea speciala - trecerea in patrimoniul statului a unor bunuri aflate in
stransa legatura cu comiterea unei fapte prevazute de legea penala.
A. Bunuri prod prin savarsirea faptei - iau nastere prin savarsirea faptei
B. Bunuri folosite in orice mod la comiterea faptei sau au fost destinate sa fie
folosite la savarsirea faptei.
C. Bunuri folosite imediat dupa comiterea faptei pt a asigura scaparea
faptuitorului sau a pastra bunul, folosului etc.
D. Bunuri date pt a determina comiterea faptei sau pt a-l rasplati pe faptuitor.
E. Bunuri dobandite prin savarsirea faptei daca nu sunt restituite persoanei
vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia.
F. Bunuri a caror detinere este interzisa de legea penala.
Curs 11
Confiscarea extinsa - masura de siguranta care presupune scoaterea din
patrimoniul condamnatului a unor bunuri a caror dobandire pare a fi fost
realizata din activitati infractionale.
Conditii in care opereaza:
- persoana sa fie condamnata pt una din infractiunile prevazute de art 112 ind.
1.
- infract comisa sa fie de natura sa-i procure condamnatului un folos material.
Nu este nevoie ca acest folos sa fi fost obtinut efectiv.
- infract sa fie de o anumita gravitate - ped prevazuta de lege sa fie de cel putin
4 ani.
- bunurile obtinute intr-o perioada de 5 ani anterioare emiterii actului de
sesizare a instantei trebuie sa depaseasca in mod vadit veniturile licite ale
persoanei respective.
- instanta este convinsa ca bunurile obtinute in perioada mentionata provin din
activitati infractionale de natura celor prevazute in lista din art. 112.
Confiscarea poate opera in natura sau prin echivalent.
Masurile educative - sanctiuni principale aplicabile minorilor care raspund
penal. Ncp - minorului care nu raspunde penal nu i se pot aplica decat masuri
educative.
33
A. Masuri privative
B. Masuri neprivative- reprezinta regula.
Putem aplica o masura privativa in doua situatii: daca vorbim despre o
infractiune grava pt care legea prevede pedeapsa detent pe viata sau
inchisoarea de cel putin 7 ani ( nu e oblig sa ii aplic) si atunci cand
minorul a mai savarsit anterior o infractiune pt care s-a aplicat deja
anterior comiterii noii fapte o masura neprivativa de libertate care a
fost pusa in executare. Daca masura nu fusese pusa in executare pana la
mom comiterii noii infractiuni, nu se aplica masura privativa.
Masurile neprivative:
1. Stagiul de formare civica - pe o perioada de pana la 4 luni si presupune

participarea minorului la un stagiu cu caracter teoretic sau aplicativ, menit sa il
constientizeze cu privire la fapta savarsita si la consecintele viitoare ale unei
asemenea fapte. Stagiul se deruleaza pe baza unei programe aprobate de
ministerul justitiei si min educatiei nationale. Se efectueaza intr-o institutie
stabilita de consilierul de probatiune. Cuantificarea in ore a acestei durate se
face luand in calcul un numar de 8 ore pe luna.
2. Supravegherea - se dispune pe o perioada intre 2-6 luni si presupune suprav
activitatii minorului de catre parinti, naturali sau adoptivi, tutore, sau alta
persoana de incredere.
3. Consemnarea la sfarsit de saptamana - presupune obligatia minorului de a
ramane la domiciliu sau resedinta, incepand cu ora 0 a zilei de sambata si pana
la ora de 24 a zilei de duminica. Durata - intre 4 si 12 weekenduri stabilite de
instanta. In mod normal se dispune pe weekenduri consecutive. Supravegherea
executarii acestei masuri se face de catre o persoana majora imprruna cu care
locuieste minorul. Poate parasi domiciliu pt a participa la anumite activitati
aprobate de instanta.
4. Asistarea zilnica - pe o perioada de la 3-6 luni. Presupune o supraveghere
activa a minorului. I se impune un program, i se stabilesc activitatile. Programul
se stabileste in acord cu majorul care exercita supravegherea. In caz de
neintelegere - instanta.
Pe perioada masurilor neprivative instanta poate sa ii impuna minorului
respectarea unor obligatii. Aceste masuri sunt executabile de la mom ramanerii
definitive a hotararii mai putin de la litera a care incepe de cand este cursul
disponibil, si pana la executarea masurii educative. De la executarea acestor
obligatii consilierul poate dispune derogari, sa ii incuviinteze pe maxim 5 zile
exceptarea de la aceasta obligatie, pt motive temeinice lasate la aprecierea
consilierului de probatiune. Pe durata exec masurii educative consilierul poate
sa ii incuviinteze parasirea tarii pe maxim 30 de zile. Perioada se include in
durata masurii educative.
Daca minorul nu respecta o masura educativa - instanta poate prelungi durata
masurii educative fara a depasi maximul prevazut de lege pt aceasta. Instanta
34
mai poate inlocuin masura cu alta mai severa. Inlocuirea nu tb obligatoriu sa se

faca cu urmatoarea masura mai severa. Se poate sjunge si la aplicarea unei
masuri privative de libertate - internarea intr-uj centru educativ - in doua
situatii: atunci cand nici dupa prelungire/inlocuire minorul nu respecta
masura educativa sau atuncincand initial a fost dispusa asistarea
zilnica pe durata maxima.
Masurile privative
1. Internarea intr-un centru educativ - pe o perioada de la 1-3 sni
2. Internarea intr-un centru de detentie - 2-5 ani, de regula. Prin
exceptie, cand pt infract sav legea prevede pedeapsa DV sau inchisoarea de cel
putin 20 de ani, durata internarii va fi de la 5-15.
Minorul va fi pus in libertate la durata expirarii duratei masuri. De asemenea, in
situatia in care minorul nu a implinit 18 ani si a executat jumatate din durata
masurii, masura privativa poate fi inlocuita cu asistarea zilnica pe maxim sase
luni. Daca a implinit 18 ani si a executata cel putin jumatate din masura, se
dispune liberarea din centrul educativ sau centrul de detentie. Ele se dispun
tinand seama de conduita lui. Minorul are si obligatiile prev de art 121.
Impunerea acestor obligatii nu mai e facultativa. Instanta nu e obligata sa le
impuna pe toate. Obligatiile dureaza pana la implinirea duratei masurii
educative. Daca dupa liberare/inlocuire minorul comite o noua infract sau nu
respecta aceste obligatii, instanta va revoca liberarea/inlocuirea.
Efectele revocarii difera in fctnde cauza care a deterkinat revocarea - daca nu
respecta obligatiile se reia executarea masurii privative de libertate. Daca
savarseste o noua infrqctiune, fie ramane in executarea masurii privativative
dispuse initial, care poate fi prelungita spre maxim, fie se va dispune masura
educativa mai severa, daca initial fusese aplicata cea mai putin severa.
Masurile privative pot fi executate intr-un penitenciar in doua ipoteze: atunci
cand la data pronuntariihotararii prin care s-a dispus masura, cel in cauza
implinise 18 ani. A doua ipoteza- in cursul exec implineste 18 ani, iar
comportamentul sau exercita o influenta negativw asupra celorlalti.
CURS 12
 Minor + concurs de infracțiuni: APLICARE GLOBALĂ.
În cazul în care minorul săvârșește un concurs de infr, nu se aplică sis. de sancț

ca pt majori la pedepse, pt că aici nu avem pedepse, în plus nici nu se aplică
măcar algoritmul de la majori, ci pentru întregul concurs se stab și se aplic, într-
o singură etapă, o singură măsură educativă.
Exemplu: I1, I2, I3 = asistare zilnică pe 4 luni. Mai apoi, I1 e dezincriminată, dar
nu se știe dacă ea a dus sau nu la asistarea zilnică, motiv pentru care
judecătorul o ia de la zero, motiv pentru care REindividualizează între cele 2
35
infracțiuni rămase.
DECI aplicăm osingură Măsură educativă pentru tot concursul, iar dacă apar
cauze de nepedepsire, atunci reindividualizăm de la zero între infracțiunile
rămase. Cu toate astea, judecătorul poate să mențină cele 4 luni, în pofida
faptului că o infracțiune ”s-a scos”.
 Pentru fiecare măs educativă, legiuitorul stab o durată, iar aceste
limite pentru fiecare măsură educativă sunt în egală măsură ȘI
limite generale ȘI limite speciale,
adică ele nu pot fi depășite niciodată. Prin urmare, cauzele pe care le știm NU
produc efecte în sensul coborârii sub limitele speciale, ci efectul lor se produce
tot în interiorul acestor limite.
Exemplu: asistare zilnică – limite: 3-6 luni. Fapta a rămas în tentativă, dar nu
reducem, ci îi dăm tot în intervalul ăla, însă mă voi duce cu individualizarea mai
înspre 3. La fel, dacă am circumstanțe atenuante, nu reduc cu 1/3, ci aplicăm
măsura mai înspre minim. SAU, dacă am astfel de cauze, putem să schimbăm
chiar măsura, gen: dacă era faptă consumată, îi dădeam aisstare zilnic, dar,
așa, dacă e tenativă, îi dau doar supraveghere.
 Dacă minorul săv mai multe infr, dintre care unele în minoritate,
altele când, între timp, a devenit major.
Evident, pentru faptele din minoritate nu putem aplica decât măsuri educative,
privative/nu, iar pentru faptele de după +18, doar pedepse.
Exemplu: i1, i2, i3, i4 – dintre care 1+2=minor, iar 3+4=major
Așadar, aplicăm o singură măs educativă pentru 1+2. Pentru 3+4 aplică regimul
general de la concursul de infracțiuni (contopim în cdț concursului P3 cu P4).
Dacă la concurs nu făceam contopiri separate, aici fix aia facem. Așadar, la
final, avem o măsură educativă și o pedeapsă rezultantă.
Art 129 alin 2 NCP – dacă avem o pedeapsă și o măsură educativă neprivativă
de libertate, se execută doar pedeapsa, deci operează absorbția.
- Dacă ambele sancțiuni sunt privative de libertate = se aplică pedeapsa, la
care se POATE adăuga un spor, având o durată de cel puțin ¼ din durata
măsurii educative (deci poate fi chair un spor cu durata egală a măsurii
educative).
Cum dozăm acest spor, pentru a nu sancționa mai grav minorul decât majorul ?!
deoarece ”cel puțin ¼” = putem chair să îi dăm în întregime totalul măsurii.
Deci trb avută în edere care ar fi situația unui major în situația respectivă, astfel
încât să n use ajungă ca minorul să aibă o soară mai grea decât un major care
ar fi comis aceleași fapte.
- Dacă pedeapsa = DPV, evident, se aplică doar ea, deci nu mai ai la ce da
spor din măsura educativă.
36
- Dacă am o măsură educativă privativă de libertate și o pedeapsă

Neprivativă (amenda), se execută măsura educativă, care POATE fi
prelungită cu cel mult 6 luni, FĂRĂ a depăși însă maximul acesteia.
PERSOANELE JURIDICE
DPDV sistematizării noii reglementări, în Noul Cod s-a preferat

sistematizarea în sensul de a se consacra un titlu distinct, care regrupează toate
textele cu privire la răspunderea PJ.
Art 135 alin 2 – imunitatea instituțiilor publice NU mai privește decât
infracțiunile săv în exercitarea activității care nu face obiectul domeniului privat.
Așadar, dacă pe vechiul cod Banca Națională nu răspundea penal pentru
orice ar fi făcut, acum ea nu răsp doar pentru infr săv în exercitarea activității
care nu face obiectul domeniului privat.
Exemplu: dacă B.N.R comite o infr cu privire la emiterea de monede, nu răsp
pentru că nu face ob domeniului privat, însă dacă ea comite o dare de mită cu
privire la o operațiune de zugrăvire, atunci da, ea răspunde penal.
Art 240 din legea 187/2012 - în aplicarea dispozițiilor art 135 NCP, în sensul legii
penale, prin ”autorități publice” = doar cele reglementate explicit în C.R.
(^^ nu se cere la examen!!)
PEDEPSELE – aplicabile PJ
- 2 categorii de pedepse:
I. Pedepse principale (de fapt, e doar una)
II. Pedepse complementre
!! nu avem pedepse accesorii, pentru c[ ele se leagă de o pedeapsă privativă de

închisoare, ori PJ nu are așa ceva
I. Pedepse principale PJ = una singur = Pedeapsa amenenzii
Ca la PF, ea se aplică pe baza sistemului zilelor amendă. Avem același

mecanism ca la PF. Practic, amenda o obținem din înmulțitrea celor doi faptori.
Limitele însă, nici pentru zilele amendă, nici pentru suma aferentă unei zile,
sunt, evident, mai amre. Astfel, pentru zile amendă, limitele generale sunt: 30
zile – 600 zile, iar suma corespunzătoare unei zile amendă = 100 lei – 5.000 lei.
Art 137 alin 4 – vezi cod.
Facultativ, dacă s-a urmărit obț unui folos material, idem PF, atunci se pot
majora limitele cu 1/3.
Suma corespunzătoare unei zile amendă:
 dacă e vb de o PJ cu scop lucrativ = cifra de afaceri, iar
 dacă e o PJ FĂRĂ scop lucrativ = activul patrimonial.
Dacă la PF aveam ca modalitate de exeutare fie prin plată, fie prin muncă în
folosul comunități, ori, dacă nu, înlocuirea amenzii cu pedeapsa închisorii, la PJ
37
avem doar executare prin plată efectivă. Evident, dacă nu se poate așa, se
poate trece la executare silită. Idem PF, ȘI PJ poate obține o eșalonare a plății,
care se poate întinde până la 2 ani.
II. PEDEPSE COMPLEMENTARE ale PJ
Pot fi dispuse cumulativ, excepție fiind dizolvarea, căci odată aplicată ea, nu
mai ai la ce cumula o altă pedeapsă.
Spre deosebire de PF, unde aveam doar 3 pedepse complementare, aici avem
mai multe, adică 6 la nr, deci dublu la nr.
1) DIZOLVAREA – cea mai gravă, deci mai severă decât pedeapsa principală
= particularitate a ped complementare la PJ!! Se dispune în cdț foarte
restrictive – 3 ipoteze:
a. Atunci când PJ a fost creată în scopul săvârșirii de infracțiuni.
(scop nedeclarat, evident, căci cel declarat trebuie să fie în concordanță cu

legea);
totuși, nu e nevoie ca toți fondatorii să fi urmărit acest scop, unii pot fi chiar
de bună-credință.
Aici vorbim de infracțiuni intenționate.
b. Obiectul de activitate a fost deturnat în vederea comiterii de infracțiuni,
iar pedeapsa prev de lege pentru infracțiunea care a atras condamnarea
este închisoarea mai mare de 3 ani(Max Sp).
și aici vorbim tot de infracțiuni intenționate.

Această deturnare nu e neapărată nevoie să fie una totală, ci e suficient ca, în
parte, scopul să fi fost deturnat.
”deturnare” = atunci când activitățile principale sunt legate de comiterea de
infracțiuni, iar îna cest timp continuă să facă activități legale, de regulă utilizate
pe post de paravan pentru cele de deturnare. De regulă asta se reflectă în
venituri, în cifra de afaceri.
c. Situația în care s-au dispus ALTE pedepse complementare, iar acestea nu
au fost executate cu rea-credință.
!! în toate cele 3 ipoteze, de la a-c, deturnarea este obligatorie, NU este lăsată

la aprecierea instanței, deci judecătorul TREBUIE să dispună sancțiunea
dizolvării !!
2) Suspendarea activității PJ.
Sancțiune temporară
Dispusă pe o perioadă între 3 luni – 3 ani, durată determinată.
Sancțiunea nu presupune în mod necesar o suspendare a întregii activități, dar
instanța poate dispune și doar suspendarea doar a uneia sau a unora dinte
activitățile PJ
În funcție de ce alegem activitatea/activităților ce urmează să fie suspendate –
în funcție de legătura lor cu săvârșirea infracțiunii.
38
Se poate aplica și pentru infracțiuni din culpă ?! DA.

Ipoteză tot pentru sancționarea nerespectării unei alte pedepse
complementare: Suspendarea se dispune atunci când instanța a aplicat
sancțiunea publicării hotărârii de condamnare, iar PJ nu a executat această
sancțiune. – aici avem o înlocuire graduală: dispun publicarea, PJ refuză,
înlocuiesc cu suspendarea de 3 luni, PJ persistă în refuz, așa că apoi dispun
dizolvarea.
Aceste pedepse (suspendare/dizolvare) nu pot fi aplicate instituțiilor publice (în
general, fără nicio distincție între ele!!)
De asemenea, suspendarea/dizolvarea NU pot fi aplicate:
1. Partidelor politice
2. Sindicatelor
3. Organizațiilor patronale
4. Cultelor religioase
5. Organizațiilor aparținând minorităților naționale(!)
6. PJ care-și desfășoară activitatea în domeniul presei. (pentru a nu se
ajunge la cenzură)
3) Închiderea unor puncte de lucru aparținând PJ
Tot o pedeapsă temporală

Idem limite: 3 luni – 3 ani.
Idem – alegerea punctelor de lucru trebuie să fie în legătură cu activitatea prin
care s-a săv infracțiunea.
Închiderea unui punct de lucru = nu înseamnă o închidere fizică, ci, e fapt,
înseamnă interdicția de a exercita în acel punct de lucru activitatea care a
condus la săv infracțiunii. Prin urmare, această sancț nu înseamnă scoaterea din
circuitul economic al firmei a spațiului respectiv, căci spațiul se poate folosi la
orice altceva decât activitatea prin care s-a săv infracțiunea inițială.
Operează in personam ! (NU in rem). Așadar, dacă spațiul e al lui X, dar îl
închiriază lui Y,acesta din urmă poate să exercite chiar activitatea pentru care X
a fost sancționat inițial cu închiderea punctului de lucru. Așadar, deși sancționat
cu 3), X are posibilitatea să vândă/închirieze spațiul altcuiva. Așa, practic,
interdicția rămâne fără obiect, prin înstrăinarea spațiului.
Pentru fapte intenționate, dar și pentru fapte din culpă.
LIMITARE cu privire la sfera persoanelor față de care se poate lua această
măsură, căci trebuie să fie vorba de o persoană CU scop lucrativ.
NU se aplică PJ fără scp lucrativ.
NU se aplică PJ care activează în domeniul presei.
4) Interzicerea de a participa la achiziții publice.
Tot o ped pe o durată determinată: 1-3 ani.

Această ped, odată aplicată, produce efecte NUMAI pentru viitor, ceea ce
înseamnă că PJ nu mai poate participa pe viitor la astfel de proceduri, dar
39
dispunerea sancțiunii nu afectează contractele de achiziții publice aflate în curs

de executare. Totuși, PJ nu poate să încheie acte adiționale, care să
prelungească valabilitatea acestor contracte.
De asemenea, PJ vizată de această interdicție poate să apară ca SUBcontractor
în contracte de achiziții publice. Exemplu: X obține contract de achiziție
publică, iar PJ subcontractează de la X, deci respectă interdicția.
Sancțiunea nu vizează decât persoanele care ar urma să participe cu ofere.
Așadar, ca instituție publică, nu îi aplic asta UBB. Exemplu: Universitatea
cumpără un vagon de hîrtie. Nu Universitatea e vizată de sancțiune, ci
eventualul ofertant, care vine și spune cu cât ar fi dispus să livreze vagonul de
hârtie către Universitate.
5) Plasarea sub supraveghere judiciară.
Tot o pedeapsă cu caracter temporar

Tot pe o perioadă determinată: 1-3 ani.
Pedeapsa presupune desemnarea de către instanță a unui mandatar judiciar,
care are ca atribuții supravegherea modului în care se desfășoară activitatea ce
a condus la săvârșirea infracțiunii. Rațiune: prevenire de noi infracțiuni.
Atribuții de observator, deci nu are autoritate, nu ia decizii, nu poate interveni în
activitatea firmei.
Fără drept de vot, poate participa la toate ședințele firmei și fără a putea să
exercite atribute de autritate. Dacă e împiedicat să-și exercite atribuțiile,
sesizează instanța, care înlcuiește 5) cu dizolvarea.
Obligația păstrării confidențialității datelor.
Activitate remunerată, iar palta se face de către PJ respectivă, deși a fost numit
de instanță.
Pedeapsă întotdeauna facultativă.
Instanța are în vedere, la aplicarea ei, și natura infracțiunii.
6) Publicarea sau afișarea hotărârii decondamnare.
Perioada de afișare e între 1-3 luni. Idem publicare.

Spre deosebire de PF, unde avem doar publicare, aici avem ȘI afișare.
Are loc la sediul sau la punctele de lucru ale PJ.
Dacă afișul dispare, PJ are obligația de a-l înlocui în termen de 24 de ore.
Nu se afișează toată hot, ci un extras di ncare rezultă starea de fapt și
sancțiunile aplicate.
Dacă vorbim de publicare, ea se paote face nu doar într-un ziar, ca la PF, ci ȘI
prin mijloace de comunicare electronică. Ex: pe site-ul firmei, la loc vizibil !
perioadele în care, din motive tehnice, se scap din perioada dată de instanță.
Când se repară site-ul, perioada reîncepe să curgă. Judecătorul delegat mai
verifică din când în când dacă sancț e respectată.
Idem, dacă nu respectă, aplicăm suspendare pe 3 luni, dacă nici atunci, aplicăm
dizolvare.
40
Curs 13
In ceea ce priveste efectul cauzelor de atenuare si agravare, ca regula, se
aplica dispozitiile referitoare la pedeapsa amenzii pe care le avem la persoana
fizica. Prin exceptie, la recidiva, in cazul persoanelor fizice, nu putem avea
amenda la ambele termene. La persoana juridica nu avem un plafon al amenzii,
ci trebuie doar ca infractiunile sa fie intentionate.
Sanctionarea recidivei
La rec postexecutorie – la fel ca la persoana fizica – majorarea cu ½ a limitelor
de pedeapsa.
La recidiva postcondamnatorie, algoritmul de sanctionare presupune
parcurgerea a trei pasi. Intr-o prima etapa, limitele prevazute pentru I2 se
majoreaza cu ½. In a doua etapa, intre aceste limite stabilim P2. Apoi, se
calculeaza pedeapsa rezultanta care este P1 + P2. Se aplica practic cumulat
tratamentul de la recidiva postcondamnatorie si postexecutorie.
Transferul raspunderii in caz de reorganizare

Pot sa angajez raspunderea unei societati daca aceasta a fuzionat cu alta
societate? A+B=C. A si C sunt subiecti de drept diferiti. Sau, sa zicem ca A se
divizeaza si o parte de desprinde, se formeaza societatea B si in A raman doar o
mica parte din activitati. Interesul nu e sa dizolv pe A ci societatea B care a
preluat activitatile lui A.
Porniind de la o decizie a Curtii de Casatie Franceze care decidea ca, “in
absenta unei prevederi legale, principiul caracterului personal nu permite
angajarea raspunderii societatii formate prin fuziunea. Per a contrario, in
prezenta unei prevederi explicite, se poate”.
Art. 151 NCP – in caz de fuziune, raspunderea penala se va angaja in sarcina
pers juridice create prin fuziune. Daca discutam despre o absorbtie, va
raspunde pers juridica absorbanta, (spre exemplu A a savarsit infractiunea si
vine B care absoarbe pe A. Pot sa urmaresc penal societatea B. In caz de
divizare, pot sa angajez raspunderea in sarcina persoanelor care au fost create
prin divizare sau care au dobandit fractiuni din patrimoniul persoanei divizate
(in exemplul de mai sus, pot sa urmaresc persoana juridica B. As putea sa
urmaresc si ce a mai ramas din societatea A dar s-ar putea sa nu mai am
interes deoarece tot activul patrimonial si toate lichiditatile au fost preluate de
B). Atunci cand decid impotriva cui ma indrept trebuie sa am in vedere unde s-a
dus activul patrimonial, unde s-a dus activitatea care a ocazionat savarsirea
infractiunii. De ex, daca am o divizare care nu e absolut fictiva, s-au impartit
activitatile, patrimoniul, si constat ca activitatea in exercitarea careia s-a comis
infractiunea, era soc B, atunci nu are rost sa o interzic fata de societatea A.
Cauze care inlatura raspunderea penala

41
4 astfel de cauze – amnistia, prescriptia raspunderii penale, lipsa sau

retragerea plangerii prealabile, impacarea ( pe vechiul cod se vorbea
despre impacarea partilor. In noua reglementare nu se impaca partile, ci se
impaca inculpatul cu persoana vatamata).
 Amnistia – un act de clementa adoptat prin lege de catre parlament, prin

care se inlatura raspunderea penala pentru fapta comisa. Asa cum am
mentionat, amnistia este prin esenta ei o lege de aplicare retroactiva. Ea
nu poate privi decat fapte comise anterior intrarii ei in vigoare.
Clasificari ale amnistiei: in functie de momentul interventiei legii de
amnistie distingem intre amnistia antecondamnatorie si amnistia
postcondamnatorie.
Amnistia antecondamnatorie – intervine dupa savarsirea infractiunii, dar
inainte de condamnarea definitiva.
Efectele amnistiei antecondamnatorie – inlatura rasunderea
penala pentru fapta comisa. Procesul penal inceteaza, nemaifiind
posibila pronuntarea unei hotarari de condamnare. Este totusi posibil ca
inculpatul sa ceara continuarea procesului penal – de ex, daca stie ca nu a
savarsit infractiunea are tot interesul sa se constate acest lucru printr-o
hotarare. Formuland cerere de continuare el nu pierde beneficiul amnistiei.
Daca de ex, la sf procesului se constata ca e nevinovat se va pronunta o hot
de achitare. Daca nu, se da efect amnistiei.
Nu impiedica dispunerea unor masuri de siguranta, cu exceptia
masurilor care se pot dispune doar pe langa o condamnare –
confiscarea extinsa.
Amnistia postcondamnatorie – intervine dupa ramanerea definitiva a
hotararii de condamnare.
Efectele amnistiei postcondamnatorii – daca pedepsele nu au
fost puse in executare, nu se vor mai pune in executare. Daca au fost
puse executare, ea va inceta de indata.
Nu conduce la o repunere in situatia anterioara. Asta inseamna ca,
de ex, amenda platita nu se restituie, bunurile confiscate nu se restituie. Nu se
pune problema de continuarea procesului penal la cerere deoarece procesul s-a
finalizat.
Efecte – nu produce efecte asupra masurilor de siguranta. Nici macar
asupra celor care se dispun doar pe langa o condamnare.
Daca una din infractiunile amnistiate a facut parte dintr-un concurs de
infractiuni, atunci concursul de recalculeaza si se elimina pedeapsa pentru
infractiunea amnistiata si se recontopesc cele care au mai ramas.
Daca legea de amnistie intervine dupa executarea pedepsei, amnistia inlatura
unele din consecintele care decurg din hotararea de condamnare, cum e, spre
exemplu, retinerea starii de recidiva.
42
 Prescriptia raspunderii penale – corespunde aproximativ

prescriptiei dreptului la actiune din civil. Statul, ca si „creditor”
al obligatiei de a raspunde penal, ramane in pasivitate si nu face
nimic pentru a-l trage la raspundere pe inculpat.
Prescriptia raspunderii penale este o institutie care inlatura raspunderea penala
pentru fapta comisa daca faptuitorul nu a fost tras la raspundere intr-un anumit
interval de timp de la savarsirea infractiunii.
Ne intereseaza doua elemente – termenul de prescriptie si momentul de la care
incepe sa curga termenul de prescriptie.
Termenele de prescriptie se calculeaza in functie de pedeapsa legala pentru
infractiunea savarsita. Ped prevazuta de lege – maximul special. In penal nu
exista un termen de general de prescriptie.
Curgerea termenului de prescriptie – din momentul savarsirii infractiunii.

Cu durata de consumare, continua, continuata, momentul savarsirii este
momentul epuizarii. O particularitate avem la infractiunea progresiva. In cazul
ei, termenul de prescriptie curge de la momentul actiunii, dar durata lui se
calculeaza in functie de ultima, de cea mai grava incadrare juridica retinuta.
Regula speciala privind momentul din care incepe sa curga termenul

de prescriptie. – in cazul infractiunii contra libertatii sexuale atunci cand
victima este un minor. In cazul lor, termenul de prescriptie nu curge de la
momentul comiterii infractiunii ci curge de la momentul in care minorul
implineste varsta de 18 ani. Este o dispozitie noua in codul penal.
TERMENUL DE PRESCRIPȚIE
- susceptibil de întreruperi și suspendări.
- Dacă prescripția sancționează o pasivitate a creditorului, trb ca o
eventuală întrerupere a prescripției să fie legată de această ieșire din
pasivitate.
- MOTIVUL ÎNTRERUPERII = efectuarea unui act de procedură în cauza
respectivă.
Ex: audiere martori, luare declarație suspectului, se ia o măsură preventivă etc.
Suspendarea cursului prescripției poate cunoaște cauze diferite și în fcț de

aceasta =>
Suspendare de drept vs. Suspendare de fapt.
SUSPENDARE DE DREPT – intervine atunci când există o dispoziție legală,

care împiedică efectuarea unor acte de procedură pe o anumită perioadă de
timp.
43
Exemplu: în sem 1 – când infr cade sub indicența legii penale în baza PP
realității, urmărirea e cdț de o autorizare a PIICJ – până se emite această
autorizare, cursul prescripției se suspendă.
Exemplu: procedura prealabilă în cz miniștrilor, a căror UP e condiționată de
emiterea unui aviz din camera din care face parte – până să obț efectiv, se
întrerupe cursul.
DIFERENȚĂ = întrerupere vs. suspendare
 La întrerupere, practic, nu se mai ia în calcul ceea ce a curs până la mom
întreruperii și începe să curgă un nou termen
 La suspendare, după trecerea cauzei ei, se reia cursul termenului, așa
cum fusese inițial.
SUSPENDAREA DE FAPT = motivul suspendării e apariția unei împrejurări de

fapt, din cauza căreia nu este posibilă, pe o anumită perioadă, instrumentarea
cauzei respective.
Exemplu: inculpatul suferă de o afecțiune medicală gravă, care nu-i permite să
participe la jud, așa că instanța POATE dispune suspendarea judecății pe o
perioadă de timp. – pe această perioadă se suspendă termenul de prescripție și
el nu curge.
Exemplu: localitate complet izolată de inundații, iar OUP nu poate ajunge acolo
decât după X zile, așa că pentru cele X zile cursul presc este suspendată.
DIF de NCC, în Penal avem – PRESCRIPȚIA SPECIALĂ

= intervine atunci când termenul de prescripție s-a întrerupt dacă de la
momentul comiterii faptei și până înainte de a se fi pronunțat o hot def s-a scurs
un interval de timp egal cu DUBLUL termenului de prescripție.
”durata termenului de prescripție a fost depășită cu încă o dată” = zice legea
Exemplu: termen durată de 5 ani, dar după ce trece un an din acest termen,
intervine o cauză de întrerupere. Aici, practic, termenul se întrerupe, moment
de unde începe să curgă un alt termen de prescripție de alți 5 ani. Trece și din
asta ceva vreme, după care iar se întâmplă ceva și curge un alt termen de
prescripție, tot de 5 ani.
SCOP: Pentru a evita o situație de imprescriptibilitate perpetuată la nesfârșit,
dacă de la comitere s-a scurt un interval de timp (aici de 2 ori 5 ani, deci 10
ani), fapta e prescrisă INDIFERENT DE numărul întreruperilor. Evident, s-ar
putea să nu se ajungă întotdeauna la prescripția specială, așa că acolo se
împlinește prescripția când s-a împlinit primul termen de 5 ani.
Există anumite categorii de infracțiuni pentru care răspunerea penală NU SE
PRESCRIE = INFRACȚIUNI IMPRESCRIPTIBILE: 3 mari categorii:
44
Categoria 1:
1. Infracțiunile de genocid
2. Infracțiunile contra umanității
3. Infracțiunile de război
Categoria a 2-a
4. Infracțiuni de omor / omor calificat
Categoria a 3-a
5. Infracțiunile praeterintenționate, care au avut ca urmare moartea
victimei ex: LVCM, viol / tâlhărie urmat/ă de moartea victimei
LIPSA sau RETRAGEREA Plângerii prealabile (PP)

- Altă cauză care înlătură răspunderea penală
- Proc pen e guvernată de PP oficialității, deci, de regulă, din OF, de către P,
acț penală se pune-n mișcare indiferent de voința victimei din cauza
interesului colectiv al societății.
 Regula: orice infracțiune se urmărește din oficiu.

 Excepție: infracțiuni care se urmăresc DOAR pe baza unei manifestări de
voință a persoanei vătămată
- Manifestarea de voință a pers vătămată îmbracă forma unei PP =
modalitate specială de sesizare a OJP de către persoana vătămată.
- I se lasă pers vătămată dr de a decide dacă infractorul va fi sau nu
urmărit penal pentru că, de regulă, aceste fapte sunt de o mai mică
gravitate. Exemplu: X și Y sunt prieteni și, când se văd, obișnuiesc să își
tragă câte o palmă.
Exemplu: viol în formă simplă – infracțiune gravă, DAR se urmărește DOAR la PP

(fiind aspecte intime, victima ar trebui să decidă dacă se vrea sau nu a se
urmări această faptă – pe principiul că victima știe cel mai bine ce și cum pentru
ea)
Dacă legea condiționează punerea-n mișcare a acț penale de PP, NU se poate
urmări această faptă în absența PP, așadar lipsa plângerii e o cauză ce înlătură
răspunderea penală, DEȘI, practic, fapta DA, este infracțiune, DA, rămâne
infracțiune, dar nu se poate urmări din cauză că lipsește PP pentru că așa
dorește victima.
De unde știm că pentru anumite infr e necesară PP ?! – ne uităm în NCP sau
legea specială în care e incriminată infr. în norma de incriminare se va scrie, de
regulă, ”se pune în mișcare la PP”. Dacă aceast mențiune lipsește, atunci se
aplică regula, deci Oficialitatea procesului penal (adică fără să trebuiască PP).
Excepție: chiar și-n cazul infr pentru care legea prevede PP, este POSIBILĂ
urmărirea din oficiu în următoarele situații:
45
1. Dacă persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu

sau are capacitate restrânsă.
( = Iresponsabil, minor sub 14 ani, respectiv minor 14-18 ani cu cap restrânsă)
2. Pers vătămată a decedat ÎNAINTE de expirarea termenului pentru
depunerea PP. (nu contează dacă decesul s-a datorat sau nu
infracțiunii!)
3. Pers care a săvârșit infracțiunea este reprezentantul PJ vătămate
prin infracțiune.
Rațiune: reprezentantul PJ e cel care, în mod normal, efect acte în numele
PJ, deci el ar trb să depună plângere contra lui, motiv pentru care e
posibilă urmărirea din OF.
Introducerea PP e guvernată de Principiul Solidarității Active și Pasive.
 Solidaritate pasivă – dacă există mai mulți făptuitori, PP introdusă față
de unul angajează răspunerea TUTUROR.
 Solidaritate activă – dacă există mai multe persoane vătămate, PP
formulată de una dintre ele le profită tuturor, deci nu e musai ca fiecare
dintre victime să depună PP, ci e suficient și doar una singură, cu cdț să
vorbim de acceași infracțiune prin care au fost vătămate toate victimele.
RETRAGEREA PLÂNGERII PREALABILE: - se aseamănă/dif cu împăcarea

părților.
Retragerea plângerii Împăcare

1. Natura actului: act 1. Act Bilateral = înțelegere/acord
unilateral al persoanei între pers vătămată și inculpat
vătămate
2. Sfera infracțiunilor în raport 2. în cazul infracțiunilor care se
de care operează: doar în urmăresc din OF, dar să NU
cazul infracțiunilor care se înțelegem că la orice
urmăresc la plângere infracțiune din oficiu, ci doar la
care legea spune expres că e
posibilă împăcarea.
Exemplu: la omor, deși se urmărește

din OF, nu se poate împăcare, nici
chiar la tentativa de omor. Așa că de
unde știm când e posibilă
împăcarea ?! idem – cod/lege
specială ”împăcarea părților înlătură
răspunderea penală”
3. Momentul până la care pot 3. Intervine în toată faza de UP și
46
interveni: poate interveni PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL JUDECĂȚII, adică

ORICÂND în cursul a citirii actului de sesizare
procesului, adică PÂNĂ la (rechizitoriu)
condamnarea definitivă.
Rațiune: pentru că odată ajunși în
fața judecătorului, trb să ne hotărâm
dacă ne judecăm sau nu, adică dacă
noi continuăm cu judecata, sau dacă
ne împăcăm, căci odată ales, nu ne
mai putem răzgândi
4. Efecte: din cauza 4. Efecte: fiind un act bilateral,
principiului solidarității poate produce efecte doar între
active și pasive, părțile acelor părți – adică avem
NOUL COD : la retragerea efecte in personam
plângerii, NU mai operează
Principiul solidarității active și
pasive (așa cum era el prezent la
introducerea!! plângerii), motiv
pentru care, ȘI aici, IDEM
împăcare, produce tot efecte in
personam !
Adică : dacă am X și Y îl bat pe Z,

nu trb să introduc pentru
amândoi, fiind suficient doar
pentru X, dar la retragerea
plângerii, POT să zic că mi-o
retrag doar față de X, deci să îl
exonerez doar pe el și Y să
rămână să fie judecat. – partea
vătămată alege pe cine
exonerează pe răspundere.
SAU: X și Y bătuți de Z. X își

retrage plângerea, dar rămâne
cea a lui Y.
5. Posibilitatea solicitării 5. aici avem un act bilateral, un
continuării procesului penal acord de voință inculpat-persoana
(continuare la cererea vătămată, deci având un act realizat
inculpatului) – la amnistia CU acordul inculpatului, el NU MAI
antecondamnatorie se poate, POATE CERE CONTINUAREA
DAR și la prescripția răspunderii PROCESULUI.
penale inculpatul are această
47
posibilitate.
La retragerea plângerii,
inculpatul POATE să ceară,
pentru că retragerea e un act
unilateral al pers vătămate.
Exemplu: vine X și depune PP

pentru viol. După o săptămână,
retrage plângerea, dar
inculpatul, pentru onoarea sa,
știind că nu a violat-o pe X,
insistă să se continue judecarea,
să se constate că victima l-a
acuzat pe nedrept.
Efectul e la fel ca la amnistie,
 dacă la finalul procesului se

constată că fapta nu există,
sau că nu a fost comisă de
el etc, instanța pronunță
ACHITAREA,
 dacă la sfârșitul proces se
constată că totuși el a
făcut, instanța dă efect
retragerii PP.
Așadar, prin solicitarea
continuării, el NU pierde
beneficiul retragerii plângerii.
6. Limite în aplicare: Aceeași cdț a însușirii de către
procuror, dar însușirea operează într-
ASEMĂNARE: în ambele cazuri o altă ipoteză decât la retragerea PP.
există situații în care
retragerea/împăcarea e eficientă Aici: atunci când împăcarea are loc
DOAR când și dacă e însușită de între PJ vătămată prin infracțiune și
procuror, adică dacă el e de reprezentantul său, care a săvârșit
acord. infracțiunea.
Așadar, limitarea e dată de Avem deci o situație în care repr face
necesitatea însușirii de către o infracțiune în dauna PJ și pentru
procuror. fapta respectivă legea prevede
posibilitatea împăcării. Aici repr se
DIFERENȚA: la retagerea PP, în înțelege cu noul repr al PJ în sensul
mod normal, unde legea spune împăcării. Să zicem că există un
48
că infr se urmărește la PP, musai interes public contra împăcării

trb să fac așa, dar există excepții ăstora, așa că proc trece peste
unde, deși legea prevede că înțelegerea lor și continuă să
fapta se urmărește la PP, se urmărească fapta.
poate urmări ȘI din OF. Aici
necesitatea însușirii operează
atunci când legea prevede
necesitatea PP, dar acțiunea a
fost pusă în mișcare din OF, în
considerarea particularităților
subiectului pasiv (fără
capacitate, cu cap restrânsă,
incapabil etc.)
Exemplu : X are 17 ani și mama

ei zice că a fost violată, deci fata
introduce PP. X nu depune PP,
dar procurorul e convins că a fost
comis un viol, așa că el înțelege
să urmărească din OF, după care
vine X și zice că-și retrage PP.
Aici Procurorul poate să spună
bine, ok, sau poate să ignore
poziția fetei victimă de
retragere.
49

Curs Penal II Streteanu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Penal II Streteanu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS PENAL GENERAL II

= desemnează ipoteza în care activitatea autorului corespunde conținutului

2. Unitatea legală = se caracterizează prin faptul că este opera exclusivă a

Infracțiunea SIMPLĂ – se întâlnește în ipoteza în care (in)acțiunea autorului

UNC = unitatea naturală colectivă se caracterizează prin faptul că (in)acțiunea

Condiția 1: Unitatea de acțiune

Subcondiția 2: Omogenitatea materială

Subcondiția 3: Unitatea spațio-temporală

Condiția 2: Omogenitatea juridică

actele componente de gravitate mai mică, fiind valorificate astfel, la momentul

Condiția 1: existența unui act de executare, care se prelungește în timp

Condiția 2: unitatea de element subiectiv

EX: port ilegal de decorațiuni (uniformă militară);

= atunci când autorul săvârșește, la diferite intervale de timp, Dar în baza

Condiția 1: pluralitate de (in)acțiuni, comise la diferite intervale de timp

Condiția 1: Pluralitatea de (in)acțiuni, săvârșite la diferite intervale de timp

Condiția 4: Unitatea de REZOLUȚIE – specific doar ei !

A. Anterioară – implică apariția horărârii anterior săvârșirii primei

Această condiție a soluției determinării, nu trebuie înțeleasă ca fiind un plan

Categorii de infracțiuni ce NU pot fi comise-n formă continuată

EX: omor, NU viol.

Sancționarea infracțiunii continuate = cauză de agravare facultativă

Recalcularea pedepsei pentru I. Continuată – art 37

DECI instanța va pronunța o hotărâre, ținând seama de TOATE componentele

Condiția 2: Caracterul determinat / determinabil al Infracțiunii Absorbite.

EX: viol – act sexual prin constrângere. Interpretăm ”constrângere”.

= forma unității legale de infracțiune, compusă dintr-o pluralitate de acte

Condiția 3: Unitatea manifestării de voință

INFRACȚIUNEA DE SIMPLĂ REPETARE

O persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni. Pt existenta pluralitatii

infract din structura sa au la baza intentia - si intentie depasita) si faptul ca

Potrivit NCP sistemul de sanctionare al concursului este reglementat unitar pt

Posibilitatea inlocuirii inchisorii cu detentiunea pe viata. Desi pt niciuna

concomitent doua conditii:

obligatorie cu jumatate a acestora.

Concurs cu conexitate etiologica – ordinea este - rezolutie infractionala pt

4. In fapt, inculpatul aflat in executarea unei pedepse de 2 ani pt o infractiune

5. Participarea mai multor persoane sa nu fie impusa/ceruta de

AUTORUL – art 46(1) = persoana care comite nemijlocit fapta prevazuta

COAUTORII – art 46(2) (noutate pt ca e reglementata, oricum era acceptata

a) Aspectul Legaturii subiective

Violul: pana in 2000 = rap sexual prin constrangere. – Nu se poate coautorat

Categorii care nu pot fi comise in coautorat

Momentul stabilirii legaturii subiective intre instigator si A/CoA

Complicele - persoana care cu intentie ajuta sau inlesneste in orice mod la

metode, mijloace apare daca avem doua conditii cumulative:

Diferente intre complicitate intelectuala si instigare - distinctia intre ele

Sanctionarea participatiei - 49 cp. Toti participantii ( coautori, instigatori si

prevazuta de lege va fi aceeasi. La individualizarea pedepsei, pe langa criteriile

niciodata asupra participantilor. Pentru a putea fi retinute si la alti participanti

___Sanctiunile de drept penal___

momentul hotararii de condamnare. In locul ei se aplica pedeapsa inchisorii de

executarea se poate stabili ca amenda sa se execute in aceasta modalitate. Nu

coautori ( doar in acest caz se poate vb despre existenta participatiei. Daca

Pedeapsa complementara Pedeapsa accesorie

sau considerarea ca executata a executarea sau considerarea ca

A. Individualizarea judiciara - instanta stabileste o pedeapsa concreta.

In functie de sfera de incidenta distingem intre circumstante generale

A. Starea de provocare: se retine atunci cand infractiunea a fost savarsita

Actul provocator - conditii:

B. Depasirea limitelor legitimei aparari: toate conditiile atacului, toate

C. Depasirea limitelor starii de necesitate: aceleasi conditii ale starii de

D. Introdusa prin LPA - repararea integrala a prejudiciului material cauzat prin

_Sanctiunile de drept penal_