Bncile strine, n complicitate cu BNR au

retras 1,2 miliarde de euro din Romnia

Posted on iulie 6, 2014
N-are nevoie Romnia de bani?
Bncile strine au retras 1,2 miliarde de euro, iar exodul va
continua
20% din liniile de inan!are ale bncilor din Romnia s-au evaporat anul trecut" Bncile
strine pre#ente au redus inan!area subsidiarelor de la noi cu 1,2 miliarde de euro" Banca
central $i-a reluat po#i!ia de debitor net n sistemul bancar $i a intrat pe pierdere, n timp
ce liniile de inan!are de la bncile mam s-au redus cu 1,2 miliarde de euro % asta include
liniile de inan!are care au a&uns la scaden! $i nu au ost rennoite"
De ce doar cei care muncesc i produc au mereu datorii?
Te-ai ntrebat vreodat cum toat lumea: uvernele,institu iile,micile a!aceri,!amiliile,pot !i
toate,n acela i timp,ndatorate i la sume astronomice?
Te-ai ntrebat cum pot !i at"t de mul i bani pentru mprumuturi? #cum tii : $ncile nu
mprumut bani% Pur i simplu i creea& din' datorii% i cum datoria este poten ial
nelimitat,a a este i !urni&area banilor% # a cum s-a adeverit,opusul situa iei este de asemeni
adevrat%
(u este uimitor c, n ciuda incredibilei bo ii n resurse,a inova iilor i productivit ii care ne
ncon)oar,aproape to i dintre noi,de la uverne i companii p"n la indivi&i,suntem ndatora i
din reu de ctre banc*eri? Doar dac oamenii ar sta i s-ar "ndi : +um e posibil ? +um e
posibil ca oamenii care produc toate aceste bo ii reale n lume sunt ndatora i celor care tocmai
mprumut banii care repre&int bunstarea?
i mai uimitor este c odat ce reali&m c banii sunt de !apt datorii,reali&m i c,dac nu ar
e,ista datorii,nu ar e,ista nici bani%
Din documentarul -.one/ #s Debt0 1$anii ca datorie2
3ursa articol : *ttp:44dantanasescu%ro420114124154de-ce-doar-cei-care-muncesc-si-produc-au-
mereu-datorii%*tml
N-are nevoie Romnia de bani? Bncile strine au retras 1,2
miliarde de euro, iar exodul va continua
20% din liniile de inan!are ale bncilor din Romnia s-
au evaporat anul trecut" Bncile strine pre#ente au redus inan!area subsidiarelor de la
noi cu 1,2 miliarde de euro" 'otrivit Bncii Na!ionale, bncile mam $i iau banii napoi
pentru c nu au cui s dea credite n Romnia $i au nevoie de ei pentru mbunt!irea
bilan!urilor de acas" Reducerea R() din acest an las $i mai mul!i bani pentru
napoierea liniilor de credit"
6ic*iditatea n sectorul bancar nu a !ost o problem anul trecut, arat raportul $(7 pe 2015%
$anca central 8i-a reluat po&i9ia de debitor net n sistemul bancar 8i a intrat pe pierdere, n timp
ce liniile de !inan9are de la bncile mam s-au redus cu 1,2 miliarde de euro : asta include liniile
de !inan9are care au a)uns la scaden9 8i nu au !ost rennoite%
Potrivit $(7, banii au plecat din 7om"nia pentru c bncile nu au sit cerere eliibil pentru ei
: n timp ce !irmele se pl"n c nu au acces la creditare -, dar 8i pentru c ac9ionarii strini au
avut nevoie de ei acas pentru mbunt9irea bilan9urilor%
;6ic*iditatea sectorului bancar rom"nesc a continuat s se mbunt9easc n anul 2015,
conclu&ie re!lectat 8i de reducerea sumelor solicitate de bnci n cadrul opera9iunilor repo
sptm"nale ini9iate de banca central% Pe parcursul perioadei de re!erin9, sumele atrase de bnci
de la institu9ii !inanciare nere&idente 1n special bncile-mam2 s-au redus cu ec*ivalentul a circa
1,2 miliarde euro% +ontrac9ia !inan9rii e,terne s-a datorat unui cumul de !actori: 1i2 lipsa cererii
eliibile de creditare< 1ii2 a)ustarea bilan9urilor rupurilor bancare europene n condi9iile
pretirii pentru e,erci9iile de evaluare cuprin&toare ntreprinse de $+=, 8i 1iii2 necesitatea
con!ormrii cu cerin9ele de lic*iditate mai strinente prev&ute de noul cadru de relementare
european0, se arat n raportul $(7%
Punctul 1iii2 din enun9ul $(7 pare pu9in ciudat, n conte,tul n care nu de lic*iditate duce lips
sistemul bancar european n ansamblu, ci doar n anumite 9ri% Printre ac9ionarii bncilor de la
noi )ena9i de lic*iditatea restr"ns la ei acas se numr cei din 9ri precum >recia, +ipru sau
Portualia%
#v"nd n vedere c nivelul re&ervelor minime obliatorii la valut era de 20? anul trecut, din
cele 1,2 miliarde de euro s-ar !i putut acorda credite de 6 miliarde de euro, datorit
multiplicatorului monetar aplicabil n sistemul re&ervelor !rac9ionare%
@n sc*imb, creditul n valut s-a restr"ns anul trecut cu 6,A? 1apro,imativ 1,A miliarde de euro2,
iar ritmul de scdere s-a accentuat n acest an la B,B? n aprilie%
*epo#itele strinilor, nlocuite cu depo#itele romnilor
=,punerea principalelor bnci strine pe 7om"nia a sc&ut cu 1A? n ultimii cinci ani% 6a nivelul
ntreului sistem, bncile strine au redus cu 1C? liniile de !inan9are, doar anul trecut%
$(7 aprecia& c retraerea !inan9rii strine din 7om"nia se !ace ordonat 8i c aceasta este
compensat cu economisirea intern% D economie care ncearc s reintre n procesul de
converen9, cum este cea a 7om"niei, se vede nevoit s apele&e din ce n ce mai mult la
resursele interne, pentru a !inan9a creditarea%
;7estr"nerea !inan9rii e,terne asiurate de bncile-mam a continuat s se des!8oare ntr-o
manier ordonat, retraerea liniilor de credit e,terne !iind compensat de cre8terea depo&itelor
interne% 6a 51 decembrie 2015, e,punerea !a9 de 7om"nia a celor nou bnci participante la
Eni9iativa =uropean de +oordonare $ancar Fienna 1%0 a !ost in!erioar cu 1B,C la sut nivelului
din martie 200C< calculat pentru ntreul sistem, !inan9area de la bncile-mam s-a redus pe
parcursul anului 2015 cu 1C,1 la sut, !r ca aceast evolu9ie s a!ecte&e ns ba&a de capital a
bncilor din 7om"nia0, se arat n raportul $(7%
+nde se duc banii din reducerea R()
$(7 a sc&ut n acest an, n doi pa8i, re&ervele minime la pasivele n valut de la 20 la 16?,
ceea ce nseamn c bncile au primit apro,imativ un miliard de euro n cas*%
Dup ce $(7 a sc&ut 7.D n ianuarie, creditul n valut a sc&ut cu 4,5? 1-G,B miliarde de lei2
p"n n luna mai, ceea ce arat c banii elibera9i nu s-au dus n creditare%
+el mai probabil ace8tia vor !i orienta9i ctre !inan9area statului sau ctre repatrierea liniilor de
credit contractate n anii anterior de la bncile mam%
#utor: .i*ai $anita
3ursa: =conomica%net
), B-N,-R. /0R12N22 u3 *2N -R1
cu banii no tri.
Romania, locul 1 in lume la
saracirea populatiei
$/ .i*ai >iurea on 6 iulie 2014 H 1 1 2
Romanii au saracit intr-un an, cat casti3asera in sapte.
#verea popula iei a sc&ut cu 56? din 2011, pana in 2012, spune un raport Credit Suisse%
#proape 40 de miliarde de euro.
'e unii cri#a i-a saracit, pe altii i-a imbo3atit.
Tari care au saracit:
1% 7omania 1-56?2
2% Inaria 1-2G?2
5% >recia, Jran9a, Erlanda, 3uedia, Etalia, Jinlanda, Portualia, 3pania, +e*ia 1intre -10? si
-20?2
1cam toata =uropa s-a dus pe copca, a!ara de >ermania si .area $ritanieK2
Tari care s-au imboatit:
1% 3I# 1L 1500 miliarde de dolari2
2% +*ina 1L G60 miliarde de dolari
5% Maponia 1L5B0 miliarde de dolari2
4% +olumbia 1L100 miliarde dolari2
*ttp:44NNN%romanialibera%ro4economie4!inante-banci4romania-a-inreistrat-cea-mai-abrupta-
scadere-din-lume-a-averii-populatieiOcredit-suisse-2A124B
*e ce /+- pe locul intai la bo3ati?
= destul de clar: #merica are Wall Street% 3i are dolarul : moneda mondiala%
Ear Wall Street-ul 1ca si $ursa din 6ondra2 ia o parte din orice casti de pe planeta% +*iar si din
castiurile c*ine&ilor% +*iar daca multi americani marunti au dat !aliment, baietii mai mari au
)ucat intelient, dupa surpri&a neplacuta care i-a lovit in 200A% .ultinationalele si-au mutat
productia in tari mai ie!tine< acasa au ramas doar bosii, conducerea% En Detroit, muncitorii
americani au !ost aruncati in soma), ma)oritatea !ara pensii% Dar >eneral .otors o duce
e,celent'in .e,ic si Endone&ia% Practic, in #merica, cri&a s-a terminat pentru boati: dar
continua binemersi pentru saraci% 3i asa va !i tot secolul 21%
+*ina produce e,trem de multi bani'D#7 c*ine&ii, ca populatie, sunt inca e,trem de saraci 1in
&ona rurala, castia 1G0 de dolari pe an2% Japtul ca au a)uns totusi pe locul doi in lume, dupa ce
sute de ani au !ost printre cei mai saraci, trebuie apreciat% = clar ca sunt in ascensiune : dar sunt
inca la )umatatea #mericii%
De columbieni : banuim cu totii cum s-au imboatit% +ri&a sau nu, pra!ul lor se vinde%
*e ce Romania pe locul intai la saraci?
Din cau&a de'PE#T# E.D$E6E#7#%
To i imbecilii si-au cumprat apartamente cu sute de mii de euro, cre&"nd ca pre ul va creste la
in!init% 45? dintre rom"ni au luat credite la bnci% +*iar si c"nd a venit cri&a, nu s-au rbit sa
v"nd: ca nu se poate, domne, sa !ie a a de ruK +ri&a asta o sa treac repedeK
=i, uite ca n-a trecutK Iite ca pre ul caselor s-a prbu it o data'si nc o data'si nc o data'si
nc o dataK +am patru ocuri au !ost din 200B, p"n ast&i: si prbu irea continuaK
#m v&ut la tiri o vaca de !unc ionara, care era evacuata cu !or a de banca, dup ce nu si-a mai
putut plti creditul% Proasta cumprase un apartament in .ilitari si acum se pl"nea: cum e
posibil ca un apartament care acum doi ani valora 1C0%000 de euro, sa valore&e acum doar
40%000?
3implu, proasto: apartamentul ala n-a valorat niciodat 1C0%000 de euro% #i dat tu at"ta, in
speran a ca o sa se ti pe cineva mai !raier, care sa-ti dea mai mult% Dar n-ai sitK Daca pre ul
se dubla, parie& ca nu te-ai mai !i smiorcit: cum e posibil sa se duble&e pre ul a a repede? +i ai
!i &is: mi pare ru, asta e pia a% Pai pia a urca, dar si coboarK
En aceea i situa ie sunt circa A milioane de rom"ni% #u dat bani rei, pe ni te apartamente care nu
mai valorea& nici un s!ert% +a nu sunt in Paris, nici in 6ondra: ci in 7om"nia% Ear 7om"nia e un
ccatK # a ca -averile0 lor s-au dus ca !umul%
D simpla observatie: pierderile ucigatoare ale romanilor : B0 de miliarde euro : sunt nimica
toata !ata de castiurile americanilor, sau c*ine&ilor% 7omania este e!ectiv un tantar in economia
mondiala% 3a cre&i ca $ucurestiul a devenit mare scula de oras european, mare destinatie de
a!aceri, inseamna sa !ii complet rupt de realitate% #utist%
-sta e, prostia se plte te.
En ca&ul rom"nilor, pre ul prostiei a !ost de B0 de miliarde de euro%
Romania explicata pentru prosti
$/ .i*ai >iurea on 25 iunie 2014 H 1 50 2
Tema &ilei: incercati sa puneti un pi, in ec*ilibru, in var!%
sursa foto: Ziarul Financiar
0ema #ilei5 incercati sa puneti un pix in ec6ilibru, in var"
'c*iar ai incercat asta, adineauri, iubite cetitoriule?
Enseamna ca esti prost ramadaK :2 +a Ponta mananca ra*at despre situatia economiei, intele%
Dar ca mii de imbecili il si cred, asta c*iar e de tot rasulK
7,1 milioane de salariati din privat tin in spate 18 milioane de9bipede9
3ansele ca pi,ul ala sa stea in picioare sunt mult mai mari, decat sansele de supravietuire a
economiei romanesti 1iar de pierderile prin coruptie, nici nu mai vorbim2%
+a sa nu !iu nedrept: situatia de acum (I e vina numai a lui Ponta% = vina tuturor care au avut
putere de deci&ie in tara asta, dupa impuscarea lui +eausescu% Toti au ana)at la stat !ara numar,
toti au marit salariile buetarilor, toti au marit ta,ele ca sa acopere c*eltuielile, toti au permis
boborului muncitor sa iasa la pensie anticipat 1sau pe certi!icate medicale !alse2, ca sa evite, ve&i
Doamne, soma)ul%
Jara alte vorbe, iata lista vinovatilor pentru subminarea economiei nationale:
1% Eliescu L Petre 7oman
2% Eliescu L (icolae Facaroiu
5% =mil +onstantinescu L Fictor +iorbea, 7adu Fasile, .uur Esarescu 1cu preci&area ca
+iorbea si 7adu Fasile au avut totusi sane-n ei sa concedie&e 1B0%000 de mineri care
!recau menta, drept care si cele doua mineriade de la +ostesti2%
4% EliescuL#drian (astase
G% $asescuLTariceanu
6% Tariceanu sinur
B% $asescuL =mil $oc, 7a&van Inureanu 1cu preci&area ca 7a&van Inureanu a incercat
totusi sa taie c*eltuielile primariilor, drept care a !ost belit de propriul sau partid, PD62%
A% Fictor PontaL+rin #ntonescu 1cu Eon Eliescu si Dan Foiculescu in spate2%
Dupa cum se vede, tovarasul 2on 2liescu conduce detasat, pe lista tradatorilor de tara% 6ocul lui
in !ata plutonului de e,ecutie ar trebui sa !ie asiurat, in orice tara normala%
'opor roman, nu ai nici o scu#a"
3a mai !ii, cica, -optimist0 in leatura cu viitorul 7omaniei, inseamna ca:
1% 3au esti e!ectiv redus mintal si nu intelei aritmetica de clasa a patra 1aia cu 2L2P42%
2% 3au cre&i in maie si in re&olvarea miraculoasa a problemelor 1en o sa vina .os +raciun
si o sa cura bani din cer2% #dica tot redus mintal esti%
En ambele ca&uri, orice o sa ti se intample de acum inainte 1!oame, ra&boi cu 7usia, soma) masiv,
lipsa de medicamente, !aliment de stat2 iti meriti soarta% 6a !el cum si-o merita toate celelalte
popoare comuniste: italieni, reci, !rance&i, spanioli, portu*e&i%
Pentru caQcomunistii ar vrea 2L2PG%
Ear asta, sorry, nu se poate%