Spirala sclaviei

octombrie 9, 2014 blackjack Scrie un comentariu

Orice sistem uzurpator, colonialist aduce cu sine o confruntare intre putere si
libertate. uterea lor si libertatea noastra. !olosim destul de des ,astazi, cand ne referim la cei care ne
controleaza "iata, numele de sistem. Sistemul sub care suntem acum este format din marea finanta mondiala
# banc$erii internationali # sau dumnezeii banilor, pentru ca fac banii din nimic, apoi sistemul politic # S%&,
%', apoi canalele de propa(anda prin care se obtine adeziunea la sistem # mass # media, marile corporatii.
&cest sistem cand intra intr)o tara "ine cu puterea nelimitata a banilor facuti din nimic * fara numar+, acest
lucru insa nu este suficient pentru a controla o societate simpla, traditionala. 'i au ne"oie sa transforme banii
pe care ii au in putere, iar puterea in control. ,e aici incepe jocul # jocul spiralei scla"iei.
-ibertatea este cel mai de pret lucru intr)o societate, pentru ca daca nu esti liber poti sa ai toti banii si tot
timpul din lume , toate cunostintele, toate, toate , toate . si nu mai poti face nimic. 'ste bine sa ia seama
aici cei care se (rabesc sa isi "anda libertatea si su"eranitatea strainilor sau celor cumparati de straini, cu
scuza ca acestia din urma sunt mai corecti decat romanii si ii "or conduce mai bine *eu am destule cunostinte
cu mentalitatea asta si cred ca si "oi la fel +.
&poi al doilea cel mai de pret lucru este timpul # se spune ca daca ai timp poti face orice. /u stiu daca ati
"azut filmul 0n 1ime, dar acolo filosofia turbo) capitalista in care timpul inseamna bani este absolutizata si
toate platile se fac cu minute, zile, saptamani, ani si c$iar secole. 2and ai ramas fara timp, adica fara bani, ai
murit. /imic nou # este c$iar filosofia banc$erilor # in imobiliare, cea mai e3acta modalitate de a calcula
pretul unei proprietati este in ani de munca la un salariu mediu # de cati ani ai ne"oie pentru a)ti plati
apartamentul cumparat. Sunt apartamente care costa 14, 20, 24 si c$iar 50 de ani de munca. -a fel se pot
calcula ta3ele si impozitele platite la stat nu in procente ci in ore sau ani de munca si atunci intele(eti ca nu
este e3a(erat sa "orbim de scla"ie. 0n &merica, de e3emplu ta3ele pe "enit ajun( aproape la 406, si nici noi
nu suntem departe de ni"elul asta. &sta inseamna ca din cei 10 ani de munca pe care ii ai pe cartea de
munca, statul ti)a luat 5 ani pentru el. -a fel cu produsele pe care le cumparam) ele sunt platite in luni sau
c$iar ani de munca in cazul masinilor. 2ateodata noi spunem de unele lucruri ca ne)au mancat "iata si
ade"arul nu este departe. &uzim la fel, destul de des, o alta statistica, cat muncesteun roman pentru a)si
cumpara o bere sau nu stiu ce produs. 0n cazul berii se munceste 20 de minute in medie, mult mai mult pentru
un pac$et de ti(ari. 0ntr)o societatea traditionala in care resursele sunt (estionate in (ospodarie problema
produs consumat) timp muncit nu se pune atat de strict pentru ca e3ista o constanta, de aceea si "iata
stramosilor nostri a fost considerata de catre specialisti ca fiind cea mai sustenabila, pentru ca atunci cand
produci din ale tale pentru tine ai lucrurile sub control. 0n societatea moderna resursele si par($iile de
manipulare ale pietelor sunt sub controlul sistemului si este foarte probabil ca daca astazi muncesti 10
minute pentru o paine, este posibil ca maine sa lucrezi 40 minute pentru o paine, fie pentru ca salariul tau
scade, fie pentru ca painea se scumpeste, sau salariul ramane constant si preturile cresc # intr)un cu"ant
puterea de cumparare a timpului tau "andut, inc$iriat scade.
7ai este un lucru important de lamurit # raportul ne"oi # satisfacerea ne"oilor .
1 | P a g e
'ste binecunoscut ca dintr)un simplu mijloc banul a de"enit un scop in sine si nu trebuie sa ne miram pentru
ca intr)o lume condusa de banc$eri "aloare suprema este banul. 2u toate astea mai este un truc la mijloc,
marketin(ul sistemului a lasat in umbra economisirea si a adus in lumina reflectoarelor consumul # tocmai
din aceasta cauza banii par (reu de casti(at dar usor de c$eluit. Simti ca te ia "alul nu8 'i bine, "alul ala, de
multe ori un ade"arat tsunami * cum ar fi de sarbatori+, a fost declansat de cine"a. 9aportul acesta ne"oi #
satisfacerea ne"oilor , sub domnia banc$erilor din ultima suta de ani s)a transformat in ne"oi # bani #
satisfacerea ne"oilor. Omul a uitat ca ar putea si sin(ur sa)si satisfaca ne"oile si apeleaza intodeauna la bani.
0n loc sa dea 10 lei pe o portie de mancare la casoleta de la supermarket, isi rupe o ora libera si face o
mancare de cartofi, de linte, de fasole si astfel obtine zece portii pentru o ora in care el casti(a 10 lei, bani pe
care ii platea pe o sin(ura portie. :rei sa faci un (ard si mana de lucru te costa 2400 lei. 1u il poti faci intr)o
saptamana si ,atunci, iti iei concediu o saptamana si ai terminat (ardul, altfel te costa o luna de munca, de
patru ori mai mult. -a fel am facut cu dalele in curte, cu plasele de tantari. lus ca atunci cand le faci sin(ur
casti(i o deprindere care iti foloseste oricand. ,e cate ori putem trebuie sa eliminam banul din raportul
ne"oi) satisfacerea ne"oilor.
,e unde incepe spirala8
2and sistemul isi face intrarea si desc$ide portile unei societati traditionale cauta sa puna mana pe libertatea
si timpul tau. entru inceput nu este interesat de libertate, pentru ca nu doreste sa o ia cu forta # e3perienta
comunista a demonstrat ca dictaturile care se impun prin "iolenta fizica sunt un esec. 7ai intai are ne"oie de
timpul tau si apoi dupa ce a reusit sa ti)l ia pe tot, tu sin(ur ii "ei da si libertatea ta. 1u crezi ca el "rea banii
tai, dar nu asta "rea, sistemul face banii din nimic si are toti banii din lume. 'l "rea sa te implice intr)un dans
in care el sa "ina cu niste $artii fara "aloare, cu ne"oi (enerate, c$eltuieli parazite si tu sa ajun(i in final, in
sc$imb, sa)i dai tot timplul tau. 0mi puteti spune ca ei au ne"oie de proprietatile noastre # asta este scopul
jocului . ,ar nu, sistemul are ne"oie de timpul tau. 1imp care se traduce prin cati bani ii esti tu dator . ,aca
ne uitam inapoi, cand a inceput la noi bula imobiliara ne putem da seama de acest ade"ar. -a inceput prin
2000)2002 , o (arsoniera din cate imi amintesc era cam ;000 de dolari nu8 Spuneti)mi, nu puteau banc$erii
sa "ina atunci pe piata cu bani si sa cumpere usor # usor mai toata piata, atunci cand era ieftin si terminau cu
treaba si la re"edere8 ,ar mai intai de toate trebuiau sa ne arunce in spirala indatorarii si a scumpirilor. 'i
stiau ca intai de toate trebuie sa te faca sa iti amanetezi timpul si apoi cand nu "ei mai a"ea timp si "ei
colapsa si "ei fi e3ecutat silit, el "a fi detinut si proprietatea ta si timpul care ti)am mai ramas pentru tot
restul "ietii. &m destui pireteni care sunt e3ecutati silit si daca te uiti la sumele colosale pe care le datoreaza
acum cand piata a scazut atat de mult si banii sunt (reu de (asit, iti dai seama ca "orba aia cu datoria pe care
nu o poate plati nici in doua "ieti, nu este deloc e3a(erata. 0ti dai seama ca e "orba de timp, ca nu mai are
timp sa plateasca si atunci "a trebui sa plateasca cu ce"a mult mai important si mai de pret # cu libertatea lui
# scla"ie cu contract de adeziune.
Sistemul are ne"oie doar sa te implice in joc, sa te introduca in spirala scla"iei, restul "ine de la sine, odata
intrat esti aproape fara scapare. 'l te in"ita la consum, iti (enereaza ne"oi si iti propune sa cauti la banii
oferiti de el pentru a)ti satisface ne"oile. :a mai amintiti cat de mult eram criticati si ni se dadea mereu in cap
cu statisticile pentru consumul mic. Sistemul este aproape neputincios in fata celui ce nu consuma si reuseste
in proportie cat mai mare sa isi satisfaca ne"oile de baza prin propria (ospadarire.
Odata intrat in joc, sistemul te in"aluie pe toate laturile # mass)media, marketin(ul marilor corporatii si
bineinteles cu ajutorul par($iilor pe care le ara statul. !ara un (u"ern corupt sistemul ar fi neputincios # "ezi
acum %n(aria.
%itati)"a cum dupa colapsul imobiliar din 200<, toate preturile au e3plodat, desi criza s)a adancit, preturile au
crescut cu mici e3ceptii. 0n mod normal in criza preturile ar trebui sa scada odata cu cererea, dar benzina
aproape s)a dublat, (azele, utilitatile la fel , ta3ele locale, impozitele, tarifele la transporturi au a"ut cresteri
serioase. :a dati seama cat de mult au fost adanciti in spirala scla"iei cei cu datorii cand salariul real a scazut
considerabil, sa nu mai "orbim de cei cu credite in franci el"etieni. ,aca "a uitati atent la toate aceste aspecte
"edem ca tot scenariul banc$erilor a fost creat pentru a cule(e roadele acum. =anditi)"a cine putea rezista la
2 | P a g e
o astfel de incercuire # cand rata la banca ti se dubleaza, salariul scade # cel nominal din cauza taierilor si
apoi si cel real din cauza tuturor scumpirilor.
unctul in care am ajuns acum nu este nicidecum cel final, de aici mai urmeaza foarte multe scumpiri "enite
prin presiunea %niunii 'uropene, pe standarde de mediu si alte moti"e care au scopul ridicarii plafonului
minim de subzistenta la un ni"el cat mai inalt, astfel incat si cei care nu s)au imprumutat si au fost c$ibzuiti
sa fie pusi sub presiunea de a nu mai putea plati ta3ele si impozitele si c$eltuielile strict necesare. O tara in
care tineretul robeste pentru a)si plati datoriile si poftele (enerate de sistem, pensionarii nu mai umbla cu
sacosica pe la ma(azine, ci dau cu cardul pe la mall si multi dintre ei au muscat din marul creditarii> o tara in
care cei care mai au timp sa in"ete, se apleaca numai catre cunostinte te$nice pentru a ser"i sistemului si nu
incearca sa in"ete pentru a intele(e "iata si apoi si sansele de supra"ietuire le "or creste> o tara in care
nimeni nu mai are timp de reflectie, in care copiii sunt educati in acelasi mod superficial pentru a reusi in
"iata propusa de sistem, este o tara care a intrat cu totul in spirala scla"iei si cu (reu mai poate iesi.
Sursa ?colaps.ro
citeste si @ocurile sunt masluite, "a ru(am sa pariati A *partea a doua+
0n sfarsit am prins Occidentul din urma
2um am ramas fara tara
Lacrimi la pompe. Plinul de motorin s-a scumpit cu 84% n ultimii
cinci ani
August 30, 2014 Boschetarul Digital Leave a comment
,intre toate produsele ener(etice, carburanBii au Cnre(istrat cea mai importantD
scumpire Cn perioada de crizD. &stfel, dacD Cn 2009 preBul mediu pe un litru de benzinD era de circa 5,4<E lei,
potri"it calculelor F! fDcute pe baza datelor etrom, anul acesta media de preB a ajuns la ;,1;4 lei pe litrul de
benzinD, cu EE6 mai mult.
-a motorinD scumpirea a fost Gi mai pronunBatD. &stfel, un litru de motorinD costa Cn medie circa 5,5<2 lei Cn
2009, pentru ca anul acesta media de preB sD ajun(D la ;,20; lei pe litru, cu <5,46 mai mult.
Romnii dau o treime din salariu pe mncare. Laptele, carnea i
cafeaua s-au scumpit cu 40-50% fa de 2008. ar !"rmea#
de$aia%, spune eful &el'ros

3 | P a g e
Brandurile consacrate pierd teren, iar avansul mrcilor private i al produselor ieftine conduce deja la
deflaie n marile ma!a"ine.





reBul a zece branduri din industria bunurilor de lar( consum, o piaBD de 10 mld. euro, a crescut la raft cu
2E6 din mai 200< pHnD Cn prezent, o perioadD Cn care inflaBia a crescut cu 406, iar salariile cu 506, aratD o
analizD a F!.
Intr)o economie su(rumatD, Cn care E00.000 de an(ajaBi Gi)au pierdut locul de muncD Gi 11 mld. euro din masa
salarialD s)au e"aporat, alimentele, carburanBii Gi utilitDBile au topit Cn fiecare lunD bu(etul familiilor de
romHni care mai alocD doar 16 pentru educaBie Gi sub 56 pentru sDnDtate.
F! a Cnceput Cn mai 200< sD analizeze Cn mod primar e"oluBia preBurilor a 20 de produse alimentare Cntr)un
demers jurnalistic, Cn condiBiile Cn care Gi atunci, ca Gi Cn prezent, mHncarea este principala c$eltuialD a
romHnilor.
2ele mai mari majorDri de preB le)au a"ut laptele *496+, carnea de pui *446+, cafeaua *426+, dar creGteri de
peste 506 au fost Cnre(istrate Gi la fDinD, ape sau sucuri, %leiul este sin(urul produs care s)a ieftinit cu 226.
1endinBa de scDdere a preBurilor Cncepe sD se contureze pe pieBe mari precum cea a berii *un #usiness de 1,<
mld. euro+ sau a bDuturilor rDcoritoare *1 mld. euro+, unde inde3ul F! aratD o scDdere de 1)56 a preBurilor Cn
au(ust faBD de septembrie 2015.
,atele noastre aratD deflaBie Cn domeniul alimentar faBD de anul trecutJ, a spus &le3andru :lad, 2'O al
reBelei de ma(azine cas$KcarrL Sel(ros, cu afaceri de peste E00 mil. euro.
sursa? zf.ro
Scumpiri peste scumpiri$ %arifele la ap i canali"are aproape c s-
au du#lat fa de acum cinci ani
September 4, 2014 Mosc$etarul ,i(ital -ea"e a comment
4 | P a g e
Facturile la utiliti i preul combustibilului au crescut mult n ultimii cinci ani.
Tarifele la ap i canalizare s-au mrit cel mai mult i aproape s-au dublat din iunie 2009 pn la
mijlocul acestui an. ste concluzia unei analize realizate de !i"i2# pe baza datelor statistice oficiale.

In urmD cu cinci ani, majoritatea romHnilor care locuiesc la oraG aproape cD nu simBeau cHt plDtesc pentru
furnizarea apei reci Gi ridicarea (unoiului din faBa locuinBei. &ceste ser"icii s)au scumpit an de an, iar acum
au ajuns sD coste cu <06 mai mult decHt Cn iunie 2009.
Ni nu sunt sin(urele utilitDBi pentru care populaBia c$eltuie mai mulBi bani. 2ei care au locuinBele racordate la
sistemul de termoficare ac$itD cu aproape jumDtate mai mult decHt Cn urmD cu cinci ani. &dicD 14< de lei Cn
iunie 2014, faBD de 100 de lei Cn iunie 2009.
Seria scumpirilor continuD cu ener(ia electricD? plus 5<6 Cn acest inter"al. ,e e3emplu, la o facturD de 100
de lei, mai punem CncD 5< de lei.
Ni (azele naturale costD cu 15 procente mai mult ca Cn "ara anului 2009. Se simte mai ales iarna? la fiecare
100 de lei se adau(D 15 lei, ceea ce CnseamnD ;4 de lei pentru o facturD de 400 de lei.
7ersul cu maGina a de"enit aproape un lu3 pentru mulBi Goferi. 2arburanBii s)au scumpit cu 426, ceea ce
CnseamnD aproape 100 de lei la un plin. /umai Cn ultimul an, preBurile la pompD au crescut cu aproape 10
procente, iar cel mai mult a contat supraacciza introdusD la 1 aprilie.
sursa? di(i24.ro
&upa 'slanda, (n!aria ne arata cum se iese din ro#ia #anc)erilor.
(ursa.ro) %(ncile au a*u#at de po#iia dominant i au acionat +n
dauna cetenilor o*inuii,
articol preluat partial. Citeste intregul articol la sursa.
- %ependena de +mprumuturi de la instituiile .nanciare internaionale este
contraproducti/,
- %&-i prote0m pe de*itori i s le re#ol/m situaia le'al repre#int unele
dintre cele mai ur'ente pro*leme pentru noi,
Guvernul ungar a susinut mprirea egal a poverii crizei, recunoscnd faptul c
cetenii Ungariei nu mai pot f taxai n continuare, n timp ce instituiile fnanciare i
multinaionalele extrag profturi uriae din ar, ne-a spus Zoltn !ovcs, purttorul de cuvnt
internaional al Guvernului Ungariei, n cadrul unui interviu acordat n exclusivitate"
#otrivit domniei sale, pe piaa ungar existau aproximativ $%&"&&& de aa-numite credite
5 | P a g e
toxice ' n valute strine, care aveau un efect negativ asupra vieii de zi cu zi a (,) milioane
de mag*iari, afectnd grav o parte serioas a populaiei i, de asemenea, economia ei, dar n
acelai timp furniznd profturi +ncilor"
Zoltn !ovcs ne-a declarat c +ncile au a+uzat de poziia dominant i au acionat n
detrimentul cetenilor o+inuii"
Zoltn ovcs! "ri#a $in 200% a ar&tat c& sistemul anterior $e 'unc(ionare )e care se *a#a (ara
nu mai )oate 'unc(iona +n continuare, -n 2010, guvernul .r*an a )reluat o (ar& care era
a)roa)e $e cola)s economic /i 0scal, asem&n1n$u2se cu situa(ia $in 3recia, av1n$ sarcina
a)roa)e im)osi*il& s& sta*ili#e#e economia /i s& cree#e un sistem 'unc(ional,
Primul )as a 'ost crearea unei noi "onstitu(ii, care sta*ile/te regulile 'un$amentale, )e care s&
se construiasc& un stat *a#at )e munc&, 3uvernul a reu/it s& sta*ili#e#e economia, s& ias& $in
)roce$ura $e $e0cit e4cesiv, s& ram*urse#e cre$itele c&tre 567 /i s& reali#e#e o cre/tere $e
3,89 a P7B2ului,
-n ultimii )atru ani, acest mo$el ungar a 'ost su)us celei mai severe evalu&ri $e c&tre :niunea
;uro)ean&, <ara noastr& este singurul mem*ru :; care a 'ost su)us& unui au$it com)let, /i a
o)erat mo$i0c&rile necesare care i s2au cerut $e c&tre institu(iile $e to) $in :niunea
;uro)ean&, Acum c& 'un$a(ia mo$elului ungar a 'ost reali#at&, )oate +nce)e munca )entru
trans)unerea ei +n sistemul legislativ al (&rii,
=e)orter! >e(i mai a)ela la +m)rumuturi $e la institu(iile 0nanciare interna(ionale? "are este
rela(ia :ngariei cu acestea, +n )re#ent?
Zoltn ovcs! @2a $emonstrat c& $e)en$en(a $e +m)rumuturi $e la institu(iile 0nanciare
interna(ionale este contra)ro$uctiv&, 6o$elul ungar s2a $ove$it a 0 e0cace, con0rm1n$u2/i
re#ultatele +n ci're economice, cu $e0citul su* 39, cu num&rul angaAa(ilor +n cre/tere
constant& /i cu o cre/tere a P7B2ului $e 3,89,
=e)orter! Primul ministru >iBtor .r*an a 'ost criticat )entru m&surile )e care le2a luat +n
)rivin(a sistemului 0nanciar $in :ngaria, "um a)recia(i rela(ia guvernului ungar cu *&ncile $in
sistem?
Zoltn ovcs! 3uvernul a sus(inut +m)&r(irea egal& a )overii, recunosc1n$ 'a)tul c& cet&(enii
:ngariei nu mai )ot 0 ta4a(i +n continuare, +n tim) ce institu(iile 0nanciare /i multina(ionalele
e4trag )ro0turi uria/e $in (ar&, ;4istau a)ro4imativ C50,000 $e a/a2numite cre$ite to4ice D +n
valute str&ine, care aveau un e'ect negativ asu)ra vie(ii $e #i cu #i a 1,3 milioane $e maghiari,
a'ect1n$ grav o )arte serioas& a )o)ula(iei /i, $e asemenea, economia ei, $ar +n acela/i tim)
'urni#1n$ )ro0turi *&ncilor, 3uvernul .r*an a luat mai multe m&suri ca s& u/ure#e aceast&
situa(ie, reu/in$ s& re$uc& num&rul $e ast'el $e cre$ite +n mo$ semni0cativ, a$o)t1n$ legea
$e com)ensare a cre$itelor, cu s)riAinul $e)lin al Parlamentului, Aceast& lege se *a#ea#& )e
$eci#ia uria Etri*unalul su)remF /i urm&re/te s&2i $es)&gu*easc& )e $e*itorii ale c&ror
acor$uri $e cre$it au 'ost mo$i0cate unilateral $e c&tre *&nci, @&2i )roteA&m )e $e*itori /i s& le
re#olv&m situa(ia legal& re)re#int& unele $intre cele mai urgente )ro*leme )entru noi,
=e)orter! A(i a$o)tat $eAa o serie $e m&suri $e#avantaAoase )entru *&nci, 0in$ intro$use cea
mai mare ta4& s)ecial& $in ;uro)a /i o ta4& )e tran#ac(iile 0nanciare, De asemenea, a(i
)romovat un )rogram $e ram*ursare antici)at& a cre$itelor +n valut&, la un curs $e schim* su*
cel $in )ia(&, >2au amenin(at *&ncile str&ine c& vor s& se retrag& $in :ngaria?
Zoltn ovcs! Dac& *&ncile vor s& )lece, atunci 3uvernul )oate interveni, a/a cum s2a v&#ut
+n ca#ul 6B En,r, Banca german& $e stat BaGerische Lan$es*anB a acce)tat +n acest an s&2/i
v1n$& $ivi#ia $in :ngaria, 6B BanB, c&tre 3uvernul ungar )entru 55 milioane $e euroF,
;4)erien(a anterioar& arat& c& *&ncile cu )ro)rietari str&ini nu numai c& +m)ie$ic&
re#olvarea cri#ei, ci chiar o a$1ncesc, )rin 'a)tul c& e4trag *ani $in (ar&,
=e)orter! >e(i 0 $e acor$ ca +n :ngaria s& se a)lice )roce$ura $e H*ail2inI En,r, salvarea cu
*anii cre$itorilor /i ai $e)onen(ilorF, +n ca#ul 'alimentului unei *&nci?
Zoltn ovcs! 3uvernul maghiar nu $ore/te s& +m)ov&re#e clien(ii cu res)onsa*ilitatea
J | P a g e
0nanciar& a *&ncilor lor,
=e)orter! "um cre$e(i c& va reac(iona sistemul *ancar c1n$ *&ncile vor 0 o*ligate, +n
$ecem*rie, s& converteasc& +n 'orin(i cre$itele +n valut&? -n =om1nia, *&ncile au amenin(at cu
$eclan/area )roce$urii $e in'ringement,
Zoltn ovcs! Du)& cum se ve$e $in $eci#iile instan(elor :; /i ale :ngariei, este evi$ent c&
*&ncile au a*u#at $e )o#i(ia lor $ominant& /i au ac(ionat $e o manier& neloial&, +n $auna
cet&(enilor o*i/nui(i, Koate *&ncile au $re)tul s& se a$rese#e instan(elor )entru o +n(elegere
legal&, $ar suntem mai mult $ec1t siguri c& legisla(ia a$o)tat& $e Parlamentul ungar va re#ista
oric&rui test, <in, $e asemenea, s& su*linie# 'a)tul c& Parlamentul, +m)reun& cu Banca
"entral&, lucrea#& la o solu(ie )entru a gestiona aceast& )ro*lem& +ntr2o manier& lini/titoare,
- 1on$ictul din "craina) %2conomia "n'ariei se *a#ea# pe e3porturi, aa c
sanciunile economice sunt +mpotri/a interesului nostru naional,
=e)orter! "um este inLuen(at& :ngaria $e conLictul $in :craina, $e sanc(iunile im)use $e :;
=usiei /i $e em*argoul im)us $e =usia (&rilor mem*re :;? Primul ministru >iBtor .r*an a
$eclarat c& ;uro)a s2a +m)u/cat singur& +n )icior im)un1n$ sanc(iuni economice asu)ra =usiei
/i c& va s)riAini statele mem*re :; care sunt interesate +n +ncetinirea sau o)rirea acestui
)roces $e se)arare $e =usia, A(i g&sit asemenea (&ri cu care s& se alie#e :ngaria?
'n sfarsit am prins *ccidentul din urma.
@ulL 51, 2014 Mosc$etarul ,i(ital -ea"e a comment
&"em bosc$etari care bantuie cu carucioarele lor e3act cum am "azut noi in filmele americane. &"em masini
de "anzare, functionale cu <00 euro, a"em J autisti cu casti in urec$i la tot pasul, tineri tatuati pana in (at,
(aL cu tupeu, di"orturi la (reu, natalitate scazuta, adulti infantili, copii precoce, obezitate crescuta, babe
se3oase. /e permitem sa mancam fast food, dam cu cardul pentru o (uma, traim momentul si ne plan(em ca
nu a"em "iitor.
&"em masini mai scumpe ca apartamentele in care stam. 7er(em la sala re(ulat, dar luam masina si pentru
500m . &m in"atat sa facem totul usor, si acum ne este (reu sa facem orice. 1ocmai d)aia nu mai facem
nimic si ne este si mai (reu. &"em sute de produse de curatat, dezinfectat, sterilizat dar a"em mintea din ce
in ce mai murdara.
&"em salarii de 2000 lei si smartp$one de 2400 lei. &"em biblioteci moderne pline cu d"d)uri si o plasma
mare in mijloc si nicio carte pe "reun raft. &"em <9E de prieteni pe facebook, suntem prietenosi, apreciem si
suntem apreciati, cu toate astea sarbatorile le petrecem cu pisica.
&"em de toate, dar nu a"em timp pentru nimic, de aceea suntem stresati si ne (rabim tot timpul. ,rept
pentru care am in"estit in masini rapide, roboti de bucatarie, internet bankin(, fast food. entru ca apoi, sa
ne intoarcem repede acasa si sa ne uitam in medie 4 ore si 14 min la tele"izor.
C | P a g e
&m in"atat sa ar(umentam orice, am in"atat ca ade"arul este relati", ca fiecare are dreptate in felul lui, am
in"atat ca nimic nu e (resit si ca fiecare trebuie inteles si am ajuns sa ne alienam in asa $al ca nu ne mai
putem intele(e om cu om. &sa ca fiecare si)a luat tubul lui, si)a intepenit capul in el si tot butonand pe sute
de canale a ajuns sa uite de "iata.
Se pare ca am fost inselati unde"a. ' prea tarziu sa ne mai intoarcem inapoi si nici macar nu a"em unde,
atunci ii dam inainte si e3act ca in filme, facem pe eroii.:isam sa murim frumos dupa o "iata de nimic, plina
de compromisuri.
daca ti)a placut citeste si 7anifest pentru restaurarea omului
+idica-ti oc)ii la cer si esti pierdut
,um am ramas fara tara
Mune 2J, 2014 Boschetarul Digital .ne comment
1um am ramas fara tara cautand 4ara de 5icaieri si am a0uns in 4ara
celor fara de tara.
1otul a a inceput imediat dupa ce am (ustat libertatea. 'ram toti foarte tineri si doream sa facem multe.
&tunci a "enit strainul fara de tara, despre care se spunea ca este cel mai destept om de pe pamant si ne poate
in"ata ce sa facem.
Strainul fara de tara a pasit apasat de parca era la el acasa. 7er(and, el calca direct pe brazde fara mila, intra
in altare fara sa se inc$ine, ne pri"ea sfidator cu oc$ii aceia plini de intuneric.
/oi l)am intrebat multe despre cum sa facem ca pamantul sa nu ne mai rodeasca spini. 'l ne)a spus ca nu
asta trebuie sa cautam acum ca suntem liberi. 1rebuie sa nu ne mai lasam inlantuiti de nicio necesitate,
trebuie sa ne lasam moale in bratele "isului. 1rebuie sa mer(em spre 1ara de /icaieri, unde pamantul nu
rodeste spini pentru ca nu sunt spini, acolo totul este asa cum iti doresti, acolo toti oamenii sunt dumnezei,
trebuie doar sa)si doreasca ce"a si acea dorinta se implineste.
Si noi toti am spus? OA 2ata intelepciune are strainul fara de tara.
&poi, l)am intrebat incotro se afla 1ara de /icaieri. 'l ne)a spus sa tinem pe drumul spre &pus, unde s)a
nascut intunericul si cand ajun(em la 1ara unde binelui i se spune rau si raului bine, sa ne oprim si sa mai
intrebam.
&u trecut anii si noi tot cautam 1ara de /icaieri, dar s)a intamplat ca am ajuns la un loc unde binelui i se
spunea rau si raului bine si ne)am amintim ca aici trebuia sa mai intrebam de 1ara de /icaieri. 2ei de acolo
% | P a g e
ne)au spus ca aceasta tara nu e3ista, ca si ei au crezut ca e3ista si au cautat)o "reo trei (eneratii, dar acum,
mai de(raba, sunt con"insi ca nu e3ista. /oi atunci ne)am intristat ca niste copii, dar n)am putut sa credem
ca strainul fara de tara, care este cel mai destept om de pe pamant, ne)a mintit.
/e)am intors inapoi. Strainul fara de tara era acum stapan pe tara noastra. /oi l)am intrebat ce face aici, in
tara noastra, si cum de se multumeste el cu asa o tara plina de spini, tocmai el care a "azut 1ara de /icaieri.
'l ne)a raspuns ca tara in care ne)am nascut noi nu mai e3ista si ca tara se numeste acum 1ara celor fara de
tara, si el este acum stapan, si ne)a oferit sa)i fim slu(i, si el ne "a da in sc$imb drepturi. /e "a da dreptul de
a cere pace cand toate armele sunt indreptate impotri"a noastra, dreptul de a fi iertatori cand toti ne "or
jefui, dreptul de a primi jumatate din munca noastra inapoi, dreptul de a cumpara inapoi ceea ce)i al nostru si
alte si alte atatea drepturi.
/oi atunci am inteles ca strainul fara de tara este cel mai "iclean om de pe fata pamantului, dar doream sa
stim de ce i se spune ca este cel mai destept om de pe pamant. entru ca stie ceea ce noi nu stim, ne)a spus
el.
) Si ce stii tu si noi nu stim8
) %nde este 1ara de nicaieri.
) Si unde este8
) /icaieri
-ocurile sunt masluite, va ru!am sa pariati.
August 3, 2014 Boschetarul Digital Leave a comment
,aca mai auziti oameni luptandu)se pentru o lume mai buna spuneti)le, "a ro(, sa
inceapa de aici?
Scla"ia si toate relele resimtite astazi de cetateanul (lobal, persoana fizica sau juridica au un sin(ur iz"or.
Suntem intr)un joc unde cartile sunt masluite, pariem cu "iata noastra si tot ce putem face este sa obtinem o
intarziere a eliminarii din joc.
2asino
@ocurile sunt masluite "a ru(am sa pariatiA
!ata de cazinou, in economia mondiala, jecmaneala e mult mai mare. 2lientii care intra mereu in cazinouri
aud frec"ent ? casa face re(ulile si casa mereu casti(a. ,a, cazinoul casti(a mai mereu la final, pentru ca isi
opreste o parte din sanse pentru casa, sansele nu sunt e(ale, lucrurile astea nu sunt ascunse, dar e3act ca in
8 | P a g e
economia actuala nu se spun publicului lar(. ,e e3emplu sunt 5E de numere la ruleta si casa plateste, daca ai
($icit un numar # 54 la 1> sau mai simplu pentru rosu si ne(ru sansele sunt e(ale, ca la barbut, dar casa l)a
luat si pe zero, in unele parti au introdus si dublu )zero. 0n fine era doar o anolo(ie, nu insistam.
Ok, acum sa trecem la economia mondiala sau mai bine la sistemul financiar mondial. 2ine este casa si cum
isi imparte sansele8 'i bine, aici lucrurile stau cu mult mai rau decat la cazinou. ,ar ca sa mer(em mai
departe trebuie sa e3plicam cum se creeaza banii in sistemul monetar actual. &m incercat de nenumarate ori
sa trec peste acest mister al crearii banilor, dar e3act ca in bancul ala cu bula cu asc$ia care a ocolit, a ocolit
si pana la urma tot . l)a lo"it. 7i)am dat seama ca nu pot e"ita subiectul, c$iar daca o sa ma doara capul.
7a(ia banilor facuti din nimic.
ractic a"em de)a face cu cea mai mare $otie din istoria omenirii, atat de mare incat OenrL !ord spunea?
' bine ca poporul nu intele(e cum functioneaza sistemul nostru bancar si monetar, pentru ca daca acest
lucru s)ar intampla cred ca ar incepe o re"olutie maine dimineta.
Sa incercam sa intele(em lucrurile cu mintea omului simplu care inca mai poate rationa fara sa)si puna casca
(rea, plina de idei turnate de sistemul educational tampit in care am crescut. /e "om raporta la 7ecanica
moderna a banilor emisa de !',.
2e sunt banii8 Manii sunt o con"entie prin care toti participantii la "iata economica accepta ca o $artie emisa
de Manca 2entrala are "aloarea data prin emitere si nu cea de $artie simpla. 0ntram aici pe un teritoriu
ma(ic, odata ce, dupa 19E1, dolarul, "aluta de referinta la ni"el mondial, a fost lipsit de "aloarea in aur pe
care o reprezenta pana atunci. ,eci banii de $artie e3ista doar prin increderea pe care noi o a"em ca
reprezinta o "aloare si ca putem cumpara ce"a cu ei.
e scurt am inteles ce inseamna banii, acum sa "edem cine este casa. 2ine este ma(icianul, cel caruia i s)a
oferit aceasta putere de a printa niste simple $artii care pot cumpara o casa, o masina sau o lume intrea(a.
'ste e3act ca atunci cand eram copii si ne jucam, e incredibil, "a dati seama8 Ok, deci am facut o con"entie,
cu un simplu teanc de $artii putem cumpara ce"a ec$i"alent in "aloare cu un bul(are de aur. Sa "edem
acum, in aceasta con"entie, cine "ine cu aurul si cine "ine cu $artiile. Sa ne intoarcem iar in copilarie, cine
dintre copii "ine cu $artiile rupte din caietul dictando si cine "ine cu o prajitura sau o masina sa zicem. 0n
fine sa (aseste unul mai fraier, dupa care el "inde mai departe masina sau prajitura si $artiile se ruleaza si
con"entia prinde putere, "aloarea con"enita pare reala. 'ste atat de simplu.
Sa nu uitati nicioadata ca banii de $artie sunt o con"entie, cat o sa e3iste lumea asta. ,oar lucrurile reale au
"aloare # marfuri, metale pretioase, etc. &tunci cand economia incepe sa scartie, increderea se pierde,
con"entia incepe sa)si piarda ma(ia si la fel si puterea banilor, atunci e bine sa)i sc$imbam pe lucruri reale.
0ndiferent despre ce $artie e "orba # americana, el"etiana, europeana, idiferent de numarul de ma(ie folosit
de dumnezeii banilor, sa nu uitati acest lucru.
&m aflat cine este casa, casa este !',)ul american, ei printeaza banii. !',)ul american este de fapt o banca
pri"ata, nu are nicio le(atura cu (u"ernul S%&. 'i sunt cei care fac banii din nimic si ii arunca in lume.
&cum ati aflat si cine sunt dumnezeii banilor, banc$erii internationali care controleaza banca pri"ata !', si
10 | P a g e
intrea(a lume. 9otc$ild spunea ? ,ati)mi controlul banilor unei natiuni si nu)mi mai pasa cine ii face
legile. &ti aflat si cine sunt fraierii. !raierii suntem noi , cei care "enim cu bunuri reale si ei "in cu $artii
facute din nimic. &cum nu mai "in nici macar cu $artii, tasteaza doar niste cifre in computer.
6ocul scaunelor mu#icale. (anii ca datorie, re#er/a fractionara si
in$atia
2um arata "iata noastra prinsa in acest joc unde dumnezeii banilor au facut re(ulile jocului si pe lan(a faptul
ca jocul e facut sa aibe doar o mana de casti(atori # banc$erii internationali # acestia mai si sc$imba re(ulile
din mers8 7orti care mer( # asa se defineste "iata noastra.
Manii ca datorie.
&m "azut ca banii sunt facuti din nimic si nu au nicio acoperire reala. &cesta insa nu este sin(urul rau al
sistemului monetar actual, banii sunt creati numai prin indatorare, adica ei se emit numai daca cine"a ii cere
cu imprumut. O alta buba ar fi ca banii au atasat intodeauna de ei o dobanda c$iar din momentul in care
sunt pusi in circulatie.
Sistemul de rezer"a fractionara
/u numai ca banii se fac din nimic si au atasata o dobanda, dar o data facuti ei se pot inmultii aproape la
nesfarsit de catre banci prin caracteristica pe care se bazeaza sistemul monetar actual si anume rezer"a
fractionara # o banca poate sa dea credite de 10 ori mai mari decat rezer"a minima ceruta de banca centrala,
la noi aceasta limita este mai mare, dar peste tot tinde sa scada, !', "orbeste c$iar de eliminarea totala a
rezer"ei minime obli(atorii. 'i practic folosesc banii deponentilor pentru a creea alti bani si a)i imprumuta
mai departe altora.
@ocul scaunelor muzicale
,in cauza faptului ca banii au atasata dobanda inca de cand se nasc, ne (asim in situatia in care cei care au
cerut acesti bani trebuie sa returneze banii P dobanda, insa in circulatie se afla doar banii emisi # e3act ca in
jocul scaunelor muzicale, unde mai multi jucatorii alear(a sa prinda un scaun, in joc fiind mai multi jucatori
si mai putine scaune. 'ste e"ident ca o parte din jucatori "or ramane fara scaune. -a fel se intampla si in
cazul returnarii banilor imprumutati de la banci # pentru a plati si dobanda trebuie sa lasi pe cine"a fara bani,
fara principal, pentru ca nu sunt suficienti banii ca toate imprumuturile sa fie platite. @ocul este conceput sa
duca la faliment o parte din jucatori. 0n realitate, in economia mondiala, prin circulatia banilor, se introduc
mai multe scaune si mai multi jucatori din mers, dar intodeauna mai multi jucatori decat scaune "or fi
introdusi. ,umnezeii banilor pot controla numarul de scaune si de jucatori.
0nflatia # ta3a in"izibila impusa de dumnezeii banilor tuturor muritorilor. 2aritas si sc$emele piramidale.
Sistemul bazat pe rezer"a fractionara creeza inflatie prin multiplicarea banilor.. :eti auzi totusi, cum ne
luptam tot timpul cu inflatia fara mari reusite dar in acelasi timp ne temem de deflatie ca de ciuma. Sistemul
11 | P a g e
bancar mondial fiind un sistem piramidal de tip 2aritas are ne"oie de acest bau)bau care face ca banii sa se
in"arta, sa ajun(a in toate "enele economiei inainte ca sistemul sa crape. Sistemul e facut sa intre in colaps
dar intr)un mod controlat si pe o perioada lun(a de timp, dar nu inainte ca banc$erii sa cumpere intrea(a
planeta. 2aritasul a"ea ne"oie ca cei care incasau banii cu profit sa)i introduca din nou in sistem pentru ca
altii sa)si incaseze profitul # la fel se intampla si in economia mondiala. 0ntr)o economie cu inflatie si cu bani
care isi pierd "aloarea pe zi ce trece, nimeni nu "rea sa)i tina, trebuie sa le dea drumul, ca unui cartof incins,
cumparand ce"a concret cu ei. /e dorim sa cumparam ce"a cat mai repede pana nu cresc preturile iar * toata
lumea cred ca)si aminteste (raba cu care se c$eltuiau banii sau se sc$imbau in "aluta dupa 90, cand inflatia
era foarte mare+. 0n felul asta suntem ta3ati fara sa ne dam seama, banii pe care i)am casti(at la inceputul
anului "or cumpara mai putine bunuri la sfarsitul anului.
Nu sunt economist, incerc doar sa scot in fata principala problema a lumii in care traim jecmaneala
sistemului monetar mondial creat de o mana de oamenii, numiti si dumnezeii banilor. Nu este o conspiratie
este o hotie in vazul lumii. Va rog sa ma completati sau corectati inainte de a ma critica. Multumesc.

2iteste si @ocurile sunt masluite, "a ru(am sa pariati A *partea a doua+
@ocurile foamei sau "iata la oras
-ocurile sunt masluite, va ru!am sa pariati . /partea a doua0
September 5, 2014 Mosc$etarul ,i(ital -ea"e a comment
7itul bunastarii occidentale
&m scris in urma cu o luna un articol in care aratam cam care este principalul moti" pentru care lumea este
in criza # sistemul financiar mondial condus de elita bancara mondiala. ,in pacate despre acest subiect nu
"eti auzi "orbind, in 9omania, analisti celebri si nici jurnalisti sau personalitati de succes.
0n continuarea acelui articol "reau sa lar(esc putin subiectul si sa atin( un alt aspect, mult mai sensibil si
aproape ine3istent pe net sau la t" si anume sa "orbim despre mitul bunastarii occidentale. 7ai intai "reau sa
"a marturisesc ca eu nu ma consider occidental dupa cum niciun occidental nu mi)ar spune mie in mod sincer
ca sunt occidental. Ountin(ton trasa in 2iocnirea 2i"ilizatiilor limita Occidentului pe linia 2arpatilor.
Occidentul, spunea el, se termina acolo unde incepe ortodo3ia si islamul. Si cum eu ma declar un ortodo3
practicant si sunt mandru ca am stramosi "iteji si sfinti care au pus mai presus de burta neamul si credinta
stromoseasca, inseamna ca nu sunt occidental.
0n Occident este frumos ca la cazino
2azinoul este construit cu banii altora.
12 | P a g e
Se spune ca Occidentul este o ci"ilizatie care are in cel mai inalt (rad un ni"el de trai ridicat si stiinta de a
raspandi aceasta bunastare si altora. 'ste binecunoscut faptul ca ci"ilizatia occidentala si)a casti(at aceasta
superioritate materiala prin forta armele * colonizare # de unde au obtinut resursele care i)au facut pe ei atat
de bo(atii+ si din superioritatea te$nolo(ica. 1ot Ountin(ton spunea ca Occidentul a cucerit lumea nu prin
superioritatea ideilor, a "alorilor sau a reli(iei sale * la care putini membri ai altor ci"ilizatii au fost
con"ertiti+ ci mai de(raba, prin capacitatea lui superioara de a folosi "iolenta or(anizata. Occidentalii uita
adesea acest lucru, nonoccidentalii, niciodata.
/oi a"em c$eia bunastarii
rincipala lozinca in marketin(ul occidental este ? /oi a"em c$eia bunastarii. ,aca "rei sa ai bunastare
trebuie sa fii ca noi. entru asta mai intai trebuie sa te modernizezi, dar ca sa te poti moderniza trebuie sa te
occidentalizezi. -umea moderna si modernitatea sunt produse ale ci"ilizatiei occidentale. 0ncercand sa te
occidentalizezi, de fapt tu cumperi un produs, esti consumator, desi ei incearca sa te faca sa crezi ca tu
cumperi o afacere. Meneficiul tau este confortul casti(at in urma consumului de te$nolo(ie sub iluzia ca
aceasta te$nolo(ie e foarte eficienta, iar costurile sunt relati" mici # insa costurile cresc dupa primii ani de
folosinta, e3act ca in strate(ia cu dobanda fi3a preferentiala in primii 2)5 ani la credite. 2el mai bun
ar(ument pentru a demonstra falsitatea acestui marketin(, care ne indeamna sa facem ca ei si "om de"eni
instariti si bo(ati ca ei, este traiul nesabuit al americanilor de e3emplu, care reprezinta 46 din populatia
(lobului si consuma 246 din resursele planetei. :a dati seama de cate planete am a"ea ne"oie pentru ca
restul lumii sa traiasca in stilul propo"aduit de occidentali.
%n alt truc al marketin(ului occidental este ca el beneficiaza de sub"entii pentru a sustine acest ni"el de trai
dincolo de resursele pe care le detine. 'i importa permanet resurse pe care le distribuie sub"entionat in
interiorul patriei mama occidentale.
&lt truc? superioritatea ni"elului de trai obtinuta in principal prin puterea de cumparare datorata monedei
proprii si a unor salarii mari. Smec$eria consta in a a"ea "enituri mari corelate cu ta3e si impozite mari si in
(eneral cu c$eltuieli mari. ractic de cele mai multe ori occidentalul este in"idiat de altii pentru bunastarea
lui aparenta iar el isi plan(e de mila fiind aproape in pra(ul colapsului. &cest lucru se obtine si il
e3perimentam si noi acum prin ridicare pe baze arbitrare a salariului minim pe economie. 'ste de neinteles
cum (u"ernul forteaza an(ajatorii sa plateasca un salariu in crestere de 900 lei pe luna, cand "eniturile in
(eneral au scazut si c$iar si salariul mediu este in scadere. 'ste usor de inteles ca aceasta majorare se "a
re(asi in pretul produsului si salariatul o "a pierde din cauza costului mai scump al "ietii. 0n felul asta
profitul banc$erilor care intermediaza banii este mult mai mare. =anditi)"a cat de interesat era un banc$er
strain de un credit dat pentru cumpararea unei (arsoniere in 2002, atunci cand pretul unei (arsoniere era de
;000Q si cat de interesat este de o piata romaneasca occidentalizata in care o (arsoniera este 50.000 euro si a
fost si ;0.000 euro. 0n esenta banc$erii impin( societatile spre costuri din ce in ce mai ridicate de trai
comisionand o suma mai mare si beneficiind de o rata de colaps crescuta a debitorilor.
Omul este sin(ura specie care plateste ca sa traiasca
2ine"a spunea ca omul este sin(ura specie care plateste ca sa traiasca. Oamenii au trait mii de ani fara sa
aiba ne"oie de imprumuturi. %n stil de "iata sustenabil pe termen lun( este acela care are c$eltuieli minime
cat mai mici. /u conteaza cat casti(i, conteaza cat cu cat pleci pe minim la inceputul lunii. %nii au neaparata
ne"oie de 500 ', altii de 400 ', iar altii de 2000 de '. 2are "i se pare ca este mai bo(at si care "i se pare ca
este in pericol sa fie e3ecutat de banca sau de stat sau de partenerii de afaceri8 2el care are c$eltuieli de
2000' si "enituri de 2400 ' sau cel care are c$eltuieli de 500 ' si "enituri de <00 '8
0n Occident la fel ca la cazinou sunt multe lucruri (ratis cu toate astea e bine sa te tii tare de buzunare

13 | P a g e
2and intri intr)un cazinou ai sa "ezi ca mancare si bautura sunt (ratis, formatia care canta e (ratis,
animatoarele sunt (ratis, cateodata c$iar si jetoanele sunt (ratis, in plus de asta toate aranjamentele se "ede
ca au costat foarte scump. 2um este posibil8 Occidentalul iti raspunde cel mai bine la nedumerirea asta #
/imic nu este pe (ratis, stai linistit. 0a ce ti se ofera, ai platit alta data pentru ce ti se ofera acum (ratis sau un
altul plateste pentru tine sau c$iar tu "ei plati maine si poimaine. 2and occidentul ataca o piata in dez"oltare
intra usor si ofera foarte multe (ratuitati cum se intampla acum cu asa zisele fonduri europene insa dupa o
perioada suficient de lun(a de timp nimeni nu ramane pe plus, iar cei mai multi raman faliti. 2u toate astea
senzatia este ca societate mer(e mai departe # dar in spate bo(atia, usor #usor, e3act ca la cazinou prin
comisionare si ta3are si prin indemnul la consum compulsi", trece din mana oamenilor in mana banc$erilor si
este trimisa in patria)mama occidentala.
0n primul rand sa "izati oamenii cu a"ere dintr)o tara si foarte rar clasa de jos, decat daca ei consuma nesabuit
cum s)a intamplat la noi. &ici este pericolul la noi ca sunt in e3ecutare foarte multi din cei care au "enit din
comunism cu ce"a proprietati si a"eri ramase din familie dar si foarte multi dintre cei saraci. ,e obicei
saracul este foarte precaut si nu este supus acestui risc de a intra in colaps dat fiind ca el nu prea este "izat de
marketin(ul banc$erilor. -a cazinou sunt cate"a mese cu mize mici pentru patura de jos sa spunem 1Q si
marea majoritate cu mize mai mari de 4Q si 24Q si c$iar 100Q. %n cazinou de"ine eficient si este considerat
de lu3 atunci cand are cat mai multe mese cu mize mari, dar intodeauna "a pastra cel putin o masa cu miza
sociala pentru ca orice cazinou are ne"oie de saraci pentru a umple spatiul si pentru a face atmosfera. 0n
Occident de obicei nonoccidentalii ajun( si traiesc la ni"elul asta social, la mesele de 1Q unde banc$erii nu
se ba(a sa)i comisioneze pentru ca au ne"oie de ei. Manc$erii ii jumulesc pe cei din clasa medie si clasa de
sus, adica pe cei de la mesele cu miza mai mare. 2and spun banc$eri spun si statul care se supune strate(iei
banc$erilor si tinde sa scumpeasca intodeauna ni"elul de trai spre beneficiul banc$erilor. 7ai retineti un
lucru # cum se tem banc$erii de deflatie si cum iubesc inflatia.
0n concluzie atunci cand penetreaza o societate nonoccidentala Occidentul, cazinoul, banc$erii, spun? ariati,
jucati, casti(ati, uneori mancati si beti pe (ratis, dar pe termen lun( toti banii "or ajun(e la noi.
2iteste si ? @ocurile sunt masluite, "a ru(am sa pariatiA * prima parte+
-ocurile foamei sau viata la oras$
@une 50, 2014 Mosc$etarul ,i(ital 2 comments

@ocurile foamei sau "iata la oras?
-istrictul !". #ocul unde poti muri de foame in siguranta, mormai eu. $%&
- Ce sa facem' (ntreb.
14 | P a g e
- )a plecam din district. )a fugim. )a traim in padure. *u si cu mine, noi doi am putea reusi, zice +ale.
Nu stiu ce sa-i raspund. (deea e atat de absurda.
) aca n-am avea atatia copii, se grabeste el sa adauge.,
-ocurile foamei, volumul !.

'ste "orba despre ultima criza # cea alimentara, despre abilitatea noastra de a fi autosuficienti, e despre
scla"ie.
'ste "orba de resursele care sustin "iata, este "orba de dependenta noastra fata de un anumit sistem care ne
alimenteaza cu aceste resurse necesare e3istentei, supra"ietuirii noastre> e despre faptul ca am fost facuti sa
credem, dupa o lun(a perioada de ma(ie, ca niste $artii # banii, sunt importantii si nu ceea ce are "aloare in
sine pentru sustinerea "ietii noastre pe pamant. 'ste "orba de pamant, de sol # resursa noastra cea mai
importanta.
'ste "orba de noua era in care intram # era post industriala, in care cei bo(ati "or arata cam ca boierii de pe
"remuri, de acum sute de ani. 2e a"eau ei de erau asa de bo(ati pana sa intram in era industriala8 &"eau
pamant. /u a"eau petrol, nu a"eau actiuni la bursa, nu a"eau nu stiu ce fabrici, a"eau doar pamant. ,in
aceasta resursa erau platiti si cei care munceau pamantul si se platea si pentru alte bunuri pe care nu le
produceau in propria (ospodarie.
&rata)i unui om ca porcul zboara timp de 40 de ani si el ii "a spune copilului si nepotului ca este un timpit
daca nu crede ca porcul zboara. 7a(ia consta in repetarea oricarei minciunii pe o perioada suficient de lun(a
de timp pana ce de"ine le(e. 7a(ia este sa "inzi betoane cu milioane si pamantul pe nimic pana la momentul
potri"it.

&m scris aici ca de fapt traim intr)un sistem financiar care este o me(a)escroc$erie, o sc$ema piramidala in
care banii sunt creati din nimic de catre o mana de oameni care au la picioare intrea(a lume, intr)o proportie
de E06. 'ste doar o c$estiune de timp pana cand acest castel de carti se "a prabusi. -a cazinou se joaca pe
jetoane care, in mod real, nu au nicio "aloarea, insa cei care "in acolo "in cu proprietati reale. -a fel se
intampla si in economia actuala unde oamenii sunt atrasi intr)un joc care se joaca cu carti masluite pana ce isi
"or pierde bunurile reale cu care au "enit in acest joc.
,e)a lun(ul istoriei $rana a fost un lucru foarte important si este si acum, doar ca noi am fost facuti sa
credem ca a"and rafturile pline nu trebuie sa ne facem (riji in pri"inta asta. oate ca discutia asta nici nu este
prea interesanta, asa ($iftuiti cum suntem noi acum, dar ne facem datoria sa anticipam niste lucruri despre
care stim cu si(uranta ca se "or intampla ,doar cat de repede.
1oata lumea cumpara teren dar putini intele( cu ade"arat pentru ce se cumpara atata teren.Sunt obisnuiti sa
creada ca acest lucru se face in mod speculati" sau pentru un anumit profit.
-a etajul 4 in Mucuresti esti in aer si la propriu si la fi(urat.
OenrL Rissin(er spunea ca daca "rei sa controlezi lumea trebuie sa controlezi mancarea.
Orasul este o uriasa temnita. O temnita de lu3, unde cei mai i(noranti se simt bine.
15 | P a g e
,e ce este temnita8
entru ca esti ca o pasare de lu3 in coli"ie, care are senzatia ca este stapana pentru ca ii sunt aduse toate pe
ta"a, dar "iata ei este in mana celui ce aduce mancarea si apa. entru ca orasul este o imensa cursa, ca o
insula a minunilor, unde, dupa ce toti cei placaliti "or intra, lumina se "a stin(e si ai sa "ezi ca nu e3ista
minuni facute cu bani sau pentru bani si ai sa "ezi cum portile orasul "or fi inc$ise si n)ai cum sa mai iesi si
nici unde sa te duci.
0n oras sunt in($esuiti un numar mare de oameni care nu au posibilitatea si nici abiliatea de a)si procura
sin(uri resursele "itale "ietii # apa, $rana si ener(ia. %ltima nu este strict necesara intr)un mediu rural, dar la
oras de"ine "itala. 0ma(inati)"a "iata intr)un oras fara curent) puteti "edea aici o mica anticipare a acestei
situatii.
,upa 7area ,epresiune ce a urmat 2ra$ului din 1929, in 1950)1940, au murit de foame si de alte cauze
le(ate de foamete 5 milioane de persoane. 0n &merica in 1E90, 46 din populatie traia in orase, in 2012, <06
traieste in orase. 0n 9omania in 2012 446 din populatie traieste la oras.
2ate"a date e3trase din lucrarea ericolul urbanizarii scrisa de rof. ,r. 0n(. 1$eo Rotler?
Orasul se e3tinde si "a cuprinde in curand intrea(a populatie a planetei. Secolul 21 este secolul urbanizarii. 0n
2001 din E miliarde de locuitori ai planetei, 2.< miliarde traiesc la oras, iar in 2014 5.9 miliarde "or trai la
oras. ,eja din 200E sunt mai multi oameni care traiesc la oras decat la tara. 0n 'uropa E; 6 din populatie
traieste la oras. /iciodata in istorie rata nu a fost mai mare.
/umarul oraselor cu 10 milioane de locuitori sau mai mult creste? in 1940 erau 4, 19<0 )2<, 2002 )59, 2014
)49. Se ajun(e la ma(alopolisuri cu peste ;0 de milioane de locuitori # &"em deja in estul &mericii Moston,
/eS Tork si Uas$in(ton si in "est -os &n(eles, San !rancisco si San ,ie(o.
%rbanizare reprezinta un pericol si trebuie oprita. 9iscurile cu care "ine urbanizarea ar fi ? consum de
pamant, poluarea aerului, lipsa si calitatea proasta a apei, saracie, dependenta de autoritati, separare sociala,
"ulnerabilitate mare in fata dezastrelor naturale sau create de om.
0n final intele(em ca trendul acesta este impotri"a tuturor aspectelor care duc la o "iata mai buna. Sin(urul
beneficiu este usurinta de a controla populatia (lobala prinsa in me(a)orase, iar acest a"antaj le re"ine
stapanilor care inca odata fac din bine rau si din rau bine printr)o me(a)ma(ie.
1J | P a g e
2oncluzia? Orasul "iitorului este #ocul unde poti muri de foame in siguranta,.
1C | P a g e