e caz

iu d
d Domeniul feudal
Stu
Pământul – principala bogăție
În Europa medievală, pământul, împreună cu oamenii care îl munceau, reprezenta principala bogăție.
Conducătorul statului (monarhul, considerat seniorul suprem sau suzeran) acorda pământ oamenilor liberi,
de obicei nobililor (vasali), în schimbul îndeplinirii unor obligații. Pământul obținut astfel este cunoscut cu
numele de feudă sau domeniu feudal. Cu timpul, nobilii au putut să acorde și ei domenii feudale. Aceștia au
devenit seniori, ce dispuneau de vasali. Biserica, la rândul ei, deținea domenii feudale.
Organizarea domeniului feudal
2
1 Domeniul feudal era format din rezerva feudală și loturile de pământ
acordate țăranilor dependenți, care locuiau în satele de pe acesta. Rezerva
feudală era partea domeniului ale cărei recolte sau venituri aparțineau în
3 totalitate nobilului. Aici se aflau castelul acestuia, mori pentru măcinat,
teascul de vin, păduri, iazuri. Castelul era atât locuința nobilului, cât și
locul unde se puteau adăposti vasalii acestuia și țăranii de pe domeniu, în
cazul unui atac. La început, castelele au fost construite din lemn, dar apoi
4 au fost ridicate din piatră, fiind puternic B. Obligații ale țăranilor
fortificate (imaginea A). dependenți față de nobili
Țăranii datorau nobilului renta. Astfel, Economice Militare
A. Domeniul feudal ei aveau obligații în muncă, pe domeniul  achitarea dărilor  întreținerea
1. Castelul. 2. Rezerva feudală feudal, în produse (o parte din produsele (în produse fortificațiilor
3. Comunitate țărănească
gospodăriei era destinată nobilului) și în și în bani) cerute de pe
4. Loturile lucrate de țăranii dependenți
bani (tabelul B, imaginile C–E). Copiii țăranilor de nobil domeniu
dependenți moșteneau situația părinților.  
m unca pe
Aplic rezerva feudală

1 
Citește documentul, apoi alcătuiește o listă cu obligațiile pe care țăranii le aveau față de nobil.
Cei unsprezece țărani datorează trei zile de muncă pe domeniul feudal, la cosit și secerat; femeile trebuie să
toarcă fiecare câte o măsură de in. Orice țăran trebuie, timp de şase zile pe an, să-şi îndeplinească datoria de
cărăuşie, pentru a transporta vinul seniorului. În septembrie, un sfert dintre purceii din gospodăria țăranului
trebuie dăruiți stăpânului. (obligații ale țăranilor din Pas de Calais, Franța, document din secolul al XII-lea)

2 
Privește imaginile C–E. Descrie activitățile C. D. E.
desfășurate de personaje și precizează
trei aspecte care arată că imaginile redau
munca de pe un domeniu feudal.

Dicționar

senior – în Evul Mediu,

monarhul sau nobilul care
acorda domeniul feudal
unui alt nobil (vasal);
suzeran – seniorul suprem, De reținut!
conducător al tuturor
nobililor, monarhul; √ Domeniul feudal reprezenta, în Evul Mediu, pământul deținut, în
vasal – nobilul care primea anumite condiții, de un nobil. Aici se afla castelul nobilului.
domeniul feudal din √ Domeniul feudal era format din rezerva feudală și loturile țăranilor
partea altui nobil (senior). dependenți.

112 Unitatea VIII

 Stu
diu
Orașul medieval – spațiu al libertății de
caz
Întemeierea și organizarea orașelor medievale
Unele dintre orașele medievale europene dezvoltate din secolul
al XI‑lea erau vechi centre urbane antice, care au renăscut (precum
Roma, Paris, Londra, Alba Iulia), iar altele erau orașe noi, întemeiate
în locuri prielnice: pe anumite domenii feudale, în preajma unor
porturi, poduri, târguri. De regulă, orașele erau fortificate cu ziduri
puternice și turnuri de apărare, iar în centrul acestora se afla biserica
principală (catedrala) (imaginea A).
Locuitorii unui oraș medieval erau oameni liberi, meșteșugari
și negustori care formau împreună comuna orășenească. În fruntea
lor se afla un primar, ajutat de consilieri, aleși dintre orășenii înstăriți
(patricienii). Meșteșugarii formau organizații care le apărau drepturile,
numite bresle. Negustorii erau organizați în ghilde. Treptat, prin lup‑ A. Orașul Paris în secolul al XV-lea
(document medieval)
tă deschisă ori prin negocieri, orașele au obținut din partea nobililor
locali sau a monarhilor recunoașterea libertății și a drepturilor cuvenite.
Orașele italiene și orașele germane
În spațiile istorice italian și german,
orașele medievale s-au putut dezvolta fără
îngrădiri, devenind, practic, independente.
Astfel, ele și-au impus dominația asupra
unor teritorii întinse. Orașele italiene
Veneția, Genova, Pisa, controlau comerțul
dintre Europa și Asia desfășurat pe Marea
Mediterană și pe Marea Neagră. În nordul
Europei, orașele germane, asociate într‑o
alianță numită Liga Hanseatică (sau Hansa)
controlau comerțul pe Marea Baltică și pe C. Activitatea Hansei
B. Veneția (pictură de Canaletto) (document medieval)
Marea Nordului (imaginile B, C).
Aplic Portofoliu tematic. Orașe medievale europene 
Formați grupe de câte 4 elevi. Pornind de la documentul alăturat, alcătuiți Să fie cunoscut de
un portofoliu tematic cu titlul Orașe medievale europene. Acesta va conține toată lumea că eu, Conrad,
prezentarea întemeierii și a principalelor momente din istoria a patru orașe am întemeieat un oraș pe
europene: Bruxelles, Florența, Sibiu, București. Fiecare membru al grupei va domeniul meu, primind
căuta informațiile necesare pentru unul dintre orașele precizate, iar la final aici negustori și alți oameni
va fi alcătuit portofoliul grupei. Prezentați în clasă rezultatele activității. veniți de peste tot.
! Indiciu: (Puteți reveni la pagina 47, pentru a vă reaminti etapele alcătuirii Fiecăruia i-am acordat
 un loc să construiască. Lo­
unui portofoliu tematic!)
cuitorii își vor alege singuri
De reținut! conducă­torii.
(despre întemeierea
√ Orașele medievale s-au dezvoltat în locuri favorabile comerțului. orașului Freiburg,
√ Orășenii erau oameni liberi, care aveau propria organizare. document medieval,
√ Orașele italiene și germane au dominat comerțul pe Marea Mediterană, sec. al XII-lea)
Marea Baltică, Marea Nordului și Marea Neagră.

Europa medievală 113