Civilizaţia și cultura europeană –fundamente istorice Modulul I

Amintește-ţi!
Cunoºti aceste simboluri? Ce reprezintã fiecare dintre ele?

Steagul Uniunii Europene Moneda Euro 9 Mai – Ziua Europei Ludwig van Beethoven
compozitorul „Odei Bucuriei“,
imnul Uniunii Europene
Descoperă!
Civilizaþia europeanã are aproape 2000 de ani. Popoarele europene contemporane s-au
format la sfârºitul Antichitãþii. Timp de 1500 de ani, elementul de unitate al Europei a
fost creºtinismul. Valorile creºtine – credinþa în Dumnezeu, egalitatea oamenilor în faþa
lui Dumnezeu, dragostea faþã de aproapele tãu – erau recunoscute de toate popoarele
Europei, chiar dacã acestea erau catolice, ortodoxe sau protestante.
Diferenþele dintre catolici, ortodocºi ºi protestanþi au fost rezultatul modului în care
oamenii au conceput organizarea Bisericii. Altfel, cu toþii se aflau în aceeaºi relaþie
cu Dumnezeu.

I. 1. Aplicaþie
Numeºte trei diferenþe între cultul creºtin catolic ºi cel ortodox, pe care le-ai observat
singur.

2. Citeºte textele ºi descoperã 4 asemãnãri între organizarea mãnãstirilor ortodoxe ºi a celor

catolice.
Primele mãnãstiri ortodoxe au apãrut în Imperiul Bizantin încã din secolul al V-lea. Viaþa
într-o mãnãstire era reglementatã prin reguli foarte stricte: cãlugãrii desfãºurau o vastã
activitate intelectualã: erau pictori, copiau manuscrise vechi, compuneau imnuri
bisericeºti, scriau despre vieþile sfinþilor sau relatau evenimente istorice. În afara
mãnãstirii se ocupau cu opere de caritate sau de misionarism.
În anul 529, Benedict din Norcia a fondat mãnãstirea Montecasino (Italia). El a stabilit
principiile vieþii monahale prin celebrele reguli „benedictine”: pietatea, supunerea,
castitatea, sãrãcia, umilinþa, caritatea ºi o viaþã dusã în comunitate. Ordinul benedictin a
contribuit la conservarea culturii antice prin copierea manuscriselor în mãnãstiri.

La începutul Epocii Moderne, europenii au redescoperit cultura ºi civilizaþia anticã

greco-romanã. Ei au preluat valorile acestei culturi: acþiunea întemeiatã pe raþiune,
cunoaºterea ºtiinþificã, democraþia în politicã ºi frumosul în artã. Perioada numitã
Renaºtere a dat Europei o nouã imagine. Omul a devenit subiectul tuturor preocupãrilor
în literaturã, ºtiinþã, artã, educaþie sau politicã.
 William Shakespeare
Reprezentant al literaturii Renaºterii, autor al
celebrei expresii „A fi sau a nu fi?”, care
exprimã îndoiala, dar ºi încrederea în
raþiunea umanã.

Leonardo da Vinci
A fost scriitor, arhitect, pictor, sculptor, om
de ºtiinþã. Cele mai cunoscute opere ale
sale sunt Gioconda ºi Cina cea de tainã

La sfârºitul Epocii Moderne, valorile europene contemporane erau deja cristalizate:

democraþia ºi statul de drept, economia de piaþã, drepturile omului, valorile creºtine.
În zilele noastre, Europa tinde sã devinã o civilizaþie unitarã prin valorile sale materiale
ºi spirituale. Pe de altã parte, europenii protejeazã ºi respectã minoritãþile, tradiþiile,
obiceiurile ºi cultura localã, limbile, simbolurile ºi sãrbãtorile naþionale, drepturile
individuale ale oamenilor. De-a lungul istoriei, pe teritoriul Europei s-au stabilit popoare
a cãror religie este islamismul (turcii, bosniacii, albanezii). Toleranþa religioasã reciprocã
între creºtini ºi musulmani, precum ºi acceptarea valorilor democratice, sunt elementele
esenþiale ale construcþiei unitãþii europene.

II. 1.Aplicaþie
Aminteºte-þi din lecþia anterioarã care sunt zonele de civilizaþie din Europa. Din care
zonã de civilizaþie face parte România?
2. Crezi cã în viitor diferenþele dintre aceste zone se vor menþine? De ce?
3. Transcrie tabelul de mai jos pe caiet ºi completeazã elementele care aseamãnã ºi
diferenþiazã popoarele europene.
Elemente care aseamãnã Elemente care diferenþiazã
popoarele europene popoarele europene

De reţinut
• Civilizaþia europeanã are aproximativ 2000 de ani.
• Fundamentele istorice ale civilizaþiei europene sunt: valorile creºtine (credinþa în
Dumnezeu, egalitatea oamenilor în faþa lui Dumnezeu, dragostea faþã de aproapele tãu),
cultura greco-romanã (acþiunea întemeiatã pe raþiune, cunoaºterea ºtiinþificã, democraþia
în politicã ºi frumosul în artã), statul de drept, economia de piaþã, drepturile omului.
• Pe teritoriul Europei s-au stabilit de-a lungul timpului popoare care au alte tradiþii ºi
obiceiuri decât europenii ºi alte religii decât cea creºtinã.
• Bogãþia Europei constã în diversitatea popoarelor, a religiilor ºi a valorilor care sunt
respectate pe continent.
 Simboluri sociale - Modulul I
Amintește-ţi!
Priveºte aceste imagini. Recunoºti simbolurile, personalitãþile-simbol sau
construcþiile-simbol din aceste imagini? Numeºte-le!

Descoperă!
Oamenii sunt înconjuraþi peste tot de sim-
boluri: însemne ale unor instituþii, persona-
litãþi care simbolizeazã idei sau care sunt
valori în diverse domenii, construcþii care
sunt simboluri ale unor oraºe ºi multe alte-
le. Cunoaºterea simbolurilor ne ajutã sã ne
integrãm în mediul social, sã comunicãm ºi
sã înþelegem lumea în care trãim.
Spre exemplu, semnele de circulaþie sunt
semne-simbol identice în toatã lumea. Ima-
gineazã-þi ce s-ar întâmpla dacã ele ar fi dife-
rite de la o þarã la alta? Cât de greu ne este sã
circulãm în Anglia pe partea dreaptã!
Fiecare popor vorbeºte o limbã anume. Cum
comunicã oamenii între ei? Învãþând limba
celuilalt. Existã limbi care dominã în
comunicarea mondialã: în secolul al XIX-
lea, limba cea mai rãspânditã în Europa era
limba francezã. Azi, limba englezã este lim-
ba calculatoarelor, a comunicãrii politice, a
comunicãrii în sport etc.
În cadrul religiei islamice existã obiceiuri ºi
tradiþii care, creºtinilor spre exemplu, le
sunt necunoscute. De aceea, uneori, nu-i
înþelegem pe musulmani, nu înþelegem
deciziile sau acþiunile lor.
Toate exemplele de mai sus vorbesc despre
reguli, semne, obiceiuri care au fost create
de oameni, sunt diferite de la un grup uman
la altul ºi au o valoare simbolicã. Ele nu
aparþin lumii naturale, ci sunt rezultatul
creaþiei umane.
Între elementele cu valoare simbolicã pe
care le întâlnim ºi le folosim zilnic se aflã:
vestimentaþia ºi podoabele, gesturile, limba-
jul ºi scrierea, tradiþiile ºi obiceiurile (care
pot aparþine unor grupuri, pot fi regionale,
naþionale, religioase etc, ºi sunt marcate de
reguli simbolice, jocurile), semnele
specifice unor profesiuni, activitãþi sau
ocupaþii.

ªtiaþi cã?
• Existã douã tipuri de comportament uman care determinã organizarea simbolurilor:
comportamentul de reproducere ºi comportamentul de agresiune.
 • Comportamentul de reproducere înseamnã tendinþa indivizilor de a intra într-o relaþie cu
persoane de sex opus.
• Comportamentul de agresiune înseamnã tendinþa indivizilor de a obþine o poziþie
dominantã faþã de ceilalþi: o funcþie, bogãþie, un examen etc.

I. 1. Aplicaþie
Te-ai îmbrãcat vreodatã pentru a ieºi în evidenþã sau pentru a plãcea unei persoane de
sex opus? Care au fost elementele prin care ai încercat sã obþii aceste poziþii?

2. Ce podoabe cu valoare simbolicã poartã, de regulã, oamenii?

3. Numeºte gesturi prin care îþi poþi exprima public prietenia faþã de o persoanã.

4. Precizeazã trei profesii pe care le poþi identifica dupã costumul pe care îl poartã
practicanþii lor.

5. Ce semnificaþie au gesturile ºi semnele urmãtoare:

– un om îºi face cruce pe stradã;
– culoarea roºie a semaforului;
– fluierul arbitrului într-un joc;
– douã degete (arãtãtor ºi mijlociu) ridicate; celelalte strânse în pumn;
– degetul mare ridicat/degetul mare coborât;
– sirena poliþiei?
Completeazã aceastã listã cu alte trei semne, sunete sau gesturi simbolice pe care le
recunoºti în mediul în care trãieºti.

6. Cunoºti mâncãruri care au valoare simbolicã? Dã exemple!

7. Alcãtuieºte un portofoliu cu imagini ale unor personalitãþi sau monumente de arhitecturã

cu valoare simbolicã pentru lumea contemporanã. Argumenteazã fiecare alegere fãcutã!

8. Crezi cã þi-ar fi de folos cunoaºterea obiceiurilor ºi a tradiþiilor altor popoare? De ce?

9. Citeºte textele urmãtoare. Recunoaºte zona din care provin ºi fã un inventar al

simbolurilor prezentate.

„Riturile «marelui pelerinaj» sunt numeroa-
se ºi complicate. Bãrbaþii veneau îmbrãcaþi
în veºmânt alb fãrã cusãturã, compus din
douã bucãþi separate, înfãºurate pe corp; iar
femeile, complet în alb, pe cap cu o basma
fãrã vãl. Pelerinii fãceau înconjurul Kaabei
de ºapte ori, de fiecare datã sãrutau piatra
sfântã, beau din apa sãratã ºi amarã a fântâ-
nii din incinta moscheei, apoi se rugau la
alte douã locuri sfinte situate pe douã coli-
ne din apropiere.”
„Foarte complicat era costumul femeii:
kimonouri multiple, pânã la 20, îmbrãcate
unul peste altul; pantaloni lungi târându-se
pe jos, un cordon lat ajungând pânã sub sâni
ºi legat la spate, în diferite feluri – potrivit
vârstei ºi poziþiei sale sociale, – totul în cu-
lori acordate cu florile dominante ale
anotimpului respectiv.
În casã se intra fãrã încãlþãminte, numai
în ºosete de bumbac sau de mãtase.
Noaptea, atât femeile cât ºi bãrbaþii
dormeau îmbrãcaþi ca în timpul zilei,
scoþându-ºi doar pantalonii ºi veºmintele
mai groase.” (Ovidiu Drimba, Istoria culturii
ºi civilizaþiei)

De reţinut
• Oamenii trãiesc într-o lume de simboluri.
• Cunoaºterea simbolurilor ne ajutã sã înþelegem diversitatea oamenilor ºi a culturilor.
• Respectarea simbolurilor altor oameni înseamnã respectul pentru diversitate ºi pentru
ceilalþi oameni.
 Evaluare capitol II Modulul I
1. Alege din lista urmãtoare factorii naturali care influenþeazã evoluþia civilizaþiei umane:
– clima;
– descoperirile din domeniul medicinei;
– jocurile inventate de oameni;
– relieful.
Formuleazã câte douã argumente care sã motiveze alegerea fãcutã.

2. Numeºte douã oraºe europene a cãror dezvoltare a fost puternic influenþatã de mediul
geografic în care sunt situate.

3. Alcãtuieºte o descriere a localității în care trãieºti, care sã cuprindã: 2-3 străzi ale
aºezãrii, descrierea localitãþii, imagini, personalitãþi, descrierea unor monumente, a unor
activitãþi specifice, conflicte în care comunitatea a fost implicatã de-a lungul istoriei,
sãrbãtori ºi tradiþii, evenimente locale etc.

4. Descrie vestimentaþia, hrana ºi ocupaþiile oamenilor care trãiesc în urmãtoarele regiuni:

Deºertul Sahara, Africa Ecuatorialã, Europa Centralã, Antarctica.

5. Citeºte textele de mai jos ºi numeºte spaþiile de civilizaþie prezentate:

„Funcþionarul integru este o ciudãþenie a Occidentului modern; în Roma anticã toþi

subalternii sunt jefuiþi de ºeful lor, ca ºi în imperiul turc sau chinezesc, unde nu miºca
nimic fãrã bacºiº. În armata romanã ostaºii dãdeau un bacºiº tradiþional ofiþerilor pentru
scutire de serviciu, astfel încât un sfert din efective se ducea la plimbare sau se lãfãia
chiar la cazarmã.” (Philippe Ariés, Georges Duby, Istoria vieþii private)

„Congresul nu va elabora nici o lege care sã declare o anumitã religie ca oficialã sau sã
interzicã practicarea liberã a vreunei religii; sau care sã reducã libertatea cuvântului sau a
presei; sau dreptul poporului la întrunire paºnicã sau la a adresa guvernului petiþii
solicitând repararea nedreptãþilor” (Cele zece amendamente, în Texte fundamentale ale
democraþiei americane)

„General Ion Antonescu

Conducãtor al Statului ºi Preºedinte
al Consiliului de Miniºtri
Am decretat ºi decretãm:
Art. 1: Toate întreprinderile civile sau
comerciale, de orice naturã, aparþinând
persoanelor fizice sau juridice, cu sau fãrã
scop lucrativ, precum ºi asociaþiile ºi
fundaþiile de orice fel nu vor putea avea în
serviciul lor salariaþi evrei.
Art. 2: Toate instituþiile prevãzute la
articolul precedent sunt obligate sã
concedieze salariaþii evrei pânã la 31
decembrie 1941.” (Comisia Internaþionalã
pentru Studierea Holocaustului,
Documente)

6. Alcãtuieºte o listã cu toate informaþiile pe

care þi le oferã harta alãturatã.