Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi

Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice

Specializarea Asistenta sociala

AN II,gr 2

Studentii: Nemtanu Bianca-Paula

Roman Luisa-Ionela

Tarita Irina
 DISCRIMINAREA EVREILOR DIN ROMANIA

I Partea teoretica

1.Importanta temei

Tema aleasa de noi intitulata ‘’Discriminarea evreilor din Romania’’ reprezinta una dintre
problemele majore si de actualitate ale comunitatii din care facem parte. Ea reprezinta un
subiect ampluu, care cuprinde diverse nuante, variatii si directii, astfel, noi am decis sa ne
concentram pe aceasta idee pentru a afla diversele opinii din partea persoanelor dispuse sa
participe la campania initiata de noi. Avand in vedere ca, persoanele de etnie evreiasca au fost
defavorizate profund in istorie , noi ne-am propus sa stabilim gradul de acceptare si toleranta
din partea romanilor. Cu ajutorul acestei teme noi putem descoperi atitudinea romanilor cu
privire la asimilarea persoanelor straine, dar si efectele pe care le are asupra acestora.De
asemenea, putem descoperi strategii de antidiscriminare formulate de catre persoanele
participante la chestionar. Tema ne ajuta sa clarificam anumite idei si conceptii care determina
amplificarea atitudinile antisemite.

2.Definitii

Discriminarea este diferența de tratament a două sau mai multe persoane aflate în situații identice
sau comparabile sau dimpotrivă tratarea identică a unor persoane aflate în situații diferite atât
timp cât un asemenea tratament nu are nici o justificare obiectivă.

Antisemitismul este o atitudine (politică, socială, religioasă, etc.) ostilă față de evrei pentru
simplul fapt că sunt evrei.

Termenul („Antisemitismus”) a fost lansat în 1879 de jurnalistul german Wilhelm Marr (1819-

1904) într-o broșură propagandistă antisemită].

Antisemitismul poate lua diverse forme: învățături religioase care proclamă inferioritatea

evreilor, de exemplu cartea lui Martin Luther „Evreii și minciunile lor”, carte în care Luther
scria că evreii sunt otrăvitori de fântâni și ucigași de copii furați sau alt exemplu, predicile
(Omiliile) lui Ioan Gură de Aur (Hrisostom), în care acesta instiga și cita pe cei care instigau la
ură religioasă contra evreilor

Antisemitismul poate include opinii stereotipe și prejudecăți, sau forme politice care pot merge
de la încercarea de a discrimina, izola și oprima, până la violența fizică contra evreilor.

Antisemitismul este în esență o formă de intoleranță etnico-religioasă, ca

și xenofobia sau rasismul. În Israel, au fost arestați tineri antisemiți și neonaziști, rude de evrei.
Există și un “antisemitism evreiesc” care se referă la faptul că unii evrei au adoptat
stereotipurilor antisemite dominante sau care persistă în societățile non-iudaice în căre aceștia
trăiesc
„Antisemitismul reprezintă o anume percepție referitoare la evrei, care poate fi exprimată ca
fiind ură împotriva evreilor. Manifestările verbale și fizice de antisemitism sînt îndreptate
împotriva evreilor și ne-evreilor și/sau proprietăților acestora, împotriva instituțiilor
comunităților evreiești și locațiilor lor religioase.”

 Instigarea la sau justificarea uciderii sau prigonirii evreilor, în numele undei ideologii
radicale sau al unei viziuni sau religii extremiste.
 
 Aducerea unor acuzații dezumanizante, ce demonizează evreii, în mod stereotip, și le
atribuie puteri deosebite, atunci când acționează în mod colectiv- precum, în special dar
nu exclusiv, mitul referitor la o conspirație mondială a evreilor sau al evreilor ce
controlează media, economia, guvernul sau alte instituții importante ale societății.
 
 Acuzarea comunității de evrei de a fi responsabili pentru fapte reale sau imaginare
comise de un singur evreu sau de un grup de evrei sau pentru fapte comise de ne-evrei.
 
 Negarea evenimentului, sferei sau mecanismelor (ex. camere de cazare) sau a intenției
genocidului comis împotriva evreilor în Germania, în timpul regimului național-socialist,
dar și a susținătorilor și complicilor acestui regim, în timpul celui de-al doilea Război
Mondial (Holocaustul).
 
 Acuzarea evreilor, în mod colectiv, sau Israelul ca stat, de a fi inventat sau exagerat
Holocaustul.
 
 Acuzarea cetățenilor de origine evreiască că sunt mai loiali Israelului sau așa-ziselor
priorități mondiale ale evreilor, decât intereselor propriilor lor națiuni.
 
 Negarea dreptului la autodeterminare al evreilor, de exemplu, prin susținerea faptului că
existența Statului Israel este o construcție rasistă.
 
 Aplicarea de duble standarde, prin impunerea asupra comunității evreiești, a unei
atitudini ce nu este așteptată sau solicitată din partea oricărei alte națiuni democratice.
 
 Utilizarea de simboluri sau imagini asociate cu antisemitismul clasic  pentru a caracteriza
statul Israel sau cetățenii acestuia (de exemplu, acuzații că evreii l-ar fi ucis pe Isus sau
acuzarea acestora de comiterea de ucideri rituale).
 
 Compararea politicii contemporane a Israelului cu cea a naziștilor.
 
 Impunerea unei responsabilități colective a evreilor pentru acțiunile statului Israel.

3.Istoricul formei de discriminare in Romania

Rădăcinile antisemitismului românesc se împletesc cu originile statului român modern şi

cu apariţia bogatei tradiţii culturale naţionale care a însoţit unirea principatelor,
independenţa şi crearea României Mari. Antisemitismul care s-a manifestat în România
între cele două războaie mondiale a crescut direct din seminţele sădite în evenimentele
majore ale dezvoltării ţării începută la jumătatea secolului al XIX-lea. Din motive care
puteau diferi de la o persoană la alta sau de la un grup la altul, în viaţa politică, culturală
şi spirituală a societăţii româneşti au existat, în forme variate şi cu diverse intensităţi,
puternice curente antisemite. Acestea au fost prezente în cea mai mare parte a secolului
care a precedat ascensiunea la puterea a Partidului Naţional Creştin în 1937, instalarea
dictaturii regale în 1938 şi a statului naţional-legionar condus de Ion Antonescu în 1940 -
cu alte cuvinte, a secolului care a culminat cu Holocaustul.

Acţiunile antisemite ale acestor guverne succesive s-au inspirat din temele antisemite
care pătrunseseră în lexiconul românesc de idei cu mult înainte de anii 1930 şi de
creşterea influenţei şi a puterii naziste în Germania. În timp ce fiecare dintre aceste trei
guverne a amestecat în mod oarecum diferit elementele esenţiale ale unor concepte
antisemite răspândite – accentuând mai mult sau mai puţin anumite teme, poate adăugând
unor concepte locale noţiuni adaptate din exprimarea antisemită ne-românească şi
propunând uneori mai multă, alteori mai puţină violenţă pentru îndeplinirea scopurilor lor
- toate aceste guverne au reprezentat o continuitate esenţială cu ideile antisemite
româneşti care îşi aveau originea în perioada de dinaintea primului război mondial. Este
adevărat că politicienii cu vederi antisemite radicale au căpătat o mai mare legitimare în
ochii publicului după venirea la putere a lui Hitler în Germania. Dar ceea ce a fost nou
sub Partidul Naţional Creştin, în timpul dictaturii regale şi mai ales când puterea a fost
luată de Garda de Fier şi de Antonescu, nu a fost natura antisemitismului pe care ei l-au
adoptat, ci faptul că antisemitismul a trecut din registrul expresiilor verbale şi al
izbucnirilor ocazionale de violenţă, în cel al politicii guvernamentale şi al acţiunii de stat

Politicile antisemite ale guvernului Partidului Naţional-Creştin, ale dictaturii regale şi ale
statului naţional-legionar au pregătit terenul pentru evenimentele mult mai grave care
aveau să se întâmple în timpul războiului sub regimul Ion Antonescu. Acesta din urmă a
dorit să elimine evreii din România prin românizare (deposedarea evreilor de bunurile şi
de mijloacele lor de existenţă), deportare şi, în fine, prin ucidere. Această schimbare a
fost sprijinită – sau cel puţin acceptată – de majoritatea elitei politice, culturale şi
religioase. Şi nici acest lucru nu e de mirare. Chiar şi această modificare a politicii s-a
făcut în cadrul unei continuităţi fundamentale cu ideile care fuseseră parte integrantă din
discursul politic, intelectual şi spiritual al luptei din secolul XIX pentru crearea unui stat
românesc independent, pe care Antonescu şi acoliţii săi doreau să-l restabilească.

Comunitatea evreiască în timpul României Mari Comunitatea evreiască din timpul

României Mari era diversă şi numeroasă, cu rădăcini în istoriile şi civilizaţiile Regatului,
Austriei habsburgice, Ungariei de dinaintea primului război mondial şi ale Imperiului
ţarist. Conform recensământului naţional din 1930, în România existau 756.930 de evrei,
adică un procent de 4,2 din populaţia totală, cifră care fără îndoială a crescut în deceniul
care a urmat. Evreii constituiau 13,6 la sută dintr-o populaţie urbană de aproximativ
3.632.000 de locuitori, şi doar 1,6 la sută din populaţia rurală ce număra 14.421.000 de
locuitori. Peste două treimi din evreii români locuiau în oraşe şi mai puţin de o treime în
localităţi rurale.

Chiar dacă împărtăşea multe interese şi preocupări comune în noul stat, populaţia
evreiască era compusă din câteva comunităţi distincte, diferenţiate prin istoria politică a
regiunii în care trăiau, prin gradul de asimilare în limba şi cultura română, gradul de
vizibilitate al apartenenţei lor la tradiţia evreiască şi practica religioasă, şi prin alţi factori.
Din păcate, efectiv fiecare segment al populaţiei evreieşti din România era privit ca
duşman de către elitele româneşti care s-au succedat în perioada 1918 -’20, când toţi
românii au fost aduşi sub autoritatea unui stat unitar pentru prima dată în era modernă.
Evreii din Regat, asimilaţi mai mult în Valahia şi mai puţin în Moldova, erau percepuţi
nefavorabil pentru toate motivele – politice, economice, culturale şi religioase care au
susţinut creşterea antisemitismului românesc în deceniile care au precedat războiul cel
mare, dar şi pentru că ajutorul străin în lupta lor pentru obţinerea cetăţeniei a dus la
răspândirea sentimentului că evreii, cu ajutorul puterilor din afara ţării, ar căuta să
limiteze suveranitatea statului român.

Evreii din Transilvania şi din Crişana-Maramureş, a căror majoritatea vorbea atât limba
maghiară cât şi idiş, erau văzuţi ca „străini” nu doar fiindcă nu erau creştini dar şi pentru
că identitatea culturală şi lealitatea lor politică faţă de AustroUngaria de după 1867 erau
îndreptate în mod evident spre majoritatea maghiară din Ungaria. Reprezentând 5% din
populaţia Ungariei, evreii au fost socotiţi ca “unguri” la recensământul de identitate
culturală de dinainte de război, permiţând astfel ungurilor să se declare majoritari în acest
stat.
 Evreii erau percepuţi de către români ca fiind de acord, sau potenţial de acord, cu
pretenţiile revizioniste maghiare. Cei din Bucovina, îndreptaţi spre cultura germanilor din
monarhia habsburgică sau vorbind idiş, erau de asemenea stigmatizaţi de către români ca
“străini” care trăiseră bine într-o regiune a Modovei istorice ruptă de habsburgi în 1775 şi
înapoiată României abia în 1918. În sfârşit, evreii din Basarabia – numeroşi, vorbitori în
principal de idiş şi rusă, prezenţi mai ales în localităţi rurale decât în alte regiuni ale ţării -
au servit ca model pentru stereotipul evreului străin, împotriva căruia antisemiţii din
Regat se agitaseră timp de decenii. În această atmosferă nu surprinde faptul că
antisemitismul era monedă comună în noul stat român lărgit, creat imediat după primul
război mondial. Acest antisemitism se manifesta în trei forme – politic,
cultural/intelectual şi popular.

4.Imaginea actuala a evreilor in societatea romaneasca

Poporul evreu in momentul actual este tolerat si bine apreciat de catre autoritatile si institutiile
legislative romanesti. Prin urmare s-a introdus o lege: Legea nr. 174/2019 privind înființarea
Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.
Din aceasta lege reiese promovarea istoriei, culturii si traditiilor comunitatilor evreiesti din
Romania si cunoasterea in plan intern si international a contributiei acestei minoritati nationale la
evolutia si modernizarea societatii romanesti de-a lungul timpului, protejarea memoriei
victimelor Holocaustului, promovarea combaterii antisemitismului.
-sunt apreciate colectiile de piese si de documente constituite de Institutul National pentru
Studierea Holocaustului din Romania ‘’Elie Wiesel’’ in colaborare cu Federatia Comunitatilor
Evreiesti din Romania-Cultul Mozaic si/sau alte institutii publice sau private, din tara si din
strainatate, precum si din piese provenind din transferuri, donatii si achizitii.
-au fost elaborate diverse proiecte educationale, de cercetare, stagii de pregatire si instruire in
domeniul specific
-au fost efectuate studii si cercetari in tara si in strainatate pentru a aprofunda cunoasterea istoriei
evreilor si a Holocaustului in Romania
-sunt organizate activitati de cercetare stiintifica, conferinte, expozitii, schimburi de experients,
seminare cu caracter informativ-educativ, colaborare , participare internationala
-sunt publicate studii, carti, articole , corespondente, memorii fotografice, colectii de documente,
albume fotografice privind istoria evreilor si a Holocaustului din Romania
-este protejat si conservat patrimoniul evreilor
5. Strategii de antidiscriminare
-introducerea de legi cu privire la promovarea culturii si istoriei evreiesti
-promovarea egalitatii si echitatii tuturor persoanelor indiferent de etnie sau rasa prin intermediul
unor sesiuni de informare, campanii, discutii
-publicarea de carti, articole care sa precizeze efectele negative ale acestui tip de discriminare
-considerarea religiei evreilor ca fiind importanta asemenea celei romanesti
-ascultarea opiniilor si ideilor exprimate din partea acestui popor
-implicarea lor in diverse activitati si studii privitoare la cresterea stimei de sine si a imaginii
-oferirea de facilitati si beneficii pentru a nu se mai simti stigmatizati
-sprijin emotional pentru a trece peste diversele etichetari si categorizari
-pedepsirea celor care dezavantajeaza sau defavorizeaza un evreu in conditii stabilite de lege
-implementarea unor masuri de protectie din partea statului fata de aceasta categorie
-consilierea celor care s-au confruntat cu situatii de bullying
-educatorii,invatatorii, profesorii au responsabilitatea de a determina o atitudine pozitiva in
randul elevilor fata de aceasta etnie si de a dezaproba orice comportament inadecvat sau
necorespunzator
-statul trebuie sa determine o constientizare in randul populatiei pe tema diversitatii etnice,
religioase prin diverse communicate transmise prin intermediul mass-mediei.

II Partea practica
1.Ipoteze
Exista diferente semnificative in privinta opiniilor asupra evreilor in functie de varsta si de
categorie sociala.
2.Evreii sunt un popor apreciat de catre romani.
3. Cei cu o rata ridicata a educatiei dezvolta o relatie de apropiere cu poporul evreu.
4. Poporul roman a imprumutat obiceiuri si traditii din evreism.
5. Cei care au calatorit in Israel sunt empatici cu evreii.
6. Cunoasterea istoriei poporului evreu determina o mai buna acceptare din partea poporului
roman
7. Romanii sunt mai toleranti cu privire la asimilarea strainilor.
8.Poporul roman ii considera pe evrei ca fiind un popor religios bine organizat si structurat
9.Majoritatea persoanelor chestionate au o atitudine nefavorabila fata de Holocaust
2.Obiective
a. Cresterea gradului de toleranta fata de populatia evreiasca.
b.Reducerea atitudinilor defavorizante cu privire la etnicii evrei.
c. Cresterea gradului de informare avand in vedere problemele poporului evreu.

3.Grup-tinta: Evreii din municipiul Iasi

4.Chestionar

Bună ziua, suntem trei studente in anul II la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice,
specializarea Asistență socială din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, numele
noastre sunt : Nemtanu Bianca-Paula, Tarita Irina si Roman Luisa-Ionela

In cele ce urmeaza veti gasi o serie de intrebari concepute in scop academic pentru elaborarea
unui proiect pe tema ''Discriminarea evreilor din Romania''. Astfel, va solicit ajutorul pentru
completarea acestui chestionar, de aproximativ 10 minute.

Nu exista raspunsuri corecte sau gresite, de aceea va rog sa oferiti raspunsuri cat mai sincere.
Datele dumneavoastra vor ramane confidentiale si se vor folosi doar in scopul cercetarii.

De asemenea, implicarea este voluntara si puteti oricand sa va retrageti din completarea

chestionarului fara a exista consecinte. Va rog sa va exprimati acordul cu privire la participarea
la acest chestionar.

Multumesc anticipat pentru ajutorul acordat!

1.Care este varsta dumneavoastra?

2.Care este sexul dumneavoastra?

a.Feminin b.Masculin

3.In ce mediu locuiti?

a.Rural b. Urban

4.Care este nivelul dumneavoastra de studii?

a.nu am facut scoala

b.1-4 clase
c.5-8 clase

d.8-12 clase

e.12 clase

f.12 clase si studii de licenta/masterat

5.Cum ii percepeti pe etnicii evrei?

6.Considerati ca poporul evreu este unul religios si orientat pe traditii si obiceiuri?

7.Cunoasteti istoria poporului evreu?

a. Da b.Nu

8.Aveti informatii despre Holocaust?

a.Da b.Nu

9.Puteti preciza strategii de antidiscriminare cu privire la poporul evreu?

10.Ati fost pusi in situatia de a defavoriza evreii ?

a.Da b.Nu

11.Ati calatorit in Israel?

a,Da b.Nu

12.Aveti cunostinta de obiceiurile si traditiile evreiesti?

a.Da

b.Nu

13. Considerati ca evreii au fost neindreptatiti si pedepsiti aspru in istorie?

a.Da b.Nu

14.Apreciati ca evreii sunt cele mai defavorizate persoane fata de restul etnicilor existenti in
Romania.

15.Ati dori sa participati la o sesiune de informare?

a.Da b.Nu

5.Evaluarea campaniei
Datorita situatiei impuse de COVID-19 noi am ales sa realizam un chestionar prin intermediul
retelelor online de comunicare-GOOGLE FORMULARE. Link-ul a fost distribuit in cadrul mai
multor grupuri pentru a obtine respondenti dornici de a ne ajuta in mod voluntar.

Am reusit sa adunam un numar de 15 respondenti.

Majoritatea respondentilor avea varsta de 20 de ani-5 persoane

19 ani-2 persoane

21-2 persoane

22 ani-3 persoane

23 ani-2 persoane

25 ani-1 persoana

Genul preponderent este cel feminin-11 persoane

4 persoane-gen masculin

Respondentii sunt in majoritate originari din mediul rural-6 persoane

4-din mediul urban

Participantii la chestionar se include in majoritatea lor in categoria 12 clase si studii universitare-

12 si 3 au doar 12 clase

Persoanele in majoritatea lor ii percep pe evrei drept oameni normali, linistiti, defavorizati,egali,
ambitiosi, perseverenti-avand calitati pozitive si cu un grad de educatie ridicat, dar totusi exista 2
raspunsuri care afirma ca nu au avut legatura cu ei si nu si-au facut o parere concreta.

Acestia considera ca evreii sunt un popor religios.

Majoritatea respondentilor-11 persoane cunosc istoria evreilor

doar 4 persoane nu au cunostinta despre trecutul lor.

13 persoane-aproape in totalitate cunosc fenomenul Holocaust si doar 2 nu cunosc acest

eveniment tragic.

Strategiile de antidiscriminare cuprind in mod proeminent:

-campanii publicitare

-informare din partea scolii

-oferire de pliante

-redactare de articole de revista

-formare de cluburi

-acceptare din partea oamenilor,respect.includere in societate, respect, toleranta,egalitate,

bunatate, empatie, iubire

-negarea Holocaustului

3 persoane totusi nu pot afirma anumite strategii, deoarece considera ca acestea nu pot ajuta
etnicii evrei, deoarece nu ar putea schimba anumite idei si stereotipuri.

Niciun respondent nu a fost pus in situatia de a defavoriza evreii.

Nicio persoana nu a calatorit in Israel.

Multi participanti-in numar de 8 nu cunosc traditiile etnicilor evrei.

-7 persoane le cunosc.

Majoritatea respondentilor recunosc ca evreii au fost aspru pedepsiti in istorie

-14 persoane

-o singura persoana afirma ca nu.

Un numar mare de persoane sustin ca evreii nu sunt cei mai defavorizati in comparatie cu alte
etnii.

-14 persoane

-doar o persoana considera ca evreii sunt cei mai stigmati in tara noastra

Majoritatea persoanelor nu ar dori sa participe la o sesiune de informare

-9 persoane

-6 ar dori sa fie informate.

In urma evaluarii rezultatelor au fost confirmate urmatoarele ipoteze:

2.Evreii sunt un popor apreciat de catre romani.

3.Cei cu o rata ridicata a educatiei dezvolta o relatie de apropiere cu poporul evreu

6.Cunoasterea istoriei poporului evreu determina o mai buna acceptare din partea poporului
roman
7.Romanii sunt mai toleranti cu privire la asimilarea strainilor

8.Poporul roman ii considera pe evrei ca fiind un popor religios si bine organizat si structurat.

9.Majoritatea persoanelor chestionate au o atitudine nefavorbaila fata de Holocaust.