1.

Romanitatea romnilor n viziunea istoricilor Este cert faptul c romnii sunt de origine romanic iar limba noastr este de origine latin; romanitatea romnilor a devenit clar dupa ce romanii i-au cucerit pe daci i i-au supus procesului de romanizare. La nceputul Evului Mediu, izvoarele istorice bizantine i pomenesc pe romni (vlahi) la nordul Dunrii; de exemplu mpratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul, pomenete pe romni ca urmai ai romanilor. n secolele XII-XV cronicarii maghiari pomenesc pe romni i originea lor romanic, aa cum a fcut-o de exemplu Anonymus n lucrarea Faptele ungurilor ( el a pomenit pe voievozii transilvneni : Glad, Gelu i Menumorut ). n secolele XV-XVI despre originea romanic a romnilor au scris cltorii italieni prin rile romne, aa cum a fost Antonio Bonfini. n secolele XVI-XVII au scris despre originea latin a romnilor cronicarii romni, dac ne gndim la Grigore Ureche i Miron Costin n Moldova sau Constantin Cantacuzino n ara Romneasc. La nceputul secolului al XVIII-lea primele informaii critice de natur istoric, cu argumente solide privitoare la romanitatea romnilor ne sunt oferite de savantul domnitor Dimitrie Cantemir, amintind de exemplu lucrarea Descrierea Moldovei . n secolul al XVIII-lea, n Transilvania, s-a manifestat fenomenul cultural coala Ardelean; reprezentanii ei ( Gheorghe incai, Petru Maior, etc. ) au susinut n lucrrile lor originea latin a romnilor, chiar dac uneori au exagerat. n aceeai perioad austriacul Franz Sulzer a dat natere teoriei imigraioniste conform creia poporul romn s-a format la sudul Dunrii i ar fi emigrat la nord, ns dup venirea maghiarilor n Transilvania; din dorina de a stpni n continuare Transilvania, el a politizat astfel problema romanitaii noastre. n secolul XIX-lea aceast teorie a fost i mai bine argumentat de savantul austriac Robert Roesler. Aceast atitudine a generat reacia istoricilor romni de la sfritul secolului al XIX-lea n frunte cu A.D.Xenopol care a venit cu argumente solide n favoarea formrii noastre ca popor la nordul Dunrii i a originii noastre romanice.Alturi de el au acionat i ali istorici cum au fost Nicolae Iorga sau Vasile Prvan. n perioada interbelic au acionat n sprijinul ideii romanitii romnilor, istorici precum Nicolae Iorga, Constantin Giurescu sau Gheorghe Brtianu. i n a doua jumtate a secolului al XX-lea coala istoric romneasc a argumentat solid romanitatea romnilor i originea latin a limbii romne.

2.SECOLUL AL XX-LEA INTRE DEMOCRATIE SI TOTALITARISM. IDEOLOGII SI PRACTICI POLITICE IN ROMANIA SI IN EUROPA

Democratie = regim politic in care poporul detine puterea prin reprezentantii alesi in Parlament. Votul = universal, egal, direct, secret, liber exprimat. Totalitarism = forma de organizare si functionare a societatii in care statul controleaza toate aspectele vietii sociale si individuale, iar majoritatea populatiei este lipsita de drepturi politice si sociale. Trasaturile comune statelor totalitare: 1. Controlul statului asupra tuturor aspectelor vietii (ec, soc, cult). Individul era mai putin valoros decat statul si nu beneficia de drepturi pe temen lung, ci doar de recompense temporare pt. loialitate si servicii aduse statului. (Mussolini: Nu exista nimic in afara statului, nimic impotriva acestuia) 2. Ideea de lider si de partid unic s-a putut impune si datorita unei propagande foarte bine coordonate, inclusiv cu ajutorul politiei. (Hitler, Mussolini, Stalin, Mao Ze- Dong, Nicolae Ceausescu) 3. Caracterul de miscare de masa: totalitarismul nu se baza doar pe o elita, ci pe mase de oameni indoctrinate politic. 4. Dinamismul statului totalitar: societatea era permanent mobilizata pt. a atinge, cu orice sacrificiu, un scop final. Dupa ce acest scop era atins, aparea, la comanda liderului un alt scop, menit sa-l inlocuiasca pe cel vechi. 5. Eliminarea oricarei opozitii folosind teroarea.

6. Instrumente de represiune, e manipulare si de control a societatii : politia politica (Ceka, KGB ; Gestapo, Securitatea) ; propaganda de stat, organizatii oficiale de masa pt indoctrinarea politica a copiilor, femeilor, muncitorilor, intelectualilor Miscari politice fasciste: 1919 Germania, Italia 1923 Ungaria, Bulgaria

Partide fasciste: Partidul National Socialist : Germania

Partidul Apararii Rasei: Ungaria Legiunea Arhanghelului Mihail: Romania

Confruntarea dintre democratie si totalitarism a fost o trasatura principala a sec XX. Atat regimurile fasciste, cat si cele comuniste au fost adversarele declarate ale democratiei si pluralismului, ale drepturilor si libertatilor politice individuale. I. FASCISMUL = regim politic si social de extrema dreapta aparut in 1922 in Italia, in 1933 in Germania, Conducator: Benito Mussolini Obiective si ideologie: reprimarea opozantilor, superioritatea rasei antisemitismul, necesitatea refacerii prestigiului italienilor prin refacerea IR. II. NAZISMUL (NATIONAL- SOCIALISMUL): Ideologia: id. de rasa superioara : poporul (volk) german este superior celorlalte si trebuie conservat antisemitismul; ideea de spatiul vital: germanii locuiesc intrun spatiu insuficient nevoilor sale. Prin urmare, este necesar ca acesta sa beneficieze de un spatiu corespunzator necesitatilor sale justificarea agresiunilor impotriva vecinilor (Ceh, Pol) Baza sociala: Mesajul nazist a fost receptat foarte bine de clasa de mijloc si de tineretul german. Dificultatile cu care s-au confruntat germanii in timpul crizei, au favorizat cresterea popularitatii national-socialistilor. Atitudinea anticomunista a fascistilor si nazistilor a facut ca acestia sa se afle pe aceeasi lungime de unda cu Anglia, Franta si SUA. La randul lor, aparatorii sistemului versaillez au adoptat o politica de conciliere fata de statele revizioniste (Germania, Italia, Bulgaria, Ungaria). In consecinta, noile democratii (Polonia, Cehoslovacia, Romania) au fost sacrificate in numele pacii. Absenta SUA din jocul diplomatic interbelic a contribuit la dezvoltarea regimurilor totalitare. In acelasi timp, statele europene au facut eforturi constante de limitare a influentei regimurilor totalitare: tratate si aliante intenationale care aveau ca scop izolarea militara si diplomatica a unor state revizioniste: Mica Intelegere, Antanta Balcanica, Pactul Briand- Kellogg Liga Natiunilor (Societatea Natiunilor): organism international infiintat in 1919, cu scopul de a asigura respectarea tratatelor si mentinerea pacii III. COMUNISMUL: !!!

 Comunismul a fost regimul politic si social instaurat in Rusia in 1917, caracterizat prin conducerea societatii de catre un partid unic, proprietate colectiva, planificarea economiei si fuziunea partidului unic cu statul. Doctrina (ideologia): - abolirea proprietatii private si instituirea proprietatii comune. - Burghezii exploateaza clasa muncitorilor, care devin sclavi salariati Comunistii isi propuneau sa inlocuiasca dictatura burgheziei cu dictatura proletaratului, singura democratica, pentru ca servea adevaratele interese ale oamenilor muncii. - Prin exportul de revolutie (termen promovat de L Trotki), comunismul trebuia extins in toate statele lumii. Trasaturile regimurilor comuniste.

1. Regimuri totalitare cu o ideologie unica, dominanta si utopica. Bazele ac. ideologii au fost puse de Karl Marx si F. Engels, iar Lenin si Stalin le-au completat. 2. Au un partid unic ce se foloseste de un aparat de propoganda si de unul de represiune pt. eliminarea opozitiei. Partidele comuniste au jucat in tarile lor rolul de instrumente de subversiune politica si de spionaj al URSS. Aceste formatiuni politicve formau in perioada interbelica o organizatie bine integrata, Internationala Comunista, coordonata de Moscova. Intre 1944 si 1948 regimul comunist s-a impus cu sprijinul direct sau indirect al URSS si prin diverse metode (lovituri de forta, fraudarea alegerilor,) in Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Romania, Ungaria, Estul Germaniei, Iugoslvia, Albania, China, Coreea de Nord, Vietnam, Cuba. 3. 4. Desfiintarea proprietatii private, care se transforma in proprietate de stat (colhozurile). Practicarea unei economii dirijate, planificata se stat.

Atitudinea statelor democratice (Franta, Anglia, SUA) fata de regimul comunist instaurat la Moscova in 1917: interventie directa: militari implicati in razboiul civil din Rusia Cauzele interventiei: - diferente ideologice; - incercarea de export de revolutie a bolsevicilor (interventii in alte state); - resentimente fata de iesirea Rusie din razboi in 1917

interventie indirecta: sustinerea opozantilor regimului comunist Statele democratice si politica de stavilire a comunismului:

Desi nu au reusit sa impiedice instaurarea de catre sovietici a comunismului in Europa de Est, SUA au initiat in 1947, politica de stavilire (containment) a expansiunii comunismului. Conceptul ii apartine lui George Kennan si a fost initiat de Harry Truman, presed SUA. Efectele acestei politici: Planul Marshall de ajutorare economica a tarilor europene ruinate de razboi. URSS a interzis tarilor ocupate de Armata Rosie sa accepte ajutorul american 1949, semnarea Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), menit sa riposteze oricirui atac al URSS asupra Europei de Vest Razboaiele din Coreea (1950- 1953) si Vietnam (1961-1975) Divizarea Europei:

La sf celui de-al doilea razboi mondial, neintelegerile deintre Aliati (Roosevelt si Churchill) si insistentele lui Stalin au facut ca fostele state - satelit ale Germaniei sa negocieze pacea cu URSS. Armata Rosie ajunge la Berlin si domina statele prietene si democratice de la granita vestica. Europa a fost divizata politic, economic si cultural prin Cortina de Fier (termenul ii apartine lui Churchill). Simbolul acestei divizari a fost Zidul Berlinului, ridicat la comanda Moscovei, in 1961. Erodarea sistemului comunist s-a petrecut treptat, prin: miscari antisovietice: 1953 RDG; Polonia 1956, Ungaria 1956 rezistenta armata: Romania

miscare de reformare a sistemului comunist: Cehoslovacia, Primavara de la Praga, inabusita de trupele rusetti, poloneze, germane, ungare, bulgare. Falimentul sistemului comunist:

- Contrastul dintre lumea occidentala si cea comunista a favorizat aparitia unor miscari de disidenta in Polonia si Cehoslovacia. Militanti pentru drepturile omului, precum Adam Michnik, B Geremek sau Valav Havel au fost persecutati de comunisti, devenind simboluri internationale ale rezistentei anticomuniste. - Esecul militar al URSS in Afghanistan (mujahedinii sprijiniti de SUA i-au invins pe rusi) - Revolta polonezilor si aparitia in 1980 a primului sindicat liber din lumera comunista, Solidaritatea, condus de Lech Walesa - Reformele intreprinse de Mihails Gorbaciov (prestroika= restrucurarea regimului comunist din URSS) in 1989

 comunisti

Polonia si Ungaria: proces de negociere intre opozitie si comunisti Cehoslovacia si Germania de Est: manifestatii de strada care au dus la inlaturarea liderilor

Romania: inlaturarea regimului Ceausescu prin varsare de sange

Incapabila sa se mai opuna revendicarilor democratice si nationale ale popoarelor pe care le inclusese cu forta intre granitele sale, URSS, devenita o fictiune politica, s-a dizolvat oficial in decembrie 1991

3. Constitutiile Romaniei Constituia este legea fundamental a unui stat, n care sunt prevzute principiile de baz ale conducerii statului, atribuiile instituiilor fundamentale ale statului i drepturile, libertile i obligaiile cetenilor. Primele constituii romneti au fost Regulamentele Organice (n ara Romneasc n 1831 i n Moldova n 1832). Ele au fost nlocuite n 1858 de Convenia de la Paris, care a fost urmat, n 1864, de Statutul Dezvolttor al Conveniei de la Paris, constituia autoritar a domnitorului Al. I. Cuza. Prima constituie modern a Romniei a fost constituia liberal din 1866. n 1923 a fost adoptat prima constituie democratic. n 1948, instaurarea regimului comunist n mod oficial s-a fcut prin adoptarea unei constituii prin care Romnia devenea republic i care a deschis calea ctre un regim totalitar. Romnia a redevenit democraie n 1989, fapt consfinit prin constituia din 1991. Constituia liberal din 1866 Contextul i cauzele elaborrii constituiei: - Contextul este cel legat de instaurarea dinastiei strine. n 1866 este adus n Romnia ca domn i confirmat de votul poporului Carol I, un prin din familia nobiliar german Hohenzollern-Sigmaringen. Titulatura sa va fi iniial aceea de domn (n 1878 cea de alte regal, iar din 1881 cea de rege). - Principalele cauze ale elaborrii constituiei au fost: dorina oamenilor politici romni de a organiza un stat cu adevrat modern i dorina lor i a regelui de a crea o imagine favorabil Romniei pe plan internaional. Adunarea Legislativ a adoptat o constituie liberal, dup modelul celei belgiene, n 1866.

Principiile de baz ale constituiei din 1866 au fost urmtoarele: separaia puterilor n stat (legislativ, executiv, judectoreasc), guvernare reprezentativ (parlamentul este ales prin vot, conducerea statului reprezint ntreaga naiune), suveranitate naional (puterile statului eman de la naiune), responsabilitatea ministerial (minitrii rspund n faa legii pentru actele lor), monarhie ereditar i constituional: Romnia este condus de motenitori din casa de Hohenzollern-Sigmaringen. Acetia trebuiau crescui n religia ortodox. Puterile statului: Putere legislativ era deinut de Parlament i rege.

Parlamentul era alctuit din Adunarea Deputailor i Senat. Membrii celor dou camere erau alei prin vot cenzitar; n Senat ns erau i unii membrii de drept: foti parlamentari alei n dou legislaturi, foti minitrii, generalii, mitropoliii i episcopii, reprezentani ai universitilor, membrii trimii de Academia Romn etc. Atribuiile Parlamentului erau urmtoarele: elaborarea proiectelor de legi, votarea legilor, adoptarea bugetului rii (bugetul este reprezentat de banii ce revin ntr-un an fiecrui minister din produsul intern brut); Funcia de rege putea fi deinut de descendeni pe linie masculin ai regelui Carol I (femeile i descendenii lor se excludeau de la acest drept). Dac nu existau descendeni direci pe linie masculin ai regelui, atunci succesiunea revenea fratelui cel mai n vrst al regelui sau motenitorilor lui. Atribuiile legislative ale regelui erau: sancionarea i promulgarea legilor (regele i ddea acordul, prin semntur, pentru punerea n aplicare a legilor votate de Parlament); dreptul de veto absolut asupra legilor (regele putea respinge o lege, pe care apoi o trimitea Parlamentului spre reanalizare), propunerea unor proiecte de legi spre votul Parlamentului. Puterea executiv era deinut de Guvern i rege. Atribuiile Guvernului erau de a pune n aplicare legile i de a elabora proiecte de legi. Minitrii erau rspunztori pentru faptele lor n faa Parlamentului. Atribuiile executive ale regelui erau urmtoarele: numea i revoca minitrii, numea i confirm n funcii publice, putea dizolva Parlamentul, conducea armata, btea moned (emitea moned cu chipul su), acorda graiere (suspendarea pedepselor, de obicei pentru cazuri umanitare). Cea mai important atribuie a regelui era cea de a dizolva Parlamentul, dar regii Romniei pn la Carol al II-lea nu au exercitat-o. Constituia prevedea c n caz de dizolvare a Parlamentului trebuiau organizate alegeri parlamentare n cel mai scurt timp. Parlamentul putea fi dizolvat o singur dat ntr-un an. Puterea judectoreasc se exercita prin Curi de Judecat i Tribunale. Cea mai nalt instan era Curtea de Justiie i Casaie.

Drepturile i libertile ceteneti erau: - libertatea persoanei (nimeni nu poate fi urmrit sau arestat dect n cazuri prevzute de lege), libertatea ntrunirilor (dreptul de a organiza adunri publice), libertatea asocierilor (dreptul de a alctui organizaii: ex. partide, sindicate etc.), libertate contiinei (dreptul de a avea propriile, idei, credine, dar respectnd ordinea public i bunele moravuri), libertatea presei (dreptul de a publica propriile idei); -inviolabilitatea domiciliului, inviolabilitatea proprietii, inviolabilitatea corespondenei (aceste prevederi care interzic ptrunderea n domiciliu fr acordul persoanei sau fr mandat judectoresc, preluarea unei proprieti sau citirea corespondenei private au rolul, n primul rnd, de a apra ceteanul n faa abuzurilor reprezentanilor instituiilor statului i abia apoi n faa abuzurilor persoanelor fizice); libertatea nvmntului; nvmntul primar era gratuit i obligatoriu. Sistemul electoral era bazat pe votul cenzitar (votau cei care aveau o anumit avere, prevzut de lege). Populaia era mprit n 4 colegii electorale, dup avere: la colegiul I i II votau marii proprietari funciari, la colegiul III votau burghezii, liber profesionitii i ofierii n retragere, iar la colegiul IV votau ranii. La colegiul IV votul era indirect, prin reprezentani (adic ranii i alegeau dintre ei nite reprezentani i doar aceia votau). n 1884 s-a modificat legea electoral prin desfiinarea colegiului IV i a votului indirect. Votau toi cei care plteau un impozit ctre stat. Consecinele elaborrii constituiei din 1866: Romnia devine un stat modern, guvernat dup principiile liberalismului: separaia puterilor n stat, drepturi i liberti ceteneti, garantarea proprietii private. Romnia va avea o via politic stabil, al crei garant este regele, care are, prin constituie, rolul de a pstra echilibrul ntre forele politice i instituiile statului.

4.Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc (secolele IX-XVIII)

Dup retragerea romanilor din Dacia (271), locuitorii rmai nu au mai avut stat. Ei au trit numai n sate, deoarece oraele romane au fost prsite. Cnd unii dintre migratori (goii, gepizii n secolele IV-V, avarii, slavii n secolul VI) s-au aezat pe teritoriul rii noastre, i-au impus autoritatea militar asupra locuitorilor din anumite zone, punndu-i probabil s le plteasc tribut. Dar pentru c numrul lor a fost mic, n timp au fost asimilai de populaia local, trecnd i ei la viaa sedentar.

Despre organizarea politic a locuitorilor din spaiul romnesc la nceputul evului mediu se cunosc foarte puine informaii. Se tie c n secolul al IX-lea existau organizaii politice prestatale numite cnezate, voievodate sau ri, alctuite din mai multe sate. Conductorii acestor teritorii autonome, cnezi sau voievozi, erau fie romni, fie migratori, dar populaia era majoritar romneasc. Romnii apar, n izvoarele medievale strine, sub numele de vlahi, blachi, olahi sau valahi. Ei erau de religie ortodox i adesea erau supui unor presiuni de ctre pap sau regii maghiari s treac la catolicism. Formaiunile prestatale romneti erau sub controlul unor fore politice strine (maghiarii n Transilvania i ara Romneasc, ttarii i cumanii n Moldova, bizantinii n Dobrogea). a. Formaiuni prestatale (autonomii) n Transilvania Primele formaiuni prestatale pe care le cunoatem din sursele istorice scrise sunt n Transilvania. Cronica lui Anonymus (Gesta hungarorum - Faptele ungurilor) scris de notarul unui rege maghiar din secolul XII, prezint istoria venirii maghiarilor n Ungaria (n 896) i, n acest context, precizeaz informaii despre organizarea politic a Transilvaniei. Anonymus amintete c, la sfritul secolului IX, existau n Transilvania voievodatele lui Gelu, Glad i Menumorut. El l numete pe Gelu, blac, adic romn, ceilali doi e posibil s fie slavi. Aceti voievozi au luptat cu efi de trib maghiari, care au ptruns n anumite zone ale Transilvaniei. Arheologii au ncercat s localizeze aceste voievodate, dup cetile ntrite descoperite pentru aceast perioad. Se pare c voievodatul lui Gelu se afla n centrul Transilvaniei i avea sediul probabil n cetatea Dbca, cel al lui Menumorut era n Bihor, iar cel al lui Glad n Banat. Gelu este nfrnt de o cpetenie maghiar, Tuhutum, i teritoriul voievodatului su va fi stpnit de urmaii acestuia. Glad i nvinge pe maghiari i formaiunea sa politic i pstreaz independena. Menumorut este nvins de nite cpetenii maghiare i n final hotrte ca fiica sa s se cstoreasc cu fiul ducelui maghiar Arpad. La moartea lui Menumorut voievodatul su rmne ginerelui pentru c nu avea un alt fiu. Deci, la sfritul secolului IX, dou voievodate locuite de romni ajung sub stpnirea unor cpetenii de trib maghiare.n anul 1000 maghiarii se cretineaz i i formeaz un stat, sub conducerea regelui tefan I. Dup acest an, statul maghiar ncepe cucerirea Transilvaniei. Informaii despre formaiuni politice existente n Transilvania n secolul XI aflm din izvorul istoric Viaa Sfntului Gerard. n centrul Transilvaniei, la conducerea unui voievodat se afla Gyula. El intr n conflict cu regele Ungariei, tefan I, i teritoriul su este cucerit i alipit Ungariei. n Banat se afla Ahtum, un urma al lui Glad. El este ucis de trupele regelui tefan i teritoriul su este alipit Ungariei.