INSPECTORATUL

ȘCOLAR JUDEȚEAN
HUNEDOARA

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

SECȚIUNEA B: LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ

Etapa locală – 8 februarie 2020
Secțiunea gimnaziu – lector avansat, Nivelul 2 – clasele a VII-a și a VIII-a

Înainte de a răspunde la cerințele formulate, citește cu atenție următoarele precizări:

 Toate subiectele sunt obligatorii.
 În cazul subiectelor care presupun încadrarea într-o limită de rânduri, vei numerota fiecare rând pe care îl vei
scrie.
 În cazul cerințelor în care limita maxima de rânduri este precizată, nu se vor lua în considerare rândurile
excedentare.
 Timpul de lucru este de trei ore.
 Punctajul total este de 100 de puncte.

SUBIECTUL I 50 de puncte
Se dă textul:
Cititoarea
de Traci Chee
- fragment -

Trecerea era supravegheată de vestoanele roșii. Drumul de pietriș care traversa jungla gemea de lume, iar
soldații oxscinieni călare răsăreau din mulțimea pedestră ca niște lorzi la o paradă, în frumoasele vestoane roșii,
imaculate, cu cizmele negre lucind. Mânerele săbiilor și ale pistoalelor de la șold le scânteiau în lumina cenușie a
dimineții.
Orice cetățean cinstit ar fi fost bucuros să-i vadă.
- Nu-i bine, bombăni Nin schimbând poziția grămezii de blănuri pe care o ducea în brațe.
Nu-i bine deloc. Credeam că târgul ăsta e suficient de mic ca să trecem neobservate, dar acum nu prea mai pare
posibil.
Ghemuită în tufișuri, alături de ea, Sefia îi măsură din priviri pe ceilalți cumpărători, care purtau coșuri sau
trăgeau după ei cotigi zdrăngănitoare, în care se aflau culcușuri improvizate din pânză de sac pentru bebelușii lor,
părinții țipând după copiii mânjiți de noroi când aceștia se îndepărtau prea mult. Cu hainele lor roase de atâta drum,
Sefia și Nin s-ar fi putut pierde lesne în mulțime să nu fi fost vestoanele roșii.
- Crezi că pe noi ne caută? întrebă Sefia. Nu credeam că o să se ducă vestea cu atâta iuțeală.
- Vorba zboară repede când ai o față frumoasă ca a mea, fetițo!
Sefia se sili să chicotească. Suficient de bătrână pentru a-i fi bunică, Nin era o femeie bondoacă, cu părul
încâlcit și cu fața dură ca pielea netăbăcită. Nu frumusețea o făcea să se remarce.
Nu, Nin era o tâlhăroaică foarte iscusită, cu mâini vrăjite. Nu te-ai fi uitat de două ori la ele, dar acele mâini
puteau desprinde cu o atingere ușoară ca o răsuflare brățara de la încheietura unei femei. Puteau să descuie lacăte cu
o mișcare fină a degetelor. Trebuia să vezi mâinile lui Nin la treabă ca să o remarci cu adevărat pe femeie.
De când părăsiseră în fugă căminul lor din Deliene, cea mai nordică dintre cele cinci insule-regate ale
Kelanei, încercaseră să nu bată la ochi, colindând ținuturile și supraviețuind cu ce putuseră găsi în sălbăticie. Dar în
iernile mai aspre, când hrana era puțină și vânatul nici măcar atât, Nin o învățase pe Sefia să descuie încuietori, să
șterpelească din buzunare și chiar să fure bucăți de rasol fără să fie observată.
Și vreme de șase ani nu fuseseră prinse.
- Nu putem sta aici, zise Nin oftând și cumpănindu-și din nou grămada de blănuri din
brațe. O să ne descotorosim de astea în următoarea așezare.
Sefia simțise un junghi de vinovăție în stomac. În fond fusese greșeala ei. Dacă nu ar fi fost atât de arogantă cu
două săptămâni în urmă, nu le-ar fi observat. Dar fusese proastă. Prea sigură pe sine. Încercase să fure o basma nouă
pentru ea – verde-albăstruie, cu model auriu, mult mai frumoasă decât cea roșie și decolorată pe care o purta – , dar
vânzătorul o observase. În ultima clipă, Nin își strecurase basmaua în propriul buzunar, asumându-și vina ca să o
protejeze pe Sefia, și părăsiseră localitatea în grabă, cu vestoanele roșii suflându-le în ceafă.
Fusese cât pe ce să fie prinse. Cineva ar fi putut-o recunoaște pe Nin.
OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
ETAPA LOCALĂ – 08 FEBRUARIE 2020
 INSPECTORATUL
ȘCOLAR JUDEȚEAN
HUNEDOARA

Și acum trebuiau să părăsească Oxscini, Regatul Împădurit, care le fusese casă mai bine de un an.
- De ce nu mă lași pe mine! întrebă Sefia, ajutând-o pe Nin să se salte în picioare.
Nin își ridică privirea spre fată, încruntându-se.
- E prea periculos.
Sefia trase de blana aflată în vârful grămezii din brațele lui Nin. Jumătate dintre blănuri proveneau de la
animalele pe care ea însăși le vânase și le jupuise. Erau suficiente cât să-și plătească amândouă plecarea din
Oxscini, dacă reușeau să intre într-un oraș unde să le vândă. Nin avusese grijă ca ele două să fie în siguranță în toți
acești ani. Acum era rândul Sefiei.
- Să așteptăm ar putea fi și mai periculos, zise ea.
Nin se întuneca la chip. Deși bătrâna nu-i explicase niciodată cum îi cunoscuse părinții, Sefia știa că asta se
întâmplase fiindcă erau urmăriți. Aveau un lucru pe care și-l doreau dușmanii lor.
Care era acum în posesia Sefiei.
În ultimii șase ani, își purtase în spinare întreg avutul, toate cele necesare pentru vânat, gătit și așezarea taberei
și, pe fundul raniței cu pielea din ce în ce mai găurită, unicul lucru rămas de la părinții ei, un memento de neignorat
al faptului că ei existaseră cândva și că acum nu mai erau. Mâinile i se încleștară pe curelele raniței.
Nin se mută de pe un picior pe celălalt și privi peste umăr, spre desișul junglei.
- Nu-mi place, zise ea. N-ai fost niciodată singură.
- Tu nu poți să mergi.
- Putem să așteptăm. E un sat la cinci zile de aici. Mai mic. Mai sigur.
- Mai sigur pentru tine. Pe mine nu mă cunoaște nimeni, o contrazise Sefia ridicându-și
bărbia. Pot să intru în oraș, să vând marfă și să mă întorc la prânz. O să ne mișcăm de două ori mai repede când nu o
să mai avem de cărat pieile astea.
Nin șovăi îndelung, plimbându-și privirea ageră dinspre umbrele hățișurilor spre siluetele roșii de pe drum. În
cele din urmă încuviință.
Mișcă-te repede, zise ea. Nu țin prea mult la preț. Nu ne trebuie decât să ne luăm o corabie care pleacă din
Oxscini. Nu contează încotro.
Sefia zâmbi larg. Nu se întâmpla în fiecare zi să iasă învingătoare dintr-o discuție cu Nin. Luă grămada grea de
blănuri din brațele vânjoase ale lui Nin.
- Nu-ți face griji, îi spuse.
Femeia se încruntă și trase de basmaua roșie cu care Sefia își lega părul ca să nu-i intre în ochi.
- Grija ne ține în siguranță, fetițo.
- N-o să pățesc nimic.
- O, n-o să pățești nimic, zici? Duc viața asta de șaizeci de ani și-s bine mersi. Știi de ce?
Sefia își dădu ochii peste cap.
- Fiindcă ești atentă.
Nin încuviință o singură dată, încrucișându-și brațele la piept. Revenise la obișnuita ei atitudine morocănoasă;
Sefia zâmbi din nou și o sărută în treacăt peste obraz.
- Mulțumesc, tușă Nin, rosti ea. N-o să te dezamăgesc de data asta.
Femeia se strâmbă și-și șterse obrazul cu dosul palmei.
- Știu că n-o să mă dezamăgești. Vinde blănurile și întoarce-te direct la locul de popas.
Vine furtuna și vreau să plecăm înainte să izbucnească.
- Da, să trăiți! N-o să te dezamăgesc!
Întorcându-se pe călcâie, Sefia privi în sus; văzu că atmosfera era tot mai umedă și că norii se perindau cu
repeziciune pe cer. Nin știa întotdeauna când veneau ploile; spunea că simțea un frison până în măduva oaselor.
Sefia se îndepărtă poticnindu-se, ridicând blănurile în brațele ei zvelte. Era aproape la marginea pădurii când
vocea morocănoasă a lui Nin îi ajunse la ureche prevenitoare.
- Și nu uita, fetițo: există lucruri mai rele decât vestoanele roșii!
Fata ieși de la adăpostul pădurii fără să privească îndărăt, alăturându-se mulțimii de pe drum, dar nu-și putu
stăpâni fiorul care o străbătu la auzul cuvintelor lui Nin. Erau silite să evite autoritățile din pricina faimei de hoață a
lui Nin, dar nu ăsta era motivul pentru care duceau o viață de nomad.
Nu știa prea multe, dar de-a lungul anilor pusese cap la cap câteva lucruri. Părinții ei fuseseră fugari. Făcuseră
tot ce le stătuse în puteri ca să o țină ascunsă de un dușman fără nume și fără chip.
Nu fusese suficient.
OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
ETAPA LOCALĂ – 08 FEBRUARIE 2020
 INSPECTORATUL
ȘCOLAR JUDEȚEAN
HUNEDOARA

Și acum singurele lucruri care o țineau în siguranță erau fuga continuă și anonimatul. Dacă nimeni nu știa unde
era sau ce purta cu sine, atunci nu i se putea da de urmă.
Sefia își potrivi mai bine ranița pe umeri simțind cum obiectul dinăuntru o lovește în șale. Se amestecă pe
neobservate în mulțime.
Când ajunse la marginea orașului, mâinile o dureau deja din pricina greutății blănurilor. Trecu împleticindu-se
pe lângă docuri, unde câteva bărcuțe de pescuit și corăbii comerciale erau legate de bintele1 strâmbe. În afara
golfului erau ancorate navele masive, stacojii ale Marinei Regale din Oxscini, cu punțile pline de tunuri.
Cu cinci ani în urmă, câteva nave de patrulatere ar fi fost de ajuns, dar acum erau în război cu Everica, recent
unificatul Regat al Pietrei, și restricțiile asupra comerțului și călătoriilor se înăspriseră. Sefia și Nin nu mai puteau
ajunge pe țărmurile asediate ale Evericii. Până și partea din Marea Centrală ce separa cele două regate era prinsă în
focul luptelor navale și era plină de pirați însetați de sânge. Pentru cetățenii obișnuiți, corăbiile de pază erau niște
forțe protectoare, dar pentru Sefia, care numai obișnuită nu era, navele reprezentau temnicerii care îi împiedicau
evadarea.
La intrarea în piața orașului, Sefia se opri să examineze locul, căutând străzi lăturalnice pe care să le folosească
în caz că ar fi avut nevoie de o cale de retragere rapidă.
(Traducere din limba engleză de Laura Ciobanu)

A. (8 puncte: 2 puncte pentru fiecare răspuns corect)

Scrie pe foaia de concurs, litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Delienne este:
a. numele celei mai nordice dintre cele cinci insule-regat ale Kelanei;
b. numele orașului cu care se războiește Oxscini;
c. numele unui port;
d. numele unui sat mai sigur, aflat la cinci zile.

2. Părinții Sefiei fuseseră:

a. fugari;
b. nomazi;
c. tâlhari.
d. vânători.

3. În cotigi se aflau:
a. bebeluși și copii murdari de noroi;
b. blănuri;
c. culcușuri improvizate din pânză de sac
d. un memento.

4. Nin este:
a. mama Sefiei;
b. o fată ce vinde blănuri pentru a trăi;
c. o fată orfană;
d. o femeie în vârstă, scundă și cu fața aspră.

B. (8 puncte: 1 punct pentru fiecare idee plasată corect)

Notează pe foaia de concurs, într-o casetă similară celei de mai jos, cifrele corespunzătoare ordinii logice
și temporale a următoarelor idei:

1
Bintă = stâlp care leagă o navă trasă la chei;
OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
ETAPA LOCALĂ – 08 FEBRUARIE 2020
 INSPECTORATUL
ȘCOLAR JUDEȚEAN
HUNEDOARA

1. Nin are faimă de hoață și de aceea cele două trebuie să se ascundă de autorități.
2. Nin și Sefia trebuie să se descotorosească de grămada de blănuri în următoarea așezare.
3. Sefia caută străzi lăturalnice pe care să se poată retrage.
4. Nin încuviințează ca Sefia să plece singură și să încerce să vândă blănurile.
5. Pe cer norii se adună cu repeziciune și atmosfera devine umedă.
6. Din tufișuri, Sefia privește cumpărătorii care umplu târgul.
7. Părinții lui Sefie au încercat să o țină pe aceasta cât mai departe de un pericol fără chip și fără nume.
8. Din mulțime apar soldații oxiscieni călare.

C. (16 puncte: 4 puncte pentru răspunsul corect la fiecare dintre cerințe)

Formulează, sub formă de enunțuri, răspunsuri la fiecare dintre următoarele cerințe, raportându-te la
textul citat:
1. Precizează motivul pentru care cele două femei se gândesc să vândă blănurile.
2. Explică, în 5-7 rânduri, de ce Sefia se simte vinovată.
3. Compară, în 4- 6 rânduri, atitudinea celor două femei în fața pericolelor.
4. Explică în cel mult 8 rânduri semnificația următorului fragment din textul dat: Pentru cetățenii obișnuiți,
corăbiile de pază erau niște forțe protectoare, dar pentru Sefia, care numai obișnuită nu era, navele
reprezentau temnicerii care îi împiedicau evadarea.

D. (18 puncte)
Redactează un text de cel mult 15 rânduri în care să prezinți două trăsături ale Sefiei, valorificând textul dat.

SUBIECTUL al II-lea 30 de puncte

Se dă textul:
Târguri şi oraşe

Evoluţia vieţii urbane în spaţiul românesc prezintă numeroase asemănări, dar şi unele deosebiri
semnificative faţă de tendinţele existente la nivel european. Astfel, la noi ca şi în restul lumii europene civilizaţia
antică a avut o certă componentă urbană de factură greco-latină. Destrămarea lumii romane a fost însoţită de un
declin extrem de pronunţat al vieţii orăşeneşti.
În Occident această situaţie se schimbă începând din secolul al X-lea, când revigorarea urbană se resimte în
mod semnificativ prin apariţia de noi oraşe sau dezvoltarea celor deja existente.
În spaţiul românesc ruralizarea care a urmat retragerii stăpânirii romane a fost mai gravă decât în alte foste
provincii romane, datorită absenţei unor structuri politice şi a unei ierarhi boiereşti bine definite. Revitalizarea
urbană a început ceva mai târziu şi de la un nivel de pornire sensibil mai redus decât în Occident, fiind semnificativă
abia din secolele XIII-XIV, târgurile şi oraşele medievale constituindu-se sub influenţa a doi factori principali:
înflorirea comerţului şi dezvoltarea meşteşugurilor.
În Transilvania, apariţia oraşelor este strâns legată de colonizarea saşilor şi de privilegiile acordate acestora
de regalitatea maghiară. Aşa au apărut oraşele Sibiu, Braşov, Bistriţa, Sighişoara, Orăştie, Rodna, Sebeş, etc. În
Ţara Românească şi Moldova centrele orăşeneşti au apărut, de regulă, în târgurile periodice amplasate în poziţii
favorabile faţă de căile comerciale, unde meşteşugarii din zonele vecine s-au stabilit pentru a-şi vinde mărfurile.
Prezenţa saşilor se simte şi în zonele extracarpatice. Astfel ei au contribuit la întemeierea oraşelor Câmpulung
Muscel, Baia, Şiret, iar o serie de toponime care se referă la nemţi (Târgu Neamţ, Neamţul) sugerează existenţa
saşilor.
După apariţia statelor medievale, noile centre urbane se dezvoltă în jurul unor cetăţi regale şi domneşti,
unde meşteşugarii şi negustorii beneficiau de protecţia domnilor şi de o cerere mare pentru produsele lor. Astfel în
Ţara Românească cele mai importante centre urbane au fost reşedinţele domneşti: Câmpulung, Târgovişte, mai
târziu Bucureşti, la care se adaugă şi portul dunărean Brăila.
În Moldova, alături de reşedinţele domneşti din Baia, Şiret şi Suceava, principalele centre urbane au fost
marile porturi comerciale Chilia şi Cetatea Albă. În zonele miniere din Transilvania, cu importante aglomerări
umane, ca şi în centrele episcopale, apar oraşe importante precum Baia Mare, Rodna, respectiv Oradea şi Alba Iulia.
OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
ETAPA LOCALĂ – 08 FEBRUARIE 2020
 INSPECTORATUL
ȘCOLAR JUDEȚEAN
HUNEDOARA

De asemenea, drumurile comerţului intercontinental care străbăteau spaţiul românesc au accelerat tendinţa de
urbanizare.
(text preluat de pe https://crispedia.ro/satele-targuri-si-orasele-din-spatiul-romanesc/)

A. (16 puncte: 4 puncte pentru fiecare răspuns corect)

Formulează, sub formă de enunțuri, răspunsuri la fiecare dintre următoarele cerințe, prin valorificarea
textului citat:
1. Menționează cum se realizează revigorarea urbană în lumea occidentală începând cu secolul al X-lea.
2. Notează cei doi factori care influențează revitalizarea urbană în spațiul românesc.
3. Motivează cu o secvență din text de ce meșteșugarii din Evul Mediu aleg să își așeze atelierele în jurul unor
cetăți regale și domnești.
4. Explică originea unor toponime precum Târgu Neamț sau Neamțul.
B. (14 puncte)
Te numești Alexandru/Alexandra Popescu și ești din Deva. Redactează o scrisoare de cel mult 15 rânduri în
care să prezinți unui prieten impresia pe care ți-a făcut-o vizita într-unul dintre orașele transilvănene amintite în
textul suport.

SUBIECTUL al III-lea 20 de puncte

(4 puncte pentru fiecare dintre cerințele 1-3; 8 puncte pentru cerința 4)

Formulează, sub formă de enunțuri, răspunsuri la fiecare dintre următoarele cerințe, raportându-te la
imaginea dată:

1. Precizează scopul cu care a fost conceput acest afiș.

2. Identifică numele a doi organizatori ai evenimentului.
3. Numește locul unde se vor desfășura toate evenimentele din cadrul târgului.
4. Prezintă, în 10-15 rânduri, relația dintre mesajul verbal și elementele vizuale în afișul dat.

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

ETAPA LOCALĂ – 08 FEBRUARIE 2020
INSPECTORATUL
ȘCOLAR JUDEȚEAN
HUNEDOARA

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

ETAPA LOCALĂ – 08 FEBRUARIE 2020