ION BARBU

POE74TI
DUPA MELCI
JOC SECUND
ADDENDA
Prefald, fiSd biobibliograficd Si referinle critice
de Lucian Pricop

EDITURA CARTEX 2OOO

Coperta: Mdddlina Pricop
Tehnoredactor: Ecaterina Pisld

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romflniei

BARBU,ION CUPRINS
Poezii / Ion Barbu; dosar critic: Lucian Pricop.
- BucureEti : Cartex 2000,2017

rsBN 978-973- I 04-693-8

I. Pricop, Lucian (ed.qt.)

82 1.1 35.1

Pentru comenzi Ei informafii, vd rugdm sd ne contactali la:

o Tel/fax: 021 1323.41.301. 021 1323.00.7 6
o Tel: 0745.069.898; 0729.951.763
r wwwedituracartex.ro
o e-mail : comenzi@edituracartex.ro
o O.P.4, C.P. 184, Bucureqti
Steaua imnului 66
Suflet petrecut
Dioptrie .:................. 68
Desen pentru cort ........... 69
Edict .....,... 7O
Uvedenrode ................... 7l
Pdunul 72
Paralel romantic :................... 73
Riga Crypto qi lapona Enigel. Baladd 74
Oul dogmatic ............... 79
Ritmuri pentru nunlile necesare 82
Paznicii ....!..............!..!.. 86
infdligare ...................... 88
Falduri 89
Uvedenrode 9l
 HERMETISMUL POETIC AL LUI ION BARBU

,,Hermetismul poetic al lui Ion Barbu" este deja un loc comun

in discursul critic romdnesc. $i G. Cdlinescu, gi Tudor Vianu, gi, mai
rccent, Marin Mincu au dat verdicte asupra formulei de generare a
poeticitdtii barbiene, cu aport semnificativ al esotericului.
Spre deosebire de clasicii criticii nationale, Marin Mincu vede
in ,,cazulrarisim, iar la noi unic, care incearcd aprofundarea esen{ei
poeticitdlii prin qi in poezie." Astfel, are loc aprofundarea conceptului
poetic vehiculat, ajungdndu-se in imediata apropiere a axiomei
l'oeziei. Iarprocesul de cdutare inddrjite a inefabilului, IErd indoiald,
eonduce spre transcenderea realului, translare a acestuia in alt spaliu,
tlc esen{d muzicalL, opera}ie complexd care are tendinla sd-gi refuze
r:uvdntul, optdnd psntru absent6.
in [Jvedenrode avemo astfel de revelaJie totalS qi cuprinzdtoare
n rnodului rapsodic Ai a clilor de accedere la acesta. Este aici, printr-o
rrxtensie sincreticd, o posibild metafrzicdmuzicald a actului poetic,
propundnd o hermeticd proprie, fondatoare qi nu ilustrativS, creatoare
;;i nu explicativi. in esenld, spaJiul-timp al Poeziei este o indetemi-
nilre ce poate polariza in sensuri contrarii, o rdpd - Olimp, un
irbis-creastd, un sub-timp qi un peste-timp; in fond, spa{iul ,,meta-"
rrl poeziei, o transcendere a contingenlei, atdt dincolo c6t qi dincoace,
spirliu caracteristic rostirii controlate, dar gi act de pur hazard.
Gasteropozii barbieni ce populeazi rdpa Uvedenrodei sunt inqigi
,,rapsozii", stirpea poelilor, ,,u;oara qi inaripata gintd", spre care
ircesta a privit cu o curiozitate condescendentd, intoarsd asupra unei
.,spe!e" respingitoare qi fascinante, care i se reveld exclamativ:
9
 ,,Gasteropozii / Mult * limpezi rapsozi, / Moduri de ode / Ceruri
eqarfi i Antene in harfd: // Uvedenrode / Peste mode gi timp / Olimp!
Viziunea e simultan pozitivd qi negativd, encomiastic-batj
coritoare gi maiestuos-obscenb. Aleasa stirpe e situatd in cea mai
inaltl demnitate poeticd gi pe treapta cea mai joasd a ,,qtiin!ei".
,,MultJimpezi rapsozl" e un dublu superlativ: de superioritate gi de
inferioritate; evocd kansparenfa ca o culme a vidului ignoranlei
incetineala gi orbirea antenelor melcului, nevederea, tatonarsa
muzicald gi inversul acestora. maiestatea viziunii: simpld modalizare
aedicd (,,moduri de ode"). Aceastd dubld polarizare a modului Odei
e desfbqurati in avalul textului. Poezia e un peste-timp, d6ra unei
transcenderi boreale, un sunet august, comunicdndu-se spiralat,
Marea SpiralS GalacticS: ,,Ceas ?n cristalin /Ungd fecioara Geraldine!
1.,.1 Ordonatd Spird / Sunet / Fruct de lird,l Capdtparalogic lLeagdn
mitologic". Sugestiile versurilor sunt polifonice, deschizdnd
evantai de sensuri: fecioara mallarmeeand, inabordabila Geraldi
cu podoabele-i metalice, un discurs tiiat cu rigurozitatea armuri
Rdzboinicei, evocdnd rdceala ,si strdlucirea maximd, arderea q
inghe{ul, sacralitatea qi neutralitatea afectivd, precum aceea
arhaicelor imnuri inchinate soarelui, postura abstractd a imnicul
pur, ,,para-logic"; toate acestea contrase la ,,sunet", la o anumit{
acusticd,,foneticd", citre care tinde actul pentru Ion Barbu. U
discurs ce presupune puritatea gi riceala ghelarului, rigurozita
geometricd a gestului, detaqarea totald de afect, perfecliunea litera
a unei geneze abstracte, ,,Cdnt" egal siegi, rezultantd puri a atitudi
nalului, a;ezarc in postura rapsodicd. Barbu este aici foarte modern
dar, dincolo de modernism, el vrea sd intoarcd poezta la sunetu
interior, aprofundabil numai pe calea experimentdrii muzica
dincolo de arlificiu sau de reflexivitate, de,,metod5" sau de,permu
tare", prin simplS translare graduald a semnului. Acest,,mod" s
este vizat Siin Ritmuri pentru ru.tnlile necesare:,,Uite, ia a treia chei
/ vdr-o-n broasca / Astaftee, / $i intoarce-o de un grad / Unui timp
Retrograd I Cd, intrdm / Sd ospdtdm I in cdman Soarelui / Marelui"
etc. Erosul gi intelectul erau acolo trepte depigite: a treia treapt6,
nunta, inspiralia, intrarea propriu-zisd in iniliere a aedului inspirat,
consta, ca gi aici, inUvedenrodeinconjugarea a doud ordine: lunar
l0
pi solar, demonic Ai divin; suspendarea timpului prin regresie trans-
lirrmati in progresie (timp ,,retrograd" devenit timp increat).
Revenind la textul poemei (Jvedenrode, a doua modalitate (al
tloilea,,mod al Odei") este sub-timpul poetic, transcenderea inversd,
rtr:cl dincolo de contingen{a timpului lingvistic, abaterea in sens
ncgativ, in registrul rcfuzat al limbii, in obscenul qi carnalul ei, in
scrnnul de dinainte de act, unde totul se reduce la aspira{ie obscur-sen-
'r,ual6, la,,poftd" (,,incorporatd pofti / Uite o fatd" etc.) Aceastd a
rloua coardd a ,,Lyrei'., cea obscurd gi obscen6, ,,cobor6t6", frivold gi
llscivd, lunecltoare in registre impudice, este ,,inceatb" ca reflexie,
situatd inainte de orice ldee. La fel de puternic5, prin amoralitate qi
prin carnalitatea lipsitd de afect, rdmasd parcd intr-un soi de
sucralitate ennetic-visceral5, aceast5,,modalitate" (in sens muzical),
lt fel de seducltoare pentru Barbu, corespunde ,,cdntecului de
rupine", vorbei deocheate.
Poezia, vizatd de Ion Barbu, ar avea deci aceste doud supreme
l()nalitdti: un peste-timp al verbului, o trecere de nivelul ,,modei"
lxlctice cu care e contemporan, un ,,ecart" superior, de neaderenfd la
vrcuna dintre corzile ,,rapsozilor" veacului, prin ancorarea intr-un
,,Olimp translucid gi germanic", asemdndtor verbului revelat al
inrnurilor sacre; iar, pe de altd pafte, un sub-timp poetic, o abatere
rcgresivd, cum spuneam, in tonalitatea,,sunetului'o confuz qi obscen,
ruluziv qi plin de ocoluri, de alunecuquri fiivole, a verbului intor-
lrrcheat (,,tors") qi pitoresc, eufemistic-dezvdluitor, plin de seducfii
lrrimitive. O ,,majord" gi o ,,minorI" apoeziei sunt vizate aici gi puse
pc acelagi plan.
Melcul, simbol ambiguu, trimite el insugi la aceastd polarizare
t:ontradictorie a posturii aedului: asexuat qi lasciv, limfatic Ai carnal,
,,incet" gi totodati aflat in relalie ne-mediati cu absolutul.
Barbu aspira cltre contopirea celor doud ordine ale semnului,
t:iitre corporalitatea abstractd qi cdtre abstrac{ia incorporatd, cum
lczultd din Uvedenrode. ,,Discursul" s5u intra-poetic (poezia in
lloezie) ar€ o componentd uqor-parodici, demonstrativd, meta-me-
lirfbricd, de iniliere in poesis, prin aluzii intertextuale incorporate
pcrfect intr-un limbaj ce-i este propriu, elemente care l-au indreptd{it
1l
 pe Marin Mincu s5-l considere pe Barbu un textualizant, u Auto-specularitatea, autoreflexivitatea gi auto-referengialitatea par si
post-modem prin dubla-i atitudine. fie singurele opera{ii specif-rce care fundeazl qi intre{in procesul
Dintre tofi poeJii romdni interbelici, Ion Barbu este unul di inevitabil de translare textuald, procedee ce manifestd, insd, prin
cei care exerciti o paradoxall influen{d asupra poeziei actuale, fii figurarea unei corporalit5{i ambigui, decodificabile numai de cdtre o
receptat simultan drept model activ atdt in arta de expresie autoh instan{S lectoriald avizatd, implicatd co-participativ in actul scriiturii.
tond, c6t gi in afara acesteia; redescoperirea paradigmei barbiene Obiectul poeziei va fi acum in mod exclusiv meta-poezia, iar pro-
avut loc aproape instinctiv prin adoptarea metodei sale poetice cedeele de realizare a discursului etaleazd practicile stricte ale unei
cdtre optzecigti. intertextualizdri ilimitate.
Nu este deloc intdmpldtor ci poetul interbelic a polemizat cu Metoda textualizantd, barbianl constituie punctul de maximd
anumit tip de tradi{ionalism ,,timid", pleddnd in diferite ocazi intensitate al cdutdrilor autohtone qi europene in domeniul poetic la
,,teoretice" pentru instituirea unui alt discurs mai complex, care data publiclrli Jocului secund (1930), ceea ce ne poate sugera nivelul
realizeze acea recuperare aternporald a tuturor filoanelor poeticului avansat al evolufiei poeziei romdneqti in ansamblul ei.
de la oda pindaricd pdnd la purismul lui Mallarmd intr-o experi
de cunoagtere care sd reintegreze toate cdutirile fiinJei, din perspec Lucian Pricop
tiva ,,umanismului matematic". lon Barbu a intuit just cd realu
nu poate fi recuperat decdt ca semn, intrucdt actul poetic, ca gi
matematic, comprimi gi purificd viala concretd, tinzdnd. cdtre
lirea acesteia.
Dincolo de unele speculafii intelectuale, obiectivul esenfial a
demersului poetic barbian urmiregte instituirea unei
exhaustive a poetizdrli; se vizeazd, descoperirea acelor posibili
intrinseci Actului prin care realul si se purifice, auto-abolindu
pdnd la a nu mai oglindi decdt figura propriului eu: un act clar
narclsrsm, cum spune poetul. Actul de purificare propus de Ion
indicd nu altceva decdt o textualizare a realului, adicd reduc{ia in
a tridimensionalitd{ii acestuia prin infinite operatii de
refracfie, eliminare etc. Se aspiri citre ob{inerea geometriei
a acelui alfabet prin care sd- se marcheze perimetrul rextului: astfe
eul poetic excedentar este retras definitiv ca modal posibil a
discursului, fiind substituit abstract cu o instanld textuali
ce dicteazd doar acele permut[ri sintactice gi prozodice incluse i
schemele imanente ale textualizdrii. Nimic nu este admis dincolo
oglinzile textului incastrate in auto-conqtientizareaacestuia, anu
prin semnale interne, ascunse in propriile-i pliuri autoreferen{iale
Discursul barbian aboleqte ,,nastratinesc.. orice urml a realului
nutrindu-se exclusiv cu ceea ce s-ar putea numi realitatea textualr.

l2
Joc secund
(Jvedenrode
Isarltk
 : ri$l , i.

Din ceas, dedus adincul acestei calme creste,

Intrati prin oglindd in mdnfuit azur,
Tiind,pe inecarea cirezilor agrs€t€, ,.i
tn grupurile apei, un joc secund mai pw'
''
NaAir fatent! Poetr,rl ridic,6l*r*ur""' .

De harfe resfirate ce-in sbor invers le pierzi

$i cdntet,isfov€$tfl ,ascuns, cum eur@ii {narea,
Meduzele cdnd ptrimbE,sub clog,of;ele v.srzi:, '

5r
 TIMBRU GRUP

i1

il . ; , .1i,.: '.. I
il
Cimpoiul vdqted luncii sau fluierul in ilrum, Eterrulita in ars,,nedelnn pd1nQ4t, ; ; ,

Durereh divizat5' o suni-ncet, mai tare.,r. De zirtd" fdnul razelor inqali;, , . ,r ,

Dar piatra-in rugdciune, a humei despuiare Dar capetele noastre, dacd sgnt,
$i unda loguditn subcer, vot,siiune -,curn? Ovaluri.stau;,de vaq ca:g grq$aldi ,i,:

Ar trebtli un edntec incdpdtor, precum ,Atdte4 c16ile de fire stdngi! , ,. i: .:: .

Foqnirea.oaildsaiasd,a rn[rilor ct! sare; .

$dsfvof gest inchis, s5'1e rez-u-{ng, .

Ori lauda grddinii de ingeri, cflnd rdsare SE nege" dgeapt6;;,l.inia ca frdagi:, , , ,,,
Din coasta bdrbiteascd al Evei trunchi de fum. Ochi in virgin.triqnghi tdiat spre lume?,

5? 5?
 iNnc^trur, ORBITE

Colo, dimineafa meao

Fulger str[in, desparte aceasti piatrd-addnc5;
Viu altar i[i miruia:
V[i agere, tdiali-mi o zi caun ochian'!
Atlanticei sunt robul vibrat spre un mdrgean,
Ca Islande caste, norii
incununat cu alge, clddit in praf de stdnc6,
in, dorit6, harta orii,
Un trunchi cu prdpidite crdci vechi ce stau sd pice,
Ageri, gerpii ce purtai,
Din care alte ramuri, armate-n qerpi lemnogi,
Bat apele, din baia:albastf[ sI despicer
$eryii rogii, scurqi din rai,
Limbi verzi, quierdtoare prin din{ii veninoqi.
$i, cules, albastrul benfii
De pe jerbele Juven{ii.

'.*,'"
**
Llncile de iarbi mici
Le pdzea cdfeaua Bitsh,

Inimi mari dormeau pe lard,

Munti, cu sAngele afari...

Cunoscut acelor zoii

in fdntdni,
in gerpi,
in nori.

54 55