CARACTERIZAREA UNUI PERSONAJ LITERAR

ŞABLON
Într-un text epic, alături de acţiune şi de narator, personajele reprezintă un element important
de construcţie, o instanţă narativă care însufleţeşte universul imaginar creat de autor, dând sens uman
evenimentelor. Ele sunt rotiţele care pun în mişcare întregul mecanism al universului ficţional, devin
purtătoarele mesajului literar, fiind caracterizate astfel încât să slujească unei idei pe care scriitorul
doreşte să o transmită.
În fragmentul din opera literară …, „X” este personajul principal/ secundar/ episodic/ figurant.
El/ea se află în prim-planul povestirii şi este ... (calitatea, funcţia etc. - învăţător/ elev/ haiduc/ bunic/
mama etc.), fiind înfăţişat în timpul ... (împrejurările în care apare).
Trăsăturile fizice şi morale alcătuiesc un portret complex/ sumar, realizat pe parcursul unei
acţiuni îndelungate/ scurte/ alegorice.
Portretul fizic este conturat cu ajutorul caracterizării directe, de către narator, prin enumerarea
unor detalii referitoare la statură, culoarea părului, a ochilor etc./ El este sumar prezentat şi conţine
referiri la statură, vârstă şi aspect general … .
Prezentarea directă, realizată de către alte personaje/ de către personajul însuşi ilustrează alte
trăsături ale personajului (se indică trăsăturile, evidenţiindu-se rolul descrierii, dacă este cazul).
Portretul moral este construit / prinde viaţă atât prin caracterizarea directă, realizată de narator/
de alte personaje/de personajul însuşi, cât şi prin cea indirectă, un rol important revenindu-i celei din
urmă, prin următoarele mijloace: faptele sale,/ modul de a gândi şi de a simţi,/ limbajul pe care-l
foloseşte,/ comportamentul său, / vestimentaţia,/ relaţia cu alte personaje./
În realizarea portretului moral, un loc important îl ocupă mijloacele caracterizării indirecte:
mediul în care trăieşte, felul în care se îmbracă, faptele sale, relaţiile cu alte personaje, limbajul pe care-
l foloseşte şi felul în care gândeşte.
Protagonistul este … , trăsături ce sunt reliefate, în mod direct, de către personajul … / de către
narator.
Alte trăsături morale definitorii ale personajului care se desprind din caracterizarea indirectă,
din comportamentul lui sunt ... .
Prin caracterizarea indirectă, prin faptele sale, sunt conturate alte trăsături morale ... . De
asemenea, acestea reflectă … (se prezintă faptele şi trăsăturile evidenţiate). Un episod semnificativ pentru
ilustrarea acestor trăsături îl constituie scena în care … . Deosebit de importantă este punerea personajului
într-o situaţie limită de viaţă, atunci când ... .
Personajul „X” este … , însuşiri ce se desprind din modul lui de a gândi şi de a simţi./ Modul lui
de a gândi şi de a simţi dezvăluie, indirect, … .
Un mijloc al caracterizării indirecte care contribuie la conturarea personalităţii îl reprezintă
limbajul. Din felul în care se adresează ... şi se comportă faţă de … , se evidenţiază alte trăsături ale
personajului ... .
Alături de protagonist, la acţiune participă şi alte personaje cu rol diferit în operă. Relaţia cu
celelalte personaje şi încadrarea într-un anumit mediu de viaţă reliefează alte trăsături ale personajului/ (se
indică trăsăturile/ relaţia cu personajele/ mediul).
În plus, numele personajului reprezintă o modalitate de caracterizare indirectă, el sugerând ... .
În fragmentul dat, narațiunea, descrierea și dialogul conturează, prin acest personaj carismatic, imaginea
unui om care impresionează prin ... .
Prin folosirea a numeroase mijloace de caracterizare, scriitorul ... realizează portretul lui ...
înscriindu-l prin trăsăturile enunţate în categoria/ tipologia ... ./Impresionează prin frumuseţea sa fizică,
morală şi se constituie într-un model demn de urmat.
Prezentat atât în mod direct, cât şi indirect, personajul impresionează prin ... , fiind un model de o
frumuseţe fizică şi morală, care a reuşit să reziste timpului.
Construirea personajului se realizează cu ajutorul unor tehnici diverse și a tuturor modurilor de expunere.
Descrierea contribuie la caracterizarea directă, prin intermediul epitetelor și al altor figuri de stil fiind prezentate anumite trăsături.
Dialogul este o modalitate importantă a caracterizării indirecte, prin intermediul limbajului.
Naraţiunea are rolul de a prezenta indirect personajele, prin faptele și acţiunile la care participă.