Etica – pandemie – COVID-19

r
ilo
nt
e
ud
st
ul
uz
pt
PANDEMIE = gr. pan-întreg și demos-

r
popor

ilo
e nt
ud
st
ul
uz

Photo source: https://www.technologynetworks.com/immunology/articles/epidemic-vs-pandemic-323471

reprezintă - o epidemie care se extinde pe un teritoriu foarte

pt

mare, într-o țară, în mai multe țări sau continente, afectând de obicei un
număr mare de oameni.
 Etica sănătății publice

r
 Un set de principii bazate pe valori și credințe

ilo
 Un ghid pentru acțiuni de promovare a

nt
sănătății și prevenirea rănilor și bolilor în

e
populație

ud
 • Procese de clarificare, stabilire a priorităților
st
și justificare a posibilelor cursuri de acțiune în
ul
domeniul sănătății publice pe principii etice
uz
pt
 Etica sănătății publice

r
ilo
 „Orice persoană are dreptul la

nt
un nivel de viață adecvat

e
pentru sănătatea și

ud
bunăstarea sa și a familiei
sale.”
st
Declarația universală pentru drepturile
ul
omului, articolul 25
uz
pt
 Etica sănătății publice
• abordarea cauzelor bolilor din punct de vedere al păstrării sănătății

r
ilo
• respectarea drepturilor individuale în comunitate

• asigurarea unei oportunități pentru implicarea comunității în proces

nt
• căutarea de informații pentru politici și programe de sănătate eficiente

e
• evaluarea oportunității intervenției și derularea acesteia în timp util

ud
• încorporarea în dezvoltarea unei politici a unei varietăți de abordări

st
• respectarea diversității

• îmbunătățirea mediului fizic și social

ul
• protejarea confidențialității
uz

• asigurarea competenței profesionale

• asigurarea unui sentiment de încredere

pt

• derularea eficientă a acțiunilor

 Etica sănătății publice
• Echilibrul

r
libertății

ilo
• Identificarea individuale și a
obiectivelor intereselor
generale • Pregătirea comunității

nt
• Planificarea • Utilizarea Mecanism

e
și luarea informațiilor judiciar
deciziilor științifice, • procedural

ud
Pregătirea
globală

• Minimizarea complicațiilor grave

st
ul
• Conservarea funcționării societății
uz

• responsabilitate pentru acordarea de asistență medicală, siguranța publică și funcționarea

aspectelor cheie ale societății
• Centralizarea autorității de luare a deciziilor
pt

• pentru a asigura echitatea în decizie

• păstrarea funcționalității societății
 Etica sănătății publice
• Echilibrul

r
libertății

ilo
• Identificarea individuale și a
obiectivelor intereselor
generale • Pregătirea comunității

nt
• Planificarea • Utilizarea Mecanism

e
și luarea informațiilor judiciar
deciziilor științifice, procedural

ud
• Pregătirea
globală

• Planificare st
ul
• • Transparență pe tot parcursul proceselor de planificare și răspuns la pandemie
uz

• Luarea deciziilor

• • Implicarea tuturor (nu doar personal medical și politicieni)

pt

• • Public ca partener pe tot parcursul planificării și luării deciziilor

• • Atenție deosebită pentru membrii vulnerabili sau marginalizați ai societății
 Etica sănătății publice
• Echilibrul

r
libertății

ilo
• Identificarea individuale și a
obiectivelor intereselor
generale • Pregătirea comunității

nt
• Planificarea • Utilizarea Mecanism

e
și luarea informațiilor judiciar
deciziilor științifice, • procedural

ud
Pregătirea
globală

st
ul
Responsabilitatea de a maximiza pregătirea pentru a minimiza necesitatea deciziilor de alocare
ulterioare
uz

•• Planificarea proactivă
•• Elaborarea strategiilor de răspuns
•• Pregătirea personalului
•• Elaborarea regulilor de luare a deciziilor înainte de pandemie
pt
 Etica sănătății publice

r
• Echilibrul
libertății

ilo
• Identificarea individuale și
obiectivelor a intereselor
generale • Pregătirea comunității

nt
• Planificarea • Utilizarea Mecanism

e
și luarea informațiilor judiciar
deciziilor științifice, procedural

ud
Pregătirea
globală

st
ul
Utilizarea informațiilor științifice și pregătirea globală
uz

• • Liniile directoare solide ar trebui să se bazeze pe cele mai bune informații științifice disponibile
pt
 Etica sănătății publice

r
• Echilibrul
• libertății

ilo
Identificarea individuale și a
obiectivelor intereselor
generale • Pregătirea comunității

nt
• Planificarea • Utilizarea Mecanism

e
și luarea informațiilor judiciar
deciziilor științifice, procedural

ud
Pregătirea
globală

st
Elemente ale unei abordări a justiției procedurale ideale:
ul
• • Coerența standardelor
• • Factorii de decizie imparțiali și neutri
uz

• • Decizii motivate în mod adecvat bazate pe informații exacte

• • Asigurarea că cei afectați de decizii participa la procesul decizional, sunt de acord cu acesta
• • Comunicări clare fără agende ascunse
• • Proces de revizuire când sunt disponibile informații noi
pt

• • Proces pentru contestații

• • Proceduri care sunt durabile și aplicabile
 Etica sănătății publice

r
• Echilibrul
• libertății

ilo
Identificarea individuale și a
obiectivelor intereselor
generale • Pregătirea comunității

nt
• Planificarea • Utilizarea Mecanism

e
și luarea informațiilor judiciar
deciziilor științifice, procedural

ud
Pregătirea
globală

st
ul
Trei principii directoare:
uz

• • Adoptați practici cel puțin restrictive

• • Asigurați-vă că restricțiile sunt necesare și proporționale cu nevoile
• • Asigurați-vă că cei afectați primesc sprijin din partea comunității
pt

• • Implicați o reprezentare publică diversă în definirea restricțiilor și articularea justificării pentru

aceste restricții
Probleme etice în pregătirea și răspunsul la
pandemie

r
ilo
A) Probleme etice și legate de drepturile omului în măsurile de sănătate publică

•• Supravegherea și diseminarea informațiilor

nt
•• Măsuri de prevenire a transmiterii de la animale la om (sacrificare etc.)
•• Carantină, izolare și distanțare socială
•• Călătorii internaționale și controlul frontierei (Reglementări internaționale privind sănătatea)

e
ud
B) Acces echitabil la asistența medicală în cazul unei pandemii

•• Cum să alocați vaccinuri, antivirale și îngrijiri spitalicești

•• Ar trebui ca unele grupuri de populație să aibă prioritate?

st
•• De exemplu, ar trebui să se acorde prioritate lucrătorilor din domeniul sănătății să primească Oseltamivir sau un
vaccin?
•• Cum să alocați resurse (în avans și în timpul pandemiei) între gripa pandemică și alte nevoi de sănătate
ul
C) Obligațiile și drepturile personalului din unități medicale într-o pandemie

•• Lucrătorii din domeniul sănătății (HCW) au datoria de a se îngriji în caz de pandemie? Dacă da, este nelimitat?
uz

•• Obligațiile lucrătorilor din domeniul sănătății depind de faptul că primesc protecții speciale sau de angajamentele
directe sau implicite asumate la intrarea în profesie?
•• Ar trebui ca asistenții medicali să primească tratament prioritar, profilaxie sau vaccin?
•• Ce persoane sunt incluse („profesioniști” sau alții?)
•• Cum și de către cine ar trebui formulate și executate obligațiile?
pt
Probleme etice în pregătirea și răspunsul la
pandemie

r
ilo
Obligații interne ale guvernelor

• față de propria populație vulnerabilă

nt
• față de populația cu vulnerabilitate redusă
• față de populația cu alte afecțiuni

e
• față de economie

ud
Obligații externe ale guvernelor

st
• față de populația proprie care trăiește în alte țări
• obligația reciprocă, nediscriminatorie între țări (medicamente, vaccin, personal de sprijin)
ul
organizațiile internaționale (ex OMS)
uz

• abordarea riscurilor și obligațiilor transfrontaliere

• probleme etice în pregătirea și răspunsul la pandemie
• planificării și pregătirea cooperării
pt

• decizii comune
Probleme etice în pregătirea și răspunsul la
pandemie - OMS

r
ilo
nt
Proiectul privind problemele etice în planificarea pandemiei

e
• Obiectiv : Formularea de îndrumări pentru statele membre cu privire la modul
de abordare a problemelor etice care apar în pregătirea și răspunsul la o

ud
potențială pandemie.
• Publicarea unui document privind considerațiile etice pentru planificarea gripei
pandemice

st
• • Diseminarea prin diferite canale: • OMS, MS, ONG-uri
• • Comitetul interinstanțelor ONU pentru bioetică
ul
• • Summitul global al organismelor consultative naționale de bioetică
• • Conferințe
uz

• • Regional și activități de sprijin pentru țară: contextualizare

pt
 Probleme etice în pregătirea și răspunsul la
pandemie

r
ilo
 Mijloace rezonabile și eficiente
Proporționalitate

nt

 Justiție distributivă

e
 Încredere și transparență

ud
 Limitările drepturilor omului trebuie să se bazeze pe
– un obiectiv legitim,
– mijloace mai puțin restrictive și intruzive;


–

st
să nu fie arbitrare, nerezonabile sau discriminatorie
Profilaxia / tratamentul
ul
– Consimțământ informat: • Limbaj • Riscuri și beneficii • Dreptul de a refuza
profilaxia / tratamentul •
uz

– Îngrijiri speciale cu femeile gravide și sugari

– • alte tipuri de îngrijire, cum ar fi paturile de spital și ventilația asistată mecanic,
pot fi deficitare, incluzând criterii de stabilire a priorităților în planificarea la nivel
pt

de țară
 Probleme etice în răspunsul la pandemie
 Izolarea, carantina și distanțarea socială/ fizică - concepte de bază

r
– • Tensiunea dintre interesele societății în protejarea și promovarea sănătății

ilo
cetățenilor săi și libertatea individului
– • Separarea socială poate încălca drepturile individuale și perturba situațiile
sociale și economice viaţă;

nt
– • Pentru a justifica o restricție a libertăților civile, mijloacele utilizate ar trebui
considerate a fi eficiente în combaterea amenințării pentru sănătatea publică.

e
– • Pentru a trece testul de echilibrare, beneficiile preconizate pentru sănătatea

ud
publică ar trebui să depășească poverile sau prejudiciile pentru indivizi
– Luarea deciziilor

st
 • Decizia de a utiliza măsuri restrictive trebuie luată într-un mod deschis,
corect și legitim.
 • Transparența și participarea comunității vor spori încrederea publicului și
ul
acceptarea măsurilor de izolare propuse.
 • Guvernele ar trebui să definească în mod explicit cine are puterea de a
uz

comanda intervenții de sănătate publică, pentru ce perioadă de timp și care

vor fi criteriile pentru luarea deciziei.
– Punerea în aplicare
pt
 Probleme etice în răspunsul la pandemie
 Izolarea, carantina și distanțarea socială/ fizică - concepte de bază

r
– Luarea deciziilor

ilo
– Punerea în aplicare
 • Măsurile ar trebui să fie voluntare ori de câte ori este posibil
 • Dacă este necesar și justificat, funcționarii din domeniul sănătății publice ar trebui să

nt
aibă dreptul să aplice măsuri de izolare prin mijloace cel puțin intruzive
 • Sancțiuni pentru non- conformitatea trebuie să fie proporțională

e
 • Confidențialitate și confidențialitate: informațiile personale trebuie păstrate
confidențiale cât mai mult posibil (stigmatizare / discriminare)

ud
 • Implementarea într-o manieră umană și sensibilă (de exemplu, dispozițiile IHR includ
necesitatea unor preocupări speciale cu privire la problemele de gen, religioase și
etnice)

st
 • Când protecția sănătății publice necesită limite asupra libertății individuale, principiul
reciprocității obligă societatea să ofere celor afectați necesități de viață
ul
 • Justiție distributivă: trebuie acordată o atenție specială celor mai vulnerabili (hrană,
apă, îmbrăcăminte, îngrijire medicală etc.)
uz

 • Distanțarea socială nu trebuie utilizată într-un mod discriminatoriu, ca pretext pentru

a persecuta minoritățile etnice sau religioase sau disidenții
pt
 Probleme etice în răspunsul la pandemie

r
 Atitudini față de utilizarea carantinei - un sondaj de cercetare multisite

ilo
– Blendon RJ și colab. Health Affairs, 2006, 25 (2): w15-25. ) • SAR / China /
Hong Kong; China / Taiwan; Singapore; și SUA •

nt
– În toate locațiile, majoritatea respondenților au susținut măsuri de carantină
– • Sprijinul a fost mai mic în toate locațiile dacă refuzul de a respecta un ordin

e
de carantină ar putea duce la arestare

ud
– • Principalele îngrijorări legate de carantină într-o unitate medicală:
 expunerea la boli contagioase ,

st
 supraaglomerare și dificultăți de comunicare cu familia
– • Concluzia autorilor: factorii de decizie politică au nevoie de planuri
ul
specifice pentru a face față preocupărilor publicului cu privire la politicile
obligatorii de carantină.
uz
pt
 Probleme etice în răspunsul la pandemie

r
 Călătoriile internaționale și controalele la frontieră

ilo
– • Libertatea de circulație este un drept de bază protejat de legile naționale și
tratatele internaționale

nt
– • Măsurile de izolare pot impune industriei turismului să colecteze și să dezvăluie
datele pasagerilor

e
– • Ca parte a controlului perimetral, obțineți consimțământul informat de la

ud
călători pentru screening, profilaxie și tratament
– • Poverile privind confidențialitatea sunt justificate numai dacă este necesar
pentru a obține date de supraveghere de înaltă calitate

st
ul
uz
pt
 Măsuri de atenuare comunitară
 Distanțarea socială / fizică
– • Izolarea persoanelor bolnave

r
– • Carantina persoanelor expuse persoanelor bolnave

ilo
– • Închiderea școlilor, a centrelor de zi, a afacerilor, a locurilor publice și a anulării unor
evenimente publice mari

nt
– • Practici / orare de lucru alternative
– • Limitarea călătoriilor

e
 Măsurile de limitare a libertății ar trebui să fie voluntare și echilibrate, cu protecția drepturilor
individuale:

ud
– • Nicio invazie nejustificată a confidențialității
– • Menținerea confidențialității informațiilor private
– • Restricția libertății personale trebuie aplicată în mod echitabil

st
– • Evitarea unei sarcini inegale indivizi sau grupuri specifice
– • Protejați-vă împotriva stigmatizării
ul
 Măsuri privind accesul la servicii
– Asigurați-vă că serviciile de sprijin necesare (de exemplu, alimente, apă și alte servicii
uz

esențiale) sunt furnizate populației afectate

– • Luați în considerare nevoile populațiilor vulnerabile (de exemplu, persoanele în vârstă, cu
handicap)
– • Stabiliți procesul de apelare pentru cei afectați de măsurile de limitare a libertății
pt
 Măsuri de atenuare comunitară
 Măsuri economico-sociale

r
– • Discutați compromisurile economice și sociale asociate cu măsurile de atenuare a comunității

ilo
– • Identificați provocările cu implementarea acestor măsuri
– • Oferiți soluții
– • Sprijin pentru implementarea timpurie

nt
– • Încurajarea persoanelor bolnave să rămână acasă
– • Anularea unor întâlniri publice mari

e
– • Asigurarea solidității planificării • Minimizarea impactului economic potențial • Abordarea

ud
nevoilor de informații ale populației • Recunoașterea faptului că stresuri sociale care vor fi create

 Soluții la provocările de atenuare a comunității

st
– • Implicarea deplină a tuturor sectoarelor cheie în dezvoltarea unui plan detaliat, complet
coordonat
– • Transparența procesului de planificare
ul
– • Formare pentru roluri de conducere
– • Campanii de educație publică înainte de pandemie
uz

– • Conectarea organizațiilor comunitare în rețelele sociale

– • Conectarea furnizorilor cu oamenii în nevoie înainte de pandemie
pt
 Programul de vaccinare
 obiective:

r
– • Asigurarea funcționării societății

ilo
– • Reducerea deceselor și spitalizărilor
 Prioritizarea vaccinului

nt
– • Discutați prioritizarea și alocarea vaccinului antigripal pandemic
– • Feedback privind alocarea vaccinului

e
– * Categorii de persoane care ar trebui să primească vaccin
 • Securitate națională

ud
 • Servicii de asistență medicală și de asistență comunitară
 • Infrastructură critică

st
 • Populație generală
 Exemplu SUA Cea mai mare prioritate de vaccinare pentru gripă
– (Nivelul 1):
ul
 • Personal detașat și cu misiune critică
 • Personal critic de sănătate publică și asistență medicală
uz

 • Personal de infrastructură critică (de exemplu, SME, poliție, pompieri, vaccinuri și fabrici antivirale, guvern cheie lideri)
 • Femeile însărcinate
 • Sugarii și copiii mici (6-35 de luni) Prioritatea va trebui să fie reconsiderată odată ce se cunosc specificul noului virus
pandemic.
pt
Drepturi și obligații în condiții de

r
ilo
e nt
ud
st
ul
uz
pt

Photo source https://www.partners.org/Newsroom/Articles/COVID-19-Resiliency-Fund.aspx

 Obligații

r
ilo
 Conform OMS printre obligațiile cadrelor medicale se numără următoarele:
– respectarea regulilor de igienă stabilite anterior în cadrul fiecărui spital pentru evitarea

nt
expunerii la risc a celor din proximitatea lor;
– participarea la instruirile dedicate sănătății și protecției;

e
– respectarea protocoalelor în privința primirii, trierii și îngrijirii pacienților;
– tratarea pacienților cu respect și demnitate;

ud
– păstrarea confidențialității datelor pacienților pe care îi îngrijesc;
– să respecte procedurile impuse de pandemie, respectiv atunci când există cazuri
suspecte sau chiar confirmate;

riscuri;
st
– prevenirea infecțiilor și informarea populației care nu prezintă încă simptome sau

– folosirea echipamentului de protecție, iar apoi îndepărtarea lui conform protocolului și

ul
aruncarea lui în locurile special amenajate;
– automonitorizare cu anunțarea superiorilor și izolare la primul semn de infecție;
uz

– anunțarea superiorilor atunci când simt că lucrează în condiții stresante și atunci

câand au nevoie de sprijin;
– raportarea imediata a situațiilor în care există indicii solide conform cărora le este
pt

pusă viața în pericol atunci când lucrează printre bolnavi.

 Drepturi

r
Printre drepturile personalului medical sunt menționate

ilo
următoarele:
– dreptul la un mediu în care cadrele medicale se simt libere să

nt
raporteze orice incident, inclusiv violențe sau expunerea la sânge
ori alte fluide specifice infecțiilor respiratorii;

e
– dreptul la ore de lucru adecvate, cu pauze pentru odihnă;

ud
– izolarea la domiciliu atunci când suspectează expunere la
infecție;
– dreptul de a nu fi nevoit sa lucreze sau să se întoarcă într-un

st
mediu riscant până cand nu au fost luate toate măsurile
necesare de protecție;
ul
– primirea de compensații și de alte servicii în cazul infectării la
locul de muncă;
uz

– dreptul la consiliere în situațiile stresante;

– dreptul la un mediu unde managerii și angajații să coopereze
nestingheriți pentru a lucra într-un mediu sigur.
pt
Prin prisma meseriei, cadrele medicale au mai multe obligații decât
drepturi în comparație cu angajații din alte domenii.
Definirea limitelor acestor obligații, mai ales în condiții de pandemie,

r
este o sarcină dificilă.

ilo
e nt
ud
st
ul
uz
pt

Photo source https://www.forbes.com/sites/victoriaforster/2020/03/19/healthcare-workers-fighting-the-

coronavirus-pandemic-are-running-out-of-vital-protective-equipment/
 Malpraxis - COVID
 Limitarea practicii medicale la propria specialitate. Condițiile depășirii

r
– în limitele de competență profesională deţinute în specialitatea sa.

ilo
 Excepţia de la regulă:
– 1. situația de urgență;

nt
– 2. nu există disponibil personal medical cu competența necesară;

e
– 3. nu se poate amâna inițierea actului medical până la sosirea acestuia/
transferul pacientului la alta instituție medicală competentă.

ud
 acte medicale necesare pentru:
– salvarea vieții/

st
– împiedicarea degradării ireversibile a stării de sănătate a pacienților.
 după realizarea actului medical (fără a exista un termen limită),
ul
– completarea unui formular pentru documentarea îndeplinirii celor 3
uz

condiții menționate
 depăşirea nelegală a limitelor de competență
– atragerea răspunderii civile a acestuia.
pt

– atrage neoperarea contractelor de asigurare de răspundere civilă

profesională
 Malpraxis - COVID
 Selecția pacienților pentru acordarea asistenței medicale. Discriminarea.

r
– Criteriile care pot conduce la atitudini discriminatorii: rasă, gen, vârstă,

ilo
apartenență etnică, origine naţională sau socială, religie, opţiuni politice sau
antipatie personală.

nt
– Riscul expunerii personalului medical:
 nu poate constitui un criteriu obiectiv de selecție a pacienților.

e
 trebuie să se asigure tratament egal pacienţilor prin aplicarea obligatorie

ud
şi permanentă a precauţiilor universale.
– din cauza numărului prea mare de pacienți care se pot prezenta simultan,

st
raportat la condițiile logistice ale instituției medicale.
 trebuie să fie folosite criterii obiective, care să se aplice tuturor pacienților
 Ex:
ul
– criterii medicale: urgență, gravitatea cazului.
uz

– în cazuri cu același grad de urgență/gravitate: criteriul “primului

venit, primul servit
pt
 Malpraxis - COVID
Implicații juridice ale deciziilor medicale în contextul pandemiei Covid-19

r
ilo
 “Cum putem selecta pacienții în vederea acordării asistenței medicale?”
 “Putem să facem acte medicale în afara specialității noastre medicale? În ce condiții?”

nt
 “Suntem obligați să practicăm acte medicale în alte secții? De exemplu, un medic anestezist
este obligat să practice pe o secție de terapie intensivă boli infecțioase?”

e
 “Avem voie să practicam în afara orelor de program? Ne afecteaza acest lucru acoperirea
asigurării de malpraxis?”

ud
 “Solicitarea excesivă fizică și psihică din aceste zile ne exonereaza de răspunderea juridică
în cazul greșelii medicale?” “Ce protocoale de practică trebuie să aplicăm?”

st
 “Putem să ne restrângem/să încetăm temporar activitatea pentru a preveni riscul
îmbolnăvirii personalului medical?”
 “Sunt responsabil din punct de vedere juridic dacă pacientul se infectează în cabinetul meu
ul
medical?”
uz
pt
 Malpraxis - COVID
Obligativitatea acordării asistenței medicale
Pentru a refuza acordarea asistenței medicale, este necesar să fie îndeplinite, în mod cumulativ,

r


ilo
următoarele condiții:
– Motivul refuzului – comportamentul ireverențios al pacientului.
– Starea de sănătate a pacientului – pacientul trebuie să aibă o stare de sănătate care să îi permită

nt
să își caute un alt medic, din aceeașispecialitate.
– Condiții de formă – pacientul trebuie să fie notificat în scris, cu cel puțin 5 zile înainte de încetarea

e
relației profesionale .

ud
 În spital:
– refuzul acordării de asistența medicală în unități spitalicești (starea pacientului internat nu îi permite
acestuia să își găsească un alt furnizor de servicii medicale).
 În ambulator
st
– procedura descrisă mai sus ar putea fi inițiată.
ul
 !
– riscul îmbolnăvirii personalului medicalși/sau al altor pacienți nu poate fi invocat ca motiv al
uz

refuzului acordării asistenței medicale, în nicio situație.

– Principiul precauțiilor universale și programul de prevenire a infecțiilor nosocomiale sunt soluțiile
legale acceptate în aceste situații.
pt
 Malpraxis - COVID
Limitarea practicii medicale la propria specialitate. Condițiile depășirii

r
ilo
 obligat să acţioneze în limitele de competență profesională deţinute în
specialitatea sa.
– excepţia situaţia de urgenţă, în care nu este disponibil personalul medical care ar avea competenţa

nt
necesară pacientului.
 număr mare de pacienți aflați în stare gravă → 3 condiții cumulative descrise de

e
către legiuitor pentru efectuarea de acte medicale cu depășirea limitelor de

ud
competență profesională:
– 1. situație de urgență;

st
– 2. nu există disponibil personal medical cu competența necesară;
– 3. nu se poate amâna inițierea actului medical până la sosirea
ul
acestuia/transferul pacientului la alta instituție medicală competentă.
uz
pt
 Malpraxis - COVID

r
Respectarea Regulamentului intern si a programului de lucru

ilo
 efectuarea de acte medicale de către medici, în afara programului de lucru
 reglementat prin documentele mai sus menționate.

nt
– instituția medicală nu agreeaza și nu reglementează efectuarea de ore suplimentare,
 din considerente financiare (bugetele aprobate nu permit plata orelor

e
suplimentare, în condițiile legii),

ud
– nu mai este permisă activitatea voluntară (contractele de voluntariat dintre spitalele
publice și medici au fost apreciate în anul 2019 de către conducerea Ministerului
Sănătății ca fiind ilegale).

st
ul
uz
pt
 r
ASPECTE ETICE ÎN

ilo
CREAREA UNUI NOU

nt
e
VACCIN

ud
st
ul
uz
pt
 VACCIN

r
ilo
 DEX 2009 = produs biologic preparat din
germeni patogeni sau din secreții microbiene,

nt
care se administrează prin injecții sau pe cale

e
bucală unui om ori unui animal, în scop

ud
preventiv sau curativ.
st
protejează împotriva a peste 25 de boli -
ul

rujeolă, poliomielită, tetanos, difterie,
uz

meningită, gripă, febra tifoidă, cancer de col

uterin, holeră, malarie, tuberculoză, etc.
pt
 
pt
uz
ul
st
ud
e
VACCINARE

nt
ilo
r
 ISTORICUL VACCINURILOR

r
ilo
 Sec. XVIII - Edward Jenner – variola

e nt
 Sec. XIX – revoluția bacteriologică

ud
Sec. XX – creșterea virusurilor în cultură

celulară st Edward Jenner
(17.05.1749 –
ul
26.01.1823)
uz

 Sec. XI – inginerie genetică, biologie

moleculară
pt
pt
uz
ul
st
ud
e nt
ilo
r
pt
uz
ul
st
ud
e nt
ilo
r
 ETAPELE DEZVOLTĂRII UNUI NOU VACCIN
1. selectarea și formularea vaccinurilor candidate

r
2. controlul calității producției

ilo
3. studii preclinice - animale de laborator
4. studii clinice - grupuri de populatii umane – faze I-V

nt
5. producerea de vaccinuri
studii postlicențiale

e
6.
7. dezvoltarea si supravegherea rapoartelor cu evenimente adverse

ud
raportate
8. gestionarea și comunicarea riscului de vaccin

st
ul
uz
pt
pt
uz
ul
st
ud
e nt
ilo
r
Date statistice conform OMS privind imunizarea la nivel mondial intre anii
1980-2016

r
ilo
e nt
ud
Fig. 2 – Parotidita infecţioasă

st
ul
uz
pt

Fig. 4 - Poliomielita Fig. 5 - Rubeola

 VACCINARE
OMS - 2017

r

 32 de boli ce pot fi prevenite cu ajutorul vaccinurilor.

ilo
 aceste boli sunt atât de devastatoare încât vaccinurile împotriva a 23 dintre ele sunt pe
lista medicamentelor esențiale ale OMS.

nt
 Vaccinurile
 standarde riguroase de dezvoltare

e
 se adresează unui număr mare de persoane asimptomatice.
 Efectele adverse difera in functie

ud
 de microorganismul utilizat atenuat sau fragmentat,
 de tulpina folosita si
 modul de administrare.

st
 Temerile oamenilor privind vaccinarea mai sunt alimentate si de faptul ca in compoziția
vaccinurilor sunt folosiți conservanți si potentiatori.
ul
 Principii:
 trebuie vizate boli infectioase grave care sa fie prevenite prin vaccinare,
uz

 fiecare vaccin sa fie sigur si eficient,

 riscul asupra indivizilor sa fie minimizat,
 raportul risc/beneficiul sa fie favorabil,
 beneficiile si riscurile sa fie corect distribuite
pt
 ASPECTE ETICE
LOCAȚIA STUDIILOR

r
 în țările în care asistența medicală rămâne în urmă și copiii mor datorita

ilo
subnutriției și a altor condiții legate de sărăcie, poate fi etic să
introducem vaccinuri scumpe care nu fac nimic pentru a îmbunătăți

nt
condițiile de viață ale oamenilor?
• vaccinurile - testate în populații variate pentru a înțelege eficacitatea și

e
siguranța acestora în populații de etnie diferită

ud
• există influențe de mediu asupra sistemului imunitar

• populatii vulnerabile
st
ul
• exploatare umană
uz
pt
 ASPECTE ETICE

r
 CIOMS = Consiliul pentru Organizarea Internațională a Științelor Medicale

ilo
– colaborare cu OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii)  ghiduri etice
 Recomandari:

nt
 Cercetările efectuate într-o țară cu resurse reduse trebuie să
răspundă nevoilor și priorităților de sănătate ale țării gazdă

e
 Produsele cercetării multinaționale, precum si accesul la noile

ud
cunoștințe dezvoltate ca urmare a cercetării, ar trebui să fie puse la
dispoziție intr-un mod rezonabil rezidenților țării gazdă
 Totusi:

st
 Intervalul mediu de timp între licențierea unui nou vaccin pentru
ul
țările industrializate și utilizarea acestuia în țările mai puțin
dezvoltate = 10-20 de ani
uz
pt
 ASPECTE ETICE

r
ilo
 Cercetarea - interacțiune financiară între:
 companiile farmaceutice,

nt
 profesioniștii din domeniul cercetării medicale

e
 instituțiile academice care conduc cercetarea

ud
 agențiile guvernamentale
 majoritatea vaccinurilor - dezvoltate integral de sectorul privat - profituri
financiare importante

st
interese financiare in dezvoltarea vaccinurilor ?
ul

uz
pt
 ASPECTE ETICE

r
ilo
 Autonomie personala vs. imunitate colectiva – “free-riding”
 Vaccinare obligatore vs. vaccinare voluntara – Italia, Finlanda,

nt
Germania, Olanda

e
ud
REFUZUL VACCINĂRII
– OMS: una dintre principalele amenințări la adresa sănătății
globale în 2019
st
– 1998 - articolul Wakefield - vaccinul împotriva rujeolei, oreionului
ul
și rubeolei (MMR) asociat cu autismul
uz

– In fiecare zi, 4.000-8.000 de persoane, în special copii, mor din

cauza bolilor care pot fi prevenite prin vaccin
pt
 ASPECTE ETICE

r
ilo
CONSIMȚĂMÂNTUL INFORMAT
 informații despre vaccin, boala sau bolile propuse pentru preventie,

nt
efectele secundare cunoscute, evenimentele adverse și

e
evenimentele adverse grave care au fost observate

ud
 obligație dpdv etic și deontologic

 Ghidul UNAIDS:
st
– fiecare caz individual necesită consimțământ informat, cu
ul
excepția cazului în care subiectul este incompetent sau
incapabil; în astfel de cazuri, permisiunea terților poate fi
uz

acceptată
– procesul de consimțământ informat - monitorizat
pt
 
pt
uz
ul
st
ud
DISCUTII

e nt
ilo
r
 DISCUTII
 standardul de îngrijire - interpretat în contextul locației studiului:

r
 furnizarea de îngrijire de către o echipă de cercetare cu calificări

ilo
echivalente, instruire și expertiză ca cele din țările industrializate

nt
 cercetări realizate de o echipă cu aceeași cultură și limbă ca
subiecții de studiu

e
ud
 comunicare eficientă
 punerea în practica a consimțământul informat

 st
principiul necesității vaccinării
ul
 luarea participativă a deciziilor care implică comunitatea
uz

 un program de vaccinare voluntară - mai mult succes decât unul

pt

obligatoriu
 DISCUTII
Exemplu - Vaccinul preventiv impotriva SAR-CoV-2

r
ilo
 37 de companii biofarmaceutice sau sectoare academice
 obiective: identificarea antigenului țintă, calea de imunizare, protecția imuna

nt
corelata, modele animale, scalabilitate, facilitatea producției, profilul produsului
țintă, previziunea focarelor și populația țintă

e
 colaborare internațională

ud
 lecții învățate din epidemiile anterioare - studiile preclinice ale vaccinului s-ar
putea desfasura în paralel cu studiile clinice
 sistemul de cercetare în domeniul sănătății = „creierul” sistemului de
sănătate
st
 etica = „conștiința” sistemului de sănătate
ul
 consultarea comunității în elaborarea protocolului cercetarii
uz

 transparenta in comunicares informațiilor

 obtinerea consimțământului informat
 protecția confidențialității și a dreptului de disidență
pt

 implicarea comunității în desfășurarea cercetării

 CONCLUZII
 Vaccinarea - similară purtării centurii de siguranță

r
ilo
 Beneficiile vaccinării = umane + economice:
 prevenirea directă a bolii confirmate etiologic

nt
 se extind pe parcursul vieții unei persoane vaccinate
 stabilizează sistemele de sănătate

e
 promovează echitatea sanitară și avantajeaza economiile locale și

ud
naționale
 abordarea problemei legate de refuzul vaccinării,

 st
combaterea miscarii anti-vacciniste
revizuirea și evaluarea mandatelor de vaccinare curente în jurisdicția sanitară
ul
relevantă
creșterea utilizării strategiilor de vaccinare neobligatorie
uz


 abordarea preocupărilor părintelui sau tutorelui privind siguranța vaccinului
 creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la riscurile care pot fi
pt

prevenite prin vaccinare

 promovarea unei mai bune înțelegeri publice a imunității colective
 
pt
uz
ul
st
ud
e
CONCLUZII

nt
ilo
r