Caracterizarea de personaj

X este personajul principal/central/ protagonistul textului fragmentar, deoarece participă

activ la toate momentele acțiunii, iar celelalte personaje gravitează în jurul său.
Acesta este caracterizat direct atât de către autor, cât și de alte personaje, iar faptele,
gesturile, limbajul și relațiile cu celelalte personaje constituie puncte de reper în
caracterizarea indirectă.
Încă din incipitul textului X (se precizează numele personajului) este caracterizat direct de
către narator, modalitate prin care se oferă informații legate de statutul social și originea
sa...
Caracterizat de celelalte personaje...X apare...(se precizează o trăsătură dominantă).
Portretul moral este realizat prin mai multe procedee indirecte. Faptele și felul său de a
vorbi sunt dovada unui model/ sau nu...(alte trăsături care reies). Trăsăturile sale de caracter
sunt completate de atitudinea pe care o adoptă cu celelalte personaje...Caracterizarea prin
nume constituie o altă metodă indirectă...(menționarea autocaracterizării dacă apare).
În concluzie, protagonistul operei literare.../fragmentul operei literare...de...reprezintă
prototipul omului perseverent/ conștient/harnic/ răsfățat/needucat...care știe să se impună în
fața celorlalți, oferindu-le un model (sau nu) de comportament demn de urmat.

Caracterizarea unui personaj

X de Y este o operă...în care autorul pune în lumină...(tema, ideea centrală a textului).
Z este personajul principal/protagonistul al acestei opere literare/al acestui fragment,
deoarece autorul evidențiază comportamentul acestuia în raport cu celelalte personaje.
Acesta este...(o frază despre rolul personajului, meseria sa, starea civilă etc.).
Trăsăturile lui Z sunt redate atât prin caracterizarea directă, cât și prin caracterizarea
indirectă, ce reiese din limbaj, comportament, relațiile cu alte personaje și întâmplările la
care participă. Aici, Z este surprins în momentul în care...(rezumatul fragmentului în 2-3
rânduri, insistând pe faptele personajului).
Portretul fizic al personajului este realizat în mod direct de câtre narator/de către celelalte
personaje-cu exemple, precizându-se figurile de stil folosite. (! Dacă portretul fizic lipsește:
Nu sunt precizate detalii de ordin fizic în ceea ce privește personajul X, deoarece autorul a
vrut să evidențieze trăsăturile sale morale/, deoarece personajul reprezintă un tip uman,
generalizând o întreagă categorie socială.).
Personajului i se conturează un portret moral complex, realizat prin mai multe mijloace de
caracterizare. În mod direct, ....Alte trăsături ale personajului sunt prezentate prin
procedeele indirecte. Comportamentul personajului reliefează... . Din limbajul acestuia
reiese... . Trăsătura ( se precizează o trăsătură dominantă) este scoasă în evidență de relațiile
cu celelalte personaje:...
=Între procedeele de caracterizare indirectă un rol important îl ocupă și numele personajului
Z, care sugerează....
Protagonistul își dezvăluie personalitatea și prin situațiile conflictuale pe care le dezvoltă cu
celelalte personaje (există, de obicei, un conflict exterior-protagonist și un alt personaj – și
un conflict interior- personajul duce o luptă cu sine însuși- exemple de conflicte din text).
=De asemenea, atitudinea naratorului față de personaj oferă o perspectivă aparte asupra
acestuia (pot exista și mărci ale afectivității, în special în operele populare-găsiți exemple
din care să reiasă atitudinea autorului-ironie, compasiune, milă, respect, admirație etc. ).
În concluzie, consider că în acest fragment, autorul Y vrea să contureze un anumit tip de
personaj/să ilustreze o anumită trăsătură umană etc., portretizat (ă) în personajul Z.