ROLUL CUNOSTINTELOR SI DEPRINDERILOR DE COMUNICARE

SI COMPOZITIE IN ABORDAREA TEXTULUI LITERAR

Pentru ciclul primar, familiarizarea elevilor cu instrumentele muncii

intelectuale, in primul rand cu cititul si scrisul, constituie continutul esential al
intregii sale activitati, functia sa de baza.
,,Acesta este rolul specific al scolii primare – considera cunoscutul
pedagog Gaston Mialaret – de a asigura o baza solida insusirii diferitelor
instrumente culturale, fara de care intreaga evolutie ulterioara ar fi
condamnata.”
De fapt, a-l invata pe micul scolar sa citeasca si sa scrie, in perspectiva
evolutiei lui viitoare, inseamna a-l invata cum sa invete.
Skinner sustine ca,, a-l instrui pe elev cum sa studieze inseamna a-l invata
tehnici pe care le va aplica in mod autonom si datorita carora isi va mari
sansele de a retine ceea ce a vazut si auzit.”
Procesul familiarizarii elevilor cu cititul, ca instrument al muncii de
invatare, se realizeaza intr-o perioada de timp relativ lunga,daca avem in
vedere faptul ca aceasta deprindere nu se rezuma la simpla descifrare a unui
text, la simpla cunoastere a literelor si la posibilitatea de a realiza cititul sub
aspectul lui exterior.Insusirea cititului nu mai poate constitui un scop in sine,
decat in perioada alfabetizarii; ea trebuie sa devina un mijloc de prelungire a
efortului educativ individual. Realizarea actului cititului presupune cunoasterea
unor tehnici de lucru corespunzatoare, care sa permita celui ce citeste sa se
orienteze in text, sa deprinda multiplele valente ale acestuia. Formarea si
dezvoltarea capacitatii elevilor de a se orienta intr-un text citit este o sarcina
esentiala a invatamantului primar. Insusirea tehnicii cititului este subordonata
sarcinii de a-i invata pe elevi cum sa foloseasca manualul, in general cartea, cu
alte cuvinte, de a-i invata cum sa invete.
In clasa I, invatarea citit-scrisului are la baza utilizarea metodei fonetice,
analitico-sintetice.Insusirea cititului este un proces complex care parcurge doua
etape:invatarea tehnicii, a mecanismului propriu-zis al cititului si invatarea
instrumentelor muncii cu cartea, altfel spus familiarizarea elevilor cu
capacitatea elevilor de a se orienta intr-un text citit, de a folosi cartea ca mijloc
de informare si de formare.Cititul devine optional atunci cand el constituie o
metoda de lucru care sa-i faca pe elevi in stare sa-si completeze singuri
instruirea elementara pe care au primit-o in scoala.
Se intelege ca in clasa I, elevii nu parcurg decat o parte din prima etapa a
acestui proces, dar care este decisiva in drumul pe care-l fac pentru ca cititul sa
devina un mijloc de autoinstruire. Ceea ce se realizeaza in clasa I
este ,,alfabetizarea” propriu-zisa, familiarizarea cu sunetele si literele, citirea
silabelor, a cuvintelor, a propozitiilor si a unor texte inchegate, de dimensiuni
reduse. Faptul acesta nu trebuie sa duca la impresia ca in clasa I cititul se
rezuma doar la aspectele lui exterioare, fara o participare intelectuala, fara a se
urmari semnificatia mesajelor citite, oricat de simple ar fi acestea.Se poate
spune ca invatarea cititului in clasa I are atat valente instrumentale, cat si
informative si formativ-educative.
In orele de limba romana, la invatarea unei litere noi, dupa observarea si
intuirea acesteia pe plansa, elevii o recunosc in textul lectiei sau in coloanele de
cuvinte.Astfel elevii citesc cuvintele ce contin litera noua.
Citirea independenta, la prima vedere, a paginii din abecedar presupune
o pregatire prealabila, complexa, care ii familiarizeaza pe elevi atat cu sunetul
nou, cat si cu structura fonetica a unor cuvinte.Citirea in gand este urmata de
controlul elevilor, prin citirea cu voce tare.
Subliniind ideea ca cititul se invata prin efortul personal al elevilor si ca
primele incercari de descifrare a unui text din abecedar e bine sa fie realizate
de catre elevi, nu trebuie neglijata citirea model a invatatorului, care este
considerata absolut obligatorie.
Dar obiectivul principal al citirii il constituie intelegerea mesajului
cuvintelor, propozitiilor, al textelor.Acest lucru se realizeaza prin discutiile
purtate pe baza celor citite.Elevilor li se adreseaza intrebari sau li se cere sa
motiveze comportarea sau faptele unei persoane prezentate in text.Li se poate
cere sa raspunda in scris la cateva intrebari sau sa continue in mod propriu firul
naratiunii dintr-un text citit.
Prin urmare, se poate afirma ca temelia intregii munci de invatare se
pune in clasele I-IV si in buna masura in clasa I, prin insusirea de catre elevi a
elementelor de baza ale deprinderilor de citire si scriere. De optimizarea
startului pe care-l iau elevii din clasa I depinde succesul in efortul pe care ei il
fac pentru acumularea valorilor culturii materiale si spirituale ale
omenirii,pentru formarea lor.