ETAPELE PREDARII UNUI TEXT EPIC LA CLASA a II-a

I Introducerea temei textului in tema generala care s-a studiat se face

printr-o activitate de pregatire in vederea introducerii elevilor in atmosfera generala a
temei abordate in acea perioada , in atmosfera generala a textului , in problematica lui,
facandu-se apel la discutiile despre tema generala din orele anterioare. Aceasta
pregatire urmareste si trezirea interesului elevilor pentru textul respectiv , crearea unui
fond afectiv si adecvat, pe baza caruia se va desfasura ora de limba romana.
Pregatirea pentru citire se poate realiza printr-o conversatie, printr-o povestire a
invatatoarei, prin intuirea unor tablouri, a unor ilustratii, prin prezentarea unui diafilm
sau cu ajutorul altor mijloace audio-vizuale.
Tot in aceasta etapa, daca este cazul, se explica si cuvintele noi, a caror
necunoastere ar impiedica intelegerea textului.
II Citirea textului in gand ( soapta)
Citirea cu voce tare reprezinta o activitate necesara in insusirea acestei
deprinderi , dar este numai un mijloc , o etapa spre invatarea citirii in gand , care este
citirea cu cel mai mare randament. De aceea, pana la sfarsitul clasei a IV-a , trebuie sai obisnuim pe copii sa citeasca in gand. Prin urmare , le cerem copiilor inca de acum
sa efectueze citirea independenta , daca nu in gand , cel putin in soapta.
III Intrebari privitoare la continutul textului
Este necesara aceasta scurta etapa de conversatie pentru a verifica felul in care
elevii sunt orientati in problemele mari ale textului: numele autorului, titlul textului,
actiunea in linii mari, numele personajului principal. Invatatoarea adreseaza cateva
intrebari care nu vizeaza , insa, probleme de adancime si de amanunt ale textului citit.
Odata identificate , titlul si autorul se scriu pe tabla , respectiv pe caiete. De
asemenea pot fi scrise si raspunsurile la doua trei intrebari.
IV Citirea integrala a textului
Doi sau trei elevi care si-au format deprinderea de a citi, care efectueaza o citire
corecta si coerenta, sunt solicitati sa citeasca textul in intregime.Dupa aceea , in
cadrul claselor care au o oarecare omogenitate si nivelul este destul de ridicat, se poate
face citirea simultana a mai multor copii.
V Explicarea cuvintelor noi
In aceasta etapa se vor explica acele cuvinte care nu a fost explicate la inceput.
In acest scop elevii vor fi indrumati sa foloseasca si minidictionarul din josul paginii.
Astfel ,vom usura drumul catre formarea deprinderii de a utiliza dictionarul in clasa a
IV-a . Daca aceste cuvinte vor intra in vocabularul lor activ se vor alcatui propozitii cu
ele iar cateva se vor scrie pe tabla, respectiv caiete. Cuvintele vechi nu se integreaza
in enunturi; doar se explica.

VI Recitirea textului in lant si selectiva

Acum , elevii sunt familiarizati cu textul, deci, isi pot indrepta atentia mai mult
pe actul citirii .Ca sa nu devina monotona, ca sa cuprindem cat mai multi copii in
aceasta activitate , se va apela la diferite modele de citire: in lant, selectiva, simultana,
pe roluri.
VI Intrebari in ordinea desfasurarii actiunii
In aceasta etapa se va reda pe scurt continutul textului . Intrebarile care au fost
puse la inceput vor fi intregite de alte intrebari in ordinea logica a petrecerii faptelor.
Intai se va face frontal , cu toata clasa , apoi un elev este solicitat sa raspunda la
aceste intrebari. Daca este posibil , poate fi pus un alt elev sa povesteasca fara sa i se
puna intrebarile .
Intrebarile trebuie sa fie simple, concrete, sa nu contina cuvinte si expresii pe
care ei nu le cunosc.
VII Citirea model si dupa model
Este adevarat ca citirea se invata prin efortul personal al fiecarui elev, dar nu
trebuie neglijata, la fiecare ora, citirea model de catre invatator. Aceasta se va face
dupa ce toata clasa este orientata ,in linii mari, in text, il cunosc destul de bine, dupa
ce l-au citit, l-au povestit si nu mai reprezinta pentru ei o enigma. In felul acesta se pot
concentra mai bine in vederea insusirii unei citiri expresive, corecte, dupa model .
Odata insusit modelul de citire, vor realiza si ei o astfel de citire, incercand sa redea
cat mai fidel.
VIII Activitatea de scriere
Activitatea de scriere nu trebuie ocolita, de aceea, trebuie sa-i rezervam cel
putin 15 min. din ora.
Se pot realiza activitati de scriere in diferite momente ale lectiei , dar si acum
dupa ce elevii cunosc foarte bine textul. Necunoasterea acestuia ar crea dificultati
elevilor , deoarece atentia ar fi indreptata asupra descifrarii textului si nu asupra
rezolvarii exercitiilor. Asta nu inseamna ca la nici un moment de scriere nu se va
aborda un text nou. In acest caz textul trebuie sa fie accesibil si de mica intindere .
Se pot face exercitii de sinonimie, antonimie(fara folosirea terminologiei) , de
gasire a unor insusiri pentru cuvinte date, de transformare, de modificare, de
completare, de dezvoltare, de construire a unor figuri de stil dupa modelul celor din
text, de gasire a unor expresii frumoase si integrarea lor in enunturi; exercitii de
ortografie si punctuatie, de transcriere, de dictare.
In ce priveste modul de lucru trebuie sa abordam variate forme : frontal,
individual, pe echipe, pe grupe, in lant.
IX Citirea de incheiere
Contribuie la fixarea citirii. Se pot alterna ritmuri de citire selectiva, pe roluri,
in gand, in ecou.