METODOLOGIA PREDĂRII-ÎNVĂȚĂRII UNITĂȚILOR DE MĂSURĂ

Mărimea și măsura

 Pentru predarea lor se poate face apel la experiența de viață a copiilor, realizându-se legătura dintre
matematică și viață
 Predarea-învățarea are caracter instrumental, oferind copiilor unelte din ce în ce mai perfecționate pentru
interacțiunea cu mediul
 Mărimea este tot ce poate fi mai mare sau mai mic și variază cantitativ
o este o proprietate a corpurilor și fenomenelor, în baza căreia pot fi comparate
 A măsura înseamnă a compara dimensiunea unui obiect cu dimensiunea altui obiect de același fel,
considerată unitate de măsură
o Prin operația de măsurare se stabileșrte un raport numeric între mărimea de măsurat și unitatea
de măsură
 Unitățile de măsură reprezintă standarde de măsurare a capacităților fizice.
o înainte de introducerea unităților de măsură standard, se introduc cele nestandard (palmă, creion,
penar, bucată de sfoară etc), pentru a conștientiza necesitatea unor etaloane valabile universal

Caracteristici ale predării-învățării

 predarea are caracter ciclic

 întâi se introduc unitățile nonstandard, apoi cele standard
 predarea are caracter intuitiv și participativ – copiii trebuie să aibă propriile unități nonstandard sau
standard pentru măsurare, a.î. să fie implicați direct
 se pune accent pe experiența copiilor legată de măsurare
 introducerea măsurilor standard se face plecând de la necesitatea unor etaloane universale

Etapele metodologice ale unităților de măsură standard:

LUNGIMEA – unitate de măsură metrul

Clasa P -măsurarea lungimii, lățimii, înălțimii cu unități nonstandard
-apariția noțiunilor antagonice (mic-mare, înalt-scund), stabilite prin comparare
Clasa I -sublinierea necesității apariției și folosirii unităților de măsură standard, metrul
-prezentarea notației folosite
Clasa a II-a -prezentarea și utilizarea instrumentelor de măsură potrivite (rigla, centimetrul de
croitorie, metrul liniar, ruleta)
-exersarea capacității de măsurare, pornind de la mediul imediat apropiat
Clasa a III-a -conștientizarea necesității introducerii multiplilor și submultiplilor cu mărirea de 10,
100, 1 000 ori și a submultiplilor cu micșorarea de 10, 100, 1 000 ori
-se prezintă scara multiplilor și submultiplilor
-tot acum se exersează deprinderile de măsurare rapidă și precisă, folosind multiplii și
submultiplii
Clasa a IV-a -se fac transformări
-se rezolvă probleme
CAPACITATEA – unitate de măsură litrul
Clasa I -compararea și sortarea vaselor prin măsurare directă
-compararea vaselor de aceeași capacitate și formă diferită
-diferențierea mult-puțin
-măsurarea capacității unui vas cu unități nonstandard
-sublinierea necesității introducerii unităților standard
-prezentarea litrului, cu notația folosită

Clasa a II-a -conștientizarea necesității introducerii multiplilor și submultiplilor

-introducerea mililitrului ca submultiplu, cu motivația că acesta se folosește
pentru
măsurarea capacităților mici (sticluțe de sirop, fiole etc)

Clasa a III-a -asocierea multiplilor cu mărirea de 10, 100, 1 000 și a submultiplilor cu micșorarea
de 10, 100, 1 000
-se prezintă scara multiplilor și submultiplilor

Clasa a IV-a -transformări

-rezolvare de probleme

MASA – unitate de măsură kilogramul

Clasa a II-a -comparare prin măsurare directă, astfel se introduc noț. de ușor-mai greu-tot atât de greu
-folosirea balanței cu brațe egale pentru a stabili relația dintre masele obiectelor
-compararea, sortarea, gruparea ob cu aceeași masă
-conservarea masei, folosind un obiect care poate fi descompus în
părți -utilizarea unităților de măsură nonstandard pt măsurarea masei
unor corpuri -sublinierea necesității unităților de măsură standard
-introducerea kilogramului ca unitate de măsură standard,
cu submultiplul lui, gramul, motivând necesitatea unui submultiplu prin raportare la
elemente din experiența cotidiană (rețete de prăjituri)
-utilizarea unor instrumente de măsură potrivite:
cântarul de bucătărie, de baie, electronic, balanța
-exerciții practice

Clasa a III-a -conștientizarea necesității introducerii multiplilor și submultiplilor

-asocierea multiplilor cu mărirea de 10, 100, 1 000 ori și a submultiplilor cu
micșorarea ... -prezentarea scării multiplilor și a submultiplilor
-formarea deprinderii de efectuare rapidă și precisă de măsurători
cu multipli și submultipli ai kg
 Clasa a IV-a -transformări
-rezolvări de probleme
TIMPUL
-predarea-înv mărimii și a unităților de măsură se realizează în strânsă legătură cu acțiunile, fenomenele
și evenimentele cunoscute de elevi; pentru aceasta se începe cu cele mai cunoscute
Clasa P -ziua, săptămâna, anotimpul, luna
Clasa I -ora, jumătatea de oră, anul
Clasa a II-a -ora, ziua ...
În predarea noțiunii de timp se evidențiază ciclicitatea periodică, la fel, corelată cu programul copilului
sau cu activitățile cunoscute de el:

 programul de activități zilnice (ora la care face anumite acțiuni)

 programul săptămânal (activități școlare și casnice)
 luna (unitate mai mare decât săpt și zi); denumirea se asociază cu ordinea în an, data la tablă etc
 anul se prezintă ca interval dintre două aniversări ale aceluiași eveniment

Clasa a II-a -se prezintă unitatea de măsură standard – secunda, cu notația corespunzătoare
-se învață utilizarea corectă a instrumentelor de măsurare a timpului. ceasul,
calendarul, cronometrul
Clasa a III-a -se învață multiplii și submultiplii, cu notațiile folosite
Clasa a IV-a -transformări
-rezolvări de probleme

VALOAREA – unitatea de măsură leul și euro

 motivația învățării este circulația unităților monetare sub formă de bancnote și monede
 elevii apelează la valori cunoscute: clasa P-1 leu, 5 lei, 10 lei
Clasa I-50 lei, 100 lei
Clasa a II-a – 200 lei, 500 lei, euro (1, 5, 20
+ monede) Clasa a III-a – leul și banul, euro și
eurocentul Clasa a IV-a – transformări
 se introduce terptat conceptul de „preț” sau „valoare”, analizându-se produse cunoscute în
activități ca jocul de rol
 prin rezolvarea de probleme se vrea dezvoltarea unui comportament adecvat față de unitatea
monetară