Perioada paşoptistă Nuvela istorică de factură romantică

Costache Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul 
Perioada
Perio ada pașopti
pașoptistă
stă  marchează începutul
începutul lit
literatur
eraturii
ii romane moderne,
moderne, fiind
fiind o epocă de afirmare
afirmare a
literatur
literaturii
ii naţion
naţionale,
ale, din preajm
preajmaa Revoluţie
Revoluţieii de la 1848. Este perioada încearcăă arderea unor
perioada în care se încearc
etape care nu fuseseră parcurse de literatura noastră.   Principala trăsătură a literaturii paşoptiste constă în
coexistenţa
coexist enţa curentelor
curentelor literare,
literare, nu numai în opera aceluiaşi scriitor, ci chiar şi în aceeaşi creaţie. Chiar
dacă romantismul este curentul literar dominant, în paralel cu el se manifestă clasicismul și realism.
Costache Negruzzi este un reprezentant de marcă al mișcarii pașoptiste, un autor care a reușit să
depășască faza traducerilor și a imitațiilor și să creeze o operă
ope ră originală.
 Nuvela  Alexandru Lăpuşneanul  de   de C. Negruzzi este prima nuvelă istorică din literatura română.
Publicată în primul număr al Daciei literare (1840), nuvela ilustrează două dintre cele patru idei formulate
de Mihail
Mihail KogKogăln
ălnice
iceanu
anu în artico
articolul
lul-pr
-progr
ogram  Introducţiee: pr
am  Introducţi promo
omovar
varea
ea unei li litera
teraturi
turi origin
originale
ale şi
inspiraţia din istoria naţională.
Ca specie, texul este o nuvelă , creație literară definită ca o narațiune în proză, constituită pe baza unui fir 
narativ și a unui conflict puternic, concentrat în jurul personajului principal, cu un subiect concis, o structură
riguroasă, și un stil obiectiv,
obiectiv, bazat pe eliminarea detaliilor și surprinderea protagonistului în situații-limită.
 Alexandru Lăpuşneanul   este o nuve
nuvelălă istorică
istorică de fac
factură
tură romanti
romanticăcă  prin inspiraţia din istoria
naţională, prin specie, temă, personaje excepţionale în împrejurări excepţionale, alcătuite din contraste,
antiteza
antiteza angelic – demonic,
demonic, prin caracterul
caracterul dramati c. Dar coexistenţa elementelor romantice cu cele
dramatic.
clasice într-o operă literară este o trăsătură a literaturii paşoptiste. Astfel, nuvela aparține clasicismului
 prin: echilibrul compoziţiei, construcţia simetrică, aspectul verosimil al faptelor faptelor,, caracterul obiectiv al
naraţiunii
naraţ iunii.. Interesul pentru culoarea locală deschide drumul observa
Interesul observaţiei
ţiei reali
realiste
ste a cadrului prin tehnica
detaliului semnificativ și prin caracterul pictural al unor scene.
Costache Negruzzi este întemeietorul nuvelei istorice româneşti  şi pri primul
mul scri
scriitor
itor care valorifică
într-o creaţie literară cronicile moldoveneşti ( Letopiseţul Ţării Moldovei  de Miron Costin și Grigore
Ureche) Din cronica lui Ureche preia imaginea domnitorului Alexandru Lăpușneanul dar și scene, fapte,
replici, precum mottoul primei şi ultimei părţi. Scriitorul se detaşează de realitatea istorică prin apelul la
ficţiune şi prin viziunea romantică asupra istoriei.
 Nuvela are ca temă evocarea unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei secolului al XVI-lea, a
doua domnie a lui Lăpuşneanul (1564 -1569), lupta pentru impunerea autorităţii domneşti.
Titlul operei sugerează intenția autorului de a scoate în relief figura impresionantă a domnitorului,
 personalitatea lui complexă și controversată, fiind un personaj bine individualizat, creat din lumini și
umbre. Nuvela aduce în momentul apariției nu un model de patriotism, ci un antimodel de conducător, ca
un avertisment adresat contemporanilor într-o perioadă de efervescență revoluționară.
Naratorul este omniscient, heterodiegetic, predominant obiectiv, dar intervine subiectiv, folosind
epitete de caracterizare și topica afectivă: această deşănţată cuvântare, ticălosul boier, nenorocitul domn,
mişelul boier . Na
tiran,, mişelul
tiran Nararaţi
ţiun
unea
ea realizată la persoana a III-a, se desfăşoară linear, cronologic, prin
înlănţuirea secvenţelor narative.
Timpul narativ este cronologic, bazat pe derularea În ordine a evenimentelor situate într-un trecut
istoric: întoarcerea lui Lăpuşneanul la a doua domnie. În primele trei părţi evenimentele se desfăşoară
îndatăă după revenirea
îndat revenirea la tron, iar în ulti
ultima
ma parte, patru ani mai târziu, se prezintă
prezintă moart
moarteaea domnitorului.
domnitorului.
Spațiul narativ este real, Moldova secolului al XVI-lea.
Echili
Ech ilibrul
brul com
compozi
poziţona
ţonall est
estee rea
realiz
lizat
at prin
prin organ
organiza
izarea
rea textul
textului
ui în pat
patru
ru capi
capitol
tole,
e, car
caree fixeaz
fixeazăă
momentele subiectului. Capitolele poartă un motto cu rol rezumativ, care constituie replici memorabile ale
 personajelor.. Subiectul se derulează gradual într-o tensiune narativă ce-i asigură operei calitatea de nuvelă
 personajelor nuve lă
exemplară a literaturii române.

1
 

Motto Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu este replica lui Lăpușneanul ca răspuns la îndemnul de a renunța la
tronul Moldovei, adresat lui de către boierii veniți să-l întâmpine.  Ai să dai samă, Doamnă! constituie ameninţarea
văduvei care o critică pe doamna Ruxandra că nu ia atitudine faţă de crimele soţului său. Capul lui Moţoc, vrem!  este
cererea vindicativă a poporului care-l condamnă pe Moţoc
Moţoc pentru toate nemulţumirile.  De mă voi scula, pre mulți
am să popesc sunt cuvintele lui Lăpușneanul ca avertisment împotriva celor care-l călugăriseră.
O scenă reprezentativă pentru viziunea despre lume a autorului este scena de la mitropolie,
urmată de episodul omorârii celeor 47 de boieri.
Lăpuşneanu
Lăpuş
Plăcerea neanull participă
spectacoluluiparti
șicipă
arta la slujba, apoi
disimulării suntţine un discurs,
vizibilediscurs, îndemnându-i
îndemnâ
în această scenă,ndu-i pe boieri
regizată atent la
de împăcare
împăcar e şi la un ospăţ.
către Lăpușneanul. Prin
vestimentația protocolară (pe cap cu coroan
coroana a Paleologilor , îmbrăcat cu toată pompa domnească ), prin smerenia cu
care ascultă slujba și se închină la icoane, reușeste să-i intimideze pe boieri. Prin integrarea frazelor biblice în
discursul persuasiv (Bate-voi păstorul şi se vor împrăştia oile) reușește să le câștige încrederea.
Invitaţia la ospăţul de împăcare este, de fapt, o cursă, care va prefața o scenă de factură romantică  prin
violența faptelor și a imaginilor impresionante.
impresionante.
După ce spiritele se încing, boierii vor fi ucişi de mercenarii aflaţi în spatele mesenilor. Privind masacrul, Vodă
Vodă
râde satisfăcut şi, cu un cinism ieşit din comun, pune să se reteze capetele celor ucişi, după care le aşează în mijlocul
mesei, „după neam şi după ranguri ”, făcând o piramidă de „ patruzeci şi şepte căpăţâne, vârful căreia se încheia
 prin capul unui logofăt mare”. O cheamă apoi pe Ruxandra să-i dea leacul de frică promis, însă ea leșină, spre
dezamăgirea domnitorului.
Scena reliefează indirect trăsăturile antitetice ale celor doi soţi, pe de o parte sensibilitatea şi bunătatea doamnei, iar 
 pe de altă parte cruzimea şi spiritul
spiritul vindicati
vindicativv care dirijează toată energia
energia domnitorului
domnitorului..

aceastăOsecvență
altă scenă reprezentativă
o elipsă estenaratorul
narativă deoarece cea a sfârșitului domnitorului,
nu mai narează întâmplările în ultimul capitol.
ci comprimă Se distinge
4 ani în câteva fraze.în
Retras în cetatea Hotinului, Vodă se îmbolnăveşte „ de lingoare” şi, „în delirul frigurilor ”,
”, îl mustră conştiinţa
 pentru toate cruzimile înfăptuite, de aceea îl cheamă la el pe mitropolitul Teofan, căruia-i cere să-l călugărească,
lăsând moştenitor la tronul ţării pe fiul său, Bogdan. Trezindu-se din starea de inconştienţă şi văzându-se îmbrăcat în
rasa de călugăr, Lăpuşneanul se înfurie cumplit, îşi pierde complet controlul şi-i ameninţă cu moartea pe toţi, inclusiv
 pe soţia şi pe fiul său în care vede
vede un uzurpator al put
puterii.
erii.
Scena ortăvirii este cutremurătoare prin dramatismul ei. Doamna Ruxanda, pusă într-o situație limită, acceptă
sfatul lui Spancioc de a-i pune soțului ei otravă în băutură, fiind încurajată și de mitropolit. Stroici cu un cuțit, îi
descleștă dinții și îi turnă pe gât otrava ce mai era pe fundul paharului , spun
spunându-
ându-ii cu bucu
bucurie:
rie: învață a muri, tu
care știai numai a omorî.  Nartorul heterodiegetic descrie în detaliu chinurile îngrozitoare ale domnitorului, într- o
scenă romantică prin excelență.
Conflictul nuvelei este complex şi pune în în lumină personalitatea puternică a personajului principal.
Conflictul principal, exterior este de ordin politic: lupta pentru putere
p utere între domnitor şi boieri. Conflictul
secundar, între domnitor
domnitor şi Moţoc,
Moţoc, boierul care-l trădase,
trădase, este anunţa
anunţatt în primu
primull capitol şi încheiat în al
treilea.
treilea. În proza romantică,
romantică, tensi
tensiunile
unile exterioar
exterioaree plasea
plasează
ză perso
personajel
najelee într
într-o
-o relație
relație de antiteză.
antiteză. Astfel
Astfel,, se
 poate vorbi despre conflictul dintre Lăpușneanul și doamna Ruxandra.
Limbajul prozei narative redă culoarea locală conţinând expresii populare - mulţimea rămasă cu
 gura căscată, arhaisme (vornicul, spătarul), regionalisme (clipală), dar şi neologisme, chiar figuri de stil,
 precum comparaţia, acest din urmă cuvânt (…) fu ca o schinteie electrică.
Stilul narativ, lapidar se remarcă prin concizie, sobrietate, claritate, echilibru între termenii arhaici şi
neologici, simplitatea topicii.
În concluzie
concluzie, nuvela lui Negruzzi este simptomatică pentru profilul literaturii române din perioada
 pașoptistă. Ea reunește tendința romantică dictată de prezentul literaturii europene, viziunea realistă  a
trecutului istoric cu echilibrul clasicismului.
Prin mesajul moralizator, valoarea patriotică și educativă, nuvela se situează printre marile realizări
ale literaturii
literaturii pașopti
pașoptiste
ste așa cum afirm
afirmăă G. Călinescu
Călinescu:: „nuv
„nuvela
ela istori
istorică
că  Alexandru Lăpuşneanul   ar fi
devenit o scriere celebră ca şi Hamlet  dacă
 dacă ar fi avut în ajutor prestigiul
prestigiul unei limbi universale.”