“Alexandru Lapusneanul”

de Costache Negruzzi

-PROZA ROMANTICA-

Curent literar dezvoltat ca o reactie la clasicism, romantismul inoveaza spiritul

literaturii prin stergerea granitelor dintre epic si liric,aparitia unor personaje exceptionale
in situatii exceptionale ,folosirea anititezei ca procedeu compozitional si stilistic predilect
crearea atmosferei specifice epocii (culoarea locala).
Romantismul romanesc apare concomitent cu clasicismul ,fapt specific literaturi-
lor din estul Europei si datorat receptarii tarzii a curentului.Un moment important in
evolutia curentului il reprezinta aparitia revistei “Dacia literara”,prin orientarea spre
sursele de inspiratie considerate de Mihail Kogalniceanu expresia origiinalitatii in
literatura:istoria ,natura si folclorul.
Costache Negruzzi este fara indoiala cel mai mare prozator pasoptist,el
introducand in literatura romana nuvela istorica.Aparuta in primul numar al “Daciei
literare”,nuvela istorica , “Alexandru Lapusneanul”raspunde pe deplin ideologiei
conturate in articolul “Introductie” ,imbinand armonios elemente de factura clasica
,romantica si realista.Sursele de inspiratie se inscriu in conceptia pasoptista.Nuvela a fost
scrisa pornind de la cronica lui Grigore Ureche ; informatia istorica este folosita in mod
creator de autor ,acesta apeland la licente cronologice.Sursele de inspiratie ridica si
problema raportului dintre realitate si fictiune.
Importanta ramane finalitatea:pornind de la surse istorice ,C.Negruzzi creaza un
personaj memorabil al literaturii romane.Odata cu aparitia lui Lapusneanul,parasim
domeniul cronicii si intram in fictiunea nuvelei .Opera reprezinta un proces de filtrare a
istoriei ,a carei complexitate este atinsa de scriitor prin crearea unor personaje vii intr-o
atmosfera umana.Astfel, complexitatea istorica are un corespondent in complexitatea
sufleteasca a personajelor.
Scenele de cruzime si macel sunt de esenta romantica:uciderea celor patruzeci si
sapte de boieri si asezarea capetelor acestora intr-o piramida ,cu scopul de a oferi un “leac
de frica “ doamnei Ruxanda constituie o scena descrisa de autor “cu pensula
flamanda”,asa cum spunea G.Calinescu.
Personajul principal este “cheia de bolta” (Dimitrie Popovici) a nuvelei ,un erou
exceptional care apare in imprejurari exceptionale,”damnatul infernal romantic ,dar si
tipul monarhului absolut ,rece ,erou de tragedie clasica” (Al.Piru).Printr-un extraordinar
simt dramatic ,C.Negruzzi subliniaza chiar din primul capitol al nuvelei trasaturile de
caracter ale acestuia:capacitatea de disimulare (“Stiu ca tara ma asteapta cu
bucurie”),hotararea (“Mai degraba isi va intoarce Dunarea cursul indarat”),furia(il
ameninta pe Spancioc ca-i va sparge maselele cu buzduganul).evolutia lui este anticipata
inca de la prima aparitie in nuvela.In tabloul final ,Lapusneanul devine “damnatul
infricosat de caznele iadului” (G.Calinescu).Sunt subliniate trasaturile de caracter ale
personajului,precum cruzimea maladiva si instinctualitatea primara prezentata prin
inregistrarea reactilor fiziologice(“radea,muschii i se suceau ,harcaie de turbare,mugeste
ca un taur”).
 Personajul este prezent in toate momentele actiunii si este surprins in antiteza cu
sotia sa ,domnita Ruxanda.Viata sufleteasca a acesteia pastreaza ceva difuz si
indeplineste functia unui element decorativ.De aceasta se leaga in primul rand redarea
culorii locale in elementele ei externe,descriptive.Desi domnita Ruxanda nu este un
element indispensabil in desfasurarea actiunii,se defineste sufleteste prin evolutie
spectaculoasa si are functia de a stabili in complexul actiunii o unitate de masura: numai
raportarea la sensibilitatea si umanitatea ei pune in relief cruzimea lui
Lapusneanul.Femeia slaba de la inceputul nuvelei,care lesina cand sotul ii arata piramida
de capete ale boierilor ucisi , “leacul de frica”,devine capabila sa ii administreze sotului ei
paharul de otrava.
Autorul a evidentiat prin cele doua personaje antiteza romatica :daca Alexandru
voda este dur ,tiranic,crud ,ipocrit,impulsiv,vindicativ,domnita Ruxandaeset o fire
angelica ,suava,delicata,sensibila ,sincera,evlavioasa si supusa.intentionat ,acest cuplu
,din perspectiva narativa ,a fost construit la parametrii opusi ca sa evidentieze,cat mai
sistematic cu putinta in varianta nuvelistica ,virtuti si defecte omenesti care si-au pus
amprenta asupra istoriei noastre nationale,cuplul devenind celebru prin intermediul
acestei scrieri epice.
Motoc este surprins,de asemenea,in cele mai contradictorii stari(arogant si
lingusitor).Este un personaj care ca si domnita Ruxanda , a capatat un nou destin (literar )
prin nuvela lui C.Negruzzi.
Atmosfera epocii este reprezentata prin descrierea obiceiurilor de la curte
(ocupatiile doamnelor),a imbracamintei personajelor(“Era imbracata cu toata pompa
cuvenita unei sotii,fiice si surori de domn .Peste zobonul de stofa aurita ...”),prin
prezentarea bucatariei locale,realizate cu ajutorul arhaismelor si a regionalismelor.
Nuvela “Alexandru Lapusneanul “ este o creatie romantica “ce ar fi devenit o
scriere calebra ca si <<Hamlet >>daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei
limbi universale”(G.Calinescu).