Raportul realitate - fictiune Alexandru Lăpuşneanul. Subiectul Stolnicul în Alexandru Lăpuşneanul.

Se
operei urmează îndeaproape conţinutul  identifică în operă, de  asemenea,
Afirmaţia lui Mărio Vargas Llosa izvoarelor de inspiraţie: cronicile lui numeroase personaje confirmate de
despre raportul ficţiune-viaţă  Grigore Ureche şi Miron Costin.  istorie, doamna Ruxandra,  voinicul
adevărată surprinde aspecte definitorii Personajul principal este Alexandru Motoc, spătarul Spancioc, postelnicul
ale celor două concepte şi  poate fi Lăpuşneanul, crudul domnitor ce  fusese Veveriţă şi mitropolitul  Teofan.
ilustrată pe baza nuvelei istorice izgonit de la scaunul ţării de către boieri   Spre deosebire de personalitatea
„Alexandru Lăpuşneanul" de  Costache care uneltiseră  împotriva lui şi care se istorică, a cărei existenţă  este
Negruzzi. întoarce la domnie cu ajutor turcesc. consemnată în cronici, personajul literar
  Ficţiunea (termen care provine din   Nuvela  urmează firul cronologic al ilustrează un tip uman,  este o creaţie a
latinescul  „fictio", unde înseamnă întâmplărilor, de la a doua venire pe autorului, în conformitate cu viziunea
creaţie a imaginaţiei, născocire) tron  a lui Lăpuşneanul, până la sa. De exemplu,  unele personaje
presupune  utilizarea unor elemente din moartea acestuia. Faptele evocate sunt  (Motoc, Veveriţă, Spancioc) apar în
realitate pentru crearea unei alte lumi.  reprezentative, nuvela distingându-se operă ilustrând  tipuri umane (boierul
Este, aşadar, o plăsmuire a imaginaţiei prin gradarea perfectă a  conflictului, ca trădător, boierul patriot), dar istoria 
autorului. Un text literar  poate fi şi prin economia de mijloace folosite. Ea consemnează faptul că ei fugiseră în
ancorat în informaţii verificabile, reprezintă  momente cruciale din Polonia, la Liov şi nu mai trăiau  în
preluate din realitatea  imediată, dar destinul şi evoluţia personajului timpul celei de-a doua domnii a lui
ficţiunea implică procesul de selecţie, principal, cum  ar fi: urcarea acestuia la Lăpuşneanul.
reorganizare şi  interpretare a datelor tron, măsurile drastice pe care le aplică    Prin construirea  personajului
realităţii şi poartă amprenta trădătorilor de la curte, culminând cu principal, Costache Negruzzi a avut în
originalităţii  autorului. uciderea celor 47 de boieri,  călugărirea vedere ilustrarea  tipului de personaj
  Nuvela istorică are ca subiect de domnitorului şi otrăvirea acestuia. romantic, construit din contraste,
inspiraţie vechile  cronici, personajele ei Echilibrul  compoziţional este realizat excepţional  surprins în împrejurări
fiind modele (sau antimodele) de prin organizarea textului narativ în excepţionale: domnitorul tiran şi crud.
domnitori şi  boieri ai timpurilor patru  capitole, care fixează momentul   Chiar  dacă multe dintre evenimentele
istorice. Universul întâmplării (o subiectului. care îl au ca protagonist au fost 
domnie, lupta  pentru tron, o bătaie,   Costache Negruzzi a  preluat din menţionate în operă potrivit
confruntarea dintre domnitor şi boieri) cronica lui Grigore Ureche scene, fapte letopiseţului, portretul personajului nu 
devine  subiect de ficţiune, iar şi replici (de  exemplu, primul moto, preia din realitate decât statutul
personalitatea istorică devine personaj, „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu..." şi acestuia şi anumite fapte necesare  în
de  cele mai multe ori chiar personaj ultimul,  „De mă voi scula, pre mulţi am caracterizarea indirectă. Privit în
principal. Faptele evocate sunt  să popesc şi eu"). Autorul nuvelei se  contextul istoric (Ev mediu  sângeros, cu
semnificative, dezvăluind momente distanţează însă de realitatea istorică dese schimbări de domnitori şi trădări
esenţiale din viaţa personajului şi  înfăţişată în „Letopiseţul  Ţării ale boierilor),  ajungem la o justificare
evoluţia acestuia. Moldovei" prin apelul la ficţiune şi prin obiectivă a unor fapte ale sale.
  Aparitie. Apărută în 1840, în primul viziunea romantică  asupra istoriei.   Personajul  depăşeşte cu mult profilul
număr al revistei  „Dacia literară", Realitatea istorică este modificată, dar personalităţii istorice, autentificată de 
nuvela „Alexandru Lăpuşneanul" acţiunea  nuvelei se păstrează în limitele cronică, prin trăsături care sunt
ilustrează în mode  strălucit, inspiraţia verosimilului. Timpul petrecerii  adâncite şi excepţional ilustrate  (tehnica
din istoria naţională pe care M. evenimentelor este unul istoric, obiectiv disimulării şi a manipulării maselor,
Kogălniceanu o  considera, alături de (1564-1569). De asemenea,  sunt sadismul extrem,  dezumanizarea
folclor şi de natura patriei, ca pe una respectate coordonatele spaţiale totală). Astfel, portretul domnitorului,
dintre  principalele surse ale unei obiective ale textului:  întâmpinarea de construit în  manieră romantică,
literaturi originale. către boieri la Tecuci, cruţarea cetăţii evidenţiază un profil despotic.
  Model nu numai de  stil, de vigoare Hotinului pe  când celelalte sunt   Transfigurarea  artistică a faptelor
epică de concepţii şi de psihologie, incendiate. istorice are o motivaţie estetică:
„Alexandru  Lăpuşneanul" este,   Anumite fapte ale personajului se  gradarea  tensiunii narative, reliefarea
totodată, un model pentru felul cum regăsesc în cronică: înlăturarea lui caracterelor personajelor, mesajul 
poate fi  prelucrat un text istoric într-o Tomşa, căsătoria cu doamne  Ruxandra, textului narativ.
creaţie personală. Deşi informaţia  solia boierilor pentru a-i împiedica   In concluzie, evidenţiind realitatea ca
istorică e sumară, Negruzzi realizează o întoarcerea la tron,  uciderea celor 47 de punct de  plecare, ca sursă pentru
capodoperă a nuvelisticii  româneşti. boieri, călugărirea înainte de moarte şi realizarea unei opere de ficţiune,
  Tema nuvelei este politică respectiv, de uciderea  domnitorului prin otrăvire. afirmaţia  lui Mărio Vargas Llosa se
îngrădire a  marii boierimi de către   In operă, este amintit numele real al  ilustrează în nuvela istorică „Alexandru 
domnitor, în cea de-a doua domnie a lui  domnitorului, schimbat la urcarea pe Lăpuşneanul".
tron de către boieri pribeag, din  Petrea