Povestire pe momente ale subiectului Alexandru lapusneanul

Alexandru Lapusneanul - povestire pe momente ale subiectului Costache Negruzzi este unul dintre primii scriitori romani care folosesc drept sursa trecutul istoric al poporului nostru, realizand prima nuvela istorica valoroasa din literatura romana, “Alexandru Lapusneanul”. Autorul infatiseaza ultimii 5 ani din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul, ani caracterizati prin razbunare plina de cruzime a voievodului impotriva boierilor tradatori. Titlul nuvelei aduce in prim-plan personalitatea impresionanta a personajului principal, Alexandru Lapusneanul, ramas in istorie mai ales prin a doua sa domnie. El apare drept tipul domnitorului tiran, a carui cruzime este determinata de dorinta sa de razbunare fata de boierii tradatori. Nuvela este structurata pe 4 parti, fiecare fiind precedata de un moto, care concentreaza printr-o replica sugestiva continutul fiecarei parti. 51811idv33fnn7i Expozitiunea : Primul capitol sub motoul “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…” relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul in Moldova, hotarat sa ocupe tronul pentru a doua domnie. Acum la conducerea tarii de afla Stefan Tomsa care-l inlaturase de la domnie pe Iacob Eraclid, poreclir Despot-Voda. La randul sau Lapusneanul fusese izgonit de la scaunul tarii de catre Despot-Voda. El izbutise sa aune osti turcesti si venise acum in Moldova cu gandul de a izgoni “pre rapitorul Tomsa”. Aceiasi boieri care-l tradase in prima domnie venisera acum sa-l intampine aproape de granita: vornicil Motoc, postelnicul Veverita, spatarul Spancioc si Stroici. Acestia se inchina in fata lui Lapusneanul, dorind sa-l convinga sa renunte la tron deoarece “tare este linistita iar iar norodul nu te vrea nici te iubeste”. Intriga: Manios cu ochii scanteind ca un fulger, Alexandru Lapusneanul este hotarat sa se instaleze pe tronul Moldovei, raspunzand boierilor cu fermitate:”Daca voi nu ma vreti, eu va vreu”(…) si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi (…). Desfasurarea actiunii: Al doilea capitol are ca moto “Ai sa dai sama, doamna!…” si incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul care nu intampina nici o piedica, deoarece Tomsa fugise in Valahia. Lapusneanul este primit de norod cu speranta. Prima masura pe care o ia Lapusneanul este aceea de a arede toate cetatile Moldovei in afara de Hotin cu scopul de a starpi “cuiburile feudalitatii”si sa se razbune pe boierii tradatori dar, la cea mai mca banuiala sau impotrivire, ii ucide fara mila. Doamna Ruxandra incearca sa-l induplece sa crute vietile boierilor, gandindu-se la credinta in Dumnezeu si lacrimile jupaneselor vaduve. Cu riscul de a fi pedepsita cu moartea, doamna Ruxandra ii relateaza vorbele unei jupanese vaduve cu 5 copii, care a amnintat-o ca va da seama pentru faptele voievodului, in timp ce-I arata capul insangerat al boierului ucis infipt intr-o teapa. dn811i1533fnnn Afland de frica sotiei sale si auzindu-i rugamintea, Lapusneanul ii promite ca a doua zi ii va da un leac pentru frica , iar peste doua zile nu va mai vedea asemenea privelisti sangeroase. Punctul culminat: incepe odata cu al treilea capitol “Capul lui Motoc vrem…”. Alexandru Lapusneanul facuse de stire tuturor boierilor sa participe impreuna la slujba de la Mitropolie, dupa care erau cu totii invitati sa pranzeasca la curte cu scopul de a impaca

Calinescu afirma: „Clasicism . Acestia au inceput sa strige “Capul lui Motoc vrem”. romantismul se configureaza ca reactie impotriva clasicismului. Deznodamantul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto “De ma voi scula pre voi am sa popesc si eu…”. care nu se detaseaza categoric nici de miscarile pe care le inlocuiesc sau le neaga. prin apetenta pentru anumite teme. manifestul literar al romantismului francez. Mitropolitul ii indeplineste dorinta dandu-I numele de Paisie. Receptat sub raport teoretic. reperabile numai la analiza in retorta". G. romantismul se defineste ca o miscare europeana de anvergura. Lapusneanul il dadu pe Motoc multimii si intro clipa il facu bucati. manifestata in prima jumatate a secolului al XlX-lea. unde se face distinctia clara intre artistul clasic. Timpde 4 ani Alexandru Lapusneanul nu a mai taiat capetele boierilor. caci noua doctrina este „liberalismul literaturii". dar care cunoaste in evolutia sa mai multe etape. Victor Hugo proclama ca „nu exista reguli. motive ori formule stilistice. demonstrand astfel apartenenta marilor creatori la mai multe viziuni estetice deopotriva. lasand o pata de sange in istoria Moldovei. dar si de perimarea doctrinei clasice. Alexandru Lapusneanul. In acest timp. Ulterior.pe domnitor cu boierii. La ospatul de impacare de la curtea domneasca. Vazand acesta dovada de cruzime.Romantism sunt doua tipuri ideale. ce aspira spre natura pierduta. fratii August Wilhelm si Friedrich von Schlegel impun termenul „romantic" si definesc artistul si spiritul romantic. taia maini. expresie a naturii insesi. pedepsind astfel un alt boier tradator. asigurand literaturii libertate de exprimare prin inlaturarea tuturor normelor. nici de acelea pe care le prefigureaza in timp. dar traieste in dezacord cu sine si cu umanitatea in genere. dar de ma voi indrepta. putinii slujitori aflati in curte venise la portile curtii domnesti. Auzindu-si numele de calugar ii alunga cu jigniri si amenintari pe fratii sai intru credinta : “M-atapopit voi. inexistente practic in stare genuina. specifice concretizarilor sale in toate spatiile europene. Doamna Ruxandra accepta sfatul lui Spancioc de a-I pune sotului ei otrava in bautura. a fost inmormantat la manastirea Slatina unde se vede si astazi portretul lui si al familiei sale. Lapusneanul porunceste sa fie ucisi 47 de boieri ale caror capete sunt asezate dupa ranguri. Favorizat de destramarea societatii feudale si de revolutiile burgheze din 1780 si 1830. Acest liberalism fusese insa anticipat de manifestari culturale preromantice precum „Sturm und Drang" sau estetica lui Schiller din Asupra poeziei naive si sentimentale. domnitorul se imbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. cercetatorii au evidentiat si caracterul complex al acestor fenomene istorice. intr-o urisa piramida. Printre acestia. nici modele". si cel romantic. ROMANTISMUL Definind curentele literare drept grupari largi de scriitori si opere care se inrudesc prin trasaturi comune de ordin ideologic si artistic. In prefata dramei Cromwell. dar nascocise alte moduri de a-I schingiui pe banuiti: scotea ochi. pre multi am sa popesc si eu! Iar pre cateaua asta voi s-o tai in patru bucati impreuna cu tancul ei!” Ingrozita de amenintarile lui Lapusneanul. primul fiind insetat de infinit. doamna Ruxandra lesina neacceptand aces “leac de frica”. cel de-al doilea fiind caracterizat . Aflat in cetatea Hotinului.

Marii romantici ai jumatatii secolului al XlX-lea sunt . romantismul promoveaza constructiile antitetice. obiectiva. nemultumit. Printre alte merite ale romantismului. oceanul. romantismul propune. in care fiinteaza un personaj abstract. marele cosmos. ele trebuie sa fie complexe si nuantate. uratul sau pateticul. variatele forme ale vegetalului -. structurata in categorii ideale si tipuri eterne. e necesar sa se evidentieze si redescoperirea creatiei folclorice. cu o natura care il copleseste pe individ. romanul. O data cu fixarea si asumarea doctrinei. in cantecul de iubire sau in meditatia adanca. Ratiunea propovaduita de clasici este inlocuita de sentimente si pasiuni. fabula. Normele rigide ale clasicismului sunt abolite. dupa cum afirma Victor Hugo. de genuri. devenite simboluri . iar noul mijloc de a sonda orizonturile cunoasterii este imaginatia. una pesimista. retragerea in spatiul oniric sau refugiul in trecut. in sensul ca personajele pot proveni din toate mediile sociale si. definindu-si fata de sensurile deprinse din intelegerea ei adanca o atitudine activa si constructiva sau. elegia. statica. ci intr-o reinterpretare a ei. O alta discrepanta fata de clasicism este aceea ca romanticul descopera natura abisala. Categoriile estetice pe care se articuleaza doctrina romantismului sunt si ele diverse: grotescul. izvorul. dornice de aventura pe care o presupun evaziunea in pitoresc. dar este preocupat si de abisurile sufletesti. contrastele. satira. pe care o percep in evolutie. Spre deosebire de clasici. in opozitie cu principiile clasicismului. scriitorii romantici promovand amestecul de stiluri. subiectiv. principala preocupare a roman-tismului va fi sa isi configureze doctrina. echilibrat si dominat de morala. in care se profileaza un erou dinamic. pe care il concretizeaza in detalii sugestive. frumosul. care va fundamenta o adevarata estetica a uratului. fantastic. intr-o continua lupta cu sine si cu limitele. De aceea. fascinantele spatii infinite. un univers determinat de miscarile istoriei. in vreme ce clasicismul dezvaluie o lume ideala. tragicul. este framantat. Toate aceste atitudini de viata isi gasesc cea mai potrivita forma de manifestare in lirismul abundent.prin melancolie. de moduri de expunere si preferand dintre specii meditatia. caci omul insusi este un microunivers care fiinteaza in comuniune deplina cu marea natura. in ironie si in sarcasm. romantismul intra intr-o alta etapa de evolutie. Personajul romantic se defineste in imprejurari exceptionale. oda. angajat intr-o continua cautare a absolutului. In primele decenii ale secolului al XlX-lea. dar si in strigatul de durere. romanticii nu se angajeaza intr-o simpla observatie a naturii. alcatuite in adancul lor din bine si din rau". marea. prin prisma propriei lor subiectivitati. extremele. Eroii romantici au sentimentul istoriei. care poate sa ofere modelul viu al unor valori capabile sa inlocuiasca estetica de imitare a modelelor antichitatii. Nu intamplator. determinata de sentimentul neputintei. macabrul. fantasticul. determinata si de miscarile revolutionare din preajma anului 1848. lacul. in devenire. codrul. in invectiva incendiara. fantastic. Astfel. exotic. stelele. „ca si ceilalti oameni. dimpotriva. drama istorica.cerul. romanticii sunt spirite indraznete. sentimental. evidentiind valori artistice si in zonele mai putin estetice ale realitatii si anticipand astfel simbolismul. Liberalismul impus in planul viziunii este secondat de o maxima libertate la nivelul formei. in replica. nuvela romantica.

T. Alphonse de Lamartine. Prin roman. ale caror ecouri se vor recunoaste in romanul secolului al XX-lea. Daca „scoala de la Iena" ii aduna pe marii vizionari precum Ludwig Tieck (cel care va extrage din formula basmului o realitate miraculoasa. dreptate si dragoste.iubirea. primul impunand prin Peregrinarile lui Childe Harold prototipul eroului romantic. Hoffman. Drama sa romantica (Hemani sau Ruy Blas) reprezinta nu doar o replica la teatrul clasic.in formula unor specii ca meditatia. revigoreaza poezia prin abordarea sensibila a temelor romantice . oferind posteritatii modelul unei personalitati titanice. caci poetul contemporan cu marii . viata si moartea . eroul byronian. Leopardi mediteaza pe tema conditiei umane. dar isi gaseste deplina ilustrare in lirica eminesciana. cel de-al doilea sintetizand in Prometeu imaginea geniului revoltat impotriva tiraniei si care se defineste prin idealuri de bine. Victor Hugo este in acest context nu numai teoreticianul care a fundamentat principiile romantismului in prefata la Cromwell. Europa Occidentala devine si prin Franta o arena larga a noului curent. William Wordsworth si John Keats). In Anglia. Walter Scott. prin Legenda secolelor.A. generatoare de substrat liric) sau Novalis (visatorul cautator al absolutului imaginat in ipostaza „florii albastre" din romanul Heinrich von Ofterdingen). variabile de la un spatiu european la altul. dar si al marilor etape istorice. Schiller. iar Lermontov se dovedeste liricul sensibil in a carui acceptie geniul poate fi salvat de blestemul singuratatii prin iubire. prima manifestare a romantismului este marcata de „poetii lacurilor" (Samuel Taylor Coleridge. Literatura romana se deschide valorilor romantice prin poetii pasoptisti. „scoala de la Berlin" il promoveaza pe E. care preiau din doctrina romantica intoarcerea spre natura patriarhala. in al carui volum Cartea cantecelor. Heidelberg si Berlin. Holderin ori von Kleist.individualizati si prin trasaturile nationale. Puskin observa istoria si societatea cu interesul poetului-cetatean al carui destin este puternic marcat de iubirea de patrie. aparitia romantismului a fost favorizata de viziunea artistica promovata de Goethe. Alaturi de aceste centre literar--romantice. In Italia si Rusia. pastelul sau elegia. pentru atingerea unui ideal. reprezentantii sai fiind preocupati si de problema omului in angrenajul vremii lui. In perimetrul german. prefigurand lirica moderna existentialista. Alfred de Vigny si Alfred de Musset. Marii lirici. ci si poetul. in planul liric. fondul popular se transfigureaza in materia lirica a poeziei erotice. prin prelucrarile autorilor Clemens Brentano si Achim von Arnim. el se impune drept cronicar al vremii lui. iar impunerea si raspandirea acestuia a avut ca suport cele trei mari scoli de la Iena. curentul se dezvolta pe fundalul framantat al luptelor de eliberare nationala sau sociala. Marii exponenti ai romantismului raman insa Byron si Shelley. Hugo deschide seria marilor constructii epice in proza franceza si universala. timpul. geniul. dar si in lupta cu limitele. ci si o sinteza a marilor valori istorice si umane personificate intr-o mare valoare estetica. prozatorul si dramaturgul care a experimentat idealurile romantice in toate genurile literare. Declinul romantismului german aduce insa in orizontul literar opera lirica a lui Heinrich Heine. natura. initiatorul umorului grotesc proiectat in fantastic. „scoala de la Heidelberg" are meritul de a valorifica literatura populara.

de valoare universala. Saint-Simon si Proudhon. el insusi deputat de stanga. Fireste ca marea miscare literara a secolului trecut a beneficiat de numeroase definiri. in sculptura (Rude) sau in muzica (Schubert. dintre care citam cuvintele lui Edgar Papu: „Romantismul cuprinde. echipa de sacrificiu care a cucerit vastul teren presarat cu mine explozive. expulzat de Ludovic Napoleon dupa lovitura de stat din 1851. gasesc un adept si in Hugo. printr-o noua conceptie liberala. unde se va instala lumea moderna ca sa-l fructifice si sa-l sporeasca in deplina siguranta". VICTOR HUGO (1802-1885) Repere biografice Victor Hugo. Complexitatea romantismului ca atitudine estetica a facut posibila receptarea lui in pictura (Delacroix). la cele mai insemnate evenimente din istoria Frantei. dreptul la invatatura si cultura si ideea proprietatii. Cantecele . improspatarea expresiei poetice si libertatea formulei artistice. deoarece procesul dezvoltarii burgheziei si protestele violente ale maselor se oglindesc in scene din Mizerabilii. pentru a-si gasi dincolo de ocean un adept unic. scriitorul a asistat pana in 1885. Edgar Allan Poe. Carl Maria von Weber. Ideile sociale lansate de Lamennais. a acoperit prin indelungata sa existenta intregul secol trecut. Universul operei a) volume de versuri: Orientale (1829). si un univers artistic in care stau alaturi comicul si tragicul. asadar. iar aspiratia de innoire a literaturii dupa modelul innoirii societatii a generat inlocuirea viziunii clasice. anul mortii sale. Climatul epocii Zbuciumatul secol al XlX-lea s-a oglindit cu toate convulsiile lui si in literatura lui Hugo. Nascut in 1802. care sa favorizeze dezvoltarea lirismului. vizand libertatea omului. el va confirma aceasta recunoastere in peste sase decenii de activitate literara. Chopin sau Lizst). De o valoare recunoscuta de timpuriu. in care a abordat toate genurile si a realizat cel mai impresionant tablou al vremii. E important de remarcat ca romantismul este si primul curent ce depaseste marginile batranului continent. Schumann. Frunze de toamna (1831). caci Hugo este distins inca de la cincisprezece ani cu o mentiune a Academiei. in preajma constituirii imperiului lui Napoleon Bonaparte. frumosul si uratul. dar personalitate de anvergura universala. absurdul si fantasticul. de la restauratia Bourbonilor si revolutiile din 1830 si 1848 la proclamarea celei dea doua Republici si Comuna din Paris. reprezentant al romantismului francez.romantici europeni va sintetiza temele si motivele romantice intr-o forma unica. cu dogmele ei rigide.

salvata de el din casa lui Thénardier. el este silit sa se ascunda sub false identitati de prigoana neobosita a politistului Javert. Pana la aparitia romanului. de patriotism (Ruy Blas). axat pe istoria unui om pe care legea oarba il conduce la delincventa. el insusi erou liric. de mirajul istoriei. in prefata la drama Cromwell. Musset sau Madame de Staël. Convins de misiunea sa. De altfel. unde era supusa la un . iar profunzimea ei a interesat in toate epocile literare. in orientarea catre contactul direct cu viata de unde sa se improspateze. Ruy Blas (1838). a fost condamnat la ocna. incapabil sa vada dincolo de lege complexitatea sufletului omenesc.” b) proza: Notre-Dame de Paris (1831). Constient de insemnatatea noului sau edificiu literar. de foileton. construind impresionanta poveste de iubire a cocosatului Quasimodo pentru frumoasa Esmeralda. Opera lirica ofera si ea tumultul unor framamtari sufletesti. Chiar si dupa zece ani de temnita grea. Victor Hugo se impunea ca teoretician al romantismului. atunci cind. de a face din realitate un infern. de intriga sociala si de evocare istorica. romancierul structureaza in succesiunea scenelor epice aventurile prin care trece eroul pentru a-si salva viata si pentru a o ocroti pe Cosette . Omul care rade (1869). Mizerabilii (1862). al carui destin tragic s-a transformat iremediabil intr-un cosmar. oferea unor editori parizieni viitorul sau roman. Hugo ramane in constiinta cititorilor sai ca autor al Mizerabililor. impresionand prin complexitatea compozitiei sale in care se regasesc elemente de fresca. pe care le sintetizeaza de aceasta data chiar poetul. c) dramaturgie: Cromwell (1827). de pitoresc. pentru ca a furat o piine. Regele petrece (1832).crepusculului (1835). Eroii dramelor sale sunt insufletiti de idei inaltatoare.Nu e un roman. ci un munte". preocuparile scriitorului pentru aceasta realizare dateaza inca din 1832. iar Hugo insusi isi demonstrase vigoarea epica in Notre-Dame de Paris. de idealul libertatii (Cromwell si Hernani). autorul insusi afirma: . fascinat de exotism. de inspiratie dantesca. marturisind astfel si dimensiunea efortului creator investit in aceasta realizare grandioasa. definind libertatea literaturii in alegerea temei.fiica unei prostituate. Vocile interioare (1837).. Aparitia in 1862 a noului sau roman (Mizerabilii) avea sa aboleasca definitiv vechile formule romanesti. in promovarea atitudinilor de revolta contra tiraniilor si de solidaritate cu popoarele angajate in lupta pentru libertate. cind. “Legenda secolelor (1883). dar si de evenimentul cotidian pe care il recepteaza cu sensibilitate. MIZERABILII Prezentare generala In 1827. literatura franceza oferise modelul unor constructii epice de referinta precum operele lui Chateaubriand. Cu toate ca diversitatea operei sale este incontestabila. la un an dupa succesul inregistrat cu Notre-Dame de Paris. Eroul central si totodata pivotul in jurul caruia se articuleaza planurile narative este Jean Valjean. Hernani (1830). Contemplatiile (1856). de iubirea materna (Lucretia Borgia). Oamenii marii (1866).

]. Jean Valjean isi urmeaza existenta zbuciumata pe drumul unei continue ascensiuni spre absolutul etic. atata vreme cat pe pamant vor dainui ignoranta si mizeria. pe baricade si pe campul de lupta. va fi salvat de fostul ocnas din mainile insurgentilor in luna iunie a sangerosului an 1832. un blestem social care creeaza in chip artificial. Nemaiputand urma calea de a-l prigoni pe salvatorul sau. impacat cu sine. prilej pentru zugravirea unor scene monografice. cuprinde si alte personaje. din pricina legilor si a moravurilor. Firul biografiei sale este insa impletit cu alte destine. dar urmareste in paralel si drumul eroului principal prin societatea franceza. Javert se va sinucide. drumul sau. decaderea femeii prin foame. Sanctiunea morala pe care o primeste fostul politist sta sub semnul unei moralitati deasupra comunului. pentru ca. la fel de vii si de credibile in dramele lor ca si Jean Valjean. agravand cu o fatalitate omeneasca destinul. cu alte cuvinte si intr-un sens mai larg. urmarind un numar impresionant de personaje in mediile suburbane. Acesta o va indeparta ulterior cu cruzime pe Cosette de binefacatorul comun. Astfel. Parcurgand din dragoste materna toate treptele decaderii sociale. in saloane si cafenele. sa se regaseasca toti la patul de suferinta al fostului ocnas. dar neavand nici puterea de a rezolva conflictul cu propria constiinta. Primul episod o surprinde pe Fantine . acela ca suferinta este posibila la orice varsta. apoi alaturi de binefacatorul sau in Paris. Fantine va ocupa si dupa moarte locul rezervat celor sarmani. adevarate iaduri. Insotindu-si personajul in peregrinarile lui.tanara nevoita sa isi abandoneze fiica dupa ce studentul care a sedus-o o abandoneaza . ca o predestinare. in partea a treia apar in scena si alte personaje. adunata in jurul ecoului ei reprezentativ.pe care o considera propria sa fiica. intr-o ultima lovitura de teatru. autorul isi pastreaza perspectiva detasata. in sondajul sau prin atatea medii in care fiintele omenesti traiesc sub fatalitatea mizeriei. Jean Valjean are de depasit obstacole care tin de istorie sau de natura duala a omului. intr-un colt al cimitirului. stigmatul anonimatului si al durerii.care poarta pe frunte. in aceleasi imprejurari. primarul generos al oraselului Montreuil-sur-mer. ajunsa in mainile cuplului Thénardier. in plina civilizatie. este ascendent si triumfator in ordine morala. Fara a fi un razbunator si fara a incerca sa se substituie justitiei omenesti sau divine. care adancesc intriga naratiunii si amplifica planul social pe care il . Jean Valjean il va salva de la moarte si pe Marius de Pontmercy.. carti de felul celei de fata nu vor fi zadarnice". cel care l-a vanat intreaga viata. pentru a impartasi cititorilor mesajul societatii vremii. vede fericirea eliberarii de durerile vietii. Inconjurat de personaje din toate mediile sociale. Javert. Cea de-a doua parte o urmareste pe Cosette in trista ei copilarie de slujnica la hanul lui Thénardier. desi presarat adeseori cu infrangeri. ceea ce transforma constructia intr-o adevarata fresca sociala. atrofierea copilului prin puterea intunericului nu vor fi rezolvate [. dar spre sfarsit chipul ei se umple de o lumina in care domnul Madeleine.. atata vreme cat cele trei probleme ale secolului: injosirea omului prin exploatare. Aceasta lume a „mizerabililor". care se stinge din viata linistit. dand astfel mesajului o noua valoare morala. fiul unui ofiter bonapartist si iubitul Cosettei.regim inuman . osciland ca fiinta intre bine si rau. Hugo realizeaza perenitatea mesajului pe care eroii sai il transmit: „Atata vreme cat va exista. reediteaza povestea mamei sale. inscrise si ele in contextul aceleiasi epoci. Micuta Cosette. sub a carui identitate se ascunde fostul ocnas.

iar substanta epica si tensiunea dramatica lasa loc unor secvente profund lirice. de fapt. intr-un amestec de idealizare istorica si realitate tragica. derulata pe baricadele insurgentilor. Eroii exprima. Partea a patra a romanului se articuleaza. cultivate ulterior si de prozatorii romani. intelegand istoria. Hunt. Jean Valjean il salveaza pe Javert si il protejeaza pe Marius pentru ca apoi. si forta creatoare a romancierului. domnul Myriel. in inocenta lui. cauzele degradarii umane sub apasarea societatii. si Valjean. copilul izgonit in strada de propria familie. Cosette. pe o idila si pe o epopee. ca o continua inlantuire de cauze si efecte. Marius. fiul ofiterului bonapartist pe care Thénardier pretinde ca l-a salvat de pe campul de lupta de la Waterloo. pe care. moravurile lor si ale societatii. merge adeseori sa o revada. se imbina cu paginile de descriere. comportamentul. in care destinele emblematice se proiecteaza pe largi fresce sociale. Tensiunea sociala reuneste in ultima parte toate personajele. binele sau raul social. asa cum observa J. Hugo dovedindu-se nu doar un pictor al societatii in ansamblul ei. asa cum anunta si titlul ei. Ultima secventa a cartii ii prilejuieste autorului romantic o meditatie pe tema vietii si a mortii. si a dat posibilitatea evaluarii europene a romantismului eminescian prin aparitia in acelasi an a celor doua capodopere: Legenda secolelor si Luceafarul. Romanul lui Hugo isi confirma grandoarea si prin aceea ca abordeaza marile probleme ale secolului sau. Influente asupra literaturii romane Activitatea literara a lui Victor Hugo. „asemenea tip de personaj nu este decat o idee invesmantata in carne. Idila este aceea dintre Marius si Cosette si este evocata in pagini de un puternic romantism. se construieste in pagini tensionate. Paginile care evoca lupta de la Waterloo sau cele zugravind insurectia pariziana din 1832 confirma si puterea de evocare. in evolutia lui. intr-o dinamica a faptelor si a actiunilor. pe care nu o poate ignora. Cartea intruneste deopotriva particularitatile unei epopei. sa-si duca drama mai departe pana la sfarsit. Thénardier sau Javert se plaseaza in limitele moralei sau in afara ei. Aceleasi teme romantice. Din evocarea trecutului selecteaza indemnurile prezentului. un gand sau un sentiment".evoca: Gavroche. iar epopeea. Intreaga formula romanesca sta astfel sub semnul unei incontestabile modernitati. pe patul mortii va trai insa fericirea deplina a marii iubiri care i-a guvernat. rezolvand totodata si misterele lor. Naratiunea construita pe planuri alternative. Hugo imbina observatia cu meditatia. ci si un portretist de marca. structurand mesajul moral al cartii. Gavroche. Fantine. tratate in modalitati specifice. a deschis perspective asupra noii modalitati estetice a teatrului. toata viata. Gavroche moare cu eroism. se regasesc in vastul poem al lui Hugo si in impresionata Panorama a desertaciunilor. a oferit modelul unei constructii narative impunatoare. marele roman al secolului al XX-lea. apoi interpreteaza si conchide. caci.H. in spirit romantic. prin portretele lor. repudiat de acesta din urma. receptata inca din epoca aparitiei in perimetrul romanesc. poetul romantic nefiind cu totul eclipsat de romancier. analizeaza reactiile personajelor. si Marius. semn indiscutabil ca . gratie permanentei deschideri a culturii noastre spre cea franceza. ale caror sensuri misterioase i se releva langa piatra simpla de mormant din cimitirul PéreLachaise.

bogatul industrias Madeleine." (André Bellesort) „Din povestirea vietii ocnasului Jean Valjean. Hugo a facut un fel de utopic poem al salvarii si inaltarii omului prin bunatate si cainta. fiintarea lor intr-o afinitate electiva. in partile sale principale. ci in sinteza dintre idee si forma. o data in plus prin secolul romantic. care. generos fata de oropsiti si asupriti.datorita iertarii pe care i-o da episcopul Myriel . a satisfacut cele mai inalte exigente ale artei si conditiile unei opere populare.geniul nu isi afla originalitatea in idee. singurul. devenit . Aprecieri critice „Mizerabilii sunt cu siguranta unul din cele mai mari romane ale tuturor timpurilor. poate." (Ovidiu Drimba) . confirmata de geniile lor. si ca doua literaturi europene dovedesc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful