Povestire pe momente ale subiectului Alexandru lapusneanul

Alexandru Lapusneanul - povestire pe momente ale subiectului Costache Negruzzi este unul dintre primii scriitori romani care folosesc drept sursa trecutul istoric al poporului nostru, realizand prima nuvela istorica valoroasa din literatura romana, “Alexandru Lapusneanul”. Autorul infatiseaza ultimii 5 ani din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul, ani caracterizati prin razbunare plina de cruzime a voievodului impotriva boierilor tradatori. Titlul nuvelei aduce in prim-plan personalitatea impresionanta a personajului principal, Alexandru Lapusneanul, ramas in istorie mai ales prin a doua sa domnie. El apare drept tipul domnitorului tiran, a carui cruzime este determinata de dorinta sa de razbunare fata de boierii tradatori. Nuvela este structurata pe 4 parti, fiecare fiind precedata de un moto, care concentreaza printr-o replica sugestiva continutul fiecarei parti. 51811idv33fnn7i Expozitiunea : Primul capitol sub motoul “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…” relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul in Moldova, hotarat sa ocupe tronul pentru a doua domnie. Acum la conducerea tarii de afla Stefan Tomsa care-l inlaturase de la domnie pe Iacob Eraclid, poreclir Despot-Voda. La randul sau Lapusneanul fusese izgonit de la scaunul tarii de catre Despot-Voda. El izbutise sa aune osti turcesti si venise acum in Moldova cu gandul de a izgoni “pre rapitorul Tomsa”. Aceiasi boieri care-l tradase in prima domnie venisera acum sa-l intampine aproape de granita: vornicil Motoc, postelnicul Veverita, spatarul Spancioc si Stroici. Acestia se inchina in fata lui Lapusneanul, dorind sa-l convinga sa renunte la tron deoarece “tare este linistita iar iar norodul nu te vrea nici te iubeste”. Intriga: Manios cu ochii scanteind ca un fulger, Alexandru Lapusneanul este hotarat sa se instaleze pe tronul Moldovei, raspunzand boierilor cu fermitate:”Daca voi nu ma vreti, eu va vreu”(…) si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi (…). Desfasurarea actiunii: Al doilea capitol are ca moto “Ai sa dai sama, doamna!…” si incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul care nu intampina nici o piedica, deoarece Tomsa fugise in Valahia. Lapusneanul este primit de norod cu speranta. Prima masura pe care o ia Lapusneanul este aceea de a arede toate cetatile Moldovei in afara de Hotin cu scopul de a starpi “cuiburile feudalitatii”si sa se razbune pe boierii tradatori dar, la cea mai mca banuiala sau impotrivire, ii ucide fara mila. Doamna Ruxandra incearca sa-l induplece sa crute vietile boierilor, gandindu-se la credinta in Dumnezeu si lacrimile jupaneselor vaduve. Cu riscul de a fi pedepsita cu moartea, doamna Ruxandra ii relateaza vorbele unei jupanese vaduve cu 5 copii, care a amnintat-o ca va da seama pentru faptele voievodului, in timp ce-I arata capul insangerat al boierului ucis infipt intr-o teapa. dn811i1533fnnn Afland de frica sotiei sale si auzindu-i rugamintea, Lapusneanul ii promite ca a doua zi ii va da un leac pentru frica , iar peste doua zile nu va mai vedea asemenea privelisti sangeroase. Punctul culminat: incepe odata cu al treilea capitol “Capul lui Motoc vrem…”. Alexandru Lapusneanul facuse de stire tuturor boierilor sa participe impreuna la slujba de la Mitropolie, dupa care erau cu totii invitati sa pranzeasca la curte cu scopul de a impaca

asigurand literaturii libertate de exprimare prin inlaturarea tuturor normelor. fratii August Wilhelm si Friedrich von Schlegel impun termenul „romantic" si definesc artistul si spiritul romantic. Mitropolitul ii indeplineste dorinta dandu-I numele de Paisie. romantismul se defineste ca o miscare europeana de anvergura. si cel romantic. In prefata dramei Cromwell. intr-o urisa piramida. dar care cunoaste in evolutia sa mai multe etape. Timpde 4 ani Alexandru Lapusneanul nu a mai taiat capetele boierilor. Calinescu afirma: „Clasicism . Acest liberalism fusese insa anticipat de manifestari culturale preromantice precum „Sturm und Drang" sau estetica lui Schiller din Asupra poeziei naive si sentimentale. demonstrand astfel apartenenta marilor creatori la mai multe viziuni estetice deopotriva. G. pre multi am sa popesc si eu! Iar pre cateaua asta voi s-o tai in patru bucati impreuna cu tancul ei!” Ingrozita de amenintarile lui Lapusneanul. inexistente practic in stare genuina.pe domnitor cu boierii. manifestul literar al romantismului francez. Aflat in cetatea Hotinului. ROMANTISMUL Definind curentele literare drept grupari largi de scriitori si opere care se inrudesc prin trasaturi comune de ordin ideologic si artistic. cel de-al doilea fiind caracterizat . doamna Ruxandra lesina neacceptand aces “leac de frica”. dar si de perimarea doctrinei clasice. In acest timp. Acestia au inceput sa strige “Capul lui Motoc vrem”. manifestata in prima jumatate a secolului al XlX-lea. unde se face distinctia clara intre artistul clasic. expresie a naturii insesi. dar de ma voi indrepta. reperabile numai la analiza in retorta". pedepsind astfel un alt boier tradator. La ospatul de impacare de la curtea domneasca. dar traieste in dezacord cu sine si cu umanitatea in genere. a fost inmormantat la manastirea Slatina unde se vede si astazi portretul lui si al familiei sale. Vazand acesta dovada de cruzime. care nu se detaseaza categoric nici de miscarile pe care le inlocuiesc sau le neaga. Auzindu-si numele de calugar ii alunga cu jigniri si amenintari pe fratii sai intru credinta : “M-atapopit voi. cercetatorii au evidentiat si caracterul complex al acestor fenomene istorice. Deznodamantul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto “De ma voi scula pre voi am sa popesc si eu…”.Romantism sunt doua tipuri ideale. prin apetenta pentru anumite teme. caci noua doctrina este „liberalismul literaturii". Favorizat de destramarea societatii feudale si de revolutiile burgheze din 1780 si 1830. nici modele". taia maini. Receptat sub raport teoretic. Lapusneanul il dadu pe Motoc multimii si intro clipa il facu bucati. specifice concretizarilor sale in toate spatiile europene. romantismul se configureaza ca reactie impotriva clasicismului. dar nascocise alte moduri de a-I schingiui pe banuiti: scotea ochi. motive ori formule stilistice. nici de acelea pe care le prefigureaza in timp. domnitorul se imbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. lasand o pata de sange in istoria Moldovei. ce aspira spre natura pierduta. Doamna Ruxandra accepta sfatul lui Spancioc de a-I pune sotului ei otrava in bautura. primul fiind insetat de infinit. Lapusneanul porunceste sa fie ucisi 47 de boieri ale caror capete sunt asezate dupa ranguri. Victor Hugo proclama ca „nu exista reguli. putinii slujitori aflati in curte venise la portile curtii domnesti. Printre acestia. Alexandru Lapusneanul. Ulterior.

cu o natura care il copleseste pe individ. Liberalismul impus in planul viziunii este secondat de o maxima libertate la nivelul formei. Printre alte merite ale romantismului. romantismul promoveaza constructiile antitetice. romantismul propune. dimpotriva. nuvela romantica. O alta discrepanta fata de clasicism este aceea ca romanticul descopera natura abisala. devenite simboluri . contrastele. fantastic. in sensul ca personajele pot proveni din toate mediile sociale si. elegia. care va fundamenta o adevarata estetica a uratului. satira. oceanul. definindu-si fata de sensurile deprinse din intelegerea ei adanca o atitudine activa si constructiva sau. fantasticul. de moduri de expunere si preferand dintre specii meditatia. scriitorii romantici promovand amestecul de stiluri. in cantecul de iubire sau in meditatia adanca. stelele. Categoriile estetice pe care se articuleaza doctrina romantismului sunt si ele diverse: grotescul. romanticii nu se angajeaza intr-o simpla observatie a naturii. romanul. ci intr-o reinterpretare a ei. care poate sa ofere modelul viu al unor valori capabile sa inlocuiasca estetica de imitare a modelelor antichitatii. dornice de aventura pe care o presupun evaziunea in pitoresc. dupa cum afirma Victor Hugo. caci omul insusi este un microunivers care fiinteaza in comuniune deplina cu marea natura. fascinantele spatii infinite. lacul. tragicul. nemultumit. exotic. De aceea. evidentiind valori artistice si in zonele mai putin estetice ale realitatii si anticipand astfel simbolismul. in devenire. Nu intamplator. prin prisma propriei lor subiectivitati. structurata in categorii ideale si tipuri eterne. uratul sau pateticul. Normele rigide ale clasicismului sunt abolite. un univers determinat de miscarile istoriei. frumosul. Eroii romantici au sentimentul istoriei. macabrul. fantastic.prin melancolie. una pesimista. principala preocupare a roman-tismului va fi sa isi configureze doctrina. In primele decenii ale secolului al XlX-lea. ele trebuie sa fie complexe si nuantate. in vreme ce clasicismul dezvaluie o lume ideala. de genuri. dar si in strigatul de durere. codrul. Ratiunea propovaduita de clasici este inlocuita de sentimente si pasiuni. romantismul intra intr-o alta etapa de evolutie. Spre deosebire de clasici. „ca si ceilalti oameni. pe care o percep in evolutie. determinata si de miscarile revolutionare din preajma anului 1848. Toate aceste atitudini de viata isi gasesc cea mai potrivita forma de manifestare in lirismul abundent. in invectiva incendiara. in care fiinteaza un personaj abstract. in opozitie cu principiile clasicismului. determinata de sentimentul neputintei. echilibrat si dominat de morala. Personajul romantic se defineste in imprejurari exceptionale. in ironie si in sarcasm. angajat intr-o continua cautare a absolutului. romanticii sunt spirite indraznete. retragerea in spatiul oniric sau refugiul in trecut. sentimental. iar noul mijloc de a sonda orizonturile cunoasterii este imaginatia. alcatuite in adancul lor din bine si din rau". dar este preocupat si de abisurile sufletesti. Marii romantici ai jumatatii secolului al XlX-lea sunt . marele cosmos. extremele. intr-o continua lupta cu sine si cu limitele. pe care il concretizeaza in detalii sugestive. e necesar sa se evidentieze si redescoperirea creatiei folclorice. statica. obiectiva. este framantat. variatele forme ale vegetalului -. drama istorica. oda. O data cu fixarea si asumarea doctrinei. fabula. subiectiv. Astfel. izvorul. marea. in care se profileaza un erou dinamic.cerul. in replica.

primul impunand prin Peregrinarile lui Childe Harold prototipul eroului romantic. Alaturi de aceste centre literar--romantice. caci poetul contemporan cu marii . dar si in lupta cu limitele. ale caror ecouri se vor recunoaste in romanul secolului al XX-lea. „scoala de la Heidelberg" are meritul de a valorifica literatura populara. Europa Occidentala devine si prin Franta o arena larga a noului curent.A. Literatura romana se deschide valorilor romantice prin poetii pasoptisti. Leopardi mediteaza pe tema conditiei umane.T. ci si o sinteza a marilor valori istorice si umane personificate intr-o mare valoare estetica. Victor Hugo este in acest context nu numai teoreticianul care a fundamentat principiile romantismului in prefata la Cromwell. ci si poetul.in formula unor specii ca meditatia. „scoala de la Berlin" il promoveaza pe E. oferind posteritatii modelul unei personalitati titanice. Alphonse de Lamartine. fondul popular se transfigureaza in materia lirica a poeziei erotice. el se impune drept cronicar al vremii lui. Declinul romantismului german aduce insa in orizontul literar opera lirica a lui Heinrich Heine. pastelul sau elegia. Alfred de Vigny si Alfred de Musset. In perimetrul german. prin Legenda secolelor. care preiau din doctrina romantica intoarcerea spre natura patriarhala. William Wordsworth si John Keats). variabile de la un spatiu european la altul. Hugo deschide seria marilor constructii epice in proza franceza si universala. dar isi gaseste deplina ilustrare in lirica eminesciana. Marii exponenti ai romantismului raman insa Byron si Shelley. pentru atingerea unui ideal. Holderin ori von Kleist. dar si al marilor etape istorice. prefigurand lirica moderna existentialista. dreptate si dragoste. in al carui volum Cartea cantecelor. viata si moartea .iubirea. curentul se dezvolta pe fundalul framantat al luptelor de eliberare nationala sau sociala. Puskin observa istoria si societatea cu interesul poetului-cetatean al carui destin este puternic marcat de iubirea de patrie.individualizati si prin trasaturile nationale. generatoare de substrat liric) sau Novalis (visatorul cautator al absolutului imaginat in ipostaza „florii albastre" din romanul Heinrich von Ofterdingen). In Anglia. timpul. revigoreaza poezia prin abordarea sensibila a temelor romantice . reprezentantii sai fiind preocupati si de problema omului in angrenajul vremii lui. Schiller. Daca „scoala de la Iena" ii aduna pe marii vizionari precum Ludwig Tieck (cel care va extrage din formula basmului o realitate miraculoasa. prima manifestare a romantismului este marcata de „poetii lacurilor" (Samuel Taylor Coleridge. natura. initiatorul umorului grotesc proiectat in fantastic. cel de-al doilea sintetizand in Prometeu imaginea geniului revoltat impotriva tiraniei si care se defineste prin idealuri de bine. in planul liric. Marii lirici. iar Lermontov se dovedeste liricul sensibil in a carui acceptie geniul poate fi salvat de blestemul singuratatii prin iubire. Drama sa romantica (Hemani sau Ruy Blas) reprezinta nu doar o replica la teatrul clasic. Walter Scott. Heidelberg si Berlin. aparitia romantismului a fost favorizata de viziunea artistica promovata de Goethe. prin prelucrarile autorilor Clemens Brentano si Achim von Arnim. iar impunerea si raspandirea acestuia a avut ca suport cele trei mari scoli de la Iena. geniul. Hoffman. prozatorul si dramaturgul care a experimentat idealurile romantice in toate genurile literare. In Italia si Rusia. eroul byronian. Prin roman.

reprezentant al romantismului francez. cu dogmele ei rigide. VICTOR HUGO (1802-1885) Repere biografice Victor Hugo. iar aspiratia de innoire a literaturii dupa modelul innoirii societatii a generat inlocuirea viziunii clasice. la cele mai insemnate evenimente din istoria Frantei. anul mortii sale. in preajma constituirii imperiului lui Napoleon Bonaparte. dintre care citam cuvintele lui Edgar Papu: „Romantismul cuprinde. vizand libertatea omului. echipa de sacrificiu care a cucerit vastul teren presarat cu mine explozive. Fireste ca marea miscare literara a secolului trecut a beneficiat de numeroase definiri. deoarece procesul dezvoltarii burgheziei si protestele violente ale maselor se oglindesc in scene din Mizerabilii. Saint-Simon si Proudhon.romantici europeni va sintetiza temele si motivele romantice intr-o forma unica. a acoperit prin indelungata sa existenta intregul secol trecut. Climatul epocii Zbuciumatul secol al XlX-lea s-a oglindit cu toate convulsiile lui si in literatura lui Hugo. el va confirma aceasta recunoastere in peste sase decenii de activitate literara. Cantecele . frumosul si uratul. caci Hugo este distins inca de la cincisprezece ani cu o mentiune a Academiei. Ideile sociale lansate de Lamennais. in care a abordat toate genurile si a realizat cel mai impresionant tablou al vremii. pentru a-si gasi dincolo de ocean un adept unic. unde se va instala lumea moderna ca sa-l fructifice si sa-l sporeasca in deplina siguranta". absurdul si fantasticul. dar personalitate de anvergura universala. Chopin sau Lizst). printr-o noua conceptie liberala. Schumann. asadar. Universul operei a) volume de versuri: Orientale (1829). gasesc un adept si in Hugo. de la restauratia Bourbonilor si revolutiile din 1830 si 1848 la proclamarea celei dea doua Republici si Comuna din Paris. improspatarea expresiei poetice si libertatea formulei artistice. Complexitatea romantismului ca atitudine estetica a facut posibila receptarea lui in pictura (Delacroix). E important de remarcat ca romantismul este si primul curent ce depaseste marginile batranului continent. care sa favorizeze dezvoltarea lirismului. Carl Maria von Weber. de valoare universala. Nascut in 1802. dreptul la invatatura si cultura si ideea proprietatii. scriitorul a asistat pana in 1885. el insusi deputat de stanga. Edgar Allan Poe. De o valoare recunoscuta de timpuriu. si un univers artistic in care stau alaturi comicul si tragicul. expulzat de Ludovic Napoleon dupa lovitura de stat din 1851. Frunze de toamna (1831). in sculptura (Rude) sau in muzica (Schubert.

De altfel. de foileton. autorul insusi afirma: . construind impresionanta poveste de iubire a cocosatului Quasimodo pentru frumoasa Esmeralda. atunci cind. in prefata la drama Cromwell. “Legenda secolelor (1883).” b) proza: Notre-Dame de Paris (1831). Vocile interioare (1837). Regele petrece (1832). de iubirea materna (Lucretia Borgia). Pana la aparitia romanului. de mirajul istoriei. definind libertatea literaturii in alegerea temei. Contemplatiile (1856). de a face din realitate un infern. impresionand prin complexitatea compozitiei sale in care se regasesc elemente de fresca.fiica unei prostituate. el insusi erou liric. Omul care rade (1869). la un an dupa succesul inregistrat cu Notre-Dame de Paris.. Aparitia in 1862 a noului sau roman (Mizerabilii) avea sa aboleasca definitiv vechile formule romanesti. cind. Cu toate ca diversitatea operei sale este incontestabila. Opera lirica ofera si ea tumultul unor framamtari sufletesti. Hernani (1830). in orientarea catre contactul direct cu viata de unde sa se improspateze.crepusculului (1835). marturisind astfel si dimensiunea efortului creator investit in aceasta realizare grandioasa. salvata de el din casa lui Thénardier. unde era supusa la un . Chiar si dupa zece ani de temnita grea. dar si de evenimentul cotidian pe care il recepteaza cu sensibilitate. pentru ca a furat o piine. axat pe istoria unui om pe care legea oarba il conduce la delincventa. romancierul structureaza in succesiunea scenelor epice aventurile prin care trece eroul pentru a-si salva viata si pentru a o ocroti pe Cosette . Ruy Blas (1838). Eroii dramelor sale sunt insufletiti de idei inaltatoare. pe care le sintetizeaza de aceasta data chiar poetul. literatura franceza oferise modelul unor constructii epice de referinta precum operele lui Chateaubriand. iar Hugo insusi isi demonstrase vigoarea epica in Notre-Dame de Paris. preocuparile scriitorului pentru aceasta realizare dateaza inca din 1832. a fost condamnat la ocna.Nu e un roman. incapabil sa vada dincolo de lege complexitatea sufletului omenesc. Constient de insemnatatea noului sau edificiu literar. MIZERABILII Prezentare generala In 1827. Mizerabilii (1862). el este silit sa se ascunda sub false identitati de prigoana neobosita a politistului Javert. ci un munte". Eroul central si totodata pivotul in jurul caruia se articuleaza planurile narative este Jean Valjean. in promovarea atitudinilor de revolta contra tiraniilor si de solidaritate cu popoarele angajate in lupta pentru libertate. Victor Hugo se impunea ca teoretician al romantismului. iar profunzimea ei a interesat in toate epocile literare. c) dramaturgie: Cromwell (1827). al carui destin tragic s-a transformat iremediabil intr-un cosmar. de intriga sociala si de evocare istorica. Oamenii marii (1866). de inspiratie dantesca. de pitoresc. Convins de misiunea sa. Hugo ramane in constiinta cititorilor sai ca autor al Mizerabililor. de patriotism (Ruy Blas). fascinat de exotism. Musset sau Madame de Staël. de idealul libertatii (Cromwell si Hernani). oferea unor editori parizieni viitorul sau roman.

pe baricade si pe campul de lupta. pentru ca. Hugo realizeaza perenitatea mesajului pe care eroii sai il transmit: „Atata vreme cat va exista. carti de felul celei de fata nu vor fi zadarnice".. autorul isi pastreaza perspectiva detasata. intr-o ultima lovitura de teatru. inscrise si ele in contextul aceleiasi epoci. dar neavand nici puterea de a rezolva conflictul cu propria constiinta. cel care l-a vanat intreaga viata. Cea de-a doua parte o urmareste pe Cosette in trista ei copilarie de slujnica la hanul lui Thénardier. va fi salvat de fostul ocnas din mainile insurgentilor in luna iunie a sangerosului an 1832. dar urmareste in paralel si drumul eroului principal prin societatea franceza. primarul generos al oraselului Montreuil-sur-mer.regim inuman . Javert se va sinucide. impacat cu sine. atata vreme cat cele trei probleme ale secolului: injosirea omului prin exploatare. agravand cu o fatalitate omeneasca destinul. Primul episod o surprinde pe Fantine . in sondajul sau prin atatea medii in care fiintele omenesti traiesc sub fatalitatea mizeriei.]. Sanctiunea morala pe care o primeste fostul politist sta sub semnul unei moralitati deasupra comunului. Jean Valjean isi urmeaza existenta zbuciumata pe drumul unei continue ascensiuni spre absolutul etic. la fel de vii si de credibile in dramele lor ca si Jean Valjean. drumul sau. desi presarat adeseori cu infrangeri. fiul unui ofiter bonapartist si iubitul Cosettei. urmarind un numar impresionant de personaje in mediile suburbane. Nemaiputand urma calea de a-l prigoni pe salvatorul sau. Jean Valjean are de depasit obstacole care tin de istorie sau de natura duala a omului. intr-un colt al cimitirului. apoi alaturi de binefacatorul sau in Paris. dar spre sfarsit chipul ei se umple de o lumina in care domnul Madeleine.tanara nevoita sa isi abandoneze fiica dupa ce studentul care a sedus-o o abandoneaza . Insotindu-si personajul in peregrinarile lui. Firul biografiei sale este insa impletit cu alte destine. pentru a impartasi cititorilor mesajul societatii vremii. in aceleasi imprejurari. care se stinge din viata linistit.care poarta pe frunte. Aceasta lume a „mizerabililor". decaderea femeii prin foame.. un blestem social care creeaza in chip artificial. Jean Valjean il va salva de la moarte si pe Marius de Pontmercy. ceea ce transforma constructia intr-o adevarata fresca sociala. in partea a treia apar in scena si alte personaje. sub a carui identitate se ascunde fostul ocnas. vede fericirea eliberarii de durerile vietii. osciland ca fiinta intre bine si rau. adevarate iaduri. in plina civilizatie. acela ca suferinta este posibila la orice varsta. din pricina legilor si a moravurilor. dand astfel mesajului o noua valoare morala. Fantine va ocupa si dupa moarte locul rezervat celor sarmani. cuprinde si alte personaje. cu alte cuvinte si intr-un sens mai larg. sa se regaseasca toti la patul de suferinta al fostului ocnas. Parcurgand din dragoste materna toate treptele decaderii sociale. in saloane si cafenele. ca o predestinare.pe care o considera propria sa fiica. reediteaza povestea mamei sale. atata vreme cat pe pamant vor dainui ignoranta si mizeria. prilej pentru zugravirea unor scene monografice. Micuta Cosette. Javert. stigmatul anonimatului si al durerii. Astfel. Acesta o va indeparta ulterior cu cruzime pe Cosette de binefacatorul comun. este ascendent si triumfator in ordine morala. care adancesc intriga naratiunii si amplifica planul social pe care il . adunata in jurul ecoului ei reprezentativ. atrofierea copilului prin puterea intunericului nu vor fi rezolvate [. ajunsa in mainile cuplului Thénardier. Fara a fi un razbunator si fara a incerca sa se substituie justitiei omenesti sau divine. Inconjurat de personaje din toate mediile sociale.

gratie permanentei deschideri a culturii noastre spre cea franceza. a oferit modelul unei constructii narative impunatoare. intelegand istoria. prin portretele lor. tratate in modalitati specifice. marele roman al secolului al XX-lea. toata viata. se regasesc in vastul poem al lui Hugo si in impresionata Panorama a desertaciunilor. Din evocarea trecutului selecteaza indemnurile prezentului. pe o idila si pe o epopee. se imbina cu paginile de descriere. Gavroche. in care destinele emblematice se proiecteaza pe largi fresce sociale. in spirit romantic. ca o continua inlantuire de cauze si efecte. derulata pe baricadele insurgentilor. in evolutia lui. Paginile care evoca lupta de la Waterloo sau cele zugravind insurectia pariziana din 1832 confirma si puterea de evocare. intr-un amestec de idealizare istorica si realitate tragica. Hugo dovedindu-se nu doar un pictor al societatii in ansamblul ei.H. Thénardier sau Javert se plaseaza in limitele moralei sau in afara ei. domnul Myriel. Naratiunea construita pe planuri alternative. se construieste in pagini tensionate. pe patul mortii va trai insa fericirea deplina a marii iubiri care i-a guvernat. pe care nu o poate ignora. si Valjean. pe care. Jean Valjean il salveaza pe Javert si il protejeaza pe Marius pentru ca apoi. Ultima secventa a cartii ii prilejuieste autorului romantic o meditatie pe tema vietii si a mortii. cauzele degradarii umane sub apasarea societatii. fiul ofiterului bonapartist pe care Thénardier pretinde ca l-a salvat de pe campul de lupta de la Waterloo. Tensiunea sociala reuneste in ultima parte toate personajele. iar epopeea. a deschis perspective asupra noii modalitati estetice a teatrului. Intreaga formula romanesca sta astfel sub semnul unei incontestabile modernitati. intr-o dinamica a faptelor si a actiunilor. Partea a patra a romanului se articuleaza. iar substanta epica si tensiunea dramatica lasa loc unor secvente profund lirice. in inocenta lui. semn indiscutabil ca . ale caror sensuri misterioase i se releva langa piatra simpla de mormant din cimitirul PéreLachaise. Cosette. si Marius. Aceleasi teme romantice. receptata inca din epoca aparitiei in perimetrul romanesc. Cartea intruneste deopotriva particularitatile unei epopei. de fapt. un gand sau un sentiment". binele sau raul social. Fantine. copilul izgonit in strada de propria familie. Eroii exprima. Idila este aceea dintre Marius si Cosette si este evocata in pagini de un puternic romantism. sa-si duca drama mai departe pana la sfarsit. poetul romantic nefiind cu totul eclipsat de romancier. cultivate ulterior si de prozatorii romani. Romanul lui Hugo isi confirma grandoarea si prin aceea ca abordeaza marile probleme ale secolului sau. rezolvand totodata si misterele lor. si a dat posibilitatea evaluarii europene a romantismului eminescian prin aparitia in acelasi an a celor doua capodopere: Legenda secolelor si Luceafarul. Hugo imbina observatia cu meditatia. repudiat de acesta din urma. „asemenea tip de personaj nu este decat o idee invesmantata in carne. analizeaza reactiile personajelor. asa cum observa J.evoca: Gavroche. caci. ci si un portretist de marca. comportamentul. Gavroche moare cu eroism. Influente asupra literaturii romane Activitatea literara a lui Victor Hugo. Marius. moravurile lor si ale societatii. apoi interpreteaza si conchide. si forta creatoare a romancierului. asa cum anunta si titlul ei. structurand mesajul moral al cartii. merge adeseori sa o revada. Hunt.

a satisfacut cele mai inalte exigente ale artei si conditiile unei opere populare.geniul nu isi afla originalitatea in idee. in partile sale principale. care. Hugo a facut un fel de utopic poem al salvarii si inaltarii omului prin bunatate si cainta. poate. ci in sinteza dintre idee si forma. devenit . confirmata de geniile lor. singurul.bogatul industrias Madeleine. generos fata de oropsiti si asupriti.datorita iertarii pe care i-o da episcopul Myriel ." (André Bellesort) „Din povestirea vietii ocnasului Jean Valjean. Aprecieri critice „Mizerabilii sunt cu siguranta unul din cele mai mari romane ale tuturor timpurilor. o data in plus prin secolul romantic. fiintarea lor intr-o afinitate electiva." (Ovidiu Drimba) . si ca doua literaturi europene dovedesc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful