P. 1
Povestire pe momente ale subiectului Alexandru lapusneanul

Povestire pe momente ale subiectului Alexandru lapusneanul

3.0

|Views: 12,123|Likes:
Published by hoany1982

More info:

Published by: hoany1982 on Mar 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/27/2016

pdf

text

original

Povestire pe momente ale subiectului Alexandru lapusneanul

Alexandru Lapusneanul - povestire pe momente ale subiectului Costache Negruzzi este unul dintre primii scriitori romani care folosesc drept sursa trecutul istoric al poporului nostru, realizand prima nuvela istorica valoroasa din literatura romana, “Alexandru Lapusneanul”. Autorul infatiseaza ultimii 5 ani din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul, ani caracterizati prin razbunare plina de cruzime a voievodului impotriva boierilor tradatori. Titlul nuvelei aduce in prim-plan personalitatea impresionanta a personajului principal, Alexandru Lapusneanul, ramas in istorie mai ales prin a doua sa domnie. El apare drept tipul domnitorului tiran, a carui cruzime este determinata de dorinta sa de razbunare fata de boierii tradatori. Nuvela este structurata pe 4 parti, fiecare fiind precedata de un moto, care concentreaza printr-o replica sugestiva continutul fiecarei parti. 51811idv33fnn7i Expozitiunea : Primul capitol sub motoul “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…” relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul in Moldova, hotarat sa ocupe tronul pentru a doua domnie. Acum la conducerea tarii de afla Stefan Tomsa care-l inlaturase de la domnie pe Iacob Eraclid, poreclir Despot-Voda. La randul sau Lapusneanul fusese izgonit de la scaunul tarii de catre Despot-Voda. El izbutise sa aune osti turcesti si venise acum in Moldova cu gandul de a izgoni “pre rapitorul Tomsa”. Aceiasi boieri care-l tradase in prima domnie venisera acum sa-l intampine aproape de granita: vornicil Motoc, postelnicul Veverita, spatarul Spancioc si Stroici. Acestia se inchina in fata lui Lapusneanul, dorind sa-l convinga sa renunte la tron deoarece “tare este linistita iar iar norodul nu te vrea nici te iubeste”. Intriga: Manios cu ochii scanteind ca un fulger, Alexandru Lapusneanul este hotarat sa se instaleze pe tronul Moldovei, raspunzand boierilor cu fermitate:”Daca voi nu ma vreti, eu va vreu”(…) si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi (…). Desfasurarea actiunii: Al doilea capitol are ca moto “Ai sa dai sama, doamna!…” si incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul care nu intampina nici o piedica, deoarece Tomsa fugise in Valahia. Lapusneanul este primit de norod cu speranta. Prima masura pe care o ia Lapusneanul este aceea de a arede toate cetatile Moldovei in afara de Hotin cu scopul de a starpi “cuiburile feudalitatii”si sa se razbune pe boierii tradatori dar, la cea mai mca banuiala sau impotrivire, ii ucide fara mila. Doamna Ruxandra incearca sa-l induplece sa crute vietile boierilor, gandindu-se la credinta in Dumnezeu si lacrimile jupaneselor vaduve. Cu riscul de a fi pedepsita cu moartea, doamna Ruxandra ii relateaza vorbele unei jupanese vaduve cu 5 copii, care a amnintat-o ca va da seama pentru faptele voievodului, in timp ce-I arata capul insangerat al boierului ucis infipt intr-o teapa. dn811i1533fnnn Afland de frica sotiei sale si auzindu-i rugamintea, Lapusneanul ii promite ca a doua zi ii va da un leac pentru frica , iar peste doua zile nu va mai vedea asemenea privelisti sangeroase. Punctul culminat: incepe odata cu al treilea capitol “Capul lui Motoc vrem…”. Alexandru Lapusneanul facuse de stire tuturor boierilor sa participe impreuna la slujba de la Mitropolie, dupa care erau cu totii invitati sa pranzeasca la curte cu scopul de a impaca

ce aspira spre natura pierduta. dar care cunoaste in evolutia sa mai multe etape. Ulterior. putinii slujitori aflati in curte venise la portile curtii domnesti. In prefata dramei Cromwell. pre multi am sa popesc si eu! Iar pre cateaua asta voi s-o tai in patru bucati impreuna cu tancul ei!” Ingrozita de amenintarile lui Lapusneanul. Victor Hugo proclama ca „nu exista reguli. ROMANTISMUL Definind curentele literare drept grupari largi de scriitori si opere care se inrudesc prin trasaturi comune de ordin ideologic si artistic. In acest timp. expresie a naturii insesi. demonstrand astfel apartenenta marilor creatori la mai multe viziuni estetice deopotriva. cercetatorii au evidentiat si caracterul complex al acestor fenomene istorice. a fost inmormantat la manastirea Slatina unde se vede si astazi portretul lui si al familiei sale. Deznodamantul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto “De ma voi scula pre voi am sa popesc si eu…”. care nu se detaseaza categoric nici de miscarile pe care le inlocuiesc sau le neaga. Doamna Ruxandra accepta sfatul lui Spancioc de a-I pune sotului ei otrava in bautura. manifestata in prima jumatate a secolului al XlX-lea.Romantism sunt doua tipuri ideale. pedepsind astfel un alt boier tradator. Auzindu-si numele de calugar ii alunga cu jigniri si amenintari pe fratii sai intru credinta : “M-atapopit voi. La ospatul de impacare de la curtea domneasca. dar traieste in dezacord cu sine si cu umanitatea in genere. G. romantismul se defineste ca o miscare europeana de anvergura. Favorizat de destramarea societatii feudale si de revolutiile burgheze din 1780 si 1830. reperabile numai la analiza in retorta". motive ori formule stilistice. caci noua doctrina este „liberalismul literaturii". fratii August Wilhelm si Friedrich von Schlegel impun termenul „romantic" si definesc artistul si spiritul romantic. Alexandru Lapusneanul. dar de ma voi indrepta. primul fiind insetat de infinit. specifice concretizarilor sale in toate spatiile europene. nici modele". prin apetenta pentru anumite teme. Mitropolitul ii indeplineste dorinta dandu-I numele de Paisie. Acestia au inceput sa strige “Capul lui Motoc vrem”. Acest liberalism fusese insa anticipat de manifestari culturale preromantice precum „Sturm und Drang" sau estetica lui Schiller din Asupra poeziei naive si sentimentale. Timpde 4 ani Alexandru Lapusneanul nu a mai taiat capetele boierilor. doamna Ruxandra lesina neacceptand aces “leac de frica”. unde se face distinctia clara intre artistul clasic. domnitorul se imbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. inexistente practic in stare genuina. Receptat sub raport teoretic. Calinescu afirma: „Clasicism . si cel romantic. Aflat in cetatea Hotinului. dar nascocise alte moduri de a-I schingiui pe banuiti: scotea ochi. Vazand acesta dovada de cruzime. asigurand literaturii libertate de exprimare prin inlaturarea tuturor normelor. nici de acelea pe care le prefigureaza in timp. cel de-al doilea fiind caracterizat . dar si de perimarea doctrinei clasice. intr-o urisa piramida. Printre acestia. lasand o pata de sange in istoria Moldovei. romantismul se configureaza ca reactie impotriva clasicismului. manifestul literar al romantismului francez.pe domnitor cu boierii. Lapusneanul il dadu pe Motoc multimii si intro clipa il facu bucati. Lapusneanul porunceste sa fie ucisi 47 de boieri ale caror capete sunt asezate dupa ranguri. taia maini.

Printre alte merite ale romantismului.prin melancolie. frumosul. prin prisma propriei lor subiectivitati. care poate sa ofere modelul viu al unor valori capabile sa inlocuiasca estetica de imitare a modelelor antichitatii. sentimental. drama istorica. dimpotriva. scriitorii romantici promovand amestecul de stiluri. alcatuite in adancul lor din bine si din rau". extremele. fascinantele spatii infinite. Normele rigide ale clasicismului sunt abolite. dupa cum afirma Victor Hugo. echilibrat si dominat de morala. una pesimista. romantismul propune.cerul. subiectiv. dornice de aventura pe care o presupun evaziunea in pitoresc. contrastele. Astfel. Marii romantici ai jumatatii secolului al XlX-lea sunt . devenite simboluri . dar si in strigatul de durere. in vreme ce clasicismul dezvaluie o lume ideala. Personajul romantic se defineste in imprejurari exceptionale. marele cosmos. satira. Spre deosebire de clasici. Ratiunea propovaduita de clasici este inlocuita de sentimente si pasiuni. Categoriile estetice pe care se articuleaza doctrina romantismului sunt si ele diverse: grotescul. Nu intamplator. O alta discrepanta fata de clasicism este aceea ca romanticul descopera natura abisala. lacul. romanticii nu se angajeaza intr-o simpla observatie a naturii. fabula. in care fiinteaza un personaj abstract. determinata de sentimentul neputintei. un univers determinat de miscarile istoriei. ci intr-o reinterpretare a ei. pe care o percep in evolutie. de genuri. angajat intr-o continua cautare a absolutului. in care se profileaza un erou dinamic. oda. este framantat. macabrul. nuvela romantica. intr-o continua lupta cu sine si cu limitele. in opozitie cu principiile clasicismului. marea. principala preocupare a roman-tismului va fi sa isi configureze doctrina. „ca si ceilalti oameni. in devenire. structurata in categorii ideale si tipuri eterne. in replica. in cantecul de iubire sau in meditatia adanca. codrul. De aceea. e necesar sa se evidentieze si redescoperirea creatiei folclorice. pe care il concretizeaza in detalii sugestive. fantastic. exotic. care va fundamenta o adevarata estetica a uratului. fantasticul. oceanul. Eroii romantici au sentimentul istoriei. in sensul ca personajele pot proveni din toate mediile sociale si. statica. de moduri de expunere si preferand dintre specii meditatia. izvorul. evidentiind valori artistice si in zonele mai putin estetice ale realitatii si anticipand astfel simbolismul. determinata si de miscarile revolutionare din preajma anului 1848. cu o natura care il copleseste pe individ. uratul sau pateticul. tragicul. elegia. dar este preocupat si de abisurile sufletesti. obiectiva. fantastic. Toate aceste atitudini de viata isi gasesc cea mai potrivita forma de manifestare in lirismul abundent. in invectiva incendiara. romanul. stelele. in ironie si in sarcasm. definindu-si fata de sensurile deprinse din intelegerea ei adanca o atitudine activa si constructiva sau. ele trebuie sa fie complexe si nuantate. variatele forme ale vegetalului -. caci omul insusi este un microunivers care fiinteaza in comuniune deplina cu marea natura. nemultumit. retragerea in spatiul oniric sau refugiul in trecut. romantismul intra intr-o alta etapa de evolutie. iar noul mijloc de a sonda orizonturile cunoasterii este imaginatia. romanticii sunt spirite indraznete. In primele decenii ale secolului al XlX-lea. Liberalismul impus in planul viziunii este secondat de o maxima libertate la nivelul formei. O data cu fixarea si asumarea doctrinei. romantismul promoveaza constructiile antitetice.

el se impune drept cronicar al vremii lui. in al carui volum Cartea cantecelor. Daca „scoala de la Iena" ii aduna pe marii vizionari precum Ludwig Tieck (cel care va extrage din formula basmului o realitate miraculoasa. Hoffman. prin prelucrarile autorilor Clemens Brentano si Achim von Arnim. timpul. cel de-al doilea sintetizand in Prometeu imaginea geniului revoltat impotriva tiraniei si care se defineste prin idealuri de bine. iar Lermontov se dovedeste liricul sensibil in a carui acceptie geniul poate fi salvat de blestemul singuratatii prin iubire.in formula unor specii ca meditatia. dar si al marilor etape istorice. In Anglia. ale caror ecouri se vor recunoaste in romanul secolului al XX-lea. prefigurand lirica moderna existentialista. William Wordsworth si John Keats). caci poetul contemporan cu marii . curentul se dezvolta pe fundalul framantat al luptelor de eliberare nationala sau sociala. Hugo deschide seria marilor constructii epice in proza franceza si universala. revigoreaza poezia prin abordarea sensibila a temelor romantice . Declinul romantismului german aduce insa in orizontul literar opera lirica a lui Heinrich Heine. In perimetrul german. geniul.A.T. Puskin observa istoria si societatea cu interesul poetului-cetatean al carui destin este puternic marcat de iubirea de patrie. initiatorul umorului grotesc proiectat in fantastic. „scoala de la Heidelberg" are meritul de a valorifica literatura populara. oferind posteritatii modelul unei personalitati titanice. Europa Occidentala devine si prin Franta o arena larga a noului curent. Walter Scott. Alaturi de aceste centre literar--romantice. natura. Marii lirici. dar isi gaseste deplina ilustrare in lirica eminesciana. Leopardi mediteaza pe tema conditiei umane. aparitia romantismului a fost favorizata de viziunea artistica promovata de Goethe. in planul liric. ci si o sinteza a marilor valori istorice si umane personificate intr-o mare valoare estetica. primul impunand prin Peregrinarile lui Childe Harold prototipul eroului romantic. pastelul sau elegia. dar si in lupta cu limitele. Alphonse de Lamartine. reprezentantii sai fiind preocupati si de problema omului in angrenajul vremii lui. prima manifestare a romantismului este marcata de „poetii lacurilor" (Samuel Taylor Coleridge. fondul popular se transfigureaza in materia lirica a poeziei erotice. care preiau din doctrina romantica intoarcerea spre natura patriarhala. eroul byronian. Drama sa romantica (Hemani sau Ruy Blas) reprezinta nu doar o replica la teatrul clasic. Victor Hugo este in acest context nu numai teoreticianul care a fundamentat principiile romantismului in prefata la Cromwell. generatoare de substrat liric) sau Novalis (visatorul cautator al absolutului imaginat in ipostaza „florii albastre" din romanul Heinrich von Ofterdingen). iar impunerea si raspandirea acestuia a avut ca suport cele trei mari scoli de la Iena. prozatorul si dramaturgul care a experimentat idealurile romantice in toate genurile literare. „scoala de la Berlin" il promoveaza pe E. ci si poetul. variabile de la un spatiu european la altul. Heidelberg si Berlin. dreptate si dragoste. Marii exponenti ai romantismului raman insa Byron si Shelley. pentru atingerea unui ideal. Holderin ori von Kleist. prin Legenda secolelor.individualizati si prin trasaturile nationale. Literatura romana se deschide valorilor romantice prin poetii pasoptisti. Schiller. Prin roman. In Italia si Rusia.iubirea. Alfred de Vigny si Alfred de Musset. viata si moartea .

de la restauratia Bourbonilor si revolutiile din 1830 si 1848 la proclamarea celei dea doua Republici si Comuna din Paris. Frunze de toamna (1831). asadar. Universul operei a) volume de versuri: Orientale (1829). el insusi deputat de stanga. Ideile sociale lansate de Lamennais. in care a abordat toate genurile si a realizat cel mai impresionant tablou al vremii. anul mortii sale. deoarece procesul dezvoltarii burgheziei si protestele violente ale maselor se oglindesc in scene din Mizerabilii. pentru a-si gasi dincolo de ocean un adept unic. expulzat de Ludovic Napoleon dupa lovitura de stat din 1851. Edgar Allan Poe. De o valoare recunoscuta de timpuriu. cu dogmele ei rigide. scriitorul a asistat pana in 1885. improspatarea expresiei poetice si libertatea formulei artistice. in sculptura (Rude) sau in muzica (Schubert. caci Hugo este distins inca de la cincisprezece ani cu o mentiune a Academiei. gasesc un adept si in Hugo. VICTOR HUGO (1802-1885) Repere biografice Victor Hugo. el va confirma aceasta recunoastere in peste sase decenii de activitate literara. E important de remarcat ca romantismul este si primul curent ce depaseste marginile batranului continent. Chopin sau Lizst). Fireste ca marea miscare literara a secolului trecut a beneficiat de numeroase definiri. echipa de sacrificiu care a cucerit vastul teren presarat cu mine explozive. absurdul si fantasticul. Carl Maria von Weber. dintre care citam cuvintele lui Edgar Papu: „Romantismul cuprinde. la cele mai insemnate evenimente din istoria Frantei. dar personalitate de anvergura universala. frumosul si uratul. care sa favorizeze dezvoltarea lirismului. si un univers artistic in care stau alaturi comicul si tragicul. reprezentant al romantismului francez. in preajma constituirii imperiului lui Napoleon Bonaparte. Cantecele . Climatul epocii Zbuciumatul secol al XlX-lea s-a oglindit cu toate convulsiile lui si in literatura lui Hugo. Complexitatea romantismului ca atitudine estetica a facut posibila receptarea lui in pictura (Delacroix). printr-o noua conceptie liberala. unde se va instala lumea moderna ca sa-l fructifice si sa-l sporeasca in deplina siguranta". Schumann. dreptul la invatatura si cultura si ideea proprietatii. Nascut in 1802.romantici europeni va sintetiza temele si motivele romantice intr-o forma unica. vizand libertatea omului. Saint-Simon si Proudhon. de valoare universala. a acoperit prin indelungata sa existenta intregul secol trecut. iar aspiratia de innoire a literaturii dupa modelul innoirii societatii a generat inlocuirea viziunii clasice.

Aparitia in 1862 a noului sau roman (Mizerabilii) avea sa aboleasca definitiv vechile formule romanesti. Victor Hugo se impunea ca teoretician al romantismului. De altfel. in promovarea atitudinilor de revolta contra tiraniilor si de solidaritate cu popoarele angajate in lupta pentru libertate. Musset sau Madame de Staël. Convins de misiunea sa. Contemplatiile (1856). oferea unor editori parizieni viitorul sau roman. salvata de el din casa lui Thénardier. preocuparile scriitorului pentru aceasta realizare dateaza inca din 1832. axat pe istoria unui om pe care legea oarba il conduce la delincventa. de inspiratie dantesca. construind impresionanta poveste de iubire a cocosatului Quasimodo pentru frumoasa Esmeralda. unde era supusa la un . de iubirea materna (Lucretia Borgia). Hernani (1830). Hugo ramane in constiinta cititorilor sai ca autor al Mizerabililor. Chiar si dupa zece ani de temnita grea. marturisind astfel si dimensiunea efortului creator investit in aceasta realizare grandioasa.Nu e un roman. Vocile interioare (1837). Mizerabilii (1862). al carui destin tragic s-a transformat iremediabil intr-un cosmar. cind. “Legenda secolelor (1883). de a face din realitate un infern. de patriotism (Ruy Blas). pe care le sintetizeaza de aceasta data chiar poetul. literatura franceza oferise modelul unor constructii epice de referinta precum operele lui Chateaubriand. dar si de evenimentul cotidian pe care il recepteaza cu sensibilitate. el este silit sa se ascunda sub false identitati de prigoana neobosita a politistului Javert. romancierul structureaza in succesiunea scenelor epice aventurile prin care trece eroul pentru a-si salva viata si pentru a o ocroti pe Cosette . MIZERABILII Prezentare generala In 1827. de foileton.crepusculului (1835). a fost condamnat la ocna. iar profunzimea ei a interesat in toate epocile literare. Eroii dramelor sale sunt insufletiti de idei inaltatoare. Cu toate ca diversitatea operei sale este incontestabila. incapabil sa vada dincolo de lege complexitatea sufletului omenesc. impresionand prin complexitatea compozitiei sale in care se regasesc elemente de fresca. in orientarea catre contactul direct cu viata de unde sa se improspateze. atunci cind. Regele petrece (1832).fiica unei prostituate. de pitoresc. ci un munte". de idealul libertatii (Cromwell si Hernani). iar Hugo insusi isi demonstrase vigoarea epica in Notre-Dame de Paris. la un an dupa succesul inregistrat cu Notre-Dame de Paris. Opera lirica ofera si ea tumultul unor framamtari sufletesti. Oamenii marii (1866). de intriga sociala si de evocare istorica. Pana la aparitia romanului.. Eroul central si totodata pivotul in jurul caruia se articuleaza planurile narative este Jean Valjean. autorul insusi afirma: .” b) proza: Notre-Dame de Paris (1831). de mirajul istoriei. Constient de insemnatatea noului sau edificiu literar. fascinat de exotism. Ruy Blas (1838). definind libertatea literaturii in alegerea temei. in prefata la drama Cromwell. Omul care rade (1869). c) dramaturgie: Cromwell (1827). el insusi erou liric. pentru ca a furat o piine.

atata vreme cat pe pamant vor dainui ignoranta si mizeria.regim inuman . reediteaza povestea mamei sale. in partea a treia apar in scena si alte personaje. impacat cu sine. carti de felul celei de fata nu vor fi zadarnice". intr-un colt al cimitirului. fiul unui ofiter bonapartist si iubitul Cosettei. Nemaiputand urma calea de a-l prigoni pe salvatorul sau. Micuta Cosette. desi presarat adeseori cu infrangeri.]. Javert. pentru ca. in sondajul sau prin atatea medii in care fiintele omenesti traiesc sub fatalitatea mizeriei. Jean Valjean are de depasit obstacole care tin de istorie sau de natura duala a omului. autorul isi pastreaza perspectiva detasata. Firul biografiei sale este insa impletit cu alte destine. ca o predestinare. dar neavand nici puterea de a rezolva conflictul cu propria constiinta.. acela ca suferinta este posibila la orice varsta. Primul episod o surprinde pe Fantine . cuprinde si alte personaje. Insotindu-si personajul in peregrinarile lui. cu alte cuvinte si intr-un sens mai larg. atata vreme cat cele trei probleme ale secolului: injosirea omului prin exploatare. prilej pentru zugravirea unor scene monografice. Javert se va sinucide. Hugo realizeaza perenitatea mesajului pe care eroii sai il transmit: „Atata vreme cat va exista. la fel de vii si de credibile in dramele lor ca si Jean Valjean. Jean Valjean isi urmeaza existenta zbuciumata pe drumul unei continue ascensiuni spre absolutul etic. in saloane si cafenele. Fara a fi un razbunator si fara a incerca sa se substituie justitiei omenesti sau divine.care poarta pe frunte. sa se regaseasca toti la patul de suferinta al fostului ocnas. Sanctiunea morala pe care o primeste fostul politist sta sub semnul unei moralitati deasupra comunului. stigmatul anonimatului si al durerii. sub a carui identitate se ascunde fostul ocnas. in aceleasi imprejurari. dand astfel mesajului o noua valoare morala. apoi alaturi de binefacatorul sau in Paris. agravand cu o fatalitate omeneasca destinul. Cea de-a doua parte o urmareste pe Cosette in trista ei copilarie de slujnica la hanul lui Thénardier.pe care o considera propria sa fiica. Parcurgand din dragoste materna toate treptele decaderii sociale. intr-o ultima lovitura de teatru. drumul sau. adevarate iaduri. primarul generos al oraselului Montreuil-sur-mer. decaderea femeii prin foame. osciland ca fiinta intre bine si rau. ajunsa in mainile cuplului Thénardier. va fi salvat de fostul ocnas din mainile insurgentilor in luna iunie a sangerosului an 1832.tanara nevoita sa isi abandoneze fiica dupa ce studentul care a sedus-o o abandoneaza . un blestem social care creeaza in chip artificial. dar spre sfarsit chipul ei se umple de o lumina in care domnul Madeleine. atrofierea copilului prin puterea intunericului nu vor fi rezolvate [.. din pricina legilor si a moravurilor. vede fericirea eliberarii de durerile vietii. pe baricade si pe campul de lupta. este ascendent si triumfator in ordine morala. urmarind un numar impresionant de personaje in mediile suburbane. Astfel. dar urmareste in paralel si drumul eroului principal prin societatea franceza. Fantine va ocupa si dupa moarte locul rezervat celor sarmani. in plina civilizatie. Inconjurat de personaje din toate mediile sociale. care adancesc intriga naratiunii si amplifica planul social pe care il . Aceasta lume a „mizerabililor". ceea ce transforma constructia intr-o adevarata fresca sociala. adunata in jurul ecoului ei reprezentativ. care se stinge din viata linistit. cel care l-a vanat intreaga viata. Acesta o va indeparta ulterior cu cruzime pe Cosette de binefacatorul comun. inscrise si ele in contextul aceleiasi epoci. pentru a impartasi cititorilor mesajul societatii vremii. Jean Valjean il va salva de la moarte si pe Marius de Pontmercy.

ale caror sensuri misterioase i se releva langa piatra simpla de mormant din cimitirul PéreLachaise.evoca: Gavroche. apoi interpreteaza si conchide. Jean Valjean il salveaza pe Javert si il protejeaza pe Marius pentru ca apoi. Romanul lui Hugo isi confirma grandoarea si prin aceea ca abordeaza marile probleme ale secolului sau. Fantine. binele sau raul social. derulata pe baricadele insurgentilor. domnul Myriel. Ultima secventa a cartii ii prilejuieste autorului romantic o meditatie pe tema vietii si a mortii. Naratiunea construita pe planuri alternative. sa-si duca drama mai departe pana la sfarsit. ca o continua inlantuire de cauze si efecte. merge adeseori sa o revada. pe o idila si pe o epopee. in inocenta lui. pe patul mortii va trai insa fericirea deplina a marii iubiri care i-a guvernat. de fapt. in spirit romantic. Eroii exprima.H. Thénardier sau Javert se plaseaza in limitele moralei sau in afara ei. asa cum observa J. receptata inca din epoca aparitiei in perimetrul romanesc. Hunt. Aceleasi teme romantice. intr-un amestec de idealizare istorica si realitate tragica. rezolvand totodata si misterele lor. si Marius. Gavroche. caci. Hugo dovedindu-se nu doar un pictor al societatii in ansamblul ei. semn indiscutabil ca . fiul ofiterului bonapartist pe care Thénardier pretinde ca l-a salvat de pe campul de lupta de la Waterloo. gratie permanentei deschideri a culturii noastre spre cea franceza. Cartea intruneste deopotriva particularitatile unei epopei. Marius. in care destinele emblematice se proiecteaza pe largi fresce sociale. iar epopeea. Partea a patra a romanului se articuleaza. un gand sau un sentiment". se construieste in pagini tensionate. marele roman al secolului al XX-lea. Tensiunea sociala reuneste in ultima parte toate personajele. asa cum anunta si titlul ei. a deschis perspective asupra noii modalitati estetice a teatrului. a oferit modelul unei constructii narative impunatoare. iar substanta epica si tensiunea dramatica lasa loc unor secvente profund lirice. Intreaga formula romanesca sta astfel sub semnul unei incontestabile modernitati. Paginile care evoca lupta de la Waterloo sau cele zugravind insurectia pariziana din 1832 confirma si puterea de evocare. Din evocarea trecutului selecteaza indemnurile prezentului. Idila este aceea dintre Marius si Cosette si este evocata in pagini de un puternic romantism. structurand mesajul moral al cartii. pe care nu o poate ignora. copilul izgonit in strada de propria familie. „asemenea tip de personaj nu este decat o idee invesmantata in carne. poetul romantic nefiind cu totul eclipsat de romancier. si forta creatoare a romancierului. cultivate ulterior si de prozatorii romani. comportamentul. Cosette. Gavroche moare cu eroism. ci si un portretist de marca. pe care. analizeaza reactiile personajelor. moravurile lor si ale societatii. se regasesc in vastul poem al lui Hugo si in impresionata Panorama a desertaciunilor. Hugo imbina observatia cu meditatia. intelegand istoria. prin portretele lor. Influente asupra literaturii romane Activitatea literara a lui Victor Hugo. intr-o dinamica a faptelor si a actiunilor. repudiat de acesta din urma. cauzele degradarii umane sub apasarea societatii. se imbina cu paginile de descriere. si Valjean. tratate in modalitati specifice. toata viata. si a dat posibilitatea evaluarii europene a romantismului eminescian prin aparitia in acelasi an a celor doua capodopere: Legenda secolelor si Luceafarul. in evolutia lui.

fiintarea lor intr-o afinitate electiva. si ca doua literaturi europene dovedesc.geniul nu isi afla originalitatea in idee. generos fata de oropsiti si asupriti.bogatul industrias Madeleine." (Ovidiu Drimba) . in partile sale principale.datorita iertarii pe care i-o da episcopul Myriel . care. o data in plus prin secolul romantic." (André Bellesort) „Din povestirea vietii ocnasului Jean Valjean. poate. confirmata de geniile lor. ci in sinteza dintre idee si forma. Aprecieri critice „Mizerabilii sunt cu siguranta unul din cele mai mari romane ale tuturor timpurilor. singurul. Hugo a facut un fel de utopic poem al salvarii si inaltarii omului prin bunatate si cainta. a satisfacut cele mai inalte exigente ale artei si conditiile unei opere populare. devenit .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->