Povestire pe momente ale subiectului Alexandru lapusneanul

Alexandru Lapusneanul - povestire pe momente ale subiectului Costache Negruzzi este unul dintre primii scriitori romani care folosesc drept sursa trecutul istoric al poporului nostru, realizand prima nuvela istorica valoroasa din literatura romana, “Alexandru Lapusneanul”. Autorul infatiseaza ultimii 5 ani din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul, ani caracterizati prin razbunare plina de cruzime a voievodului impotriva boierilor tradatori. Titlul nuvelei aduce in prim-plan personalitatea impresionanta a personajului principal, Alexandru Lapusneanul, ramas in istorie mai ales prin a doua sa domnie. El apare drept tipul domnitorului tiran, a carui cruzime este determinata de dorinta sa de razbunare fata de boierii tradatori. Nuvela este structurata pe 4 parti, fiecare fiind precedata de un moto, care concentreaza printr-o replica sugestiva continutul fiecarei parti. 51811idv33fnn7i Expozitiunea : Primul capitol sub motoul “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…” relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul in Moldova, hotarat sa ocupe tronul pentru a doua domnie. Acum la conducerea tarii de afla Stefan Tomsa care-l inlaturase de la domnie pe Iacob Eraclid, poreclir Despot-Voda. La randul sau Lapusneanul fusese izgonit de la scaunul tarii de catre Despot-Voda. El izbutise sa aune osti turcesti si venise acum in Moldova cu gandul de a izgoni “pre rapitorul Tomsa”. Aceiasi boieri care-l tradase in prima domnie venisera acum sa-l intampine aproape de granita: vornicil Motoc, postelnicul Veverita, spatarul Spancioc si Stroici. Acestia se inchina in fata lui Lapusneanul, dorind sa-l convinga sa renunte la tron deoarece “tare este linistita iar iar norodul nu te vrea nici te iubeste”. Intriga: Manios cu ochii scanteind ca un fulger, Alexandru Lapusneanul este hotarat sa se instaleze pe tronul Moldovei, raspunzand boierilor cu fermitate:”Daca voi nu ma vreti, eu va vreu”(…) si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi (…). Desfasurarea actiunii: Al doilea capitol are ca moto “Ai sa dai sama, doamna!…” si incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul care nu intampina nici o piedica, deoarece Tomsa fugise in Valahia. Lapusneanul este primit de norod cu speranta. Prima masura pe care o ia Lapusneanul este aceea de a arede toate cetatile Moldovei in afara de Hotin cu scopul de a starpi “cuiburile feudalitatii”si sa se razbune pe boierii tradatori dar, la cea mai mca banuiala sau impotrivire, ii ucide fara mila. Doamna Ruxandra incearca sa-l induplece sa crute vietile boierilor, gandindu-se la credinta in Dumnezeu si lacrimile jupaneselor vaduve. Cu riscul de a fi pedepsita cu moartea, doamna Ruxandra ii relateaza vorbele unei jupanese vaduve cu 5 copii, care a amnintat-o ca va da seama pentru faptele voievodului, in timp ce-I arata capul insangerat al boierului ucis infipt intr-o teapa. dn811i1533fnnn Afland de frica sotiei sale si auzindu-i rugamintea, Lapusneanul ii promite ca a doua zi ii va da un leac pentru frica , iar peste doua zile nu va mai vedea asemenea privelisti sangeroase. Punctul culminat: incepe odata cu al treilea capitol “Capul lui Motoc vrem…”. Alexandru Lapusneanul facuse de stire tuturor boierilor sa participe impreuna la slujba de la Mitropolie, dupa care erau cu totii invitati sa pranzeasca la curte cu scopul de a impaca

manifestata in prima jumatate a secolului al XlX-lea. expresie a naturii insesi. Calinescu afirma: „Clasicism . inexistente practic in stare genuina. domnitorul se imbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. putinii slujitori aflati in curte venise la portile curtii domnesti. ROMANTISMUL Definind curentele literare drept grupari largi de scriitori si opere care se inrudesc prin trasaturi comune de ordin ideologic si artistic. dar care cunoaste in evolutia sa mai multe etape. nici de acelea pe care le prefigureaza in timp. G. romantismul se defineste ca o miscare europeana de anvergura. Printre acestia.Romantism sunt doua tipuri ideale. Mitropolitul ii indeplineste dorinta dandu-I numele de Paisie. unde se face distinctia clara intre artistul clasic. Lapusneanul porunceste sa fie ucisi 47 de boieri ale caror capete sunt asezate dupa ranguri. Favorizat de destramarea societatii feudale si de revolutiile burgheze din 1780 si 1830. intr-o urisa piramida. doamna Ruxandra lesina neacceptand aces “leac de frica”. Doamna Ruxandra accepta sfatul lui Spancioc de a-I pune sotului ei otrava in bautura. reperabile numai la analiza in retorta". si cel romantic. Ulterior. pre multi am sa popesc si eu! Iar pre cateaua asta voi s-o tai in patru bucati impreuna cu tancul ei!” Ingrozita de amenintarile lui Lapusneanul. La ospatul de impacare de la curtea domneasca. fratii August Wilhelm si Friedrich von Schlegel impun termenul „romantic" si definesc artistul si spiritul romantic. cel de-al doilea fiind caracterizat . Vazand acesta dovada de cruzime. dar de ma voi indrepta. Lapusneanul il dadu pe Motoc multimii si intro clipa il facu bucati. Timpde 4 ani Alexandru Lapusneanul nu a mai taiat capetele boierilor. Acestia au inceput sa strige “Capul lui Motoc vrem”. pedepsind astfel un alt boier tradator. prin apetenta pentru anumite teme. cercetatorii au evidentiat si caracterul complex al acestor fenomene istorice. lasand o pata de sange in istoria Moldovei. romantismul se configureaza ca reactie impotriva clasicismului. dar si de perimarea doctrinei clasice. dar traieste in dezacord cu sine si cu umanitatea in genere. Aflat in cetatea Hotinului. In acest timp. Auzindu-si numele de calugar ii alunga cu jigniri si amenintari pe fratii sai intru credinta : “M-atapopit voi. demonstrand astfel apartenenta marilor creatori la mai multe viziuni estetice deopotriva. dar nascocise alte moduri de a-I schingiui pe banuiti: scotea ochi. nici modele". caci noua doctrina este „liberalismul literaturii". motive ori formule stilistice. specifice concretizarilor sale in toate spatiile europene. In prefata dramei Cromwell. asigurand literaturii libertate de exprimare prin inlaturarea tuturor normelor. ce aspira spre natura pierduta. primul fiind insetat de infinit. Deznodamantul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto “De ma voi scula pre voi am sa popesc si eu…”. Victor Hugo proclama ca „nu exista reguli. taia maini. care nu se detaseaza categoric nici de miscarile pe care le inlocuiesc sau le neaga. manifestul literar al romantismului francez. Acest liberalism fusese insa anticipat de manifestari culturale preromantice precum „Sturm und Drang" sau estetica lui Schiller din Asupra poeziei naive si sentimentale. a fost inmormantat la manastirea Slatina unde se vede si astazi portretul lui si al familiei sale.pe domnitor cu boierii. Receptat sub raport teoretic. Alexandru Lapusneanul.

macabrul. scriitorii romantici promovand amestecul de stiluri. determinata de sentimentul neputintei. in care se profileaza un erou dinamic. drama istorica. Marii romantici ai jumatatii secolului al XlX-lea sunt . nuvela romantica. oceanul. romanul. in ironie si in sarcasm. variatele forme ale vegetalului -. retragerea in spatiul oniric sau refugiul in trecut. de genuri. „ca si ceilalti oameni. romanticii sunt spirite indraznete.prin melancolie. in opozitie cu principiile clasicismului. satira. O alta discrepanta fata de clasicism este aceea ca romanticul descopera natura abisala. obiectiva. alcatuite in adancul lor din bine si din rau". uratul sau pateticul. romanticii nu se angajeaza intr-o simpla observatie a naturii. contrastele. care poate sa ofere modelul viu al unor valori capabile sa inlocuiasca estetica de imitare a modelelor antichitatii. Normele rigide ale clasicismului sunt abolite.cerul. pe care il concretizeaza in detalii sugestive. romantismul promoveaza constructiile antitetice. caci omul insusi este un microunivers care fiinteaza in comuniune deplina cu marea natura. in cantecul de iubire sau in meditatia adanca. Astfel. O data cu fixarea si asumarea doctrinei. prin prisma propriei lor subiectivitati. romantismul intra intr-o alta etapa de evolutie. intr-o continua lupta cu sine si cu limitele. fabula. stelele. in vreme ce clasicismul dezvaluie o lume ideala. oda. lacul. un univers determinat de miscarile istoriei. principala preocupare a roman-tismului va fi sa isi configureze doctrina. iar noul mijloc de a sonda orizonturile cunoasterii este imaginatia. marele cosmos. in sensul ca personajele pot proveni din toate mediile sociale si. echilibrat si dominat de morala. ele trebuie sa fie complexe si nuantate. marea. fascinantele spatii infinite. elegia. extremele. determinata si de miscarile revolutionare din preajma anului 1848. dar este preocupat si de abisurile sufletesti. sentimental. fantastic. evidentiind valori artistice si in zonele mai putin estetice ale realitatii si anticipand astfel simbolismul. tragicul. ci intr-o reinterpretare a ei. Spre deosebire de clasici. Eroii romantici au sentimentul istoriei. una pesimista. fantasticul. subiectiv. In primele decenii ale secolului al XlX-lea. in replica. in devenire. structurata in categorii ideale si tipuri eterne. romantismul propune. codrul. definindu-si fata de sensurile deprinse din intelegerea ei adanca o atitudine activa si constructiva sau. angajat intr-o continua cautare a absolutului. Nu intamplator. cu o natura care il copleseste pe individ. Toate aceste atitudini de viata isi gasesc cea mai potrivita forma de manifestare in lirismul abundent. exotic. dar si in strigatul de durere. statica. devenite simboluri . in care fiinteaza un personaj abstract. fantastic. izvorul. De aceea. dornice de aventura pe care o presupun evaziunea in pitoresc. Printre alte merite ale romantismului. dupa cum afirma Victor Hugo. in invectiva incendiara. de moduri de expunere si preferand dintre specii meditatia. Liberalismul impus in planul viziunii este secondat de o maxima libertate la nivelul formei. Categoriile estetice pe care se articuleaza doctrina romantismului sunt si ele diverse: grotescul. pe care o percep in evolutie. nemultumit. e necesar sa se evidentieze si redescoperirea creatiei folclorice. este framantat. frumosul. care va fundamenta o adevarata estetica a uratului. Personajul romantic se defineste in imprejurari exceptionale. dimpotriva. Ratiunea propovaduita de clasici este inlocuita de sentimente si pasiuni.

care preiau din doctrina romantica intoarcerea spre natura patriarhala. Leopardi mediteaza pe tema conditiei umane. Hoffman. Drama sa romantica (Hemani sau Ruy Blas) reprezinta nu doar o replica la teatrul clasic.individualizati si prin trasaturile nationale. el se impune drept cronicar al vremii lui. „scoala de la Heidelberg" are meritul de a valorifica literatura populara. in planul liric. eroul byronian. dar si in lupta cu limitele. In perimetrul german. ale caror ecouri se vor recunoaste in romanul secolului al XX-lea. curentul se dezvolta pe fundalul framantat al luptelor de eliberare nationala sau sociala. aparitia romantismului a fost favorizata de viziunea artistica promovata de Goethe. prefigurand lirica moderna existentialista. Holderin ori von Kleist. pentru atingerea unui ideal. Marii exponenti ai romantismului raman insa Byron si Shelley. oferind posteritatii modelul unei personalitati titanice. pastelul sau elegia. Marii lirici. iar Lermontov se dovedeste liricul sensibil in a carui acceptie geniul poate fi salvat de blestemul singuratatii prin iubire. timpul. Puskin observa istoria si societatea cu interesul poetului-cetatean al carui destin este puternic marcat de iubirea de patrie. prin prelucrarile autorilor Clemens Brentano si Achim von Arnim. dar si al marilor etape istorice. viata si moartea . Literatura romana se deschide valorilor romantice prin poetii pasoptisti. dar isi gaseste deplina ilustrare in lirica eminesciana. in al carui volum Cartea cantecelor. iar impunerea si raspandirea acestuia a avut ca suport cele trei mari scoli de la Iena. Alaturi de aceste centre literar--romantice.A. Daca „scoala de la Iena" ii aduna pe marii vizionari precum Ludwig Tieck (cel care va extrage din formula basmului o realitate miraculoasa. Schiller. prima manifestare a romantismului este marcata de „poetii lacurilor" (Samuel Taylor Coleridge.in formula unor specii ca meditatia. ci si poetul. geniul. Hugo deschide seria marilor constructii epice in proza franceza si universala. dreptate si dragoste. generatoare de substrat liric) sau Novalis (visatorul cautator al absolutului imaginat in ipostaza „florii albastre" din romanul Heinrich von Ofterdingen). caci poetul contemporan cu marii . In Anglia. Prin roman. reprezentantii sai fiind preocupati si de problema omului in angrenajul vremii lui. prozatorul si dramaturgul care a experimentat idealurile romantice in toate genurile literare. prin Legenda secolelor. Alfred de Vigny si Alfred de Musset. ci si o sinteza a marilor valori istorice si umane personificate intr-o mare valoare estetica.iubirea. revigoreaza poezia prin abordarea sensibila a temelor romantice . Victor Hugo este in acest context nu numai teoreticianul care a fundamentat principiile romantismului in prefata la Cromwell. Alphonse de Lamartine.T. initiatorul umorului grotesc proiectat in fantastic. William Wordsworth si John Keats). „scoala de la Berlin" il promoveaza pe E. cel de-al doilea sintetizand in Prometeu imaginea geniului revoltat impotriva tiraniei si care se defineste prin idealuri de bine. Walter Scott. primul impunand prin Peregrinarile lui Childe Harold prototipul eroului romantic. In Italia si Rusia. Declinul romantismului german aduce insa in orizontul literar opera lirica a lui Heinrich Heine. natura. Heidelberg si Berlin. Europa Occidentala devine si prin Franta o arena larga a noului curent. fondul popular se transfigureaza in materia lirica a poeziei erotice. variabile de la un spatiu european la altul.

Cantecele . vizand libertatea omului. in preajma constituirii imperiului lui Napoleon Bonaparte. pentru a-si gasi dincolo de ocean un adept unic. la cele mai insemnate evenimente din istoria Frantei. Saint-Simon si Proudhon.romantici europeni va sintetiza temele si motivele romantice intr-o forma unica. anul mortii sale. cu dogmele ei rigide. frumosul si uratul. a acoperit prin indelungata sa existenta intregul secol trecut. de la restauratia Bourbonilor si revolutiile din 1830 si 1848 la proclamarea celei dea doua Republici si Comuna din Paris. Chopin sau Lizst). printr-o noua conceptie liberala. expulzat de Ludovic Napoleon dupa lovitura de stat din 1851. dar personalitate de anvergura universala. Nascut in 1802. el va confirma aceasta recunoastere in peste sase decenii de activitate literara. caci Hugo este distins inca de la cincisprezece ani cu o mentiune a Academiei. Universul operei a) volume de versuri: Orientale (1829). De o valoare recunoscuta de timpuriu. care sa favorizeze dezvoltarea lirismului. si un univers artistic in care stau alaturi comicul si tragicul. unde se va instala lumea moderna ca sa-l fructifice si sa-l sporeasca in deplina siguranta". E important de remarcat ca romantismul este si primul curent ce depaseste marginile batranului continent. in sculptura (Rude) sau in muzica (Schubert. Complexitatea romantismului ca atitudine estetica a facut posibila receptarea lui in pictura (Delacroix). echipa de sacrificiu care a cucerit vastul teren presarat cu mine explozive. gasesc un adept si in Hugo. dreptul la invatatura si cultura si ideea proprietatii. improspatarea expresiei poetice si libertatea formulei artistice. el insusi deputat de stanga. Carl Maria von Weber. dintre care citam cuvintele lui Edgar Papu: „Romantismul cuprinde. in care a abordat toate genurile si a realizat cel mai impresionant tablou al vremii. iar aspiratia de innoire a literaturii dupa modelul innoirii societatii a generat inlocuirea viziunii clasice. asadar. absurdul si fantasticul. VICTOR HUGO (1802-1885) Repere biografice Victor Hugo. Fireste ca marea miscare literara a secolului trecut a beneficiat de numeroase definiri. Frunze de toamna (1831). deoarece procesul dezvoltarii burgheziei si protestele violente ale maselor se oglindesc in scene din Mizerabilii. scriitorul a asistat pana in 1885. Ideile sociale lansate de Lamennais. Schumann. Climatul epocii Zbuciumatul secol al XlX-lea s-a oglindit cu toate convulsiile lui si in literatura lui Hugo. reprezentant al romantismului francez. Edgar Allan Poe. de valoare universala.

de patriotism (Ruy Blas). in promovarea atitudinilor de revolta contra tiraniilor si de solidaritate cu popoarele angajate in lupta pentru libertate. De altfel. oferea unor editori parizieni viitorul sau roman. de idealul libertatii (Cromwell si Hernani). atunci cind. unde era supusa la un . Eroii dramelor sale sunt insufletiti de idei inaltatoare. Chiar si dupa zece ani de temnita grea. Pana la aparitia romanului. Convins de misiunea sa. “Legenda secolelor (1883). de pitoresc. in orientarea catre contactul direct cu viata de unde sa se improspateze. de mirajul istoriei. Vocile interioare (1837).. Omul care rade (1869). de intriga sociala si de evocare istorica. fascinat de exotism. Victor Hugo se impunea ca teoretician al romantismului.Nu e un roman. Contemplatiile (1856). Mizerabilii (1862). preocuparile scriitorului pentru aceasta realizare dateaza inca din 1832. el este silit sa se ascunda sub false identitati de prigoana neobosita a politistului Javert. el insusi erou liric.” b) proza: Notre-Dame de Paris (1831). iar profunzimea ei a interesat in toate epocile literare. marturisind astfel si dimensiunea efortului creator investit in aceasta realizare grandioasa. pe care le sintetizeaza de aceasta data chiar poetul. construind impresionanta poveste de iubire a cocosatului Quasimodo pentru frumoasa Esmeralda. a fost condamnat la ocna. axat pe istoria unui om pe care legea oarba il conduce la delincventa. dar si de evenimentul cotidian pe care il recepteaza cu sensibilitate. c) dramaturgie: Cromwell (1827). incapabil sa vada dincolo de lege complexitatea sufletului omenesc. Regele petrece (1832). cind. Constient de insemnatatea noului sau edificiu literar. Eroul central si totodata pivotul in jurul caruia se articuleaza planurile narative este Jean Valjean. Hernani (1830). Cu toate ca diversitatea operei sale este incontestabila. literatura franceza oferise modelul unor constructii epice de referinta precum operele lui Chateaubriand. iar Hugo insusi isi demonstrase vigoarea epica in Notre-Dame de Paris. Musset sau Madame de Staël. Opera lirica ofera si ea tumultul unor framamtari sufletesti. impresionand prin complexitatea compozitiei sale in care se regasesc elemente de fresca. de a face din realitate un infern. pentru ca a furat o piine. autorul insusi afirma: . de inspiratie dantesca. al carui destin tragic s-a transformat iremediabil intr-un cosmar. Aparitia in 1862 a noului sau roman (Mizerabilii) avea sa aboleasca definitiv vechile formule romanesti.crepusculului (1835). salvata de el din casa lui Thénardier. romancierul structureaza in succesiunea scenelor epice aventurile prin care trece eroul pentru a-si salva viata si pentru a o ocroti pe Cosette . in prefata la drama Cromwell. definind libertatea literaturii in alegerea temei.fiica unei prostituate. de foileton. Ruy Blas (1838). Oamenii marii (1866). la un an dupa succesul inregistrat cu Notre-Dame de Paris. MIZERABILII Prezentare generala In 1827. Hugo ramane in constiinta cititorilor sai ca autor al Mizerabililor. ci un munte". de iubirea materna (Lucretia Borgia).

. atrofierea copilului prin puterea intunericului nu vor fi rezolvate [. autorul isi pastreaza perspectiva detasata. Nemaiputand urma calea de a-l prigoni pe salvatorul sau. Fantine va ocupa si dupa moarte locul rezervat celor sarmani. in sondajul sau prin atatea medii in care fiintele omenesti traiesc sub fatalitatea mizeriei. la fel de vii si de credibile in dramele lor ca si Jean Valjean. Parcurgand din dragoste materna toate treptele decaderii sociale. decaderea femeii prin foame. Jean Valjean are de depasit obstacole care tin de istorie sau de natura duala a omului. sa se regaseasca toti la patul de suferinta al fostului ocnas. atata vreme cat pe pamant vor dainui ignoranta si mizeria. acela ca suferinta este posibila la orice varsta. apoi alaturi de binefacatorul sau in Paris. care se stinge din viata linistit. Hugo realizeaza perenitatea mesajului pe care eroii sai il transmit: „Atata vreme cat va exista. Primul episod o surprinde pe Fantine . fiul unui ofiter bonapartist si iubitul Cosettei. Acesta o va indeparta ulterior cu cruzime pe Cosette de binefacatorul comun. Inconjurat de personaje din toate mediile sociale. Fara a fi un razbunator si fara a incerca sa se substituie justitiei omenesti sau divine.. ceea ce transforma constructia intr-o adevarata fresca sociala. cuprinde si alte personaje. vede fericirea eliberarii de durerile vietii. agravand cu o fatalitate omeneasca destinul. Jean Valjean il va salva de la moarte si pe Marius de Pontmercy. ca o predestinare. impacat cu sine. primarul generos al oraselului Montreuil-sur-mer.pe care o considera propria sa fiica. in partea a treia apar in scena si alte personaje. dar urmareste in paralel si drumul eroului principal prin societatea franceza. intr-o ultima lovitura de teatru. Javert.]. Javert se va sinucide. va fi salvat de fostul ocnas din mainile insurgentilor in luna iunie a sangerosului an 1832. reediteaza povestea mamei sale. prilej pentru zugravirea unor scene monografice. care adancesc intriga naratiunii si amplifica planul social pe care il . sub a carui identitate se ascunde fostul ocnas.tanara nevoita sa isi abandoneze fiica dupa ce studentul care a sedus-o o abandoneaza . Sanctiunea morala pe care o primeste fostul politist sta sub semnul unei moralitati deasupra comunului. Insotindu-si personajul in peregrinarile lui. Jean Valjean isi urmeaza existenta zbuciumata pe drumul unei continue ascensiuni spre absolutul etic. urmarind un numar impresionant de personaje in mediile suburbane. Firul biografiei sale este insa impletit cu alte destine. adunata in jurul ecoului ei reprezentativ. Cea de-a doua parte o urmareste pe Cosette in trista ei copilarie de slujnica la hanul lui Thénardier. un blestem social care creeaza in chip artificial. Astfel. Micuta Cosette. drumul sau. dand astfel mesajului o noua valoare morala. osciland ca fiinta intre bine si rau. stigmatul anonimatului si al durerii. carti de felul celei de fata nu vor fi zadarnice". in saloane si cafenele. pentru ca. cel care l-a vanat intreaga viata. cu alte cuvinte si intr-un sens mai larg. inscrise si ele in contextul aceleiasi epoci. desi presarat adeseori cu infrangeri. Aceasta lume a „mizerabililor". atata vreme cat cele trei probleme ale secolului: injosirea omului prin exploatare. in aceleasi imprejurari. din pricina legilor si a moravurilor. intr-un colt al cimitirului. dar spre sfarsit chipul ei se umple de o lumina in care domnul Madeleine. in plina civilizatie. pe baricade si pe campul de lupta.regim inuman . adevarate iaduri. dar neavand nici puterea de a rezolva conflictul cu propria constiinta. pentru a impartasi cititorilor mesajul societatii vremii.care poarta pe frunte. ajunsa in mainile cuplului Thénardier. este ascendent si triumfator in ordine morala.

Marius. Romanul lui Hugo isi confirma grandoarea si prin aceea ca abordeaza marile probleme ale secolului sau. cultivate ulterior si de prozatorii romani. Naratiunea construita pe planuri alternative. domnul Myriel. cauzele degradarii umane sub apasarea societatii. toata viata. „asemenea tip de personaj nu este decat o idee invesmantata in carne. Influente asupra literaturii romane Activitatea literara a lui Victor Hugo. Aceleasi teme romantice. Cartea intruneste deopotriva particularitatile unei epopei. Cosette. analizeaza reactiile personajelor. marele roman al secolului al XX-lea. gratie permanentei deschideri a culturii noastre spre cea franceza. derulata pe baricadele insurgentilor. intelegand istoria. Ultima secventa a cartii ii prilejuieste autorului romantic o meditatie pe tema vietii si a mortii. Paginile care evoca lupta de la Waterloo sau cele zugravind insurectia pariziana din 1832 confirma si puterea de evocare. Gavroche moare cu eroism. semn indiscutabil ca . Partea a patra a romanului se articuleaza. asa cum anunta si titlul ei. intr-o dinamica a faptelor si a actiunilor. comportamentul. se regasesc in vastul poem al lui Hugo si in impresionata Panorama a desertaciunilor.H. iar substanta epica si tensiunea dramatica lasa loc unor secvente profund lirice. de fapt. fiul ofiterului bonapartist pe care Thénardier pretinde ca l-a salvat de pe campul de lupta de la Waterloo. si forta creatoare a romancierului. structurand mesajul moral al cartii. apoi interpreteaza si conchide. Fantine. pe care nu o poate ignora. prin portretele lor. Hunt. pe patul mortii va trai insa fericirea deplina a marii iubiri care i-a guvernat. Hugo imbina observatia cu meditatia. a deschis perspective asupra noii modalitati estetice a teatrului. pe care. in inocenta lui. in care destinele emblematice se proiecteaza pe largi fresce sociale.evoca: Gavroche. in spirit romantic. intr-un amestec de idealizare istorica si realitate tragica. copilul izgonit in strada de propria familie. Gavroche. un gand sau un sentiment". Tensiunea sociala reuneste in ultima parte toate personajele. Intreaga formula romanesca sta astfel sub semnul unei incontestabile modernitati. Hugo dovedindu-se nu doar un pictor al societatii in ansamblul ei. se construieste in pagini tensionate. rezolvand totodata si misterele lor. si a dat posibilitatea evaluarii europene a romantismului eminescian prin aparitia in acelasi an a celor doua capodopere: Legenda secolelor si Luceafarul. ci si un portretist de marca. asa cum observa J. binele sau raul social. si Marius. iar epopeea. poetul romantic nefiind cu totul eclipsat de romancier. Idila este aceea dintre Marius si Cosette si este evocata in pagini de un puternic romantism. caci. receptata inca din epoca aparitiei in perimetrul romanesc. Din evocarea trecutului selecteaza indemnurile prezentului. Jean Valjean il salveaza pe Javert si il protejeaza pe Marius pentru ca apoi. Thénardier sau Javert se plaseaza in limitele moralei sau in afara ei. pe o idila si pe o epopee. ca o continua inlantuire de cauze si efecte. merge adeseori sa o revada. si Valjean. Eroii exprima. a oferit modelul unei constructii narative impunatoare. tratate in modalitati specifice. repudiat de acesta din urma. moravurile lor si ale societatii. sa-si duca drama mai departe pana la sfarsit. se imbina cu paginile de descriere. ale caror sensuri misterioase i se releva langa piatra simpla de mormant din cimitirul PéreLachaise. in evolutia lui.

confirmata de geniile lor.bogatul industrias Madeleine. fiintarea lor intr-o afinitate electiva." (Ovidiu Drimba) . a satisfacut cele mai inalte exigente ale artei si conditiile unei opere populare.geniul nu isi afla originalitatea in idee." (André Bellesort) „Din povestirea vietii ocnasului Jean Valjean. Aprecieri critice „Mizerabilii sunt cu siguranta unul din cele mai mari romane ale tuturor timpurilor. devenit . singurul. poate. o data in plus prin secolul romantic. in partile sale principale. si ca doua literaturi europene dovedesc.datorita iertarii pe care i-o da episcopul Myriel . ci in sinteza dintre idee si forma. care. Hugo a facut un fel de utopic poem al salvarii si inaltarii omului prin bunatate si cainta. generos fata de oropsiti si asupriti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful