Alexandru Lapusneanu

- demonstratie –

Nuvela este o specie literara a genului epic, in proza, mai ampla si mai complexa decat schita,

mai scurta si mai simpla de cat romanul care infatiseaza o perioada semnificativa din viata

unui personaj. Are un singur fir narativ, o constructie riguroasa si un conflict concentrat care

implica un numar redus de personaje.

Nuvela romantica "Alexandru Lapusneanul" a fost publicata in 1840, in primul numar

al revistei "Dacia literara" cu scopul de a ilustra inspiratia scriitorilor din istoria patriei.

Costache Negruzzi s-a inspirat din cronica istorica "Letopisetul Tari Moldovei" scrisa

de Grigore Ureche si continuata de Miron Costin din care preia scene, fapte si replici

transfigurate conform viziunii sale artistice.

Tema nuvelei o este evocarea artistica a unui moment zbuciumat din istoria Moldovei

de la mijlocul secolului al XVI -lea si anume a doua domnie a lui Alexandru Lapusnenul.

Perspectiva naratiunii este reprezentata de catre un narator obiectiv, omniscient si

omniprezent si de naratiuniea la persoana a III -a.

Incipitul nuvelei il constitue revenirea la tron a lui Lapusneanu si atitudinea lui

vindicativa, iar finalul consemneaza sfarsitul tiranului in mod concis si obiectiv, amintind de

stilul cronicarului "Acest fel fu sfarsitul lui A.L., care lasa o pata de sange in istoria

Moldovei".
 Pincipalul conflict exterior al nuvelei care pune in evidenta personalitatea

domnitorului este de ordin politic: lupta pt. putere intre domnitor si boieri, iar cel secundar

intre A.L. si Motoc.

Capitolul I - "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…" Acest capitol cuprinde expozitiunea

si intriga. In acest capitol Alexandru Lapusneanul se intoarce in Moldova hotarat sa-si reia

tronul si sa se razbune.

"Ai sa dai sama, doamna!" In capitolul II se desfasoara actiunea dupa reluarea tronului

de catre Alexandru Lapusneanul: fuga lui Stefan Tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor,

desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boieresti cat si incercarea Ruxandrei,

care este prezentata in antiteza cu personajul principal, de a pune capat omorurilor.

Capitolul III se deschide cu cererea vindicativa a norodului "Capul lui Motoc vrem…"

si contine mai multe scene romantice printre care si discursul tinut de domnitor la mitropolie,

ospatul de la palat si uciderea celor 47 de boieri, cat si "leacul de frica" pentru doamna

Ruxandra. Capitolul cuprinde punctul culminant.

Capitolul IV - "De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu…" Aici este infatisat

deznodamantul, moartea tiranului prin otravire.

Personajul principal al operei este domnitorul Moldovei, Alexandru Lapusneanul,

surprins in ultimi 5 ani din a doua sa domnie. Personaj in jurul caruia graviteaza intriga si

actiunea nuvelei A.L. este un personaj real, cu atestare istorica, intruchipand in opera pe

tiranul crud, sangeros, razbunator si viclean.

Nuvela prezinta fapte verosimile, care pot fi crezute, avand un conflict concentrat de

natura exterioara. Intriga este riguros construita, iar accentul se pune pe caracterizarea

personajelor si nu pe actiune. Naratiunea se desfasoara la persoana a III -a de catre un narator

obiectiv, omniscient si omniprezent.

 Referindu-se la valoarea operei, George Calinescu afirma: "ar fi devenit o scriere

celebra ca si Hamlet daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi

universale".