Caracterul Limbii Textelor Slavo-Române PDF

LUCRARILE COALEI DE ARHIVISTICA
DAMIAN P. BOGDAN
CARACTERUL LIMB!! TEXTELOR

SLAVO-ROMÂNE
BUCURETI '
1946
www.dacoromanica.ro
DAMIAN P. BOGDAN
CARACTERUL LIMBII TEXTELOR SLAVO-ROMÂNE
www.dacoromanica.ro
EDITIE IN CINCI SUTE EXEMPLARE
www.dacoromanica.ro
LUCRARILE $COALE1 DE ARHIVISTICA
4
DAMIAN P. BOGDAN
CARACTERUL LIMBII TEXTELOR

SLAVO ROMÂNE
BUCURE$T1
1946
www.dacoromanica.ro
Introducere. - Pared romanestl i streine despre limba textelor slavo.
romane. Caracterul lot. Obiectul prelegerli de faja.
Onomastica romineascd.
Toponomastica roilaneascj.
Fenomenele romnesti ti, morfologle. - Cazuri slavonest1 adecvate
dupa cele romanestl. Cazuri romanesti transpuse textual In slavoneste. Cazurf
in flexiune rornaneasca. Articolul romanesc. Rornanizarea sufixului slay ji.
Gradul comparativ romanesc. Adjective le romanesti. Pronumele romanesc.
Prepozijille romanesti.
Fenomenele rornärtest( in pocabuiar. Starea social& societatea. Familia.
Locuinja. Natura. Plante le. Notiunile concrete si abstracte. Cuvinte slave
create de scrlitorH textelor slavogromane. Cuvinte slave i cu un sens propriu
textelor slavo-romane.
Structura mu:cif:eased a frazel.
&preside *ice rominesti traduse din roma'neste (n slavoneste.
Incheiere.
Cursul pe care.1 vom face Impreurià privqte paleografía

stood. InsA pentru a intelege aceastä disciplinA §tiintificA este
nevoie mai intaiu de a cunoa4te limba textelor, cari formeaza
obiectul paleografki slave. Aa dar la inceput ne vom ocupa
de limba textelor slave, oprindu=ne, in cursul lectiei de astAzi,
asupra caracterului limbii textelor slavo.române.
Problema limbii textelor slavo.romane 1) a format Inca
obiectul preocupdrii celor dintal cercetatori sau editori ale unor
atare texte. Tali sunt de acord cO aceastä limba nu este identica
I) Intelegem prin texte slavo-romdfle: a) documentele, adicá hrisoa-

vele, poruncile i scrisorile dornnesti i particulare; b)cdrtile de cuprins
religios i profan, atat cele scrise cu rab.na si care ca atare se munesc
magmscrise, cAt i cele tipArite, cum 0: c) inscripliile de orice fel -pe
si in biserici, pe pietrele de mormant, cele care consenmenzA un fapt de
seam6., confirmä sau doneazá o proprietate - gravate in piatrá, in me-
tal, deci si inscripiile pecetilor si ale monedelor, -in lemn sau pe pfLnza.
care s'au scris in Tara Romtineasck in Transilvania $ i Moldova Inca din
secolul XIV si p&nk la sfArsitul secolului XVII.
www.dacoromanica.ro
6 DAMIAN P. BOGDAN
celei in care s'au scris textele slave de pand 'n secolul XI, adica
slava veche1), numita de unii bulgara veche2), iar de altii slava
veche bisericeascci 3). Este si natural sa fie asa, caci textele slavo.
romane, cel putin cele cunoscute pana astazi, apar abia la jurna,,
ta tea secolului XIV 4), iar limba slava veche Incepe inca din se.
colul XI sa suporte o serie de influente atat de adanci, datorite
scribilor care redactau sau transcriau textele slave, incat noile
elemente lingvistice, cristalizandu.se, iau aspectul unor limbi
pro prii. Astfel apar in textele slave, limbile : bulgara, sarba si
rusa, iar textele cari poartd impregnanta unei atare limbi sunt
numite pe rand : texte in redactiune bulgara, sarba sau rusa.
Cat despre limba textelor slavo.romane aceasta a fost suo
pusa influentei mediului inconjurator. Avem asa dar pentru textele
slave din Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova influenta
limbilor : bulgara, sarba i rusa din evul mediu, adica bulgara
medie, sarba medie i rusa medie. Insa pentru textele slave din
1) Aceasta e denumirea ce o fixeazâ. filologul rus F. Th. Fortunatov,

adoptatá apoi de scoala creatá de el si de filologul francez A. Meillet (cf.
St. Kul'bakin, Le vieux slave. Collection des manuels publié par l'Institut
d'etudes slaves, vol. V, Paris, 1929, p. 2) si care nouá ni se pare cel mai
potrivit.
2) Cel dintai cercetator care foloseste aceastä denumire este filo-
logul german A Leskien (cf. St. Kurbakin, Le vieux slave, p. 2). Cum
era si natural cercetätorii bulgari s'au grábit sá adopte acest termen si
denumirea o veclem intre altele si In gramatica scolará de slay& veche a
lui L. MiletV, publicatá in anul 1909 In a 7-a editie la Sofia, sub titlul:
CTapo6bArapcxa rpamaTsRa Cb yupautierma, o6pa3gH 113'12 cTapo61atrapcian't
nardeTssus ptwititch = Gramatica bulgarei vechi, cu exercitii, modele
din monumentele bulgare vechi i glosar. Aceastä denumire a gäsit ri
la noi un adept si anume in persoana profesorului Bie Barbulescu, cAci
manualul ce a publicat la Iasi, In anul 1930, poartá urmátorul titlu: Istoria
Liter aturii i Gramatica limii Bulactre vechi.
3) Termenul se datoreste filologului ceh V. Vondrak (cf. St.
Kurbakin, op. cit., p. 21 si el a fost adoptat si de filologul rus St. Kurbakin
ce il foloseste insâ nurnai pan& in 1917 (cf. lucrarea sa:Apesae-neprcoriao-
eitaesurcior* R31311(13 = Limba slavä bisericeascä veche, Harkov, 1917),
aci in lucrarea sa din 1929 utilizeazâ termenul de slanni veche. Dupà
Vondrak, denumirea a folosit-o la Inceput i filologul Leskien.
4) Se stie cä cel mai vechi text slavo-romAn datat este inscriptia
de pe tencuiala veche a bisericii curtii domnesti din Arges, ce relateazá
moartea, in anul 6860 1-= 1352), la Campulung, a donmului Tarii Roma-
nesrti, Basarab, inscriptie publicatá, intre altii, in facsimil si de noi, in
eolaborare cu regretatul Henri Stahl, Manual de paleografie slavo-romdnd,
BUcuresti, 1936, p. 2(1,
www.dacoromanica.ro
CARACTERUL LIMBII TEXTELOR SLAVO-ROMANE 7
Moldova trebue0e facut6 o distinctiune, cAci pe cand manuscrisele

§i o parte dintre documente poarta aceea0 influentd a bulgarei
pi sdrbei medii ca si textele slave din Tara Romaneasca j Tran.
silvania, majoritatea documentelor i tipariturile suportd influenta
-
rusei medii necunoscutd textelor slave din Tara Romaneasca
§i Transilvania. Dar pe cand manuscrisele, tipariturile í inscrip.
tille conserva timp indelungat elementele bulgarei, sdrbei §t ruse!
medii, documentele suportd, chiar dela inceputul aparitiei lor, o
puternica influenta a graiului b4tina0lor pamantului pe care se
scriau, respectiv a limbii române0i. Aceasta influentd a graiului
yin romanesc a fost atat de puternica, Inca ea formeaza chiar
o trAsaturd caracteristica a limbii textelor, respectiv a documens
telor slavo.romane 1).
Desigur cd acest fapt n'a scApat cercetdtorilor no0ri i cel
dintaiu roman care incearcd sa atragd atentia asupra particula.
ritatii limbii documentelor slavooromane este B. P. Hasdeu. fata
ce spunea el la inceputul anului 1865 - adica acum aproape
opt decenii in urma - in introducerea revistel sale Archiva
istorica" a Româniet
Unicul mijloc autentic de a studia limba romand in for.
1) In manuscrisele slavo-romane mimai in mod sporadic putem
semnala elemente româ.nesti. De pilda Polihron Sircu vede un romanizm
in no,13,,,HovEm (--z-práznuim) Inca In splendida evanghelie slavo-romand. bi-
lingva (este scrisa in slavoneste si in greceste de un roman) din 1429, co-
mandata de doamna Maria a lui Alexandru cel Bun si serf sa de cunoscu-
tul carturar dela Nearrit, Gavriil fiul uricarului Paisie (v. Damian P.
Bogdan, Basarabeanul Polihrou Sircu qi contributia, lui la cultura ram&
veascii vech,e, p. 18 i n. 5; idem, Despre manuscrisele slave din Biblio-
teca, Academiei Romdne, p. 17-20 $ i idem, Pomelnicul mandstirei Bistrip,
p. 32). Tot asa in pomelnicul mänastirii Bistrita avem, intre altele, ur-
mâtoarele forme romanesti sau romanizate in textul din secolul XV:
KomovAtiforA, 111,240ese, CpissoyA, G3Eptiloy", far in sec. XVI: ano.ouv". i1.17.pte
1I1apn( (v. Damian P. Bogdan, Pomelnicul mdndstirei Bistrita, p. 72 r. 8,
9 §i 19, p. 64 r. 14 si p. 75 r. 18). Iar in manuscrisul cu textul
slay-roman al vietij Sf. Nicolae cel Nou dela Sofia - din sec. XVI - seal-
nalam formele romanesti) gapb. yard, MKCT := must *1 murk. .= platd
pe langa cele rom&nizate runr4, pdAt4TUria 41 ,.1,0HiCTHa (V. Polihron Sircu,
Ogepan tom neTopin anrepaTypnaix2, CHOIlleHia 6o.Arap2, H Cep601113 1313 XIV-
XVII sticLocb, nrrie CH. HHHO.has Hosaro COCIIHHCK8r0 no eiumazsemmil
pyRornics XVI 13., in C6OpHHHIs OT4tlleHISI pyccaaro 31313IKH H C.710BCCHOCTH
l'ImnepaTopcsoil Asaaemsn Hayich, t. LXXI, Nr. 2 (1901), p. LH, LIII, LVI)
LIX, LXII p LXIII cum si recenzia lui Iacimirskij din aiypimA13 Manric.repc.rsa
Hapodumro rIpocahigenla, CCCXXXX lutie 1903, c.ap. crítica il biblio.
grafie, p. 262).
www.dacoromanica.ro
8 DAMIAN P. BOGDAN
mele sale pana la jumatatea secolului XVI sunt crisoavele slave,

in c ire strabunii nostri turisau totdeauna Cate un cuvant roman,
mai cu sea na reproclucand nurnde proprii personale sau locale".
Si pentru a evidentia cuvintele in cauza, Hdsdeu isi propune
- ceeace a si facut - sa le tipareasca in revista sa cu litere
ratite, caci in asa chip", adaoga el chiar un lector ltpsit de
cunostinta limbii slave tot inca va fi pus in stare de a putea
utiliza citirea textelor, bazandu.se pe un sirnplu indice tipografic,
pe o distinctiune curat plastica" i). Si tot el, urmand indemnul
filologului german Frederic Diez, incepe sa publice, incepand cu
anul 1877, in revista sa : Columna tut Traian (Nr. din Octom.
vrie) Glosse romane din secolul XVI, ca adaos la Limba Too
mina oorbitci Mire 1560-1600, in care extrage cuvinte roma-
nesti din documentele slavo-romane, cel mai vechiu document .
utilizat fiind din 1 Mai 1536 al domnului muntean Radu Paisie 2).
Dupa Hasdeu apoi, mai toti editorii de texte slavo.romane
aU cautat sa semnaleze caracterul lirnbii textelor slavo.romane.
Printre acesti cercetatori se situiaza In primul rand filologul
bulgar Dr. Lubomir Miletf, care in cursul lunilor Septemvrie
Octomvrie ale anului 1892 intreprinde o calatorie la noi in
tara, transcriind, cu acest prilej, o serie de documente - in total
84 - aflate in depozitul Arhivelor Statului din Bucuresti, la
Academia Romana si la Muzeul de Antichitati din Capitala, iar
prin colaborarea prietenului sau D. Agura si unele dela Epitropia
Sf. Spiridon din Iasi. Un an mai tarziu dupa sdvarsirea caldtoriei,
Mileti publica textele adunate, in lucrarea Sd : Ltaxo-pontrbunt
Ttxtia-ra cilassmexa fin eHOCTb 3), precedata de o introducere In
care cerceteaza, pe larg, continuitatea romaneasca in Dacia Tra.
iana - expunand parerile pro si contra - cum si limba textelor
slavo.romane. Patru ani mai tarziu, dupa o calatorie intreprinsd
In Transilvania, Mileti publica alte 121 de documente slavo.
romane 4) transcrise dupa originalele aflate in arhiva municipiului
1) Of. ArChiva Istoried a Romaniel, introducere, p. 2.
2) Aceleasi Glosse stint reproduse anastatic i in Cwvente den bd-
irdni I, Bucuresti, 1878, p. 237-258.
3) In rona5.neqte: Daco-rominii §i scrisul br slay, publicat in
C6opinix73 1343 HaIDOAHH ptoTsopellmit, Hayxa ii HIIIIIKHRHa, IX, p. 211-390
si in extras, Sofia, 1893.
4) Aceastb. de a doua lucrare se prezint6 ca o continuare a primei
1,s+i din aceastá cauzá poart.1 acela4i titlu, volumul ri, dar cu subtitlul: HOBH
/3/lax06bArapcxx ITEIMOTH OT Bp311101313(=_ Noui documente vlalio-bulgare dela
Bra.rv) i e publicatit in volumul XIII din periodicul semnalat in note. 3
de mai sus.
www.dacoromanica.ro
Brasov, de unde, spune el, a dat publicítíí aproape toate doi

curnentele" din prima jumAtate a sec XIV si din sec. XV, la,.
sand la o parte nurnai cdteva foarte marunte i neinsemnate
sau acelea in care cuprinsul se repeta dupa niste copii sabloane" 1).
Aceasta din urma lucrare a lui Mileti este precedata de o ins
troducere de peste 150 de pagini, in care autorul ei, intre altele 2),
1) Cf. Mi fetid op. cit., p. 7. Asa dar Mileti a lucrat in mod pre-
conceput, folosind numai documentele care credea c&-i confirma teoria
existentei in Dacia Traiank a unei populatii slave majoritare fat& de cea
romaneasca. Dar nu numai atat: Miieti publia 109 documente din se-
colele XIV $ i XV, and de fapt in arhiva Bra.sovului se gasesc peste 200
de documente! (cf. pentru numarul acestor documente, Gr. Tocilescu, 534
documente istorice slavo-roindne din Tara Roin(ineascd. fi Moldova pri-
Titoare la leyiturile cic Ardealul 1346-1603 din arhAvele orolelor Brapv
ei Bistrita, Bucuresti, 1931).
2) Asa e Intai teoria sa: existenta In Tara Romaneasa a unei po-
pulatii slave aborigene, romanizata ulterior. Isla textual referintele lui
Mileti: «Mai inainte credeam cá numai intre populatia satelor í cea de
jos a oraselor din Tara Romaneasca se pkstra medio-bulgara, and am
admis (se referit la cele scrise in primul sauvolum din i(axo-powbiuvrt
Ttx Ham e.kaufutexa niterdeitocrb) ca. familiile boieresti erau in majoritate ro-
manesti. Insá acum sunt convins cá mare parte dintre boieri vorbeau in
cask in secolele XIV i XV, bulgareste» (p. 4). Mileti conchide apoi «ca.
in Tara Romaneasck pana la sfarsitul secolului XV $ i mai tarziu ina
pan& la jumatatea secolului XVI, marea parte a familiilor boieresti era
bulgareasca» (p. 29). Asertiunea lui Mileti <cu totul gregitä i in con-
trdzicere nu numai ca bunl simt istoric, dar pi cu nuirturiile clare si
autentice oie izToccrelor din sec. XIV-XV» (cum spune in 1905 i Ioan
Bogdan in Documente privitoare la relatii(e Tdrii Ronulneqti cu Brasovul
§i cu Tara Ungureascii in sec. XIV V, XV, Bucuresti, 1905, p. C5,0a11), a
fast combatutk cu toata tária, de istoricul ceh C. Jirecek (cf. in acest
sens recenzia ce Jirecek o face studiului In chestiune al lui Mileti in
Arlan fiir Slavisch,e Philologie, XIX, p. 601-602). Totusi, pentru conside-
ratiuni usor de inteles. p5rerea lui Mileti a fost adoptata nu nurnai de
un oarecare cercetator bulgar G. Zanetov (cf. lucrarea acestuia, B1,1 rapcxo.
TO tiaceAeime1313 eptittunt atimat. l'IcToptixo-topmAtigeexit exuga (=Populalia
bulgareasca in evul medlu. Schite istorico.juridice), Rusciuk, 1902 p. 14 si 54)
ci si de cunoscutul filolog St. Romanskl (cf. In acest sens studiul acestuia,
BlotrapcicaTa xidiumnia B POMbHHH H eAtio uernio npoitsBeAeitite (--= Literatura
bulgara in Romania i o opera a acesteia), publicat in Hsu-berms' ea cesuniapa
no CAHBHHCHEI CpH./10AOTAH npti YinteepeeTeira tri3 COtplia sa 1904 H 1905 roxb,
Sofia 1905, prilejuit de lucrarea .u. P. A. - Idvrov, CA013a HalfasaTeAbHMA
Boetioitor EaAameicaro Ioatuut Flaros x7, corny 64eokacito (-=-Invataturile
voevodului valah loan Neagoe atre fiul säu Theodosie). (Vezi de pilda.
p. 7 unde gasim urmatoarea relatie textualk ...«parnanturile pe care
locuesc acum Romanii au fost locuite candva de SlaAri. Bulgari care acum
au disparut cu totul, s'au contopit cu Romanii», vezi i p. 49 si 50). E
www.dacoromanica.ro
10 DAMIAN P. BOGDAN
cauta sa tagaduiasca puternica influenta romaneasca In textele

slavo.rornane, considerand.o pe aceasta aproape peste tot ca o
influenta a limbii neo.bulgare'). In fond insa asertiunile lui
MileR nu se bazeaza decat pe un total de 121 documente,
cand stiut este astazi ca numarul documentelor slavo.romane,
destinate oraselor i notabilitatilor transilvanene sau provenite
dela acestea, ating cifra 6312).
Cel dintai cercetator roman care se opreste mai mult asupra
problemei limbii documentelor slavwomane este Gh. Ghibanescu,
apoi asertiunea c6. <nimeni dintre domnii munteni, nici dintre boierii par-
iiculari, cari nu rareori se adresau in scris Saxonilor din Brasov, nu se str5.-
duia sa-si scrie scrisoarea in limba latink care inc5. dela jumátatea se-
colului XVI la Saxoni era aproape in folosintá oficia1á exclusivá: se stia
cá acolo sunt Bulgari cari stiu nu numai sá citeascá i sä traducá in nem-
teste cuprinsul scrisorilor lor ci i sá le r5.spundá in bulgáreste>, (p. 25-
26), asertiune pe care si-o crede confirmatá i prin faptul O. la Sibiu n'a
gasit documente slavonesti ci numai latinesti. Ins& cercetArile ulterioare,
fäcute atAt, in arhiva dela Brasov cat si in arhivele Sibiului, au dovedit
netemeinicia celor sustinate de Mileti, câci la Brasov s'au descoperit 41
de scrisori latinesti ciela domni sl boieri munteni - din care 37 sunt din
secolul XV - cea mai veche fiind dela Alexandru Aldea (cf. textul lor
publicat de I. Bogdan, op. cit., sub Nr. CCLI-CCLVIII, CCLX-CCLXIV,
CCLXVII- CCLXIX, CCLXXII - CCLXX1V, CCLXXVII- CCLXXXIX,
CCXCII-CCXCI1L CCXCV-CCXCVI, CCCII, C'CCIV-CCCVI i CCCXII),
iar la Sibiu s'au gäsit 122 de scrisori scrise in slavoneste, din care 33 aunt
din secolul XV, cea mai veche fiind dela Alexandru Aldea (cf. 22, publicate
de Gr. Tocilescu, op. Ci1, Nr. 27, 83, 184, 185, 224, 231, 26q, 269, 273, 308-
312, 351-354.364, 365, 414 si 442; 70, publicate de Silviu Dragomir, Do-
cumente iwud privitoare la relatiile Tdrii Romanesti Cu Sibiul in secolii
XV qi XVI din Anuarul Institutqui de Istoric Nafionald, IV (1926 1927)
si in extras, Bucuresti, ará an; una, publicat5. de N. Iorga, Noi acte ro-
mdnesti la Sibiu, din Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., Seria III, Tom. VII,
mem. 7 si in extras, Bucuresti, 1927 si 26, publicate de Petre P. Panai-
tes,cu. Documente slavo-romane din Sibin (1470-1653), din Acad. Rom.,
Studii si rercetdri, XXXTI, Bucuresti, 1938. Ins.1 Mileti a revenit, dac5.
nu in totul cel putin in parte, asupra tecriilor sale, datoritá celor scrise
de I. Bogdan in introducerea din citatul sau studiu. Ne referim In acest
sens la studiul lui Mjlet Kxwb rpamorriirt OM 6-p811.1013CREIT8 c6spica f= Cu
privire la docurnentele colectiei din Brasov) in acela-si C6opimie1, XXV
(1909), seria istorico- filologicS. i le folclor, p.1 48, unde de data acea.sta
scrie CS. in Tara Romäneasc5. <cel putin ptin5. la 1440 1450 tot mai era
populatie bulgáreascá intre lumea de jos».
1) Cf. in acest sens capitolul din introducerea lucrArii lui Miletl,
intitulat: Limba documentelor (E311fCbTb Ha rpandoTHTt) p. 100-152.
2) Cf. in acest sens cele 535 documente, publicate de Gr. Tocilescu,
de N. Iorga, op. cit., i cele 26, publicate de profesorul Panaitescu, op. cit.
www.dacoromanica.ro
cunoscut tn istoriografia romaneasca intai prin colaborarea la

Uricariul lui Theodor Codrescu i apoi prin cele 35 de volume
din Surete si lzuoade §i Ispisoace si Zapise. Asa in prefata volu.
mului XXIII din anul 1895 al Uricariului, prefata pe care apoi
a publicat.o í in extras sub titlul : Documental studiat din
punct de vedere istoric, arheologic si paleografic, Ghibanescu
numeste limba textelor slavo.romane, o slavona sui.generis"
cad, adaoga el, este o mare deosebire intre formele cuvintelor
limbei docurnentelor noastre fata de cele ce le gasim in Diction
narul Slavon al lui Miklosich". Apoi constructiuni sintactice
mai mult romanesti decat slavonesti" '), cad pisarul ca cunos.
cator al limbii slave mai mult din practica, era departe de a fi
stapan absolut pe dansa si a concepe ideia in slavoneste, ci
adeseori munca lui se reducea in a traduce intr'o limba streina
niste idei concepute in romaneste..." fraza slavona a pisarului e
influentata de fraza romana i anume tinde a deveni mai anali«
tica din Sintetica ce era ; asa ca atat in constructiunea terminilor
din fraza cum si in acordul lor sa resimte fraza romaneasca".
Iar daca se mai adaoga, incheie Ghibanescu, si unele forme
gramaticale rornanesti : cazul cerut de prepozitii, intrebuintarea
genitivului romanesc, ne vom convinge cä piserii sant un stricä»
limbd slavona" 2).
Tot asa institutorul gorjean Alexandru $tefulescu, pretuit
pentru doua frumoase publicatii de documente slavo.rornane,
scrie in prefata uneia dintre aceste publicatii (in Documente
slavo.române relative la Gorj, Targwjiului, 1905) ca in mai
toate actele slavone, redactate de diecii romani se intalnesc
gandiri intregi, cuvinte i terminatiuni de cuvinte romanesti,
imbracate in haina slavona" 3).
Cam acelas lucru ji exprima i Stoica Nicolaescu in ale sale
Documente slavo.române cu privire la rela(iile Tärei Româo
nesti $i Moldovei cu Ardealul in sec. XV si XVI, a carui relatie
textuald e urmdtoarea: Sub haina slavond, a documentelor
aflarn... deseori, cuvinte, intorsaturi de fraza curat romanesti de
sub pana diacilor sau gramaticilor cari le.au scris, ori din graiul
domnilor sau boierilor cari lenau dictat" 4).
In aceeasi ordine de idei profesorul Grigore Nandris arata
1) Cf. p. XCV, din lucrarea citatk
2) Gh. Chiladnescu, op. cit., p. XCIX.
3) Cf. p. 6, din lucrarea atria.
4) Cf. introducerea lucrárii, p. IV.
www.dacoromanica.ro
12 DAMIAN P. BOGDAN
intr'ale sale Documente staooPromane din mandstirile Muntelui

Athos, cd in documentele slavoarnuntene" influenta limbii ro .
manesti s'a exercitat in cloud sensuri : a determinat constructii
slave in spiritul limbii romane sau a introdus cuvinte si forme
gramaticale romanesti" 1).
Insa cel dintai cercetator care isi exemplifica afirmatiunile
in ceeace priveste limba a o parte din textele slavo.romane este
istoricul i filologul rus - roman dupa mama - Alexandru I.
Iacimirskij. Cercetatorul Iacirnirskij arata o serie de fenomene
romanesti in morfologia, sintaxa i toponomastica documentelor
slave moldovenesti din secolul XV, conchizand ca diecii gans
deau romaneste i îí expuneau ideile in slavoneste" 2)
0 noud exemplificare i privind limba documentelor lui
$tefan cel Mare, o datoram intemeietorului studiilor de istorie
slava la Romani, slavistului nostru de origine ardeleana, loan
Bogdan. Asa la sfarsitul volumului II din lucrarea sa : Docup
mentele tut Stefan cel Mare, aparuta in 1913, da atat o lista
de Cuointe românestt cM i una de Forme gramaticate romcip
nesti, intalnite in actele slave ale marelui domn moldovean.
Desigur ca o caracterizare a limbii textelor slavo.romane
1) Cf. introducerea lucrarii, p. 11.
2) A. I. Iacimirskij, 513b1iCh CMIBRHCICSIX13 rpamorb mo.uascicaro
nporicaont4eHis (=
Limba documentelor slave de provenientA moldo-
veneasca), St. Petersburg, 1909, p. 21. 0 expunere pe larg a celor sense
de Iacimirskij a prezentat la noi profesorul Stefan Ciobanu, in studiul
sau: Inceputurite scrifiulai i limba ronaineascet, publicat in Anal. Acad.
Rom., Mem. Sect. Literare, Seria III, Tom. X, Mem. 3 si in extras, Bu-
curesti 1941, p. 6-11 de unde citam si noi neavand la indemana lucrarea
lui Iacimirskij. Cf. si cele scrise de Iacimirskij in recensia ce a
publicat in 11iypiiaA1 MIIIIHCTel3CTBa Hapo4Horo HpocBtigeHis, Iunie 1907 p.
441-442, despre citata editie de doc. brasovene a lui I. Bogdan, unde,
intre altele, Iacimirskij, in opozitie cu Miletk, numeste limba documen-
telor slavo-române: limba do cancelarie a, documentelor slave de origine
va/altd, adaogand in acelasi sens si urmätoarele: «Limba slava a actelor
valahe era, la unna urmelor, o limba literará a scrisului, o limb& moarta,
pentru ca. in Valabia limba vie a fost totdeamm, numai cea româneasca...
De aceea oricine cunoaste limba romana, va observe usor ca fraza ces.
mai vibranta, la prima vedere, din documente, este numai o formä Zito-
rard a limbii vii românesti, in care se facea toatá lucrarea pana la for-
mularea ei pe hartie. Este deajuns sa se compare traducerea romäneascá
a documentelor brasovene, fcutä de d-1 Bogdan si noi aflam ca Romanu-
lui nu-i era greu s'o faca exacta, pentru cá spiritul limbii vii este tot-
deauna usor de sesizat sub invelisul sau literar stangaci si nu totdeu.na
clarr.
www.dacoromanica.ro
CARACTER(IL LIMBII TEXTELOR SLAVO-ROMANE 13
nu putea scapa cunoscutului cercetator al influentei slave la

Romani, profesorul Petre P. Panaitescu. $i d.sa arata, intr'unul
dintre numeroasele si bogatele sale studii, ca limba hrisoavelor
gi cancelariilor slavo.romane... nu este chiar limba medio.bulgara
in Tara Romaneasca, sau cea ruteana in Moldova, ci este adesea
rezultatul unei contopiri : in Tara Romaneasca influente sarbesti
bulgaresti, in Moldova, rutene, polone i medio.bulgare, in
plus in ambele Principate influenta limbii romanesti vorbite" ').
Probabil ca urmand exemplul lui loan Bogdan, meritosul
cercetator al docurnentelor moldovenesti í autorul codicelui
celor mai vechi documente moldovenesti, Mihai Costachescu,
da la sfarsitul volumului H din Documentele moldooene.sti
inainte de Stefarz cel Mare, Cciteoa românisme2).
0 lista sumara de vocabular romanesc din documentele
slavo.romane prezinta i Nicolae Iorga in studiul sau : Notes de
diplomatique roumaine3).
Acum zece ani in urma si probabil in urma indemnului
invatatului croat P. Skok, d.ra Dr. Margareta Stefanescu da la
iveala studiul: Urine de limbä româneasni in docurnentele
româno.slaoe (moldo si oalaho.slaoe) din secolele XIV si
XVolea4). Articolul direi Stefanescu facut pe baza editiilor de
documente cunoscute pana 'n anul 1932 - cand apare in ex.
tras6)- pornit mai mult pentru a combate lista de cuvinte ro .
manesti prezentata in 1913 de loan Bogdan, are unele lucruri
noui fata de cele de pana acum.
Acelasi caracter de noutate are apol i articolul profeso.
rului Ilie Barbulescu : Vechimea numirilor bArbale,sti near&
ciliate% publicat patru ani mai tarziu.
$i in sfarsit - pentru a nu enumera decat studiile ce ni
s'au parut mai de seama - semnalam i contributiunile profe.
1) P. P. Panaitescu, loan Bogdan §-I studiile de istorie s/ard /a
Ratrulni, In Buletinul Comisiei Istorice a Rometaiek, VII, $ i in extras, Bu-
curesti, 1928, p. 8.
2) Acelasi dá Cdteva roman/Am° $ i in Documente moldovene.gi
dela qtefan cel Mare.
3) Publicat In Bulletin de la section historigue al Acad. Rom., vol.
XVII, 1930.
4) Publicat in revista iesaná Arhiva, XXXVIII (1931) si In extras,
Iasi, 1932.
5) Vezi nota 4 de mai sus.
6) Publicat In revista Arhima pe anul 1936 si in extras, Ia$, 1936.
www.dacoromanica.ro
14 DAMIAN P. BOGDAN
sorului $tefan Ciobanu din Inceputurile scrisului in l(mba ro

maneascd1).
Cateva date am prezentat i noi atat in Conlribul(uni la
studiul diplornaticel oechi moldooenesti2) cat si in teza de
doctorat : Diplomatica slaoo.romând din secolele XIV si XV8),
in primul studiu atrAgand atentia, cel dintai, intre altele, asupra
pronumelui demonstrativ rornanesc in forma veche : turf' (=
cest) dintr'un uric al lui Alexandru cel Bun 4) iar in cel de al
doilea studiu, dand, pe langa alte referinte, i o enumerare a
elementelor romanesti, culese din documentele slavo.muntene
din secolele XIV si XV 6).
Insa toate cercetarile de pana acum, in domeniul limbii
textelor slavo-romane, sufera de faptul ca n'au putut utiliza
daca nu integral, cel putin marea parte a materialului docu .
mentar existent in editii de texte i in depozite. Vom cauta ca
in cele ce urmeaza sa dam unele lucruri noui in problema ce
ne preocupa bazandu.ne, in primul rand, pe intregul material slavon
roman ce exista actualmente in cele doua mari depozite de texte
slavo.romane Arhivele Statului i Biblioteca Academiei Romane
din Bucuresti si in al doilea rand i pe editiile de texte slavon
romane, publicate pana acum.
Onomastica romaneascd. Din cercetarea materialului
indicat se intareste pärerea de pana 'n prezent ca onomastica
textelor slavo.romane este, in marea ei majoritate, romaneasca,
acest fapt fiind atestat chiar de primele texte.
Asa in actul lui Mircea cel Batran din 4 Sept,N-nvie 13896),
avem GT4H(110,1, Amigion, KACTLiti, EASKSA §i flASSA in forma
Genetivului slay pornind insa dela Nominativul romanesc artig
culat. Tot asa In actul aceluias domn, din luna Octomvrie,
farä data de an 7), dar pe care profesorul P. P. Panaitescu il
1) Cf. pentru bibliografia completa a lucrdzii, mai sus, p. 12 n. 2.

Profesorul Ciobanu caracterizeazd drept grate§ti abaterile românesti din
documentele slavo-române fatá de liroba slavd. (vezi p. 9).
2) Publicat in Rev. 1st. Ram., IV-VIII, i in extras, Bucuresti 1935.
3) Publicat Sal Rev, 15t. Rom., V-VIII, i in extras, ca vol. II din
Biblioteca Revistei lstorice Romano, Bucuresti, 1938.
4) Cf. p. 11, uncle Ms& (hnteo scdpare din vedere s'a tipârit pro-
u mele persoval.
5) Cf. p. 60-61.
6) Publicat de P. P. Panaitescu, Docamentelo Tdrii Romdagti, I,
Bucuresti, 1938, Nr. 9.
7) lbidem, Nr. 12.
www.dacoromanica.ro
CARACTERUL LIMBI/ TEXTELOR SLAVO-ROMANE 15
dateazd prin 1386-1392% tinand seam& de martorii actului,

avem EASKSA, fiaps8n, si in actul aceluiasi domn, datat de pro.
fesorul Panaitescu prin 1400-1408 2), liatiSn i GTani-uon, - acesta
din urmd in forma Dativului slay - format insd din Nomina,
tivul romanesc articulat. Apoi in actul fiului i urmasului lui
Mircea cel Batran, Mihai, scris la 22 Iunie 1418 3) avem martorii:
IIIiIl diorarr8n 4), GOSsovn Sarbul) si Ittwarrli (= Carstea)
TAiT400y». Tot asa, in cel mai vechi testament muntean din 17
Julie 1425 apar flout..., GT4WISA, KOSCTLII1K 11E1118 0, 1.11411/1,
jar in actul lui Dan II din 1 Decemvrie (1425) 6) remarcam :
mwrpy si EpsckiloyA Barseanul). 1114,ut, isi scrie numele,
logofatul cu acest nume al lui Vlad Dracul, intr'o scrisoare ce
o adreseaza Brasovenilor '). In hrisoavele lui Vladislav II din
28 Martie, 1 si 5 August 14518), 5 August 14523), 2 August
1453 10) si 15 Aprilie 1456 ") intalnim: lhr, Kd3AII KpEti,s 12) si
KliEton i Hapstia, iar in actul aceluiasi domn, din Iulie 145119
apar : Mims" si Iou. Intr'o scrisoare a lui Vlad Tepes adresata
Brasovenilor, apare Pavr8IIASA 14), ce.1 remarcam - in grafia
Px-rStiAt3,1 si intr'o scrisoare cu aceiasi destinatari, a lui Ba
sarab cel Tamar '5).
Influenta graiului romanesc era atat de puternica incat aceasta
se resimtea chiar si in formularul traditionalist al documentelor.
Astfel, in asa zisul monogram a trei scrisori ale lui Vlad Tepes ")
apare romanescul Evil, in loc de tipicul KVAII. In hrisoavele lui
Radu cel Frumos din : 10 Fevruarie 1461 si 12 Noemvrie 1463 17)
1) Publicat de P. P. Panatteseu, in op. cit., I, p. 65.
2) Ibidem, p. 80 i Nr. 19.
3) Ibidcm, Nr. 35.
4) Astfel din slavonescul itIOVITMla ( = tubitor), s'a adecvat roma-
nescul Liubitul.
5) Publicat de P. P. Panaitescu, op. cit., I. sub Nr 49.
6) Ibidem, Nr. 50.
7) Publicata de Gr. G. Tocilescu, op. cit., sub Nr. 382.
8) Publicate de P. P. Panaitescu, op. cit., I, sub Nr. 85, 87 si 88.
9) lbidem, I, Nr. 92.
10) Ibidem I, Nr. 94.
11) lbidem, I, Nr. 95.
12) Numai in actul din 1 August H51 apare sub forma de Cret.
13) Publicat de P. P. Panaitescu, op. cit., 1, sub Nr. 86.
14) Publicat de Gr. G. Tocilescu, op. cit., sub Nr. 101.
15) Ibidem, Nr. 150.
16) ibidm, Nr. 102, 102 si 104.
17) Publicate de P. P. Panaitescu, op. cit., I, sub Nr. 100 9i 101.
www.dacoromanica.ro
1G DAMIAN P. BOGDAN
intalnim boierul TStiKSA $ i rudeniile PaAocnag si lipera Gyfrr

KOCTX (=Supt Coasta) , in actele aceluias domn din : 15 Ianuarie
1467 si 28 Iunie 1469 ') remarcdm vornicul mic GTAI-1,110,1 1110-
n, Malin *i (Dxrsn; in hrisoavele din 25 Ianuarie 1471,
acelas an Decemvrie 12 si 16 Iulie 1472 2), apar : ilAnzArr,
EAtuirr si Kiist+Su, bar in doua scrisori destinate Brasovenilor ale
aceluias domn 3) semnalam : i7J13k §i (1)111m. Apoi in actele lui
Basarab cel Batran din 15 Iulie 1475, 8 Mai si 4 Iulie 1476 4),
apar t Mkt' TaSpS,I, AIM; 1Irp i GTAIIITAX, iar in douä sertp
sori ale aceluiasi domn, destinate Brasovenilor 5) retinem : (Dosur<S,
fiSwk si liSKS13. In hfisoavele lui Tepelus, din 8 Ianuarie 1480,
16 August 1481 si 23 Martie 1482 6) remarcam : IlsTps, CTI-
-
Hte(A), Bxim *i MAKapiE iar in scrisorile cu caracter extern ale
aceluiasi domn7), intalnim Poiuoy, ddliWT porecla lui Basarab
fiul lui Dan II - ilEsnk, Al0111 §i pimPrpS fiul lui Bour (in Genetiv
slay lisopEsa). In hrisoavele lui Vlad Calugarul din 5 Iunie si 3
Decemvrie 1483, 23 Aprilie 1486, 31 Iulie 1487, cel din 1487-
1488, apoi cele din : 26 Iulie 1490 8), 9 Octomvrie 1492 2) si 15
Iunie 1493 10), retinem : 111-111THI1 (broom:it, IlaStit>" (= Paunul),
GTAII /MIKA, GTAMISA Ick, (NZ l'Onnaat, Mining RI1H-
THMCKSII, BapsSA KOAHWHECHSA, PAA$A RI-111THAECKSA, ROMAN 4l-
r41a1uati8n, lISII8A, GTAIIL110,1 tIMM, (111113(14, Ili Ss* i fl rk. Tot
asa in scrisorile lui Vlad Calugarul destinate Brasovenilor "), in.
Minim : GEKapa, 1.1,1risnSui §i Mii, iar in hrisovul aceluiasi domn,
din 22 Mai 1489 "), avem chiar i in monogramul traditionalist
forma romaneasca EnaAyn.
Tot asa in documentele slave moldovenesti avem, In actul
1) Publicate de P. P. Panaitescu, in op. cit., I, Nr. 109 si 112.
2) Ibidem, I, Nr. 115, 116 si 118.
3) Publicate de Gr. G. Tocilescu, op. cit., sub Nr. 77 §i. 78.
4) Publicate de P. P. Panaitescu, op. cit., I, sub Nr. 127-129.
5) Publicate de Gr. G. Tocilescu, op. cit., sub Nr. 84 si 96.
6) Publicate de P. P. Panaitescu, op. cit., I, sub Nr. 137, 141 si 142.
7) Publicate de Gr. G. Tocilescu, op. cit. sub Nr. 107, 119, 122, 128
si 145.
8) Publicate de P. P. Panaitescu, op. cit., 1, sub Nr. 148, 150, 155,
157, 159, 165-aici dintr`o sapare din vedere este Honor' in loc de Roma;
-si 177.
9) Cf. Damian P. Bogdan, Diplomatice sla/vo-romdmd din secolele
XIV i XV, p. 61, n. 3.
10) Cf. originalul la Arhivele Statului Bucurest.i, sectia. istoria.
11) Publicate de Gr. G. Tocilescu, op .cit., sub Nr. 164, 165 $ i 182.
12) Publicat de P. P. Panaitescu, op. cit., I, sub Nr. 170,
www.dacoromanica.ro
fragment al lui Iuga, pe rltritc i BpitT01%1 lticrs,kovA -prezentate

in Genetiv slay '), acesta din urma apare intr'alt act al aceluiasi
domn2) chiar in flexiunea Dativului romanesc ..AvrEAovnsti 3).
In actele lui Alexandru cel Bun, onomastica romaneasca se inte.
teste. Asa in actele din 11 Fevruarie 1400, 7 Ianuarie si 8 Martie
1407, 16 Septemvrie 1408 si 28 lanuarie 1409 apar pe rand:
OT,I111. 1111F0V11,1C0/1, h1KOR1 4), OVAKM (= Ureche), IOMITATI 5)
EV11, It'clo,e, }TWO (- Negrea) i OVIIrovirklisms; in cele din 14

Aprilie 1411, 5 Aprilie 1412, 2 August si 20 Decemvrie 1414 6) -
eKelpHOTims, ,Aohll'OTECKOVAR 1A,f11K IIHTHKE, lifAtliCKOVAh pi
lfrrp8; in actele din: 15; Ianuarie 1418 7) (1424-1425) 8), 12
August 1426, cel din anul 1426, destinat urmasilor lui $tefan
Stravici, cum si cele din: 15 Octomvrie 1427, 8 lulie si 3 Sep.
ternvrie 1428, 10 Ianuarie si 3 Iunie 1429 apar : lirwsock, Baligo-
csAis, GTxtiraliss, IlaSuiteKsAR, GTAIIK811,7, lIIHKSAR, OTAWOMS,
llautucutfax, lltrwa, fpfzhail, 111,17,1C., (1)ovrixii, llstitifirEctan si
Ornsorr (=Speriat), dela moldovenescul spdriet 9). lar in actul
aceluias domn, din 12 Martie 142210) cum si cele din 8 si 11
August 1445 ") ale urmaslior sâi, numele logofatului de origine
munteana - Neagoe - este redat in graiu popular moldovenesc :
Htroii (1Laro11). Tot asa in actele lui I1ia, tefan i Petru, fill
lui Alexandru cel Bun, retinem : lricKoyA, i'mucKoy,1,
ritaToyulii ilwaoya, 01(ptitim, KparriaturnPax, into ptinTsoa,
1) Publicat de Mihai CostAchescu, Documentele moldovenelti ina-

inte de qtefan cel Mare, I, 1931, sub Nr. 8, un facsimil am dat noi, Despre
domnii moldoueni S(efan I i Iugcc, in Revista /storied Ronid.nel, /X (1939),
p. 172.
2) Publicat de Mihai CostAchescu, op. cit., I, Nr. 9.
3) In text: sx-rf,Idil este desigur o omisiune a scribului actului.
4) Publicate de Mihai CostAchescu, op. cit., I, sub Nr. 11, 19, 21 si 22.
5) In actul din 12 Iulie 1415 - publicat de Paul Mihailovici, Opt
documente mokloveneVi dinointe de ?tejan cel Mare, in Cercetdri Istorice
VIII-IX §i in extras, Iasi, 1933, sub Nr. 2 este si forma curat rorna-
neascri.
6) Publicate de Mihai Costachescu, op. cit., I, sub Nr. 29, 34, 36 si 38.
7) Ibidem, I, Nr. 42.
8) Publicat de noi, Acte moldovenesti dinainte de .tefan cel Mm.e,
Bucuresti 1938, sub Nr. 1.
9) Publicate de Mihai CostAchescu op. cit., I, Nr. 58, 59, 64, 71,
75, 79 si 86.
10) Ibidem, I., .47.
11) Ibidem, I, Nr. 62 II 63.
www.dacoromanica.ro
18 DAMIAN P. BOGDAN
(3au,m, poivuurfica, 42.KT, HATE 1), GH1-1ECKSAS, illkIFIAA 9, flARSAK

Ito, Baxk Ilnongclanh, Baling GTtINS, 110V0 GEER, IfunpETtivins
(in legaturd cu Pobrata), IIîT,
Keyrkfts, ArntiEcKSAs, TypEy,I,
11X1110K8, OVCIUTOIri1 3), AtiF1,110, 11i8' i Pi1ACyr1 IINCE 9, 1'08-
E0118A §i. 1.61060E, 10K81111-k118,1 §i TaTs" 9, ii111KOVA 6), FIAZAECKS,1,
11161H38A, fiffIE*LIF, ,N,(381141141.15A, Kpf 'pew:MK = Honks», IlsTspui-
wkp, B8A81ar1, B4001 IKAmspE (si1,1amaips), bpsnup, l'pec+yn, Ex3-
Aki) I111114TILIE, IWN KEAHMEHEcEt341, 11148n, Xmis,(1)8138,n, IIONECK8»,
IWN BWpkH, eafp-ku, KIIpcTk, 168,4s,IE, Tpuiss Ii00BECK811, HWEilt
Ii8118M, HAW Kitimritmi §i ,N8M4 1%1,161111 7).
In actele lui Alexandru fiul lui Dias apar: eKspToyn, Km-
-kHz, l'sovpiiti, 11114s4H T8Hc$A8
i XopsEicE8n 9. Iar dacd trecem
in epoca lui Stefan cel Mare, onomastica romdneasca copleseste.
A§a apar: NINE 14,1/1, 3E1-m1rk, EHTOATECKOVA, II0MHd eTt111, FOE-
NECKOVA, BAHA410 9), TEME111ECK01",1, EoHFIECKOyA 10), AtimrrocESA,
Tspasp, 1%14)A-b18n, lii8or, IlEpErrEcEoyn =Igptirr, 1010/1ECKSA =
Ot.ken,110ErkKk, 111,10M0y0E, 0118111:0V,110K081114, 1IOV0r1T8i1, i1/101:0C-ki
B/131,21,HKel, KOTERK 11), TIT7040181, POMKHEA, 110E80E, B0811,111111,1 19,
IfopKapa, GIKt108, IHElisEcKOVA, II810"), 6sa8004), lipsicKSA, ESseT,
Ita1an8w, GniiirkE8,1x, 011/1441118A, HSCT-kliSA (=B11§teant11), .A.,SM-
Epagx,_IV[HKKHAx, 111onpiAz (=Sopdrld), lnsAicEsn (-=Bârldde.
scul), RRAE1110M, THKSA CLIANs, TAT841 BE0HKOECK8A, G008, illATEN,
1) Publicate de Mihai CostAchescu in op. cit., I, Nr. 107, 109, 110,

114, 119, 123, 128 §i. 129. -
2) Cf. actul inedit din 5 Mai 1436. la Acad. Rom., intre actele ne-
catalogate, achizitionate in Ianuarie 1941.
3) Publicate de Mihai CostAchescu, op. cit., I, sub Nr. 145, 151,
153, 156, 159, 160, 163, 166; II, Nr. 14, 17 gi 19.
4) Publicat de noi, op. cit., sub Nr. 5.
5) Publicate de Mihai Costachescu, op. cit., II, sub NV. 21, 30.0. 31.
6) Inteun act original inedit din 16 Aprilie 1443, in colectia noastrá.
7) Publicate de Mihai Costrichescu, op. cit., II, sub Nr. 42 44, 46,
57, 66, 71, 76, 84, 87, 88, 121, 134, 145, 147 j 233.
8) Publicate de Mihai Costächescu, op. cit., II, sub Nr. 100, 116
fi 127.
9) Publicate de Ioan Bogdan, op. cit., I, Nr. II, XI §1 XVI.
10) Publicate de Mihai Costáchescu, Doc itmente inoldovene,sti dela
qtefan cel Mare, Iaqi, 1933, sub Nr. 4 si 7.
11) Publicate de Ioan Bogdan, op. cit., I, sub Nr. XXV, XXXVII,
XLIV, L, LII, LXXI, LXXV, LX XVI, LXXVIII, LXXIX gt xcw.
12) Publicate de Mihai Costáchescu, op. cit., sub Nr. 20 si 22.
13) Publicate de loan Bogdan, op. cit., I, sub Nr. CVIII, CXII, CXXI
CXXII.
14) Publicat de Mihai Costáchescu, op. cit., sub Nr. 28.
www.dacoromanica.ro
fpacSak, KKflax, Xpet1, .1'01'0111AT Cocoat), P811,0a, 111,110,

IIILDIAPS, rApAS, 1111813808ECK$A, RIKORECKSA, P8mgosa
(rotacism pentru Rumânul), HH1:04138 PJA1811ECK8A, TO1,A,EP 11A1'/16,
Mots, I- Unita), HAHH11,8, Nal-11:311 A,SECHAfeKil, III14111/18, EtITHP6C-
KSA '), IIJK111, GTIIIIIVECKGyA 2), CapEECK0y.l, S-km 1, Tellipovit 3),
flap», GT8pOCTiCKSII, AIJAPOTX, 1{11*A1611f, 1I,HHTk, GIANtirkli$A,
(118opaa, 11101-ITSA, T8AnHP, TRAFIWAtillitit1 4), 1118111iCKOVA 2), frAKII,
(NA (IPA0t3* 6), 11141H11,8, TOAAE11 118HECKOVA, rHrwp 7), iltuptia
lloyptun, Am, IlErpOyA, Iwii HEPHMCKOVA, IIIHK814A8 timpTicloyn,
lloovanf, 1iSsx 9, TfiliKOAECKOyA, Gatlf, Poyam17, 3), AbkrAssamis,
IlsTpaaa 10), 11Epii1 s AI6Am-katint. n), I-181MM, RKMIECKOrn,
,A,paoTs OyADECK8ith, ipio, A,pcil'0111 liapsamn, K8SH1-2), flop-
01101jA, TP4Si1 B0p3ECK8A, CallHHT*118., XSAKIIMS, MHKIt FM"-
CKOVAh, BIEIIIECKOVA §i Mauston 13).
Cat de puternica era taria onomasticei romane§ti, ne.o do .
vedqte actul din 1 August 1404, prin care Alexandru cel Bun
prezinta omagiul sau de credit*. la Kamenitza, regelui polon
Iagello si in care boierul moldovean IRVI1 XVMET4TE apare exact
in aceeqi forma ca i in actele interne. La fel §i actul aceluias
domn, destinat fostei Csale sotii Rimgaila") - deci pentru folo.
1) Publicate de loan Bogdan, op. cit., I, sub Nr. CXXXV, CXLIL
CXL1V, CXLVII, CXLIX- CLIT, CLV, p. 516, Nr. CLXIV, CLXVIII, CLXXII,
CLXXIII, CLXXX, CLXXXVIII, CXCI, CXCVII, CXCVIII, CCIII, CC1V, CCV1
Ii CCXX.
2) La Mihai Costachescu, op. cit., Nr. 40, gre§it Sttlaiitescu, cf.
fotografia originalului in colectia Academiei Romäne, Fotografii doc.,
V, 52, IX, 20 si XXIII, 87.
3) Publicate de Mihai Costächescu, op. cit., sub Nr. 37, 40, 43 i 44.
4) Publicate de loan Bogdan, op. cit., I, sub Nr. CCXXXII,
CCXXXVII, CCXLV, CCLIV, CCLV i II, Nr. VII.
5) Iii actul inedit din 11 Ianuarie 1495, la Acad. Rom., Doc.
CCXIX-1.
6) Publicate de Ioan Bogdan, op. cit., II, sub Nr. XVII qi XXIII.
7) In graiu popular moldovenesc, in loc de Grigore.
8) In graiu moldovenesc, in loc de Buz&
9) Rotacism,-dupa cum au fost mai inainte Gecorvirci (=Gealnkná)
si Humana l= Rurnanul) --- in loc de Rugin.
10) Publicate de Ioan Bogdan, op. cit., II, sub Nr. XXVIII, XXX,
XXXI si XXXIV-XXXVI.
li) Publicat de Mihai Costächescu, op. cit., sub Nr. 56.
12) In graiul moldovenesc exist& i forma Mimi.
13) Publicate de Ioan Bogdan, op. cit., II, sub Nr. XXXVIII, XLI,
XLIV, LII, LIV, LVII, LXIII-LXV, LXXIV i CXXI.
14) Publicate, atât cel din 1 August 1404 cät i cel destinat Rim-
gailei, de Mihai Costächescu, op. cit., I, sub Nr. 46 i II, sub Nr. 173.
www.dacoromanica.ro
20 DAMIAN P. BOGDAN
sinta unei streine meleagurilor noastre - si in care totusi unii

dintre boierii moldoveni îi poartd nurnele lor bdstinase: iii
Hou BrAya 11114s,u4.
i Acelas fapt il atesta apoi atat actul din
4 Iunie 1433 al boierilor lui Ilía, destinat regelui polon Iagello
-gi in care boierii moldoveni îi consemneazd numele in ro
mdneste: EklMie, 111401:111, AHMKg1 A,0y,1,16 i (1,111,K0 BOU,X - Cat
Si cel din 22 August 1448 '), prin care boierii lui Petru flub lui
Alexandru cel Bun, se supun regelui polon Cazimir - i in care
apar in graiu romdnesc : 111froa, dIkuisia §i NASA IIHCKn. Dar
nu nurnai atdt, ci chiar si unii dintre Tdtarii cari s'au aciuiat pe
parn&ntul atdt de primitor al Moldovei, poarta nume romdnesti.
Astfel incd sub Alexandru cel Bun intalnim Tatari cu numele :
IlanmEnix, Toksms i 13fli1l-M7 2). Tot asa si sub cei doi fii ai
Mir Ilia i tefan, remarcdm : flasmHz, (DHAFIE11, CZL111,10vAS,
Kinder Carlig), Ilhunkm), OTAII gi liff4still 3) Sall Noma, 418'1T/a
gi IfIE4smun 4).
Toponomastica româneascä. Aceleasi referinte pe care le
prezentdm mai sus pentru onomasticd, sunt valabile i pentru
toponomastica de acelasi caracter : din cercetarea materialului dat,
se intdreste pdrerea de pdnd astazi cd toponornastica textelor
slavo-romdne este, in marea ei majoritate, romdneascd, faptul fiind
atestat chiar de cele mai vechi texte.
Asa in hrisoavele luí Mircea cel Bdtrdn, incepand cu cel
din 4 Septemvrie 1389, intalním: 1{6(1/11111%, 1.0011141-11,
iThHHHILIS, GdAt11111.10118, ll$4FT, OXII4T811, l'11$*EljaH, MaTpa, 'Wen),

A8umtal §i (11-ohuffav,is5). Intr'unul din hrisoavele fiului sdu Radu
Prasnaglava 9, apar : G1o:4111H, KalIHMAHELIIH, ii$K$11E111H, BERHKEII1H,
110KRIIELpH, Graiti, IlliT1111H, NANDI, XEFISHE i HALI,d, Tot asa
in actele lui Dan II') remarcdm: t148papHH, Ttiptil-umini, ALumatitia,
IIOEHHM, H3110frklin, eTanapu, REOHBOEIIIH, gaiVk, KAMWX.11$11, 11E-
3$PtIPH i flAufwn.
In hrisovul lui Alexandru Aldea din 25 Iunie 14369, apar:
1) Publicate atát cel din 4 Iunie 1433 cht i cel din 22 August
1448, de Mihai CostItchescu, op. cit., Il, sub Nr. 182 si 216.
2) ' Mind Costlichescu, op. cit., I, Nr. 71.
4) Ibidem, II, Nr. 39.
5) Cf. actele publicate de P. P. Panaitescu, op. cit., I, sub Nr. 9,
18, 20 si 23.
7) Ibidem, I, Nr. 46, 50, 53, 56 si 57.
8) Ibidem; I, Nr. 112.
www.dacoromanica.ro
CARACTERCTL MAIM TEXTELOR SLAVO-ROMANE 21
Girard, MAT*HH, K2Roitpli, 110KX1-1641H, Kapaorkini, hoiniSA si (Wm-

wkim, inteo scrisoare a aceluiasi domn apare fibpam (=Oradea),
iar intealta ') lileAsAmta. Acelas toponomastic - in grafía Ilion-
Aoria apare sl inteo scrisoare a lui Vlad Dracul destinata Braw.
venilor 2). Folosinta denumirli romanesti Moldova in statul mun .
tean vecin si Inca In afara hotarelor sale, este inca o dovada
puternica ca limba romaneasca coplesea limba moarta a cancelariel
domnesti. Remarcam apoi ca intr'o scrisoare a lui Albul, vornicul
lui Alexandru Aldea, apare TEii1i)K7AN 3). Daca apoi cercetam hrb
soavele lul Vlad Dracul i documentele lui Vlaclislav II atestam
rItrAHLI, (1)/101364, TSOLIALLH, HBROp*LIN, ALM, KOHIHOpel, A1FINsi-
aircrd, OT.Y.11.Y., BOHM, 0002E, POVII1H, KOTEOH, 1114ANELIIH1 no-
MOH, KOCTLIFIELIIiH, KOp6H, inelAS(MIN 0) §i AillAreCAAKELIE 5). Tot asa
§i in hrisoavele lui Radu cel Frumos - IM1114, 1{Sivrtaa, Emotion,
(1)nofi1liJA, Poiii, EaAtipti, CDSKXENH, ITIOSILHM11.1H, (N1O'1H, Bp-
OII1H, Ilapxiir8n, G0116EAE, hOrit, XIl*NH i ,A,WINNELIIN 6). La fel
si in hrisoavele lui Laiota Basarab - 43YouitEny, 11E0H8p-kini, 410A-
11161111, ilbrifiSTELILH, 1-191,1*HH, HOMSHEII1H, il1Ej16811 ElpH, iISHIJAHH,
1,18PAHH, 11X.HALUEll1H, Xpuni i OnopElini -). In hrísoavele lui
Tepelus apar, intre altele VNAOPTh, H011oMp411, ellHH*H11, Boy-
AOHHH, III1HH,
GICSOSTA, eTPhMEKTALI,H, Khi1ELI1H 11101'0W4HH,
GSTNEAS, 1114,6HELKH, tiENTSpHilE, 1IUtjiH, K12.11,*ll,HH, ;KNELLS", TSH-
KSRELtIN, l'EpAAMIELIIHN, HOILEILIN, ,dompatimpia *i KHMNOELII 8). Iar
inteo scrisoare a aceluias domn, adresata Bra§ovenilor 3) se in .
semneaza numele capitalei Transilvaniei asa cum il pronunta
Romanii, adica Kilsm. In hrisoavele lui Vlad Calugarul remarcam:
liowtimn8,%, ilian8n, 11011, KAKILALLII (-Baltatí), TOHELIIHN, IIHTSA411,H,
HSTSOJACA, 11hpmpiti0lini, KtipTi, room, GTpinnTsii, 1.11PME10",
GTIIHMTHElloplifil, nomr, POMSFIELI1H, KAAOMHOELpH, 113H4pEM., 1,10-
CANN, ;KSIANFLII 11, itMLIEHH, PS3AESAK, KMINEM, GTCIOEHELI1H, 1K8p-
1) Cf. textul celor douá scrisori, la Gr. G. Tocilescu, op. cit., sub
Nr. 28 i 30.
2) Ibidem, Nr. 37.
3) Serisoarea e publicatá de Gr. G. Tocileacu, op. cit., sub Nr. 380.
4) Cf. in acest sens hrisoavele publicate de P. P. Pa.naitescu, op.
cit., I, sub Nr. 70, 78, 82, 86, 87, 92 $ i 95.
5) Cf. scrisoarea publicatA de Gr. G. Tocilescu, op. cit., sub Nr. 69.
105, 107, 109, 112, 114, 115 si 118.
7) Ibidem, I Nr. 125-127 qi 130.
8) Ibidem, I, Nr. 137, 138 al 142.
9) Cf. scrisoarea publicatá de Gr. G. Tocilescu, op. cit., sub Nr. 138.
www.dacoromanica.ro
22 DAMIAN P. BOGDAN
MAIN, -GSKICTOEHI-1, GSASTOKSil, l'Aws Xpnwropit, 1(1)E-

Rap!, PSUHHA, IflifTjAHH, ilIHKSHAELIIHH '), Kopuxupt;ii, ,NECKVIE-
pElpH, rpO2Ilif41H 2), 4)MHT2iII'ki11, Xpcnpo 3) *1 lionnimH 4). La fel
GIOATA i 8H1-1491-1, in doua scrisori externe ale aceluia§ domn 5).
Tot a§a in acte ale lui Radu cel Mare de pand 'n pragul secolu.
lui XVI intalnim: ludetul IlaA$pfu,om Pacluretilor),
Eill1ME4111H, REI4E/16 i Tpicrimp 6).
Aceia§i atestare nexo prezinta §i Moldova. Astfel in actele
lui Alexandru cel Bun remarcarn: 1111H1.}KilpiH, T Ifp..
IQTllWH, E1811,KAHN, 1KlutjiiH, 110AHA, HootiEwhi Porce§tii),
GOO-11E41N 7), HErplit1E4111, ihrtliOyMS, lkonoi-AK, illonAotta, - alAturi
de cel slay - §i 11er1,1,0111-141, 111,Hr/111E4141, H'I'EIlIH, TO:
TOELIN, X/1(111E4111, KIIIIHHHIEE41H, (DETJEWH, lIMOKAFIH, ,A,11,1POTE41H,
Kopmpin, GsKswkOH, AttOpIIHIE411H11, ArME411-1H, ile1EOE411H, bSSEipH,
eptminini, l'so,), Horinpifi,
filftly M'ki1H 8), AO elOCHHEIVH 3),
TEl1tE, t1JATAHN, BIS4e141-1, Hpi+CTL111641H, B8KSpil1k, rfA 42138H-
RZilOyEpH, Roprau, GToinnsiii 10), HonomEgni, Xopt1ELkitliH, ,NoEfrkim,

i14CA0K'hI4 4k01r11111111i, TelrparrEWH, HAHUJE4111, 11011HMLI1H,
HEMIE411-1, h11/1E411-1, ebnomutim, 111otuie1pH, 60xsawilni (=_- Barba.
te§ti 11), OTxtufataniti, icDOVHAtFIN, IlErpapH, A,SAELOH, eT0HMTSpi1,
Ksossiintni, HA011141H, eTplil/116", ilf1111, ,k8MHTi1'lini 12). In actele

149, 150, 152, 154, 157, 158, 161, 165, 166, 167, 170, 172, 176 si 177.
2) Intr'un act inedit, din 9 Octomvrie 1492, in original la Acad.
Rom. Doc., Peceti atarnate, Nr. 206.
3) Cf. actul publicat de Al. B,tefulescu, Documente slavo-rom(inc
relative la Gorj, p. 36.
4) Intr'un act din 1 Aprilie 1494, in original la Arhivele Statului
Bucuresti, sectia istoric6.
5) Publicatá una de Gr. G. Tocilescu, op, cit., sub Nr. 178, iar alta
de Silviu Dragomir, Documente noud privitoare la relatiile Tdrii Roma-
nesti cti Sibiul tin secolii XV si XVI, sub Nr. 14.
6) Cf. Damian P. Bogdan, Diplomatica slavo-roindud din secolele
XIV si XV, p. 61, n. 3.
7) Cf. moldovenescul sperid.
8) Cf. actele publicate de Mihai Costáche.scu, Documentele mol-
dovenesti ina/inte de qtefan cel Mare, I, sub Nr. 11, 12, 22, 24, 29, 36, 38,
41, 44, 45, 47 i. 53.
9) Cf. actul inedit din 22 Mai 1426, la Acad. Rom., Doc. CCXIX-64.
10) Cf. actele publicate de Mihai Costachescu, op. cit., I, sub Nr.
56, 58, 59, 62, 63, 69 si 70.
11) Cf. actul publicat de Paul Mihailovici, Opt docitmente moldo-
venestt dinainte de qtefan cel Mare, sub Nr. 3.
12) Cf. actele publicate e Mihai CostAchescu, op. cit., I, sub Nr. 73,
.
75, 77, 78, 86, 96 si 97.

www.dacoromanica.ro
ARACTERUL LIM.BII TEXTELOR SLAVO-ROMANE 23
fiilor sai: Ilia*, stefan si Petru, mentionam: YoufftvpH,

TopmwrIgni, Tlopostifipti, Pa Alumni, 1118H3811,H, TMEILuIpH, iI &maim,
XISAMS}KflpH, lISMHPAIIH 1), 08CAHH, Muck) fins-
?HEWN, ilOAVIELPH, liosAypsqui, KitITItiliH, PETISELPH 2), 1tIKOUN1H,
liapso066, IIM1611161-PH $ IP4TULIIH, Olif[PH, Ruptinmptil, OfilIKE-
CTP*HIH, GpxsIti, 1141L1A11111111H., HOIrilalftill 9, 1'0SW-1114111
(= GrniCe§t0, i18111,16111H 4), Xovalipiii 9, GAIIMPH, Aelf MHT(VkHH,

eTp8MHHOdC1, TIM6ILIEIpH, Nik11134411, dAHM4Hfl4iH,
11811E111H, KORMISIMPH, 4)1x111THAM 6), alJalflpH, Trmi., nyK4-
11flifili 7), ,61,06PJAMHNIVIH, BAAOCHHELPH, 11IHKSIII4IIH, ANHPOCASKIRPH,
KIAH11111109, iIIHAOTHWOH, HOHTflpIH, GErkHH, LEASHEIPH,KAISM11.1H,
llsptiingipti, Klemm-to Eisuipii, 1101401111H, lIETPHMIPH, 98AASAIIPH,
eTSVIHNCELPH 9) (dela OTII1111%1), f 'Sauna" Ho fit11110T/aHH,
Ap41'OMH(36141H,
XIMHHIII1H
AitopitiEqui, BAHuittaTSA, KpcTu1lIIIH,
Stale, lipetpicilii, 10416111H, Ilatesone
G4V41EL4IH,
cu toate ca propretarul satului e Ifx-rKeti - Al.o-ructipH, 3M84110,
-
B140111Elphl,
allaf1111`5, 1.11PHITEIPH, (I)xotipH, (1,151.1011, Altattpu, Is-

ASKIIIIH, TOWIEWH, 1 M6ljIH, POMMUIPH, tJIicIUIIIH, 110911ELPH, Tv-
mot, Aleintuattpu, (sKsmiui, Ittfittotqui "), Ortirttplant,
fibIl1eTt1111, ByA611111, THCflpH , i1,114154,141111, /11O1'0111111111, l'psmuut
(=Gardesti), 'firs wk, fitskii 1"40,00111, 1705'10541, ii0541515, got-
TiAHH, BillilIKSP*HH, 1(1,14CTtKikli1Sil 17), i'1.141111.1.11, 1110V111.11111H, itHCNISA
fOsainipti "). Iar in actele lui Alexandru fiul lui Ilias se atestd :
Aparomiti, ifIIHWELPH, GhIPH amp', (- Margina), Xop-
?KRIM, TyNcegimi, 660HHAff1i1li §i Ram ki 14). In actele din timpul
1) Rotaeism, in lac de Luntiniami.

2) Moldovenism, in loc de Reteze§ti.
3) Moldovenism, In loc de Puagesti.
4) Cf. actele, publicate de Mihai CostAchescu, in op. cit., I, Nr. 107,
119, 124, 132, 145, 146, 149, 151, 153, 154 si 159.
5) Moldovenism in lac de Giulefti.
6) Cf. actele publicate de Mibai CostAchescu, op. cit., I, sub Nr.
160; II, sub Nr. 4, 12, 14 si 17. Fdntirealele este prezentat in rotacism,
in loc de Fantdnealele.
7) Cf. actele publicate de Paul Mihailovici, op. cit., sub Nr. 5 si 6.
8) Cf. actele publicate de noi, op. cit., sub Nr. 5 si 6.
9) Moldovenisrn, in loc de Steinigegti.
10) Moldovenism, in loc de Gernisteei.
11) Rotacism, in loc de Nebuine,yti.
12) Rotacism, in loc de Mesteacdnul.
13) Cf. actele publicate de Mihai CostAchescu, op. cit., II, sub Nr.
31, 33, 37, 40, 42, 45, 48, 57, 60, 63, 70, 71, 74, 76, 81, 87-89, 91, 95, 135,
§i 146-148.
14) Ibidein, II, Nr. 116, 117, 127 $ i 128.
www.dacoromanica.ro
24 DAMIAN P. BOGDAN
lui stefan cel Mare, toponomastica româneascd cople*este ca

onomastica. Avem a§a dar: E 4,10111f 401, iIESKSHIAHH, BOOKHHEIVH,
emift.OH, Kponv2Spindx, Fopigni, ApHMKELIIH, IIE)KftpH
l'OCTHAELIIH, 4)4S1SH, HOpOKILIIH, filIAOTEWH, Komstuttni, 111.nz.T1Fyiti,
1401111JELPH2), KEREAEL11611, BOHHELilill 9, GSCatill, POMIHEWH, Oylir10,1,
K013,114141, SitzNiflifill 4), cI3HdiriflifiH, GAIOSAHIIIHOH, AIJI}KELOH, Holm-
Cap!, Mae )If ItHEIHEL1111, A081'0E4111, 11SKI011f1PH, BOTEWH,IIKKVIAHH,
IIIOTHWELV1H, ,A,EWKM11,11, IIKHTEAELIMIH, AVE0Kzu,Ovn, 111SHTE, 1111fp-
UMIIH, Hunittihntaim, IIHCK, POV'CKAHIH, FZHEWIH, KO-
X21.1111101141,
!MOH 9, OvpAapiu 6), (13px.WIELOH, 4I9HSTEEIIIH, PKwrkHH, XVE-

XurtiPâlUill) PsAINEtiffii, Touroys-ktatt, n11,04E1614, iitpaphi,
G.oKonEght, KIWI-011FM, flAKflpfli, Piiiuicaiiiu, TOECTHMHA, ESSAH,H,
}KimonifiH, homiphi, TATAOH, Klputifiii 7), OkuiroivigHipi 0 GE-
Konon8), 41:081'13AER, I111111111.11iH, lizilevsvmm, TorpsaTa, 111H1hov4H,
,A.0111K8/186111iN, ApsrSitiatfiii 5), AOMEElpill 19, ;Kosspitim, 386PH-
44HIH, 1'003E411H, 11), GHMHHIPIAHÎH, ,A,OgpOyttettiiii, ESN-
AEgfiti, liKAHHNIH, MAKCHHELOH, GEAHKFCTOH, 1100HAffiliH, ApKro-
'MOH, J10HÍH, 4:12,111HTIWkilEM, 6411H4411.41, (11.111flpfH,
HIKKIHROH, l'HI'OfLpiH, Illonpartlaim = IîIOH I1IH (= oparle*tii),
(1)8HAELifiH, 111241ximpix, IIAKKKLI,ELOH, 118MHCHigiliH, E4A,
i141111,K4HiH,
OIrt1MiH, KSATSpEllliH, 11(31}KAHIH, eTZVIHIJIH, FOCTHAftpili, Bk3AElifiH,
1'003E11141, liERKI3WAHiH, ikparomnpetifin, IHflJIiH, Ihrpiirvkca, IIII1/1-
611KaHH, IiEoflhiîH, THREOH, 5-10961041, Tp$Atqai, InEmftp.in,
1) Moldovenism, in loc de Negefti.

Cf. actele publicate de Ioan Bogdan, op. cit., I, sub Nr. III, VI,
2)
VIII, XIII, XIX $ i XXI.
3) Cf. actele publicate de Mihai Cost6,chescu, Documente ino/c/o-
venWi el qtefaM cel Mare, sub Nr. 4 si 7.
4) Moldovenism, in loc de Zemesti.
5) Cf. extele publicate de loan Bogdan, op. cit., I, sub Nr. XXV,
XXXII, XXXV, XXXVIII, XXXIX, XL, XLIV, L, LIII, L1X, LXV, LXVIIIsi LXX.
6) Cf. actul publicat de Mihai Costâchescu, op. cit., sub Nr. 16.
7) Cf. actele publicate de loan Bogdan, op. cit., I, sub Nr. LXXV,
LXXVI, LXXVI1I, LXX1X, LXXXV si C.
8) Cf. actul inedit din 8 Ianuarie 1473, in original in Biblioteca cen-
tralit din Kiev, provenind din Biblioteca sectiei a II-a a Academiei ucrai-
niene de stiinte din Kiev (XXV-831).
9) Cf. actele publicate de Ioan Bogdan, op. cit., I, sub Nr. CV, CXII,
CXIII, CXV, CXXII pi CXXXII.
10) Cf. actul inedit din 4 Martie 1479, in original la Acad. Rom.,
intre actele neclasate.
11) Cf. actele publicate de Mihai Costächescu, op. cit,, sub Nr. 26
$i 27.
www.dacoromanica.ro
CARACTERUL L1MBII TEXTELOR SLAVO-ROMÂNE 25
'léI.jJÎH, 1135111lpill, 11pc6pii 9, (1)01r/ITH4416H, PRCI1011fH, HitifttliH, XHII-

11,11.1111-1 2), lipITSMILIIH, IDIMM1114101:1, BpICTARIH, Xpa OH, P1ot-
MI 4111, BI10111/AHH, ILIffiZTLAHIH, T0M6141IH 2), AISHAPELPIH, MOVMS-
T811,tHill - ai lui $tefan jumetate - lifPf411-1, lit1T1p6lfliN 4), - al
lui Batarescul - lit1111i8, K1Ell,A,803111 a, IOsisirke,t, hits:spin 5),
GTINHANIIH, (11160T6IIIIH, XHI1f11141, IIET3HM1111k, f1 tIAII$L1,HT4 (=Impu.
tita), 11,11PENEHH, (1i611141, HOIrd11111011, Hlosuphi, 111,55010a, Apx-
roupie, II4'I0111HTtHil1, KPRIlt1 (= Camlla), P6ICHTH1110y11-, XPSH6111H,
Klibtir, IlOPTAPH 6), 111.00111IH 7), IN.ovocattiii, 1,111pfligH - al llli
- cDoxu,ininpiu 8), A0,4,6411ii 8), 1ELI,E41iH, BIS768111401.1,
XxAspattigit, 41116111iH, 111.111,1HHElpiH, itIt1HOHMII1H, 11-k0MHP(LI1H §i
At1HHAEIPH 10).
Fenomenele romanesti in morfologie. Puternica influenta
a graiului viu romanesc asupra constitutiei textelor slavo.romane
nu se manifesta numai prin onomastica i toponomastica ci §i
asupra structurii insgi a flexiunii. Si din acest punct de vedere
afirmatia lui Alexandru Iacimirskij, cd diecii nostri gândeau
ronicineste í îí expuneau ideile în slanoneste, este foarte nip
merita. Intr'adevar daca analizam textele slavo.romane, constatam
mai multe fenomene, cari toate i§i au explicatia in faptul ca
vechii no§tri gramatici, romani fiind, ticluiau intai textul dat in
romangte, transpunandu.1 apoi in slavongte.
Avem aa dar in primul rand uneori in loc de genul res.
1) Cf. actele publicate de loan Bogdan, op. cit., I, sub. Nr. CXXXIII-
CXXXVI, CXLIII, CXLV-CXLVII, CL-CLIII, CLX, CLXIV, CLXVIII,
p. 516, CLXX, CLXXII, CLXXX, CLXXXI, CLXXXV, CLXXXVII,
CLXXXVIII, CXC, CXCII, CC, CCXIII 4 CCXV.
2) Cf. actele publicate de Mihai Costb,chescu, op. cit., sub Nr. 40,
43 $ i 44.
3) Cf. actele publicate de loan Bogdan, op. cit., I, sub Nr. CCXXVI,
CCXXVIII, CCXXXI si CCLIII.
4) Cf. actele publioate de Mihai Costachescu, op. cit., sub Nr. 45
$ i 49.
5) Cf. actul publicat de loan Bogdan, op. cit., I, sub Nr, CCLV.
6) Cf. actele publicate de loan Bogdan, op. cit., I, sub Nr. CCLV,
' II, sub Nr. XII, XIII, XVII, XXII, XXIII, XXX, XXXI $ i XXXIII.
7) Cf. actul inedit din 11 Ianuarie 1495, la Acad. Rom., Doc.
CCXIX-1.
8) Cf. actele publicate de loan Bogdan, op. cit., II, sub Nr. XLIII,
XLIV LIV.
9) Cf. actul publicat de Mihal Costáchescu, op. cit., sub Nr. 56.
10) Cf. actele publicate de Ioan Bogdan, op. cit., II, sub Nr. LX, LXI,
LXIV, LXXVI, LXXIX 1 LXXXIII.
www.dacoromanica.ro
26 DAMIAN P. BOGDAN
pectiv slay al substantivului traducerea din românesle in sta.

ooneste a genulut românesc al substanttoulut dat. Mentionam
in acest sens intr'o scrisoare a lui Dragomir Udriste, vornicul lui
Vlad Calugarul adresaM Brasovenilor 9 substantivul femenin roi
manesc o mänästire, exprimat in slavoneste prin wit% MOHACTlipti
In loc de masculinul slay win Ma'am* Tot asa in Moldova,
in doua acte ale lui Alexandru cel Bun, semnalam substantivul
masculin romanesc an sat, exprimat prin fAiillh CEA02), in loc de
neutrul slay EAtio CE110 §i substantivul femenin romanesc oamä,
exprimat prin MITtl 3), in loc de neutrul slay MITO. Iar intr'un
act dela Stefan cel Mare apare forma femenina romaneasca ar-
ticulata insa slavizata, moriarrirlyk 4) (-----manastirea).
Cazurt slaoonesti adecoate dupä cele milli-meal. In unele
acte intalnim cazuri slavonesti formate dupa cazuri romanesti.
Asa inca in actul lui Mircea cel Batran din 4 Septemvrie 1389
avern Dativul singular slay En-towns si flInstms 5) formate dupa
Nominativul romanesc articulat Valcul si Albut 9. Intr'alt act
al aceluiasi domn semnalam Genetivul posesiv, GTangsnosa si
EiV1+1:SAOHA 7) format dupa Nominativul romanesc articulat : Stan.
clul §i Vâlcul. Acelasi caz II intalnim si inteun hrisov din 3
Aprilie 1480 8), al lui Basarab cel Tanar, caz exprimat prin :
GrapTsoe4, format dupa Nominativul romanesc Scurtul.
Aceleasi fenomene intalnim si in Moldova. Asa intr'un act
din 16 Aprilie 1443 9), remarcam Genetivul slay l'ximogovna, in.
tr'altele : din 23 Fevruarie si 15 Iulie 1448 10) - l'povAa, Nigiovita
si 4boypSna, in doua urice din 26 Ianuarie si 8 Fevruarie 1453 ")
1) Cf. textul scrisorii, la Gr. G. Tocilescu, op. cit., sub Nr. 402.
2) Cf. actul publicat de Mihai Costachescu, Documentele mato-
veneVi inantte de tefan cel Mare, 1, sub Nr. 77.
3) Cf. actul la Mihai CostAchescu, op. cit., I, Nr. 8b.
4) Cf. actul publicat de Ioan Bogdan, op. cit., I, sub Nr.LXVII.
5) Cf. actul publicat de P. P. Panaitescu, op. cit., I, sub Nr. 9.
6) Acelasi Dativ pentru Vdlcut apare §i in actul lui Mircea cel Bti-
tr&n, publicat de P. P. Panaitescu, op. cit., I, sub Nr. 12. La fel Ilmovnov
*i GTarmonov, dela Nominativul romanesc Nanid % Stainciul qi in alt act
al lui Mircea (ibidem, I, Nr. 19).
9) Originalul, inedit, in colectia noastra.
10) Cf. actele, publicate de Mihai CostAchescu, op. cit., II, sub Nr.
84 qi 88.
11) lbidem, II, Nr. 121 qi 123.
www.dacoromanica.ro
--.GTpomcosa, KUxtHaa i crinrapsna, bar in acte emise de

$tefan cel Mare '): A0Amm4e, TsAppit, KH'l' i lIrkxovna,
formate dupa respectivele Nominative romane§ti articulate : Gan,
booul, Great, Jerul (=Gerul), Eurul, Stroiasa, cornisul, spatarul,
Doamna, tälhar, Carnul §i Leahul. Tot a§a Dativul slay : ena-
Tapits, KOVTOIrnoV 2) *i TEMEIIIECK0y/tS 3) in acte dela $tefan cel
Mare.
Cazuri româneal transpuse textual in slaoone.yte. Deseori
in actele cercetate intalnim cazuri romane§ti transpuse textual in
slavone§te, adica cazul rornanesc este tradus tale quale in sla.
vone§te, inlocuind, prin aceasta, pe cel slay.
A§a de pilda in trei acte ale lui Alexandru cel Bun intalnim
Nominativul singular maid' §i HOTKfis»WIliE 4) ce traduce cazul
romanesc Nominativ in loc de Genetivul slay care ar fi trebuit
sa urmeze acordandu.se cu lialuEro ce este in legatura cu EMIMEHE.
Tot a*a Nominativul twp Haim In loc de Genetivul HaillfrO, in doua
acte moldovene§ti din 14369. Acela§i Nominativ O HÄ oTaps
(= in hotarul lor) tradus din romane§te, in loc de Genetivul slay,
inteun act din 6 Iunie 1455 9. Tot a§a, in actul lui Radu cel
Mare din 13 Iulie 1499, sernnalam traducerea cazului romanesc
vr miga 7) (= din capul) in loc de Genetivul slay rAasig. Intr'un
act dela $tefan cel Mare 8) intalnim traducerea Locativului ro.
manesc HA HOTOK (= pe paraul) alaturi de slavonescul noTou,-k.
Intr'alt act moldovenesc, dinainte de Stefan cel Mare, remarcam
traducerea Instrumentalului romanesc e c-km CT 9) (= cu aceasta
carte) in loc de e c-k» microm. Intr'un act al lui Alexandru cel
Bun")) se remarca traducerea cazului romanesc WT AtTil (= dintre
copii) §i lVT poAITEAH ( dintre parinti) in loc de cazul slay
1) Publicate de loan Bogdan, op. cit., I, Nr. CXXI, CCLV; II, Nr.
XIV 0 XXX.
2) Ibidem, I, Nr. LXXVI i XCIX.
3) Publicat de Mihai Costachescu, Documente moldovene$i dela
,tefan cel Mare, sub Nr. 4.
4) Cf. in acest sens actele publicate de Mihai Costáchescu, Docu-
mente moldavenesti inainte de qte fan cel Mare, I, Nr. 11, 70 $ i 73.
5) Ibidem, I, Nr. 145 0 156.
7) Cf. actul inedit cu aceastá clan., la Arhivele Statului Bucure0I,
Sectia istoricti.
8) Cf. actul publicat de Ioan Bogdan, Documentele lwi qtefan cel
Mare, I, sub Nr. CXCIV.
9) Cf. actul din 20 August 1455, la Mihai Costáchescu, op. cit., II,
sub Nr. 147.
10) Cf. actul din 1400 Fevruarie 11, ibidem, I, Nr. 11.
www.dacoromanica.ro
28 DAMIAN P. BOGDAN
WT A*7111 i WT po,AJTirvkii. Tot asa 1ntr'un act al lui Vlad

Cdlugdrul apare Genetivul plural slay acordat cu Nominativul,
tradus din romdneste, in CRIATOE1041311MX AHTMH 1) (= sfant rds
posatilor parinti) in loc de Genetivul plural slay in ambele cuvinte.
Tot asa intr'un alt act al aceluiasi domn apare cazul tradus din
romdneste: Éll HAMA HEM 2) (= pentru copiii nostri) in loc de
cazul normal slay : 3" HAIIIHK HEA, iar inteun alt act al aceluiasi
domn cazul WT CsH 3) (= dela toti) in loc de wr MK.
Si daca revenim la textele slave moldovenesti, apoi in acte
dinainte de Stefan cel Mare intalnim traducerea Instrumentalului
slay din romdneste prin CkIHhJ (=Cll fii), CZ". ovinfgarki 4)
(=at nepotii), ex Acid (=cu paduri), CZ HOTOKK/ 5) (=cu parate)
ex_ KoTapid 6) (=cu hotare) in loc de forma slava : cx chniamt,
CZ 01:HV44T4MH, CS irke4MH, CF. HOTOKaiNH 0 CZ KOTAIIMH (Sall
KorApamn).
Influenta romaneasca era atat de puternica, incdt chiar §i
in actul din 26 Noemvrie 1445 al lui Stefan fiul lui Alexandru
cel Bun de invoiald cu nobilii Poloni 7) apare traducerea Dativului
plural romdnesc upoTtign TaTapqx H HPOTHRS KMAOVit; HEF1(1i/a
T&taribori impotriva oricdrui dusman) in loc
TEnto (=--Impotriva
de Genetivul slay : ripoTinis Teraps H HPOTHEIS KASKA01'0 Honplia-
TEARt.
Cazari de flextune româneascci. Dar nu numai cazuri ro.
mdnesti transpuse textual in slavoneste intAlnim in textele slavon
romane ci i cazuri exprimate direct In flexiune romaneasca.
Asa in doud acte ale lui Mircea cel Bdtran avem Nomina.
tivul romdnesc Nanal8) i Sdpatar) In loc de cuvenitul caz
slay Genetiv 11aut1iLl i GifinaTtma. La fel in Moldova, in acte
dinainte de Stefan cel Mare, intdlnirn aceleasi Nominative ro.
manesti in 1-1/Aropt 10), rOMHZ Si GgeTaTif 11). La fel si in actele lui
1) Cf. actul din 1489, publicat de Gr. Nandris, op. cit., sub Nr. 3.
2) Ibidem, actul de sub Nr. 4.
3) Cf. actul din Iunie 1495, publicat de Alexandru tefulescu, Do-
cumente slavo-romelme relative la Gorj, p. 37.
4) Cf. actul publicat de Mihai Costächescu, op. cit., I, Nr. 42.
5) pf. actul ibidem, I, Nr. 69.
6) Cf. actul publicat de Paul Mihailovici, op. cit., sub Nr. 5.
7) Cf. actul publicat de Mihai Cost&chescu, op. cit., II, Nr. 213.
9) Cf. actul, ibidem, I, Nr. 20.
10) Cf. de exeinplu actele publicate de Mihai Costachescu, op. cit.,
II, sub Nr. 63, 86 $ i 92.
11) Cf. de pild& actele, ibideut, II, Nr. 90 i 145.
www.dacoromanica.ro
CA.RACTERUL LIMB1I TEXTELOR SLAVO-ROMANE 29
Stefan cel Mare, remarcam : Iwn asKaps 1), Kon-k CEIST411% 2),
KAIIIKey CI-Wrap/1r 3), 0 /IA I'M 6), in loc
TIOK1+111AHE 4), li6T11S 9)
de Genetivul slay : Hairom, I" matte, livna Oxicapt, Kovrk crix-
Tap*, Kniuntora crovrawk, EloKrtifinna, HET Pa i auTlia.
Tot asa P1(11KV, intr'un act al lui Vlad CA1ugarul7), 3411HCS,
341111 CSA si Korrapoy in acte ale lui Stefan cel Mare 8). Mentionam
apoi Dativul singular rom&nesc 43no1ni, intr'un hrisov al lui Vlad
Dracul 8), Aospiu 0 BRUN Intealtul al lui Bzsarah eel Tanar 10),
Ifpuntexam, inteun act al lui Vlad Calugarul II), apoi HZ14 (=vaiei)
st IKHAKu,Snsii, in doua hrisoave din anul 1499 '9, ale lui Raclu cel
Mare. Acelasi caz, exprimat prin HEAStifil$Atili i lltuniliaTek il prep
zirità cloud acte rnoldovenesti dinainte de Stefan cel Mare Is), cum
MOIACTHOEH 14), ilinicifH, displiNKSH, IKSONUM, libp8111K11111, Mows-
poACH, IfapackfkiN 18), GTOHKSH 16), 17), 1111dAHLI1M1 18), laze-
T4KI1118,18H1 AISHilf SASH, Pt:INKS/18H, BOSICAtIfilISH, 43It3M11,8 ASH 19),
Cf. actul publicat de loan Bogdan, op. cit., I, sub Nr. CCX.
1)
2) Cf. actul, ibidem, I, Nr. CXXXIII.
'
3) Cf. actul, ibidem, II Nr. XXI.

4) Cf. actul, ibidem, I, Nr. XC ai Mihai Costakhescu, Documente
moldovene,sti dela ,tefant eel Mare, Nr. 22.
5) Cf. actul publicat de Ioan Bogdan, op. cit., I, sub Nr. CLXIV.
6) Cf. actul, ibidem, I. Nr. CLXXIV.
8) Cf. In acest sans actul publicat de Mihai CostAchescu, Documente
moidovemeati dela ,5 tefen, cel Mare, Nr. 20 ai cele publicate de loan Bog-
dan, op. cit., I, Nr. XVIII i CVIII. Forma románeascA KoT4p$ o observk
pt Ioan Bogdan (op. cit., I, p. 190 n. 3).
9) Cf. In acest setts actul publicat de P. P. Panaitescu, op. cit., I,
sub Nr. 78.
12) Cf. in acest sans actul, in original la Acad. Rom., Documente
CI-3 i actul publicat de Mileti ai A gura In AtticopoNI.HHA H TixaaTa cAa.
WHIM nHemeHocm, I, sub Nr. 24.
13) Cf. in acest sens actele publicate de Mihai CostAchescu, Docu-
mente moldoveneei inainte de qtefax eel Mare, I, Nr. 145 ai II, Nr. 87.
14) Cf. in acest sens actul publicat de Mihai Costáchescu, Docu-
mente moldovenesti de la glefah eel Mare, Nr. 9.
15) Cf. in acest sans actele publicate de loan Bogdan, op. cit., I,
Nr. XVI, XLIV, LVIII, CIX i CX1II.
16) Cf. in acest sans actul publicat de Mihai Costächescu, op. cit.,
sub Nr. 16.
17) Cf. 5n acest sens actul publicat de loan Bogdan, op. cit., I, Nr.
LXXIX.
18) Cf. in acest sans actul publicat, ibidem, I, p. 516.
19) Cf. In aced sells actul publicat, ibidem, I, Nr. CV.
www.dacoromanica.ro
30 DAMIAN P. BOGDAN
1)--acordat cu oynniHnop-si KOHKSH 2), in acte din timpul

lui $tefan cel Mare. Retinem apoi Vocativul fillr4saile in scrisoarea
Brailenilor adresatd lui $tefan cel Mare 9 si TATSAE - din No.
minativul TaTtin-in actul lui Radu cel Mare din 4 Septemvrie
14964). Cat despre forma plurala a cazurilor, subliniem a No .
minativul rornanesc apare inca inteun act al lui Alexandru cel
Bun, din 28 Ianuarie 14095), exprirnat prin flOEHH, acelas caz
aparand In formele mimciattni i NtENCH/AWH in acte ale flilor i urma .
silor lui Alexandru cel Bun : Dias si $tefan 6). Apoi e flexiunea
WHI1OTH intr'un hrisov al lui Vlad Dracul 7). Tot asa i E114111013*1-111
intr'un act al lui Dan II, si incd adresat in afara tarii - Braso.
venilor 2) -la fel $ i inonAog-kmi, intr'o scrisoare, cu acelas caracter
in ceea ce priveste destinatia, a lui Vlad Dracul 2). La fel spawmainii,
in scrisori cu aceiasi destinatie, dela Vlad Tepes, Radu cel Frumos,
Basarab cel &Wan, Basarab cel Tanar 10) i NEagoe vornicul lui
Basarab cel Tanar "), cum si f11131-1TOPH inteo scrisoare cu acelasi
destinatari, a lui Cazan vornicul lui Tepelus "). Intr'o scrisoare
provenind dela Tepelu i adresdndu.se deasemeni Brasovenilor,
rernarcam GEKSii 33), inlr'alta, a lui $tefan cel Mare si cu aceia0
destinatari "), apare SwrtuH, iar in scrisori cu acelasi caracter,
provenind insa dela Vlad Calugarul ") si Raclu cel Mare"), apar
KAMfilal §i rispami. Apoi in acte moldovenesti dinainte de $tefan
1), Cf. in acest sens actul publicat de Ioan Bogdan, op. cit., I, Nr.
CCLV.
2) Cf. in acest sens actul publicat, ibidem, II, Nr. LXXXII.
3) Cf. textul acestei scrisori in cea mai recenth editie, la Gr. G.
Tociléscu, op. cit., sub Nr. 398.
4) Cf. originalul la Arhivele Statului Bucuresti, Sectia istorich.
5) Cf. in acest sens actul publicat de Mihai Costachescu, Docu-
mentele moldovene0 inainte de (efan eel Mare, I, Nr. 22.
6) Cf. in acest rens actul publicat de noi, op. cit., sub Nr. 4 cat si
cele publicate de Mihai Costhchescu, op. cit., II, Nr. 115, 121 §i. 145.
7) Cf. a.ctul publicat de P. P. Panaitescu, op. cit. I, Nr. 78.
8) Cf. actul publicat de Gr. G. Tocilescu, in op. cit., sub Nr. 20.
9) Cf. scriscarea, ibidem, Nr. 48.
10) Cf. scrisorile, ibidem, Nr. 70, 84, 118. si 120 si cele publicate de
Silviu Dragomir, op. cit., sub Nr. 2 i 4.
11) Cf. scrisoarea publicath. de Gr. G. Tocilescu, op. cit., sub Nr. 394.
12) Cf. scrisoarea, ibidem, Nr. 400.
13) Cf. textul scrisorii, la Gr. G. Tocilescu, op. cit., Nr. 133.
14) Cf. textul, la Than Bogdan, op. cit., II, Nr. CLVIII.
15) Cf. textul, la Gr. G. Tocilescu, op. cit., Nr. 157.
16) Ibictcm, Nr. 18Q.
www.dacoromanica.ro
cel Mare mentíonam : CTVEENH 1), MatyropH t i mairrovpii 9, iar

intr'un act din tímpul marelui domn retinem : KditSrsppi í KoTapi 5).
Datívul plural 4I)Asstkitisprnop este atestat de un act dinaínte de
Stefan cel Mare 9, jar <Mum ',pops, KopuimopK, IL1ZESLI,EWHAOpS,
IIETpflp1-1,1001%, OVAMHAINO, GSAUKAIffinop, TOAEOEWHilwp, THTfr
WHAIJI3, roCTIME14111/10(1K, fizprkillimpk, elSKOAELI,Hil0p, 1'HPOELE111/10p,
OVlifigot1111Hilwp, Plpsampunopk, X00/111111HAWpb, G0411,101, 01.11.144-
011/100, Apsoigninop i Tomainimvp de acte din timpul lui Stefan
cel Mare 9. La fel este si 111.upnaminop intr'un act al lui Vlad
Calugarul 9. Extrem de semnifícativ este faptul ca o scrisoare
a luí Dragomir Udríste, vornicul lui Vlad Calug6rul, se adre.
seaza Brasovenilor prin salutul romanesc B$Inuop 9. La fel de
semnificativ pentru puterea de ínfluenta a limbii romanesti
asupra limbii textelor slavo.romane este si Genetivul posesiv
romanesc a tut exprirnat prin forma veche a 118, ce apare - si
Inca de doua orí - in cel mai vechi testament muntean, din 17
Julie 1425 9.
Artícolul românesc. Forma artículata romaneasca, pe langa
cea nearticulata 5) era asa de puternica in flexiunea limbii textes
for slavo.romane, incat ea se manifesta nu numai in onomastica
si toponomastica, dupa cum am vazut, ci i in vocabular. Astfel
se atesta in actele moldovenesti dinainte de Stefan cel Mare :
Repute lo), MApTypilia 11), moyAltiiia 12), 11011TdpiOillt13), AdaNLI Sall
1) Cf. actul publicat de Mihai Costächescu, op. cit., II, sub Nr. 57.
2) Cf. actele, ibiclem, lI, Nr. 93, 123 si 150.
3) Cf. actele publicate de loan Bogdan, op. cit., I, Nr. XVIII si
CVII.
4) Cf. actul publicat de Mihai Costachescu, op. cit., II, sub Nr. 88.
5) Cf. actele publicate de loan Bogdan, op. cit., I, sub Nr LXXVIII,
CLXIV. CLXV, CCLV; If, Nr. XXXIX, LXXIV ; I, Nr, CLXI, CXC, CXCIV,
CCX, CCXXVIII, CCLV si II, Nr. VIII, X si LIT.
7) Cf. textul scrisorii la Gr. G. Tocilescu, op. cit., sub Nr. 404.
8) In ultima editie, la P .P. Panaitescu, op. cit., I, sub Nr. 49.
9) Ca elemente nearticulate mention5m: pocui, nejiai, Braloymi,
Moldoveni, vrajraa0, vazitori, stejerei, niartori i hotare, prezentate mai
sus in text, cat despre alte elemente, cf. cap. Fonomenele romdnefti Ill
vocobitlar, din cuprinsul acestei lectii.
10) Cf. actul lui Alexandru cel Bun, la Mihai Costrichescu, op. cit.,
I, Nr. 13.
11) Cf. actul aceluiaqi ciomu, ibidem, I, Nr. 42.
12) Cf. actul din 8 Octomvrie 1434, ibidem, I, Nr. 129.
13) Cf. actul din 24 August 1436, ibidem, I, Nr. 151,
www.dacoromanica.ro
32 DAMIAN P. BOGDAN
MHHA 1), bar In actele din timpul marelui domn - cnwrapvn

11HT410/1 3); KOAT*10A 4), mime-aunt 9, covonamon 9, HillOATA 7).
Tot asa SA4114 - deci articolul romanesc transforma slavo.
nescul uneo-intr'un act al lui Tepelue), apoi suliuusit i Kioupsn
in doua acte ale lui Vlad Calugarul 5).
Romardzarea suftxulut siaoi. Acelasi articol romanesc a
influentat si asupra sufixului slay - u,ii - roinanizandu.1 intai
prin forma articularii, iar apoi transformandu4 total in romaneste
prin sufixul.u(1. Asa avem toponomasticele BACKOHIVII inteun act
moldovenesc dinainte de $tefan cel Mare l5), liaugaa iij, ilEKKOOH,
TOTHHRIli i 1.1106AHORRIVI in acte din timpul lui $tefan cel Mare").
Iar apoi Illusicosio, 34MKOVII,H, Kpaitutiitovio i inteun
act moldovenesc din 8 Iunie 1456 ") i 111Hphoylo, inteun act
din timpul lui $tefan cel Mare ").
Gradul comparatio românesc. Dar influenta merge si mai
departe caci inteun act al lui Alexandru cel Bun, scris in pragul
secolului XV - 11 Fevruarie 1400 - apare i comparativul ro.
manesc Mg1H 14).
Adjectioele romiinestí. Deosebit de interesanta este si prei
zenta adjectivului romanesc ales, inteo scrisoare a lui $tefan
vornicul lui Vlad Dracul 19, cat i bucuros, cu care un domn mun.
1) Cf. actele din 24 Aprilie 1134 §i. 1 Martie 1451, la Mihai Costa-
chescu, op. cit., I, Nr. 124 0. II, Nr. 154.
2) Cf. actul din 13 Aprilie 1460, la Mihai CostAchescu, Documente
moldovenWi dela .tefant cel Mare, Nr. 4.
3) Cf. actul publicat de Ioan Bogdan, op. cit., I, Nr. CXIV.
4) Cf. actul publicat, ibidem, I, Nr. CLXXIV.
5) Cf. actul publicat, ibidem, I, Nr. CXCI.
6) Cf. actul publicat, ibidem, II, Nr. XXVIII.
7) Cf. actul publicat, ibidem, II, Nr. XXIX.
9) Ibidem, I, Nr. 173 §i 177.
10) Cf. in acest sens actul publicat de Mihai Costáchescu, op. cit.,
I, sub Nr. 138.
11) Cf. in acest sens actele publicate de Ioan Bogdan, op. cit., I, sub
Nr. OXLIX i CCXI i de Mihai Costächescu, Documente mok/oveneqti
dela qtefan cel Mare, sub Nr. 45.
12) Cf. actul publicat de Mihai CostAchescu, Documente moldove-
ne§ti inainte de qtefax eel Mare, II, sub Nr. 155.
13) Cf. actul vistiernicului Iuga; la Ioan Bogdan, op. cit., I, sub
Nr. CXV.
14) Cf. actul la Mihai CostAchescu, op. cit., I, Nr. 11.
15) Cf. textul scrisorii, la Gr. G. Tocilescu, op. cit., sub Nr..3S2,
www.dacoromanica.ro
tean necunoscut, dar dupa Gr. G. Tocilescu e vorba de Basarab

cel Tanar, incheie o scrisoare adresata Brasovenilor 1).
Pronumele rornânesc. Tot asa, doua acte moldovenesti dina.
inte de $tefan cel Mare - unul fund chiar dela Alexandru cel
Bun - dovedesc prezenta pronumelui demonstrativ romanesc
acest, exprimat in forma veche ,IECT 2).
Prepozi(itte românesti. Atat de puternica a fost influenta
limbii romanesti asupra limbii textelor slavo:romane, incat,
aceasta din urma este intretesata uneori cu prepozitil curat ros
manestí. Asa in hrisovul domnului muntean Vladislav II din
Iulie 1451 3), apare prepozitia intre, exprimata in grafia virrpf,
- neflind Inca in uz caracterul 4. Tot asa in actul lui Radu cel
Mare din 13 Iulie 1449 4) atestain pe in in grafia 414. Iar intr'un
act al lui Stefan cel Mare 5) retinem prepozitia Ia.
Fenomenele romanesti in vocabular. In prezentarea ce
urmeaza, cautam sa dam numai o ideie generala asupra elemen.
telor romanesti sau slave dar romanizate, care apar in vocabu.
larul textelor slavo:romane, asa dar nu i o lista completa a
tuturor acestor elemente 6), din care insa totusi sa reíasa puters
nica influenta a limbii romanesti asupra celei slave din textele
slavo.romane.
&area soctaki, soctetatea. Ca cel mai vechi element din
stared social& apare in primul rand cgaT (sfat, consiliu), in
actul lui Alexandru cel Bun din 11 Fevruarie 1400 7), prezens
tat in Instrumental singular slay CS CKATOKOM, dar tradus ad
litteram din romaneste - cu sfatul iar inteo scrisoare muns
teana, datata de d51 Silviu Dragomir prin anii 1491 - 1492 8),
si in forma Nominativului romanesc CficiT. Tot inteun act al lui
Alexandru cel Bun 8), apace 3sroa4s, In opozítie cu forma gres
cease& slavizata, 3orp4. Tot asa in acte rnoldovenesti dinainte
1) Cf. textul scrisorii, la Gr. G. Tocilescu, op. cit., Nr. 108.
2) Cf. actele publicate de Mihai CostAchescu, op. cit., I, Nr. 96 si 160.
3)Cf. actul din ediVa P. P. Panaitescu, op. cit., I, Nr. 86.
4) Cf. actul, in original la Arhivele Statului Bucureti, Sectia isto-
rieA.
5) Cf. actul publicat de loan Bogdan, op. cit., sub Nr. XCIV.
6) Aceastá lista. 'ins& se poate forma prin consultarea lucrárii noa-
stre: Glosaral curintetor romaneti din documentele slavo-romdne, Bu-
cureVi, 1946.
7) Cf. actul, la Mihai Costachescu, op. cit., I, Nr. 11.
8) Cf. actul, la Mihai CostAchescu, op. cit., I, Nr. 68 si p. 77.
9) Cf. actul, la Mihai Costrichescu, op. cit., I, Nr. 56,
www.dacoromanica.ro
34 DAMIAN P. BOGDAN
de Stefan cel Mare intalnirn : licsM MAPT0VPHA 2)) MOVAitaas 9,

- prezentat si in forma plurala nearticulata myAELliH 4), iar sub
$tefan cel Mare si in forma articulata )1<SAELliliE 5), - cnsTap 6)-
care apare si sub forma diminutiva crki-rapin 7), HopTapionil 6),
HZXRpHlitlfil 2), MENtHial1111 10), IlliCTIMOHHK 11), FbleCKilp 12), MtipTOOH 15)
§i mapTovlin 14), nosicanasoy 15) (=parcalabu) í ri»su "), iar in
actele lui $tefan cel Mare - miKainum "), ElliTtipl 12), Adelitlil 12)
COIrpriall1011 20), 3pL11310 21) 0 AtEttlf(1 22). Tot asa in privilegiul lui
Vlad Dracut din 8 Aprilie 1437 25), - destinat Brasovenilor - re.
marcam Htt;Afu,k, inteo scrisoare, cu aceiasi destinatari, a camí .
rasului sau Gheorghe Lascar 24) - gEtisttiap, iar intr'alta, a lui
Dan pretendentul 22), 1110"113. In scrisori cu acelas caracter, dela
Vlad Tepe§, Radu cel Frumos, Laiota Basarab i Tepelu§ apare
twammatini 22), in doua scrisori ale acestuia din urma ")- nopTtio
1) Cf. actul, la Mihai Costachescu, op. cit., I, Nr. 22.
2) Ibklem, I, Nr. 42.
4) lbidem, II, Nr. 145.
5) Cf. actul, la Ioan Bogdan, op. cit., I, Nr. CXCI.
6) Cf. actul, la Mi2cai CostAchescu,op. cit., I, Nr. 146.
7) Cf. actul la loan Bogdan, op. cit., I, Nr. XCIX.
8) Cf. actul din 24 August .- la Costacheseu gresit August 20-
1436, la Mihai CostAchescu, op. cit., I, Nr. 151.
9) Cf. actul, ibid6m, I, Nr. 165 si loan Bogdan, op. cit., I. Nr.
CCXX1U.
10) Cf. actul publicat de noi, op. cit., sub Nr. 4 si cele publicate de
Costtichescu, op. cit., U, Nr. 115, 121 si 145.
11) Cf. actul publicat de noi, op. cit., sub Nr. S.
12) Cf. actul publicat de Mihai CostAchescu, op. cit., II, Nr. 88.
13) Ibidem, II, Nr. 93 si 94.
14) Ibidem, II, Nr. 123 si 150.
16) Ibidem. II, Nr. 129.
17) Cf. actul publicat de loan Bogdan, op. cit., I, Nr. CXLV.
18) Ibidem, I, Nr. CXIV.
19) Ibidem, I, Nr. CXIV.
20) Ibidem, I, Nr. XXVIII.
21) Ibidem, I, Nr. CLVII.
22) Ibklem, II, Nr. CXLVIII.
23) Cf. actul, la Gr. G. Tocilescu, op. cit., Nr. 54.
24) Cf. textul, ibidem, Nr. 384.
25) Ibidem, Nr. 74.
26) Ibidem, Nr. 70, 84, 118 si 120 cät i scrisorile publicate de Silviu
Dragornir, op. cit., sub Nr. 2 si 4.
27) Cf. textul lor la Gr. G. Tocilescu, op. cit., Nr. 86 si 107.
www.dacoromanica.ro
si svirhs, iar intealta a vornicului sau Neagoe 1) - 41,13HT0011. La

fel in hrisoave emanand dela Vlad Calugarul apar : ggi1Hini2)
(= rumani) - in scrisorile destinate Brasoverdlor sensul pentru
este cel de asMzi 9 - criarrapv, KVICTHIOPIO 4), 6H11,1148",
KEL111141-1
ICAIOLIAPSA 9 0 AllOpHHICS 6), iar inteo scrisoare destinata Brasover,

nilor - TAIKAPH 7) ( = talhari).
Familia. Pentru a designa gradele de rudenie remaram :
I1EFIOTh, inteun act al lui Alexandru cel Bun 9 - care sub forma
Dativului i Instrumentalului singular slav apare si in alte acte -
acelasi termen apare in gen femenin si in forma articulata - 14E0
noara, intr'un act al lui $tefan cel Mare 9). Tot asa apare K$M11,1T
in doua hrisoave ale lui Radu cel Frumos "), 4SHMCTpH, intr'un
act al aceluiasi domn ") si rtiss-In Instrumental plural .114110M-,
intr'o scrisoare a lui Tepelus ").
Corned. Inca intr'un act al lui Dan H 15) apare wpaw, jar
intr'altul moldovenesc, din 1434 "), remaram Txpr.
Locuintä, unelte, obiecte casnice. Din acest punct de videre
mentionAm CSA4111, intr'o scrisoare a luí Neagu vornicul lui Basarab
cel Tanar 16), flOISTA ( = poarta\ intr'o scrisoare a lui $tefan cel
Mare "), Amu, intr'alta a lui Vlad Calugarul 17) si calkii (=sad)
intr'o scrisoare a lui Dragomir Udriste ").
Natura. Spre a nota elemente din natura, se remarcä :
pSrIT81,m si fisriTspi, 1/,411H114, pyr1H, HHH, riligop (de munte),
I) Cf. textul, la Gr. (3. Tocilescu, op. cit., Nr. 394.
2) Cf. hrisovul publicat de P. P. Panaitescu, in op. cit., I, sub
Nr. 142.
3) Cf. de pildä, scrisoarea publicat5 de Gr. G. Tocilescu, op. cit.,
sub Nr. 166.
4) Cf. hrisovul publicat de P. P. Panaitescu, op. cit., I, Nr. 151.
5) Cf. hrisoavele publicate de P. P. Panaitescu, op. cit., I, Nr. 173
qi 177.
6) Cf. hrisovul din 1 Aprilie 1494, la Arhivele Statului Bucurgti,
Sectia istoricá.
8) Cf. actul, la Mihai Cosachescu, op. cit., I, Nr. 77.
9) Cf. actul, la loan Bogdan, op. cit., I, Nr. XXIX.
10) Cf. actele, la P. P. Panaitescu, op. cit., I, sub Nr. 112 si 119.
11) Ibident, I, Nr. 116.
13) Publicat de P. P. Panaitescu, op. cit., I, sub Nr. 44.
14) Publicat de Mihai CostAchescu, op. cit., I, sub Nr. 119.
16) Publicatá de loan Bogda.n, op. cit., II, sub Nr. LXXXIV.
17) Cf. textul, la Gr. G. Tocilescu, op. cit., Nr. 160,
18) Ibidem, Nr. 405.
www.dacoromanica.ro
36 DAMIAN P. BOGDAN
iii1*or11miT8p* (.infundatura) i siolsoilICE in actele lui Alexandru

cel Bun 1), cel mai vechi fiind din pragul secolului XV-11
Fevruarie 1400. In actele urmasilor sai si in cele ale lui Stefan
cel Mare remarcarn : AM-1qm, flOMHA, oSiniti'inoli, rims, naic,
*IdHTIIIH1114E, c"j) l KOTilpf, -KOVAMH, MS, 58110,0, PAOA fi
pitcristrriii 2). La fel este 11icK8 intr'un hrisov al domnului mun.
tean Vladislav 113) si rpSio intr'altul al lui Vlad Ca1ugarul4).
Plan(ele. Ca elemente romanesti in vegetatie se remarca
tulirriii 3), nzATHialw ( =paltinis), IirkiI11 2) (=ineapan), na'Etili
§i E1410nOyilk 7), in acte dela Alexandru cel Bun ; upSii 8) i CTIMEOfH 3)
in actele urmasilor sai ; a$411641, In privilegiul lui Vlad Dracul desti.
nat Brasovenilor 10) j ovnmovn, intr'un act al lui Vladislav II ").
Not(unile concrete i abstracte. Din acest punct de vedere
mentionam : bucuros "), ales 13), apoi verbele : socolí (Aa coKoTHT
=sa socoteasca) i pedepsi (iii Lpm PIK 111,1,EFICATH =nu.i veti pe .
depsi), in acte ale lui Dan II, destinate Brasovenilor 14); sosi(Err
cum% = a sosit, a venit), intr'o scrisoare a lui Vlad Dracul 13);
grill (At CE HE POIMHT = sa nu se ingrijeasca), in scrisori din
timpul lui Laiota Basarab i Basarab cel Tamar "); l(psi (A" FIE
MifICAT) in scrisoarea lui Albu, vornicul lui Alexandru Aldea ;
soroc, intr'o scrisoare a lui Vlad Tepes 17) i mdrturisi (AupT3.
fincailli) intr'un hrisov din 1472 Iunie 12 18).
1) Cf. actele, la Mihai Costkchescu, op. cit., I, Nr. 11, 51, 13, 22,
26 0 75.
2) Cf. actul, la M. Costkchescu, op. cit., I, Nr. 147 §i Ioan Bogdan,
op. cit., I, Nr. X, LXXV,XCIV, CV, CVII, CVIII, CXIII, CCXXXI, CCLV
si II, Nr. xxx.m.
3) Cf. actul, la P. P. Panaitescu, op. cit., I, Nr. 91.
5) Cf. actul, la Mihai Costa.chescu, op. cit., I, Nr. 13.
9) Tbidem, II, Nr. 57.
11) Cf. textul, la P. P. Panaitescu, op. cit., I, Nr. 91.
12) Cf. In acest sens scrisoarea lui tefan, logofAtul lui Vlad Dracul,
la Gr. G. Tocilescu, op. cit., Nr. 382.
13) Cf. scrisoarea atribuitk lui Basarab cel Tankr, ibidem, Nr. 108.
14) Cf. In acest sens, actele publicate, ibidem, Nr. 14 ai. 16.
15) Cf. scrisoarea, Ibidem, Nr. 41.
16) Cf. scrisorile, ibidem, Nr. 95 ai 400.
17) Cf. textul scrisorii lui Albul i a lui Tepeluq, la Gr. G. Tocilescu,
op. cit., Nr. 379 vi 139.
18) Cf. textul, la P. P. ranaitescu, op .cft., I, sub Nr. 11,7
www.dacoromanica.ro
CuyInte slave create de scríitoTh textelor stavopromcine.

Un alt fenomen românesc este reprezentat prin faptul cd din cuj
vinte slave cunoscute s'au format noui cuvinte dupd tipicul celor
romanesti. Astfel din românescul vechi pert (oare) i slavonescul
KTO, s'a format cuvântul compus gap' KTO ce apare Inca inteun act
al luí Dan II 9. Tot asa din românescul a chtbzul, s'a format sIavo.
nescul KH(t1)30EATH, ce apare intr'o scrisoare a pretendentului
Dan 2) si din românescul (dirlyord, slavonescul stmainka, ce apare
intr'o scrisoare a lui Vladislav II 3). La fel substantivul MligeRAHII
siverbul IiiligORaTH care apar intr'o scrisoare a lui Basarab cel
Tândr4) au la baza substantivul slay MillHOT, formate insa sub
influenta substantivului românesc Die futre.
Am restrâns in cele de mai sus cercetarea noastrd numai
pentru secolele XIV si XV, cdci daca puternica influenta româ .
neascd se confirma pentru cele cloud veacuri amintite, aceasta
este cu atat mai evidentd pentru veacul al XVhlea. Iar daca
trecem in secolul XVI si In pragul veacului XVII, fenomenele
se inmultesc. Asa din românescul a cneft i având la bazd
slavonescul masi s'a format verbul f1pOKHE3HTH 6); din româ .
.
nescul caltzgarie §i având la bazd slavonescul Miuix (..calugar),

s'a format substantivul MHHKOHdllif i verbul MMIKOKATH 6); din
slavul rioHmerii s'a format, sub influenta reflexivului românesc a
se lega, slavonescul nOl-MATH 7) ; din slavul TRWOTHTH (--a Imo
povara), s'a creat un nou verb : din slavonescul
STE9HT11 6) ;
rocnoAap = domn, s'a format sub influenta românescului domnte,
slavul FOCflOmptuff 9) ; din românescul roble, avand la baza slavo.
1) Cf. textul actului, la P. P. Panaitescu, op. cit., I, Nr. 20. De altfel

originea româneasc5 a adverbului gape KTO o afirmit $ i Mileti op. cit., II,
p. 147.
2) Cf. textul, /a Gr. G. Tocilescu, op. cit., Nr. 75.
4) Cf textul, la Silviu Dragomir, op. cit., Nr. 6.
5) Cf. actul domnului muntean Alexandru III, din 6 Mai 1577,
in original la Arhivele Statului Bucuresti, Sectia istorica.
6) Cf. actele lui Mihnea Turcitul din 26 Iunie 1586 $ i 12 Ianuarie
3587, in original, ibidem.
7) Cf. actul lui Ioan Vodtt cel Cumplit din 1573, la Academia Ro-
milnk Peceti, Nr. 196.
8) Cf. actul lui Mihai Vitea_zul din 19 Mai 1595, In original la Ar-
hivele Statului Bucuresti, Sectia istoria. Cf. Revista Arhivelor, IV, 2,
(1941), p. 312.
9) Cf. actul aceluiasi domn, din 18 Iulie 1596, In original la Aca-
demia Romanti., acte particulare.
www.dacoromanica.ro
38 DAMIAN P. BOGDAN
nescul pan s'a creat slavonescul EH Of 1) ; din romanescul pribeag

s'a format slavonescul ripiin-korrit 2), iar din pribegie-nolumfuïE9.
Din romanesculnepot de frate, s'a creat prin compusele slave sper ai
gHLIH, slavonescul npaTniisio 4) ; din slavul romanizat noAnoAap s'a
creat verbul nomoAaptirti 5) cu sensul de a duce la podvoade ; din
slavonescul Axiom% s'a format sub influenta romanescului datarie,
slavonescul AsAmia II) de acelasi gen si sens ca si in romaneste ;
din romanescul brici, s'a format verb ul npuiLiCTB011.1T1i7) = a se
barbieri ; din romanescul a se Doi, s'a format verbul KOHCaTHCA 8)
a se invoi; din românescul stand s'a format slavonescul crk HA 9)
si probabil dintr'o forma veche rornaneasca pentru agar") §i
apropiata daca nu identica latinescului ager- agri, s'a format
singularul arils si pluralul tirfif 11). Si exemplele se pot inmulti.
Cuointe slave si cu Ufl sens propriu textefor slano.române.
Dar pe langa fenomenele semnalate cuvinte slave create de
scriitorii textelor slavo.romane, mai intalnim in textele slavo.
romane din secolele XVI si XVII o serie intreaga de cuvinte
care in limba textelor slavo.romane, pe langa valoarea initiala
slava au si un sens propriu textelor slavo.romane. Mentionam in
acest sens : verbul CHNTATH, care pe langa sensul obisnuit de
a tntreba, are §i pe cel de a crete"), fiind o forma corupta din
1) Cf. acelasi act din nota 9 de pe p. precedentd.
2) Ibidem.
3) Cf. actul lui Petru Cercel din 2 Iulie 1584, la Arhivele Statului
Bucuresti, sectia istoricd.
4) Cf. actul lui Radu erban, in original la Academia Romdna,
doc. CI-5.
5) Cf. actul lui Ieremia Movild, in original la Arhivele Statului
Bucuresti, m-rea Tazláu, pachetul UI, doc. 7.
6) Intr'un act publicat de Gh. Ghibänescu, Surete Izvoade, II,
p. 203.
7) Cf. in acest sens un act muntean din 1615, la Arhivele Statului
Bucuresti, m-rea Hurezi, XVIII 5.
8) Cf. in acest sens un act din 1619 al lui Gavril Movild, la Acad.
Rom., Doc. XLI-80.
9) Cf. in acest sens un act moldovenesc, din 1621, la Arhivele Sta-
tului Bucuresti, m-rea Bistrita, II 12.
10) Apare chiar si forma ogoard, cf. in acest sens un act muntean
din 28 Martie 1579, In copie slavd dupd original, la Arhivele Statului Bu-
curesti, partida copiilor slave dupd acte slave prezentate spre traducere.
11) Cf. 5n acest sens un act muntean din 20 Ianuarie 1630, toc. cit.,
din nota 10 de mai sus.
12) Cf. in acest sens hrisovul domnului muntean Vlad Inecatul, din
24 Iulie 1532, in orig. la Arhivele Statului Bucuresti, Sectia istorica.
www.dacoromanica.ro
KICHHTATH H3110ATH, care pe langa sensul de a alege, are sí

;
valoarea de a câlca'); eitEflitliCTKO gi Cg*SATEneTEt0 care prin

extindere au trecut dela sensul de legdturâ, la cel de cdtu,se ;
ROASECTgo, in loc de dumrzezetre, are sensul de bisericd9 ; tictilia-
KHTH = a dirtja, are si sensul de a face); EIHCATI-1 = a scrie, cu
valoarea si de a semna6); 'MIS, care are sensul de rang, in textele
slavo.romane are insa si sensul de cap de mosie6) ; cscw-t, pe
langa sensul obisnuit de vecini, rumâni, are i valoarea de me=
giest7); .$11.013e, pe langa sensul de boierí dregâtori, are si va .
loare de slâpânts ) ; rnaKeTIKO §i pluralul ritdsittat, au si sensul,
fo(osit des, de cap si capete de mosie9) ; ucKerni ---= a cduta, are
si sensul de a isalli'°) g i ripitiA*TH CM format din slavonescul
nairip*ra = a vent, insa sub influenta romanescului si a se cu .
vent, avand acelas sens ca si in romaneste ").
Structura romaneasca a frazei. Insa nu numai in morfo.
logia ci si in sintaxa textelor slavo-romane se resimte puternica
intluenta a limbli romanesti. Asa in primul rand constatam trac
ducerea textuala din romaneste in slavoneste a structurii frazei si
aceasta chiar din timpurile cele mai vechi. Asa intr'o scrisoare
a lui Mihai 1, privind pe Brasoveni, exist& frazele romanesti ;
I) Cf. in acest sens actul lui Alexandru III, din 26 Ia.nuarie 1575,
la Arhivele Statului Bucureti, Sectia istoricd..
2) Cf. in acest sens actul lui Alexandru III, in original la Acad.
Rom., Doc. LXXII 5 §i al lui Radu Mihnea, in orig. la Arhivele Statului
Bucureti, m-rea Brancoveni, I-14.
3) Cf. catastiful publicat de Gh. GhiMnescu, Ispisoace §i zapise, II,
I, p. 36.
4) Cf. zapisul moldovenesc din anul 1598, in orig. la Arhivele Sta-
tului, Bucure§ti, rn-rea Váratec,
5) Cf. actul lui Mihai Viteazul, in orig. la Academia Rom., Doc.
LXXXIV-129 i cartea boiereasa. din 30 Iunie 1608 In acela.$ loc, depu-
neri particulare Rosetti-Solescu.
6) Cf. actul lui Nicolae Pätra§cu din 9 Iunie 1600, in orig. la Arhi-
vele Statului Bucureqti, Sectia istorick.
7) Cf. actul lui Alexandru Coconul din 1626 la Acad. Rom., intre
actele vechi necatalogate.
8) Cf. actul moldovenesc din 1627, in original la Acad. Rom., Doc.
CLXXXIV-40.
9) Cf. in acest sens artele lui Vasile Lupu, in orig. la Acad. Rom.,
Doc. LXXVII-6 si la Arhivele Statului Bucureqti condica Nr. 196, doc. 14.
10) Cf. cartea boiereasa moldoveneasc6, din 1635, la Gh. Ghibanescu,
op. cit., II, 1, p. 107.
11) Cf. actul lui Matci Basarab, in orig. la Arhivele Statului, Bucu-
r4ti, rn-rea Cotroceni, I-15.
www.dacoromanica.ro
40 DAMIAN P. BOGDAN
sä nu se pMngd de oat mat mull parinteluí domniei mele §i

ca sá nuomi aud niscaioa oorbe dela pdrIntele domniel mete,
traduse in slavoneste prin: A4 ci HE ILIANANT WT RAC no more,
po,AiTtAto POCHOACTKA MH §i 'PH AA CH 'NHS WkINH ANN WT 11WAi-
TIM POCI1OACTRA MH K8304,AH Irk411 HANN 9. Tot asa intr'o scrio
soare cu acelas caracter, dar dela Dan II, notam fraza: tar cut
nu I s'ar pläti de ode, tradusa in slavoneste prin: a KOMS Hf
xH [MATH" WT KOA 9. La fel intr'o scrisoare a pretendentului
Dan (1459-1460) sunt frazele: tnod(at de Draculea, in slavo.
neste : IIAStifli WT ApAittinf; au plecat En pace in Tara Roma=
neascá noinnii 8 Mum& HA HAAIHKS MAUS 0 nu se poate &Yard,
in slavoneste: nt mo)itt cia flACHTHTH 8). Tot asa intr'o scrisoare a
lui Laiota Basarab insemnAm fraza: nId unul dintre el nu s'ar
inodrti printre 4704 tradusa in slavoneste prin : NH FAHN WT HHK
Ili Cf EH capxAn maxis aac4). La fel intr'o scrisoare a urmasului
dar si a dusmanului sau, Basarab cel Tanar, remaram frazele :
IPH fifi HI WCTdgAiiiT fldIH Hi111111 BAH "611,1111, fpf Cf fAIMO Mli
KOHCTHANI M1P10 MOM, QM Mil AOHA01111 VAAL.' WT Illf*AHA KOH-
ROM Ni : gpt WT KI1,AA fCTI% OTE4SAN KOHKOAd 8 111.o4Aog$ rocnomph,
HH fÂNOPO rocnompa HARUKI 3EMAIE tif wpm, nit KOTEA ,8,4 HINKS/T
Che PaAsnom RotiKomm NH CI% EACAPAROM OTddiaI, 1111 CKC ASHOM,
HE SHAM KTO MON4f CINC HHM NSHKSKATH. 3" TO H POKOPHM Kit r0c-
110ACTIV3 'PH, A3 AOKM Mf Borh 0131KNCHT ?KINK, KIHICTHIANOM KfM
npuTH 9, ce sunt o traducere textuala a urrnAtoarelor fraze ro.
manesti: cdci nu ne ldsdm relik noastre obiceturi de ne miincdm
noi crestinii Entre not, cdci mbau sosit veal dela Stefan ooeood
: cdci de cdnd este Stefan ooeood in Mo(dooa domn, pe nict
un damn al Tdril Romdnessti nu lubeste ; n'a oral sá trdiasol

cu Radul ooeood, nid cu Basarab cel Bátriin, nid cu mine,
nu stilt cine poate trät cu el. De aceía ,51 vorbesc cdtre domnia
ta : eu cat md oa tine Dumnezeu in vía(cl, voiu pill crestinilor.
Intr'o altd scrisoare a aceluiasi domn este fraza lapidara: od
trebue pace, tradusa in slavoneste prin KH TosSeT wip 9.
La fel inteo scrisoare a lui Vlad Calugarul adresatd Sibienilor
mentionam fraza : a min NA INO HM P43AfAfT AOSHTKK RPM:-
5) Cf. textul a Silviu Dragomir, op. cit., Nr. 8.
6) Cf. textul la Gr. G. Tocilescu, op. cit., Nr. 121.
www.dacoromanica.ro
RAM AOKM MS HE IMATET Ha NISHO At Ill'OHE NOKSAE ECT AilB>BEN.

TAB° WT TSta LIlO
ICE WCTATI4 Ari CE OABAEMT 110 11,1IKBf 1), care
traducerea textuala a frazei romanesti: iar eí de ce it impärtesc
averea pe la biserici, pad ce nuoí pldtesc mal întâí datoriile
pe uncle este dator. Astfel ca din ceia.ce va rdmâne sd -e
impartd pe la bísericí. Tot asa, inteo scrisoare a aceluiasi
domn, rernarcdm fraza rtKo c8 KoAnnti no TparS AopH vi( CS
NAIIIAN 2), care este traducerea textuald a frazei rom6nesti : astfel
au mers pe urmd pand ce loau gdsít. Intr'o scrisoare datata
de d-1 Silviu Dragomir - prin 1491-1492, retinem fraza : KtIKO
Cf cknparta CBE sEMAIO ita CHAT 8), care e traducerea celei romanesti
ca s'a &lariat toad (ara la sfat. La fel e í fraza : TeKo MH C$
SKpams iklasK68, dinteo scrisoare a lui Dragomir Udriste4) vornicul
mai intaiu al lui Vlad Calugarul apoi st al lui Radu cel Mare, care
fraza este traducerea textuald a celei romanesti : a.5'43 mizau prdclat
bíserica, cat §i fraza : wit wr WCTAA ita quart; 5), dintr'o scrisoare
a lui Stoica, logofat atat al lui Vlad Calugarul cat si al lui Radu cel
Mare, fraza ce este traducerea celei romanesti: el a ràmas la urmd.
Tot intr'un hrisov al lui Radu cel Mare, inserr : pcInd la drama/
Topaneí ce merge la Pítestí, tradusd in siavoneste prin : Ao HST
Tonata ijia OANT 114 MTN] 6). Iar dacd ne adresdm textelor
moldovenesti intalnim in acte dinainte de Stefan cel Mare ur.
mdtoarele fraze : iar pe cine va alege, in slavoneste : a no Koro
H BREpETS 7); cart s'au truclít pentru (ara Moldova., in s1avo.
neste : 8K8 NOTOSAHNItICA BA litOAABCKSIO SEMAIO 8) 0 : cdtre
dealul cel mare, in slavoneste : Kit REATKOH TON 1'010 9). far in
acte din timpul marelui domn : pletre de cearä, in slavoneste :
K AAIENN WT HOCKS 19; jumátate de mandstire, in slavoneste :
110A0BNHA WT MONACTHA ") i chiar romaneasca : la lantâní(e").
1) Cf. textul, la Silviu Dragonair, op. cit., Nr. 13.

2) Cf. textul, la Silviu Dragomir, op. cit., Nr. 14.
6) Cf. in acest sens actul din 13 Iulie 1499, In original la Arhivele
Statului Bucuresti, Sectia istoricti.
7) Cf. textul, la Mihai Costächescu, op. cit., I, Nr. 139.
8) Cf. textul, ibidem, II, Nr. 94.
9) Cf. textul, ibidem, II, NI% 133.
10) Cf. textul, la loan Bogdan, op. cit., I, Nr. CLXXXIV.
11) Cf. textul, ibidem, I, Nr, CCXIII.
12) Cf. textul. ibidem, 1, Nr. XCIV.
www.dacoromanica.ro
42 DAMIAN P. BOGDAN
Expresiile tipice romariesti traduse din romaneste bi

slavoneste. Pe langa fenomenele romanesti semnalate mai sus,
limba textelor slavo.rornane din secolele XIV si XV cuprinde o in .
treaga serie de expresii tipice, care sunt departe de a fi originale
slavonesti ci sunt o traducere, ad litteram, din limba romana in
limba slava a expresiilor tipice rornanesti.
Astfel intr'o scrisoare a lui Alexandru Aldea, adresata Bra.
-soverrilor, notarn fraza : Aa 11H Ilf noottaalAtITE Ch ripaslin 01:411 '),
care este o traducere a expresiei romanesti : sci nu ne purtai cu
oorbe goale. Tot asa intr'o scrisoare a lui Albul, vornicul aceluiasi
domn, apare fraza SRO AN CTE $KKATI-fill AtiSra: Asmx 2), care este
o traducere a expresiei romanesti: dacä ati apucat alt gând. La
fel, intr'o scrisoare a pretendentului muntean Dan observam fraza
tia CE thiAfT Aa et; S "nu 3), care e traducerea expresiei roma.
nesti ; cäci se cade sä fie la mine; intr'alta a lui Vlad Dracul :
ECT Coca" wic 4), ce este expresia romaneasca : ía vend räu.
Intr'o scrisoare a lui Gheorghe Lascar, camarasul aceluiasi

domn muntean Vlad Dracul, apare : ia HE MAU" 110 11101'0 otti ('),
care este traducerea expresiei romanesti : sci nu am mai mutt
oorbä, iar intealta a lui Tepelu§ fraza : qiu WiT COKOTHT l'OCHOACTKO
RH 6), este traducerea expresiei romanesti : ce va socoti domnia
ooasträ. Tot inteo scrisoare a lui Tepelu§ remarcarn fraza : t1,114 Aa

RH CE "HUT Epf NUNHAIlt ,131% "Hi) 34 paAi HOC ILIHWTOR 7), care este
traducerea expresiei romane§ti : insd sd nu vi se pard câ eu fac
pace pentru nasuf lui Laiotä. Tot asa in cunoscuta scrisoare ras .
puns a boierilor Braileni catre Stefan cel Mare apare fraza : CRU HO
l'AtIREK AO WTKWISTHd NAME rildKEV 8), care este traducerea expresiei
romanesti : toti pe capete, pânä 'n ruptul capetefor noastre.
La fel, inteo scrisoare a lui Vlad Calugarul remarcam fraza :
ECTK WCT4t TAKOH 81.101'S WO HA ORE 11H KOHISMO HE HM4TIN 1, care
este traducerea expresiei romanesti : a rämas asa de särac Mc&
n'are pe sine nici ciimasä.$i tot intr'o scrisoare a aceluíasi domn
5) Cf textul. ibidem, Nr. 387.
7) Cf. textul, la Gr. G. Tocilescu., op. cit., Nr. 121.
8) Cf. textul scrisorii, in cea mai recentä editie, la Gr. G. Tocilescu,
op. cit., Nr. 397.
www.dacoromanica.ro
apare fraza HM E Apsy,Kaw 1-18T 1), care este traducerea expresiei

romanesti : le au atinut calea.
Incheiere. Prezenta unor atat de bogate fenomene romae
nesti in limba textelor slavo,romane 2), intre care sunt de evidentiat
in primul rand expresiile tipice romanesti tracluse tale quale din
romaneste in slavoneste la care se adaoga apoi fenomenele more
fologice si de vocabular, ne face sa conchidem urmatoarele:
limba romdneascd din secolete XIV si XV era atdt de bine in .
chegatd si puternicd, incdt ea a putut influenta si a sí influentat,
in mod profund, o limba tractitionalistd cum era atunci limba
s1ao la noi. Asa dar nuesi are niciun rost asertiunea exprimatd
in 1905 de filologul bulgar St. Rornanskii, care, criticand o lu .
crare a profesorului Lie 13arbulescu, scria ca abia clard se podte
oorbi despre o influen( d serioasd a limbii romdne asupra limo
bii textelor romdno=slaoe3). Tot asa este lipsita de temeiu pdrerea
unora dintre cercetatorii nostri ca scriitorii textelor slavo.romane
erau prea putin culti. Dimpotriva, cel putin pentru veacurile XIV
si XV, ei erau bine pregatiti, aspectul scrisului lor e in general
cites si frumos, multi dtntre ei chiar exceland in caligrafie4).
Cercetarea noa-;tra ne duce si la presupunerea ca in canceo
larlíle domnifor munteni si moldooeni din secolele XIV si
XV si cu atdt mai probabil in peacurite urmatoare, se reclac .
tau, in ceeace prioeste documentele emise, intdi brouilloane-
ciorne -in limba romcind, care apoi se traduceau in slaooneste,
intercaldndu.se, in cuprinsul formularului tipic dela inceput
slat), formular care insd in totalitatea si armonizarea lui era si
acesta un produs propriu romdnesc al epocii5).
Asa dar limba textelor slavo-romane avand la baza limbile:
bulgara, sarbd i rusa din evul mediu, are in cuprinsul ei o bo .
ga(ie impresionanta de elemente total deosebite de cele ale firm
bilor slave ce au influentateo i numai prin cercetarea si apro.
fundarea acestor elemente, ea poate fi inteleasd 6).
1) Cf. textul. la Gr. G. Tocilescu, op. cit., Nr. 195.
2) Veii pentru cuvintele rom&nesti din documentele slavo-romàne,
Damian P. Bogdan, (.?losarul cutrirtelor rovidnesti din documentele slavo-
rtnridne, apdrut In Seria 1. ilologicá Nr. 1 a Institutulni de Studii Cer-
cetdri Balcanice, Bucuresti, 1946.
3) St. Romanskij, op. cit., p. 54. Traducerea de mai sus este textualä,
sublinierea insá ne apartine.
4) Cf. Damian P. Bogdan, Diplomatica skivo-romând din secolele
XIV §i, XV, p. 54 si n. 2 si 3.
5) Ibidem, p. 36.
6) Lectie de deschidere a cursului de paleografie slay& si limba tex-
telor la Scoala de Arhivistick tinutit la 18 Noemvrie 1942.
www.dacoromanica.ro
II
De ace1a0 autor :
Ceva despre cronologia slavo-rusil in Ashioele Oitenle4 XI (1932) p. 55-60.

Originea clauzei HIIK npa,i,411K4 Ad FACT. din documentele slavo-
muntene, in Reolsta lstoricd Romând, III (1933), p. 269-270.
In chestiunea autenticitáfil inscripfiei funerare a voevodului muntean
Nicolae Alexandra Basarab, in Reoista /storied Romcind, III (1933),
p. 270-271.
Termenil noixoAs i Aoxo,t,..: in documentete moldovenesti, in Reoista
Istoricd Roma& III (1933), p. 378-379.
Despre cancelaria slav a voevodulut muntean Mircea cel Batt-tin, in
Reoista Soc. Ttnerimea Romând, L1/11 (1934), p. 234-238 si 263-266,
$i extras. (nota: N. lorga in Reoista 'Storied, XX (1934), p. 283).
Despre documentele slavo-romeine din Biblioteca Academia Române,
ln Raze de Lurnimi, Revised Soc. Studentilor in Teologie, VI (1934),
p. 9-26.
Carfi oräsdnesti" inedite dela judefa i pirgarii Bucurestilor, in Buo
letinul ,,Bucurestii Vecht°, I-V (1930-1934), p 98-102.
Contribufiuni la studial diplomaticei vechi moldovenesti, In Reolsta
Istoricd Rolland, IV (1934), p. 9?-140 $i extras. (note: N. lorga In
Reoista Istoricd. XXI (1935), p. 168 si N. Banescu in Byzantinische
Zeitschrift, 35 (1935), p. 451).
ClIteva cuvinte despre hrisoavele voevozitor =intent, in Reoista Soc
Tinerimea Romána, LIV (1935), p. 11-14 $i 61-64.
loan Bogdan si inanuscriptele lui din Biblioteca Academia Române,
in Raze de Lumind, Revisti Soc. Studentilor in Teologie, VII (1935),
p. 18-25.
Manual de paleografie slavo-roinfinci (In colaborare), Bucuresti 1936,
193 p. ± 58 redroduceri in text. (recenzii: G. Calinescu in Ade.
odrul Literar si Artistic din 6-XII-1936; P. P. Panaitescu, in Reoista
/storied Romiind, VII (1937), p. 187-188 $i Fritz Valjavec in Sudös(o
deutsche Forschungen, IV (1939), p. 874).
Contribufiuni la Bibliografia Romaneascrl Veche, Tiparituri &Titre anti
1546-1762 necunoscute la noi, in Biserica Ortodoxa' Rormind, LVI
(1938), p. 55-63 si extras.
Diplomatica slavo-romiind din secolele XIV si XV, in Reotsta Istorica"
Romdmi, V-VIII (1935-1938) p. 223-284, 74-121, 268-299 $i 95-123 $1
extras, Bucuresti, 1938,187 p. ± 9 plan$e (recenzil si note: Gr. Nandri$,
in Rocznik Slamistgezny, XIV (1939), p. 199-200; Die Barbulescu, in
Arhioa Romdneascci, XLV (1938), p._331-332; D. Bodin, in Reoista Iso
toried Románd. VIII (1938), p. 356; Franz Dólger, in Byzantinische
Zeitschrift, XXXIX (193Q), p. 232-233 $i Fritz Valjavec, in Sudöstdeutsche
Forschungen. IV (1939), p. 223).
Acte moldovenesti dinainte de tefan cel Mare, Bucure$ti, 1938, 78 p. I 2
plan$e. (nota: Fritz Valjavec, in Sudöstdeutsche Forschungen, V (1940),
p. 709).
Inceputurile culturale ale domniel lui Matei Basarab (in colaborare), in
Biserica Ortodoxd Rogand, LVI (1938), p. 262-276 $1 extras.
(Continuare in pagina 3.a coperta)
www.dacoromanica.ro
(Urmare din pagina 2-a coperta)
O danie a domnului muntean Vlad Vintila catre manastirea moldo-
veneasca Homor, in Raze de Luminci, Revista Soc. Studentilor in
Teologie. X (1938), p. 263-269.
Biblioteca si Institute le Academia de &iinfe din II. R. S. S., in Reolsta
Istoried Roma& VIII (1938), p. 347-354.
Patru acte muntene din anii 1593-1630 aflate in arhiva Fundaflei
culturale Mihail Kogalniceanu, in Arhioa Romdneascd, III (1939),
p. 175-191 0 extras.
Despre juratori si cloud ravase din secolul XVI, In Reoista Arhioelor,
III, (1939), p. 216-226 0 extras.
In Jana unor considerafiuni privind istoria Moldova dupd moartea
lui Alexandra cel Bun, In Arhioa Rorniineascd, III (1939), p. 275-286
0 extras
Despre domnil moldoveni 'tefan I $1 Juga, in Reo Ista Istorted Romiiná,
IX (1939), p. 165-177.
lara$1 despre inscripfia funerara a lui Nicolae Alexandra Basarab, in
Reotsta Istortcci Roma& X (1940), p. 345-350.
Un dialog in impeirafia morfilor intre hatmanul Bogdan Hmelnicki
$i romanul Dumitru Bancescu, in Reotsta Istoricd Románd, X (1940),
p. 351-350.
Despre ntanuscrisele slave din Biblioteca Academiei Romane, in Arldoa
Romdneascd, IV (1940), p. 103-135 0 extras.
Despre elementele romlinesti in limba ucrainiatta, in Arhioa Romdneascj,
V (1940), p. 267-271 si extras.
Despre Bolohoveni, In Arhioa Románeascd, V (1940), p. 272-274 0 extras.
Pomelnicul dela Bistrifa si rudeniile dela Kiev si dela Moscova ale lui
qtefan cel Mare, In Ana fete Academia Ronane, Memortile Seatunit
Istorice, Seria III, tomul XXII, 1939-1940, p. 633-657 si extras, Bucu
rest'. 1940, 26 p. + 2 anexe + 4 plat:1*e.
Pomelnicul maid-m.01i Bistrifa,Bucure0I, 1941,166 p.± 8 planse, (recenzie :
C. Andreescu, in Arhioa Romdneascd, VII (1941), p. 363-364).
Un pomelnic al manastiril Bisericani atribuit manastirii Bistrifa, in
Hrisoout, Butetinul Scoatet de Arhioisticd, I (1941) p. 462-463.
Iarái despre identitatea Grigore Tamblac-Gavriil dela Neamf preco-
nizatti de A. I. lacimIrskij, in Illisoout, Butetinul Scoalei de Arid-
ots'ird, I (1941), p. 453-465.
O criticd ruseascci despre catalogul de manuscrise slave din bibliote-
cile românesti al lui A. I. lacimirskij, in lirrsooul, Buleiinul Scoalet
de Arhioistícd, I (1941), p. 466 469.
Ornamentele fi miniaturile manuscriselor armene. Cu prilejul unui re-
cent stadia al lui A. N. Svirin, in Ani, Anuarul culturit armene,
Bucurestl, 1941, p. 137-167 si extras.
Despre daniile rontatte$ti la Athos, in Arhioa Romdneasca, VI (1941), p.
263-309 0 extras
O edifie de documente slavo-muntene din arhivele Sitcului si Braso-
vulut a lui Sircu necunoscuta la noi, In HP/soon!, Buletinui Scoaki
de Arhivistica, II (1942), p 41-59 $ i extras.
Basarabeanul Polihron Sircu si contribufia lui la cultura romaneasca
veche, in Arhtoa Ronnineascd, VIII (1942, , p. 99-151 0 439-451 0
extras
Culegere de facsimile pentru coala de Arhivistica, Seria Slava, Fc.sc.
I (Nr. 1-20) (In colaborare), Bucurestt, 1943.
Glosarul cuvintelor romanesti din documentele slavo-romane, Bucuresti
1946, 272 p.
Acte moldovenesti din anil 1426-1502 (sub tipar).
www.dacoromanica.ro
IN ACE1A$1 COLECTIE
1. Al. Jordan, BibllograRa scrterllor tut V. A. Urechia, 63 p.

1942.
2. Leal! de deschtdere. Inaugurarea cursurtlor a Catalogut
expozíttel. Noemorle 1942. 160 p. + 2 pl. 1943.
3. Mircea Tomescu, Reolsta pentru (stork, archeologie 51 No.
logie, I-XVI (1882- 1922). Repertoriu bibliografic.
60 p. 1945.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Caracterul Limbii Textelor Slavo-Române PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caracterul Limbii Textelor Slavo-Române PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRARILE COALEI DE ARHIVISTICA

CARACTERUL LIMB!! TEXTELOR

CARACTERUL LIMBII TEXTELOR

Cursul pe care.1 vom face Impreurià privqte paleografía

I) Intelegem prin texte slavo-romdfle: a) documentele, adicá hrisoa-

1) Aceasta e denumirea ce o fixeazâ. filologul rus F. Th. Fortunatov,

Moldova trebue0e facut6 o distinctiune, cAci pe cand manuscrisele

mele sale pana la jumatatea secolului XVI sunt crisoavele slave,

Brasov, de unde, spune el, a dat publicítíí aproape toate doi

cauta sa tagaduiasca puternica influenta romaneasca In textele

cunoscut tn istoriografia romaneasca intai prin colaborarea la

intr'ale sale Documente staooPromane din mandstirile Muntelui

nu putea scapa cunoscutului cercetator al influentei slave la

sorului $tefan Ciobanu din Inceputurile scrisului in l(mba ro

1) Cf. pentru bibliografia completa a lucrdzii, mai sus, p. 12 n. 2.

dateazd prin 1386-1392% tinand seam& de martorii actului,

intalnim boierul TStiKSA $ i rudeniile PaAocnag si lipera Gyfrr

fragment al lui Iuga, pe rltritc i BpitT01%1 lticrs,kovA -prezentate

EV11, It'clo,e, }TWO (- Negrea) i OVIIrovirklisms; in cele din 14

1) Publicat de Mihai CostAchescu, Documentele moldovenelti ina-

(3au,m, poivuurfica, 42.KT, HATE 1), GH1-1ECKSAS, illkIFIAA 9, flARSAK

1) Publicate de Mihai CostAchescu in op. cit., I, Nr. 107, 109, 110,

fpacSak, KKflax, Xpet1, .1'01'0111AT Cocoat), P811,0a, 111,110,

sinta unei streine meleagurilor noastre - si in care totusi unii

iThHHHILIS, GdAt11111.10118, ll$4FT, OXII4T811, l'11$*EljaH, MaTpa, 'Wen),

Girard, MAT*HH, K2Roitpli, 110KX1-1641H, Kapaorkini, hoiniSA si (Wm-

MAIN, -GSKICTOEHI-1, GSASTOKSil, l'Aws Xpnwropit, 1(1)E-

RZilOyEpH, Roprau, GToinnsiii 10), HonomEgni, Xopt1ELkitliH, ,NoEfrkim,

1) Cf. actele publicate de P. P. Panaitescu, op. cit., I, sub Nr. 148,

75, 77, 78, 86, 96 si 97.

fiilor sai: Ilia*, stefan si Petru, mentionam: YoufftvpH,

(= GrniCe§t0, i18111,16111H 4), Xovalipiii 9, GAIIMPH, Aelf MHT(VkHH,

allaf1111`5, 1.11PHITEIPH, (I)xotipH, (1,151.1011, Altattpu, Is-

1) Rotaeism, in lac de Luntiniami.

lui stefan cel Mare, toponomastica româneascd cople*este ca

!MOH 9, OvpAapiu 6), (13px.WIELOH, 4I9HSTEEIIIH, PKwrkHH, XVE-

1) Moldovenism, in loc de Negefti.

'léI.jJÎH, 1135111lpill, 11pc6pii 9, (1)01r/ITH4416H, PRCI1011fH, HitifttliH, XHII-

pectiv slay al substantivului traducerea din românesle in sta.

--.GTpomcosa, KUxtHaa i crinrapsna, bar in acte emise de

WT A*7111 i WT po,AJTirvkii. Tot asa 1ntr'un act al lui Vlad

3) Cf. actul, ibidem, II Nr. XXI.

1)--acordat cu oynniHnop-si KOHKSH 2), in acte din timpul

cel Mare mentíonam : CTVEENH 1), MatyropH t i mairrovpii 9, iar

MHHA 1), bar In actele din timpul marelui domn - cnwrapvn

tean necunoscut, dar dupa Gr. G. Tocilescu e vorba de Basarab

de Stefan cel Mare intalnirn : licsM MAPT0VPHA 2)) MOVAitaas 9,

si svirhs, iar intealta a vornicului sau Neagoe 1) - 41,13HT0011. La

ICAIOLIAPSA 9 0 AllOpHHICS 6), iar inteo scrisoare destinata Brasover,

iii1*or11miT8p* (.infundatura) i siolsoilICE in actele lui Alexandru

CuyInte slave create de scríitoTh textelor stavopromcine.

nescul caltzgarie §i având la bazd slavonescul Miuix (..calugar),

1) Cf. textul actului, la P. P. Panaitescu, op. cit., I, Nr. 20. De altfel

nescul pan s'a creat slavonescul EH Of 1) ; din romanescul pribeag

KICHHTATH H3110ATH, care pe langa sensul de a alege, are sí

valoarea de a câlca'); eitEflitliCTKO gi Cg*SATEneTEt0 care prin

sä nu se pMngd de oat mat mull parinteluí domniei mele §i

un damn al Tdril Romdnessti nu lubeste ; n'a oral sá trdiasol

RAM AOKM MS HE IMATET Ha NISHO At Ill'OHE NOKSAE ECT AilB>BEN.

1) Cf. textul, la Silviu Dragonair, op. cit., Nr. 13.

Expresiile tipice romariesti traduse din romaneste bi

Intr'o scrisoare a lui Gheorghe Lascar, camarasul aceluiasi

ooasträ. Tot inteo scrisoare a lui Tepelu§ remarcarn fraza : t1,114 Aa

iii1or11miT8p (.infundatura) i siolsoilICE in actele lui Alexandru