,

UNIVERSITATEA DIN BLICURES"

s FACULTATEA DE ISTORIE

....... -
- t ' , .t.

. -" 1.
1

4
COMPENDIU
-
AL t
- PALEOGRAFIEI ROMANO-SLAVE
Volumul II

pentru anul III

Prof. dr. docent DAMIAN BOGDAN

4r.

CENTRUL DE MULTIPLICARE AL UNIVERS1TATH DIN BUCURESTI

. -1969-
www.dacoromanica.ro
 Prezentul curs este destinat studentilor
din anul III cursuri de zi, de la Facultatea de
istorie.
Textul a fost analizat in colectivul de catedrä
care a fost de acord cu multiplicarea In
actuala redactare.

www.dacoromanica.ro
 E.e........1,,e.., fre4.4 IM-A-41--e`

21 t.i.o.A.:e 'NC?
.0 s l'. 4 eprA2.4 -
UNIV-,ER _S I T ATE A BUOURESTI
PAGULTAT"°A 114: ISTORIE

Prcif.dr.dooent DAMIAN BOGDAN

COMPENDIU
AL

PALEOGRAFIEI ROMINO-SLAVE
vol. II

BUOURESTI
1969

www.dacoromanica.ro
 V. DEZVOLTAREA SCRIERII ROMINO -SLAVE

Cultura grafica romaneasca ca gi cea slava s-a dezvol-

tat sub o puternica inriurire a culturii bizantine. Astfel alfa-
betul chirilic este o adaptare a grafemelor capitalei lapidare
bizantine, tipurile grafice uncial, cursiv gi minuscul sint in-
fluentate din plin de tipurile de acelagi gen din paleografia bi-
zantina.. Monocondilul gi criptograma au aceeagi sorginta,acelagi
lucru se poate spune despre abrevieri, despre metoda de a inscri
unele litere intr-un grafem majuscul, de a scri deasupra rindului
una sau mai multe litere fará ca aceasta sa constituie o prescurta-
re.
Codicologia româneasca deasemenea a fost influentatá de
discipline stiintifica bizantina cu acelagi caracter. De pilda:
punerea in pagina, numerotatia filelor pe caiete, indicarea numb:-
[

rului filelor articolelor din manuscrisele miscelanee (zbornice),

incheerea textului printr-o cruce de o special a. forma. grafical
scrierea in forma de triunghi cu virful in jos a ultimei pagini
din manuscris - ca sa nu enumeram decit numai o parte din datele
codicologice - sint toate datorite influentei bizantine. Aga cA
in lumina celor preconizate trebuie privita evolutia scrierii ro-
Lano-slave.
Dat fiind faptul cá grafia alcatuieste capitolul funda-
mental al paleografiei, de aici explicarea prezentei acesteia in
orice manual sau tratat de paleografie. Scrierea fiind un fenomen
social, ca orice fapt de acest gen igi are geneza gi evolutia sa.
Cercetind inceputul gi evolutia scrierii slave sub as-
pectul color doua categorii: glagolitica gi chirilica, majorita-
tea specialigtilor au ajuns la concluzia ca ambele categorii de
grafie slava deriva din scrierea bizantina.Se socotegte astfel cá
scrierea glagoliticá constituie o stilizare a tipului bizantin
cursiv, iar grafia chirilica deriva direct din tipul bizantin un-
cial nou sau liturgic. Merite in acest Bens au pentru grafia gla-
goliticá renumitul paleograf englez I.Taylor, iar pentru scrierea
chirilica - ilustrul paleograf german V.Gardthausen.

www.dacoromanica.ro
 -414-

Dar oomparatia pe care eruditul erhec_pg bulgar K.Mijetev a facu-

t-0 intre sorisul inscriptiilor greceti ale hanilor bulgari gi
scrierea textelor paleografice slave vechi 1-a dus la concluzie
c& unciala chiriliogt are la bazgt scrierea capital& a inscriptii-
lor amintite. Aoest punct de vedere 1-a adoptat gi autoral lucra-
rii de fata, la aceeagi concluzie ajungind gi savantul francez A.
Vaillant independent de cercetarea lui Mijatev. 0 cotitura coti-
turd se produce si in (sees ce privegte izvorul glegoliticei oaci
noile cercet&ri intreprinse de invatatii E.Granstrem gi A.Vaillart
- pornind de la o 'iota a savantului german Aachlfs - dovedesc c&
scrierea glagolitica nu deriva din cursive bizantina. In acest
sens este de luat in seemä si un argument al invAtatului J.Fevrier.
In decursul timpului cele dou& categorii ale scrierii
slave au suferit transformari, evolutii gi age s-a stabilit ca.
grafia slays& a cunoscut in decursul vremurilor trei tipuri:uncia',
semiuncial gi cursiv.
In aceast& ordine de idei exist& nu numai contributii
straine ci'gi un aport rom&neso. Astfel eminentul soriitor gi ar-
heolog Alexandra Odobescu preciza incgt in anul 1861 nu numai ca-
racterul celor trei tipuri specificate ci gi existenta a unui al
patrulea tip - minuscule diplomatida - exemplificind-om in chip
concret pentru paleografia româno-slav& printr-un text din anul
1518. Acest fapt &lie& al prezentei minusoulei diplomatice ping.
la Odobescu nu a fost relevat de nioi un specialist in domeniul
paleografiilor slave. Dar paleografia ca orice gtiinta a progre-
sat gi ea pentrdefAl'e9.e noastre s& se evidentieze prezenta minus
culei diplomstice in paleografiloslava gi romfino-slavg fa-
r& ins& e se ounoaste contributis lui Odobescu. Merite in dome-
niul studierii minusculei diplomatice din cele trei paleo-
grafii eruditul rus M.Speranski si cei iugoslavi G.dremotinik gi
V.Mogin. Este mns de subliniat ca exista deosebiri pregnante in-
tre scrierea libraria - adica a manuscriselor gi grafia actuaria
adica a documentelor. Exista deci o unciala, semiuncialascursiva
gi minuscula a manuscriselor, ce le putem numi respectiv unciala,
semitinciala, cursive gi minuscula literargt. Tot ase fiinteaza o
scriere proprie izvoarelor diplomatice -a documentelor in toatg
divc:rsitatea lor - ce o putem numi respectiv unciale, semiuncia-
la, cursive gi minuscula documentara.

www.dacoromanica.ro
 -45-
Relevgm apoi gi faptul ea minuscule se prezinta sub as-
pectul a doua tipuri: minuscule mixtaialcatuita din elemente
cursive, minuscule gi semiunciale cum gi minuscule ropriu-zisä
formata din elemente cursive gi minuscule .

In ceea ce privegte grafia in ana'amblul ei este de pre-

cizat cA exista o interferenta intre diferitele tipuri ale scrie-
rii. A!qiltfel in uuciala se strecoara elemente semiunciale intii la
sfirgit de rind iar apoi gi in interior dar spre sfirgitul textu-
lui. In aceeagi ordine de idei unul gi acelagi scrib poate folosi
mai multe tipuri grafice. Aga de pilda vestitul caligraf gi car-
turar de la Neamt, Gavriil nul lui Paisie Uric scrie textele ex-
trase din ScripturA - tetraevangheliarul gi psaltirea - in semi-
uncialA solemnä, unele texte eclesiastice - in semiunciala obis-
nuitá ca gi o parte din insemnarile proprii colofoane pe cind
altele - carti intregi - cum gi citeva omisiuni din textele scri-
se in semiuncialA le red& in cursiva. Acelagi scrib scrie apoi in
minuscula unele dintre colofoanele sale. EXemplul lui Gavriil Thic
este folosit apoi pe scará larga cad_ nu putine sint textele ma-
nuscriselor religioase scrise in semiunciala iar colofoanele ace-
loragi codexuri in minusculá.
Scrierea româno-slava a preocupat pe specialisti min
amintind de tipurile acesteial iar altii studiind-o indeaproape.
Astfel paleograful rus I.Sauarov scrie despre cursive romano-sla-
vä inca in anul 1849, Al. Odobescu vorbegte de minuscule diploma-
tick' in 1861, I.Bogdan arata in 1889, in 1902 gi in 19o5 care sint
tipurile scrierii romanegti vechi dupa cum va face acelagi lucru
In 1934 gi 1959 N.Gramada. Cel dintii invatat care studiaza tipu-
rile grafiei romAno-slave este A.Jacimirski gi nu intr-un singur
studiu ci in citeva incepind cu anul 19o2 gi pinA in 19o7. Ace-
lagi lucru il face in studiul sau postum din anul 1915 strálucito-
rul paleograf de originA polonA Emil Kalutniacki - fapt relevat
intr-un articol de autorul lucrárii de fatä, acelagi autor se
ocupa intr-un studiu publicat in rusegte gi de influenta bizanti-
na asupra scrierii româno-slave.

1) Vezi despre toate cele spuse mai sus pe larg: Conce

vechi gl_12.2i in Baleografiel in lucrarea noastrá: a eogra-
fia româno-slava, in curs de redactare, care va fi publicatA
In Ediaira gfrinWicá.

www.dacoromanica.ro
 -46-
Eminentul paleograf rus V.ACepkin se ocupd de semiunciala româno-
slavd in manualul ce 1-a tipárit in 1928, iar,minuscula romano-
slavá este studiata in anii 1963 gi 1965 de GAremognik *i V.Mogia,
cum am ardtat gi mai sus.
Strdmo*ii no*tri au ounoscut ambele oategorii ale scrie-
rii slave, insd din grafia glagoliticd româneased nu au ajuns
pin& in zilele noastre decit texte in criptogramd - scriere se-
cretd - redactate de cdrturarul moldovean protopsaltul Evstatie
de la mindstirea Putna; in irmologhionul (carte de cintdri bise-
ricegti) oe 1-a compus in anii 1511-1515. Unele criptograme ale
lui EVstatie sint scrise in litere unciale glagolitice slave
vechi sea rotunda, altele in grafeme glagolitice croate sau un-
ghiulare, iar citeva intr-un alfabet intocmit de protopsaltul
respectiv prim prelucrare proprie a caracterelorglagoliticel).
Dat fiind caracterul acestor texts glagolitice in cele
urmftoare du ne vom ocupa deoit de grafia chirilica a izvoarelor
paleografice românegti, iar criptogramele lui Evstatie le vom au-
prinde in paragraful Criptogramele.
Unciala.

Scrierea capital& a inscriptiilor grecegti ale hanilor

bulgari are litere mari pAtrate cAci de pildä-rdY,N,/7 deter-
mind prin träsAturile lor exterioare pätrate perfeote lid forme
circulare en de exempla 0,(9,15- bine echilibrate, aproape toate
de aceeagi inältime pi mai totdeauna la distant& egalli una de al-
ta; a cdror traseu se poate delimita prim douä linii paralele
fictive pe care ele le sting una prin extremitatea lor superioa-
rä iar alta prin baza lor. Agadar se incadreazA in sistemul gra-
fic biliniar constituit din doud linii paralele orizontale imagi-
2)
nare. Din aceastä scriere s-a näscut uncials chirilicd, cea mai
importantä particularitate a acesteia care o deosebegte de semi-
uncialgi; cursivd qi minusculd constä in faptul cd fiecare literä

1) Irmologhionul lui Evstatie provenind de la minästirea PUtna

unde a fost studiat la sfirgitul veacului trecut de Kalulnia-
cki se pästreazd astäzi, o parte - cea mai intinsä - in co-
lectia Sukin din Muzeul istoric de Stat din Moscova iar o
altä narte in colectia A.Jacimirski din Biblioteca de la Le-
ningVal a Academier de §tiinte a U.R.S.S,
2) Vezi de pildä facsimile dui's& insoriptiile grece*ti ale hanu-
lui bulgar Omärtag la G.Balag6ev, Starobäl arskite ksmenni
nadpisi ot vremeto na veliki a han Omärtag in 1Mina1o.Balga-
ro-makedonsko naucno sp sanie , 1 t o a 19o9,pag.222,229,
231,233,235-237.
www.dacoromanica.ro
 -47-
se scrie mare clar9 detaliile-grafemului se traseaza ou scupulo-
zitate si aparitia manierei grafice a saribului este de neingA-
duit = cum remarca gi erudite paleografA Granstrem in recenzia
publicatA in anul 1958 la tratatul de paleografie rusA al distin-
sului medievist L.6erepnin. Aceasta este unciala pe care paleo-
graful german Gardthausen a denumit-o uncialA nouA eau uncial&
1iturgica9 legind-o de unoiala noua sau liturgica bizantina si
deosebind-o de unciala veche greaca. Ca un element comun al un-
cialei chirilice fata de capitala greacA este faptul cá unele
haste - adica liniile verticale9 oblice, orizontale etc., din
1)
constitutia literelor - depAgesc rindul, astfel de pildA in ca-
pitala inscriptiilor tomitane gi olbiene depagesc deseori rindul
2)
hastelor grafemelor 15 - mai des - gi y Acelagi lucru se in-
timpla gi in unciala chirilicA unde faptul este ceva mai frecvent
datoritá influentei minusculei bizantine ce devine contemporanA
cu scrierile capitalA gi uncialá bizantine inch' din anal 835 -
dupA cronologia stabilita de Gardthausen. Astfel depagesc rin-
dul prin hastele lor 1itere1e:A,345Y/4,A, in Savvina kniga
iar in Codex Suprasliensis uneori in p1us:A,T,3,4sift . Aceas-
ta abatere fata de caracterul uncialei vechi'grecesti9Gardthausen
a luat-o drept regula situind uncials chirilica din secolul al
X-lea in aga -nmmitul sistem grafic tetraliniar9 format din 4 li-
nii fictive orizontale gi paralele. Faptul insa ca 13 din cele 38
de litere ale alfabetalai chirilic initial depAgeso prin hastele
lor rindul nu constituie decit o execeptie oe intareste regula gi
anume ca atit scrierea unciala chrilica; uncials nota bizantin4
cit gi tipurile semiuncial gi cursiv se incadreazá toate prin ga-
baritul lor in sistemul grafic biliniar.

1) Astfel au o sing-drA hasta literele:c1,8,,6fpep0 9 cloud has-

te grafemele: dreapta gi stiága, la fel (dreaptA gi stin-
gA):K,A"Ay74/0Ayx2; doua gi trei haste:A 4r trei haste;
g. AA, (p , iar patru haste: /-74; gib7.
2) Vezi pentru lapidarele tomitane Iorgu Stoian, Tomitana. Con-
tribu ii epigrafice la istoria cetatii Tomis. TMIETTEXeca-Zre
ar eo ogle, ( curesti 1-972-7-7riEWEET I-VII9XI9XIX
(2), XXIX (3),IXXIII9 (4), YXXVII,XL,XLIII,XLVI, (1-2) -XLX9
LI (l-2),LIX (2)9LXVI (4),LI (1-2) gi LXXII (2)9 iar pen-
tru cele de la Olbia9 Nad isi Olvii (.19.17.T.1b5) (titlul si in
limba latinA) (Academia e geraVi-a U.R.S.S.4 Znstitutul de
Arheologie),Leningrad 1968,facs.,nr.49.

www.dacoromanica.ro
 - 48. -

Aceasta spre deosebire de minusculk ce-gi afla situarea in siste-

mul grafic tetraliniar fapt subliniat gi de cunoscutul erudit J.
Fevrier.
De timpuriu apare in papirusuri obiceiul de a da o
inaltime mai mare literei initiale a_unui cuvint de la inceput de
rind, aceasta spre a marca un aliniat, obicei ce a luat extinde-
re gi dezvoltare foarte mare in evul mediu. Acest obicei lipseg-
te in scrierea greacá veche ca gi in capitals greaca a hanilor
bulgari, el este insa prezent in uncials greaca liturgica de unde
a trecut in unciala chirilica gi are scopul de a atrage atentia
ochlului. Acest element a trecut apoi gi in tipurile grafice cu-
noscute sub denumirea de semiuncialgt, cursiva gi minuscula. Sub
influenta uncialei liturgice bizantine in unciala chirilicgt ori-
zontalele literelor 6,/,'A,37,S,51/t gi rQV sfirgesc prin cirlige
indreptate in jos, la fel gi in partea superioargt a liniei frin-
te a literei kft . Cele (loud cirlige de la extremitatile literelor
,47,t gi ley slat egale intre ele ca grosime gi lungime.
Uhciala liters/4 a textelor slave vechi Savinna kniga
gi Suprasliensis, ce le credem scrise pe teritoriul patriei noes-
tre, pastreazá in general simetria trasaturilor ce formeaza de o-
bicei litereler,r,X,M,0AZS, ins& la alte litere ca de exemplu
la B bucla superioará este mai mica; ca cea inferioara, /1/ are u-
neori dreapta orizontala ce uneste cele doua verticale mai sua de
mijloc, fata de prezenta formei stravechi cu bare drept la mijloc
dupa cumA/ are diagonals situata nu la extremitatea de sus a ver-
ticalei din stings gi la extremitatea de jos a verticalei din
dreapta ci la mijlootil celor (Jolla verticale fata de prezenta for-
mei strávechi identice lui N latin. Toate aceste abateri apar spo-
radic Inca in inscriptiile tomitane gi olbiene, ele devin insá a-
proape curente in grafia lapidara greaca a textelor hanilor bul-
gari. Sub influenta uncialei liturgice bizantine in uncials chi-
Tillie& hastele verticale ca gi cirligele literelor se fac mai
groase pe cind liniile orizontale gi buclele se traseazá mai sub-
tire, sistem grafic ce va dainui si in semiuncialá.
Unciala chirilica pastreaza, din tipul capitalei lapi-
dare grecegti a hanilor bulgari - prezentá atit in capitala cit
gi in unciala greacá - sistemul de a scri cuvintele in gir conti-
nuu fara a le despárti. Is fel exista sistemul de a scrie fiecare
literá din mai multe secvente - mige;ri - ale pencil..

www.dacoromanica.ro
 -49-

Al treilea manuscris ce se presupune a fi saris pe te-

ritoriul românesc este evangheliarul de la Rignov - aflat in Bi-
blioteca Academiei Repablicii Socialiste Românis sun cota 613 din
fondul slay - text ce a fost datat prin sec.XIII-XIV. Faptul insed
cA in acest codex - scris in uncia1A chirilicA - apare nazala A\
exact in aceeagi infatigare cum fiinteazA una din formele grafemu-
lui aim inscriptiile hanului bulgar Omartag de unde a fost im-
prumutat in uncials chirilicA drept forma a nazalei respectivelca
are de cele mai multe ori forma strAveche in sensul oh' bara ori-
zontalA ce unegte cele doll& verticale este drept la mijl000g t4
are hasta inferioarA foarte micA, iar in constituirea literei "b"

este prea mica disproportia ca dimensiune intre partea inferioará

*i superioarA ne face sA inclinam a crede oä acest manuscris es-
te dacá nude la sfirgitul secolului al XI-lea cel pt4in de la in-
1)
ceputul veacalui urmAtor 0
Din seoolul al XIII-lea sint cele doug file fragment
dintr-un manuscris mai mare - ce alcAtuiegte manuscrisul nr. 682
din ace1agi fond.ca gi codexul citat mai sus. Cele douA foi sint
in uncialá chirilicA asemAnAtoare manuscriselor bulgAresti din a-
ce1agi veac: At este simetricot depAgeste putin rindultexistál-0
vechi cu orizontals drept la mijloc, dar laio linia respectiyá se
afla la extremitatea superioarät iar arcade ce unegte yerticalele
literei/4 mai malt nu trece decit depAgeste rindul.

tiotrit TVA LninlittukttisT.hrttoaktdiv:mangh

A tIn11RI-r1lliii:6311tiut tairr.fta-91firiirtitusn
tvet ()I 1.14% n ti h rt igj istx ri op i nu
4.: irk' LILA IN enja it ir titat 1 )0) lug Lt hRIti
a La Ep -Liktski)titet rucki ;Au it n ti

Unciala literard. Manuscrisul slay nr.682 din Bibliote-

ca Academiei R.S.R.

De obicei uncials literard chirilicd din sec.al XI-lea

gi al XII-les se deosebegte de uncials celor douA veacuri urmEt

1) Vezi un facsimil la P.P.Panaitescu, Manuscriseie slave ale

Academiei, in "Studii gi cercetäri de documentare gi biblio-
logie",9, 1967, 2-3, fig.1 dintre pad.27o gi 271.
www.dacoromanica.ro
 - 50 -

toare prim inAltimea gi lätimea graremelor, comparativ mai micA

cum gi prim distanta destul de mare dintre litere, (idle& nu este
un saris inghesuit.
Unciala documentará ins& nu româneascA ci ucrainianA
este prezentá in hrisovul domnului moldovean Roman Musat dat la
Roman in 3o martie 1392 - a cArui original se-aflA la Arhivele Sta
tului din Bucuregti. Grafia acestui act se caracterizeaz& prim
lipsa cirligelor la orizontalele literelor, hasta superioarA a

grafemului t depAgegte putin rindul, ca gi cea inferioarA a li-

terei 41X,depAgeste rindul foarte putin, numai prin extremi-
tatea hastei din dreapta lui Z de multe ori ii lipsegte sau este

!,.4 6 Is c EUILA o 644 AA of, ' 1i,1 I-3 TVI fir I &Lc Ko
r.z,e4 fit i-4 E rri.4 c LN.-1 111 t
tk f-4 ri &I
ctft-T7t-eivir t( fly C44LL t 41b.,eir 4 (IA AIL- if
4 VC 11 ne411-1 ft;it 4 1-4411 raCadItL-M
4 ik-cl T-gi ki
/RAN H VI-Kkf pi IS, q 14

,4 ti-i Tsr4-7.4 r14r4t(ce-et--r.4-3tkiii4ANKNAA

rt ._ --r
e 6 t4 Ad 3-
z I.rtsiik.k
rit,,414
b. .1 Pi 4 ts, V4
14H NV At ,s.T- HA . .4 .45 ,Pro Alf
sc tc,e ,ra et-v-r-1 riik e if 44 " " AA 44 r z-, '!-1 0,2 1.$40%

Uncial& documentará. Actul lui Roman Mugat din 3o mar-

tie 1392.

prea putin vizibill extremitatea de sus a hastei din mijloc, to

sfirgit dominá forma sträveche a lui 14 cu bare drept la mijloc,
forma lima cu bare deplasatA spre partea superioará a literei Ps-
te foarte rara .
Celelalte documente moldovenegti despre care KaluL1a-
cki credea cA sint'scrise in uncial& de fapt sint scrise ir send-
uncialá. Din Tara RománeascA gi Transilvania au exist& nici un do-
cument saris in uncialá.

Semiunciala.
Cerinta de carti bisericegti ce cregtea din zi in zi,
a determinat pe scribii care trebuiau sl satisfacá o astfel de
stringent& BA scrie mai repade gi prim aceasta sä incalce reguli-
le de bazA in schitarea literelor unciale. Astfel grafemele au
inceput sA se scrie iodinate spre dreapta gi mai aproape unul
de altul, liniile marginale curbe au devenit mai scurte, iar ba-
role de unire ale ciementelor constitutive a literelor s-au mutat
1) Vezi facsimilul la Aurelian Sacerdoteanu gi Damian P.Bogdan,
CuIe6ere de facsimile pentru coala de arhivisticA, Seria
slava, TEE-T-CEET- o ouregti 1943,p1anga IV.
www.dacoromanica.ro
 -51-

regulat ceva mai sus de mijloc. DatoritA acestor schimbAri grafia

a pierdut caracterul geometric si acuratata schitärii grafemului
proprii uncialei chirilice a devenit mai neregulatA, ou mai mul-
te spirite, accente gi punctuatie fatá de primul tip grafic slay.
Aceasta este constitutia scrierii semiunciale, ce in cArtile ex-
trase din Scripturá - evanghelie, apostol si psaltire este o gra-
fie caligraficA gi o numim semiuncialä literarA caligraficA fat&
de semiunciala literarA obignuitA a altor manuscrise religioase
ce nu sint extrase din Scripturá.
Ambele tipuri - cu unele exceptii - se caracterizeaza
in manuscrisele romano-slave prim urmAtoarele: 1) hastele infe-
rioare ale 1itere1or3,p,y,t,x,c4,4ZJdepagesc regulat rindul mai
ales ultimul de pe paginá, la fel gi hasta superioarA a literei
; 2) pe liagA 23 uncial apare deseori gi an. B ou bucla supe-
rioarA microscopicA; 3) are partea de sus a hastei verticale
aproape dispArutä; 4) 6 are deseori bucla malt mai micA fatA de
restul elementelor componente ale grafemului; 5) partea superioa-
rA a literei 3 este foarte mica fatA de partea inferioarA; 6) ar-
cade sau unghiul ascutit ce unegte verticalele literei PI regulat
depAgeste rindul de jos; 7) aparitia regulatA in saprascriere a
literelor cursive aqi 00- sub forma a doi de o 'in ligaturA. Se-
miunciala literarA caligraficA se infAtigeazA fatA de semiunciala
literarA obignuitA ca un scris mare - identic ca mArime uncialei.
- frumos, supranumit de unii specialigti scris liturgic moldove-
nesc. Unaori aceastA semiuncialA este caracterizata ohiar cs foam,-
te mare cum o face A.Jacimirski pentru unele evanghelii gi epos-
toluri moldovenegti din secolele al XVI-lea gi al XVII-lea aflate
in Bibliotecile Nationale de la Viena si de la Berlin. Semiuncia-
la literará caligraficA pastreazá cirligele literelor unciale
insA ici gi colo incept' sA spar& lungimea inegalA dintre cele
doua cirlige ale literelorA,T,t sire, ,fapt ce devine aproape
o regal& in semiunciala literarA obignuita.
SemiuncialA literarA caligrafica constituie scrisul de
pildA a armátoarelor manuscrise din Tara RomaneascAl tetraevan-
gheliarul saris in anul 1471, din cake o paginá o reproduce prof.
V.Mogin in anal 1966 in minunatal tau album de paleografie iugos-
Vy
lavA (manuscrisul se aflA in Biblioteca Saltykov-Scedrin din Le-
ningrad), tetraevangheliarul din sec. al XV-lea aflat la Muzeftl

www.dacoromanica.ro
 -52-
National din Praga, despre care eruditul paleograf ceh J.Vasica
sustine ca este saris in uncialá, tot el reproduce o paging in ca-
talogul ce 1-a publicat in anul 1957 impreung cu excelentul spe-
cialist in paleografia glagoliticg J.Vajs. La fel tetraevanghelia-
rul ferecat de postelnicul Marcea in anul 1519 - oe sq gAsegte in
Muzeul de ArtA al Republicii Socialiste RomAniaft'copistul acestu-
ia imitind sorisul lui Gavriil Uric. Citeva pagini din acest ma-
nusoris a reprodus in culori Victor BrAtulesou iu teza sa de doe-
torat. In-aceeasi grafie sint scrise gi urmátoarele manusoriso:
nr.84, din sea. al XVI-lea aflat in Biblioteca licademiei Republi-
oil Socialiste Romania, dirt care o paging reproduce in faosimil
Ecaterina Piscupescu in teza sa de doctorat; an tetraevangheliar
din adelagi yeac, aflat in Muzeul National din Praga o paging
este reprodusA in catelogul amintit al lui Vasica gi Vajs; tetra-
evangheliarul saris in anul 1643 foarte frumos, dap& cum dovedesc
faosimilele publicate de ounoscutul noJtru arheolog I.E8rnea in
anal 1944 - manuscrisul si aflA sub nr.13 in fondul slay al Biblio-
tecii Academiei Republiii Socialiste România.
Din Moldova avem in semiuncialA literarg caligraficA
minunatele tetraeyangheliare luorate de Gavriil Uric, aflate unul
in Biblioteca Bodleiang de la Oxford - dupg care I.Bianu a publi-

L KILT% T
Vrkkorli A e r011444' L
14*.

,
¡talk ,j r en,K1
nOCAAIILUIÇA . 24114)1Ake 0: ", "IL
Semiunoialá literard, caligraficA. Tetraevangheliarul
saris de Gavriil Uric in anul 1428.
cat in 1922 frumoase reproduceri in culori - iar al doilea in Mu-
zeul de Anti al Republicii Socialiste România - reproduceri la
Stelian Petresou si Corina Nicolescu; tetraevangheliarul din anal
1473 destinat mingstirii Homor, studiat temeinio de 1.Bogdan ca-
re a dat pi facsimile, dupg cum o paging este reprodusá si in al-
bumul Kaluiniacki - Sobolevski. 0 frumoasg grafie prezintä tetra-
evangheliarul din anal 1474 aflat in Muzeul istorio de stat din
Moscova, iar o soriere foarte frumoasA infátigeaz& manuscrisul cu
acelagi continut din anul 1493 aflat in Biblioteca National& din
www.dacoromanica.ro
 -53-
München, din care N.Iorga a redat citeva pagini in facsimile. In
semiuncialA caligraficA s-a saris tetraevangheliarul 08 peen
cel Mare 1-a donat in anal 1495 bisericii din satul Borze*tioco-
dex aflat astAzi in Biblioteca minástirii Zografu de la Athos -
condusA astAzi aceastA minastire de arhimandritrul Dometie Trihe-
nea nascut in satul Tilisca din judetal Sibiu.- . Din acest ma-
nusoris a dat o reproducere Marou Beza. In aceesai grafie este a-
postolul din maul 15oo, aflat in Biblioteca Aoademlei noastre din
care Ealsoupesou a reprodus o paginAl); tetraevangheliarul de la
Neamt din anal 1512 - reproduceri la Stelian Petrescu-ai manuscri-
sul ou acela*i caraoter din anul 1534 aflat in colectia Pogodin
al Bibliotecii Saltykov-g&fdrin din Leningrad. Intr-o foarte fru-
moaSA scriere se infAtigeazA tetraevangheliarul din anul 15340e
se gAseste in Biblioteca NationalA de la Viena, dupá care a dat
reproduceri Emil Turdeanu. Din ecelagi ea este un alt tetraevan-
ghelier aflat tot in Biblioteca Sa1tykov-66edrin din Leningrad -
din care MAin a reprodus o pagingl. la tel doll& manuscrise cu a-
celagi continut ale lui Petru Bares, descoperite in Biblioteca
Sfintului Mormint de la Ierusalim de M.Beza dupA care N.Iorga a
reprodus pagini.
Tot asa dap& tetraevangheliarul din 1551, M.Beza a dat
o paging in oulori. In aceeagi grafie sint lucrate si urmAtoare-
le codexuri; tetraevangheliarul din secolul al XVI-lea nr. 177
din Biblioteca Academiei noastre - ca gi cel de sub nr. 178, a-
postolul din anal 1610 al cArturarului cleric moldovean Anastasia
Crimea', aflat in Biblioteca NationalA de la Viena - reproduceri
la N.Iorga Saris frumos este tetraevangheliarul din anal 1655,
ce se gäseate in Biblioteca Patriarhiei din Ierusalim o repro
ducere la M.Beza. In semiuncialA oaligraficA este tetraevanghelia-
rul de la Neamt 1644 - reproduceri la Stelian Petresou - *i eel
dill 1655, desooperit de Marcu Beza la Ierusalim = reproduceri la
M.Beza gi N.Iorga Frumos sctisA este *i evanghelia de la Eli-
savetFad, aflatA in Biblioteca Lenin din Moscova reprodaderi
la M.SCepkina.

1) Frumoase reproduceri dupä mai toate manuscrisele din timpul

lui Stefan cel Mare se aflA in Re ertoriul monumentelor i
obietelor de artá din timpul lui tefan cel Mare, ingr jit
de M.Berza 0.publicat in anul 1958 de Editura Academiei
noastre.

www.dacoromanica.ro
 -54-
Sint gi abgteri de la regulä in sensul cA gi cArti ce
nu sint extrase din ScripturA sint scrise fa semiuncialA litera-
rA caligraficA chiar minunatA cum este de pildA Liturghierul de
la Slatina din secolul al XVI-lea, ce se gaseste in Muzeul de ar-
tä al R.S.România - reproduceri In culori la V.BrAtulescu. In se-
miuncialá literarA caligraficA este gi Parenesisul lui Efrem Si-
rianul din acelagi veac, aflat In Biblioteca Central& de Stet,
unde provine din colectia lui Grigore Cretu., cunoscut mai ales fa
literature de specialitete prin editarea Lexiconului lui Marda-
rie
110
Cozianul.
Semiunciala literard caligraficd din Moldova de0 a
fost influentatA in folosirea unor caractere de grafia sud-slavá,
are totugi un specific propriu - frumusetea gi acuratetea acestei
scrieri este evidentá. Din acest punct de vedere sint foarte po-
trivite cuvintele ce le'exprima inc.& in 1935 genialul nostru is-
tonic N.lorga cind punea fatá î fatá scrisul sirbului Nicodim -
din cunoscutul säu tetreevangheliar - cu cel al maauscriselor mol
dovenegti. "Literele nu samánd - scria N.Iorga - , ale lui Nic -
dim fiind rotunda, marunte, strivite, cum se intrebuintau de cA-
tre Slavii de Sud, pe cind cele din manuscriptele moldovenegti
sint mult mai inalte, mult mai suptiri - de la o vreme putin a,,le-
cate - si constituie ele insele o operA de arta. E de ajuns sa
vadA cineva numai o foaie dintr-un manuscript moldovenesc din se-
colul al XV-lea gi al XVI-lea ca sä constate cA, fArá o linie co-
loratá gi fárA cea mai micA ince/tre de desemn, se produce totugi
o impresie esteticA" - igi incheie caracterizarea neuitatul das-
cal.
De altfel aga se explicA faptul cá minunatele modele
grafice ale semiuncialei literare caligrafice din Moldova au in-
fluentat nu numai unele manuscrise din Tara ROmáneascA gi Transil-
vania ci gi codexurile rusegti. De pildd existá manuscrise ruseg-
ti care numai dui:A colofon li se poate stabili originea cAci alt-
fel sint o reproducere perfectä a grafiei moldovenegti. Cel mai
vechi text in acest seas este un tried din anul 1466, iar despre
o astfel de inriurire au scris invAtati rugi consacrati ca de pil-
dä: A.Sobolevski, M.Speranski gi N.Petrov.
Semiunciala literarA obignuitä se deosebegte de cea ca-
ligraficA intii prin lungimea inegalá a cirligelor literelor

www.dacoromanica.ro
 - 55 -
7' t gi '0" - cum am argtat si mai sus;/¡ suprascis este numai
dintr-un triunghi agezat pe o lInie orizontalä; apare unBoval i-
nitial;e3Tpiuneori igi pierd unul dintre cirlige;Tsuprascris
este in forma de arc cu sggeatg; apare suprascris gi unin cu trei
mici verticale sprijinite sus pe o orizontalg; 7' siS'in forma mi-
nusculg ca flair apar intii la sfirgit de rind apoi chiar in rind
spre sfirgitul textului:
Astfel in semiuncialg literarg este saris in Tara Roma-
neascg un Triod al Florilor din prima jumgtate a sec:al XV; aflat
in Biblioteca Saltykov-SCedrin o reproducere in albumul citat al
lui Mogin: Din Moldova remarcgm in primal rind toate mineile gi
zbornicele scrise de Gavriil Uric = aflate in bung parte in colec-

, a 4 1 1 / I . II I T, r;/ - / %-
lIATOCO Hie Ilf 1 IA (TAA It i % II IIIIIAMLAWlify11417tIr
A% MH tikli 11.6411JAXTri TA/Kt MtlikttrHrfOIAMJ
/-I 0
I
Aid fillf7f 11'61 rro AN rtukamityittiA'Amt,'AFf 5 A
.1 i , 1 ,C/ / i
C 1904 UMAgerk it e 0 f cf HAIL C 1110 TIAATAVErl AAA411,110A
/
/1 ,,,, C-..0 I f i /
ttA il fi Ai c .4)11,Z yk1Ktil1iJ rA Mr t1 6IAA li 1CO BMW%

s.. - : -t

41:

Semiunf.ialg literarg obignuitg. Zbornicul lui Gavriil

Uric din anii 1428-145o;in Biblioteca Academiei R.S,R.
Fondul slay nr.149.
15
tiile Academiei noastre . In aceeasi ordine de idei sint: pomel-
1

nicul mingstirii Bistritatpublicat de autorul rindurilor de fatg

care a dat reproduceri atit in editie cit si intr-un studiu apgrut
in Analele Academiei Române; un zbormic din anul 1512; aflat in Bi-
blioteca din Leningrad a Academiei de *flint' a U.R.S.S.-ului = o

1) Notam cg in manuscrisul 164 se Old Via a lui Ioan cel nou

text tie,intindere de 15 'Dag" ce a fost repro us de com-
petentul istorio literar bulgar Pen'o Rusev in lucrarea
Gri ori° Camblak v Rumgni a i v staata rumgnska litera-
ura, So?ia 1966.

www.dacoromanica.ro
 - 56 -

paginA reprodusA de Jacimirski In 1907 - I "Vietile crailor pi

ale arhiepiscopilor-strbi" - o prelucrare a cronicarului Azarie
din anul 1567 - codex studiat cu reproduceri de I.Rada-Mircea in
1966; un liturghier moldoveneso din anul 1568, aflat in Biblioteca
Academiei Iugoslave din Zagreb - o reproducere in frumosul album
al lui Mogin din 1952 ce insotegte excelentul säu catalog din 1955
ca gi tipicul lui Anastasie Crimca ce se gasegte in colectia Pogo-
din din Biblioteca Saltykov-Scedria.
In semiuncialä literará obignuitA slat scrise in Tran-
silvania doug. apostoluri de la sfirgitul secolului al XVI-lea, a-
elate in Biblioteca Centralá de Stet; un zbornio din Banat, datat
prin secolul al XVI-lea, ce se gaseste in Biblioteca Vpiscopala
din Arad - o reproducere la Corina Nicolescu ca gi un tetraevan-
gheliar aflat in Biblioteca Filialei de la Cluj a Academiei, scris
in acelagi veac - o reproducere la Conine Nicolescu.
Semiunciala documentara apare intii in actele moldove-
negti primul text in acest sans fiind hrisovul lui Iuga din ( 28
noiembrie 1399), ajuns la noi numai in fragment, ce se pastresza
la Arhivele Statului din Iagi - o reproducere am publicat in anul
1939. Semiunciala documentarA se aseamäná cu semiunciala literara
obisnuitá moldoveneasca, insA aláturi de elemente semiunciale mai
pAstreazá din unciala chirilicA veche pe simetric - cum o dove-
desc actele lui Alexandru cel Bun din anul 1400 - 29 iunie gi 4
august (in cel din 4 august apare gi ;I( minuscul) aflate in Biblio-

"ke ewspieirosag iisaicArisA lib go 1- 9+14 VP/ tt Nu A41 th H #14.11111elat

C
r
ariirirtfiftrellarif, silA;4 - pq(r* *gaiiig sail WOW. if-CAAILA fl iVoA it, ti ri 6 tofee
.

y, 1.-41,,gmk-seam.
.

VIA . -I... ;1 . if0. . ti tAk-v Tatitc46 41.4

toolsotememiiif4;i0 .4440.446---be CnA4 "s011* "" NIA 44 Off 411111444010.0.4 . gimme

SemiuncialA documentará. Actul lui Alexandru _cel Bun

29 iunie 1400.
teca Academiei noastre. InsA aceastä semiuncialá se deosebegte
de semiunciala literará obignuitA prin faptul cA igi pierde cirli-
gele, este un scris in general mai frumos, apare in rind T cu trei
mici verticale, sint prezente ceva mai multe forme minuscule nu
insá atitea incit sA merite caracterizarea de minusculá documenta-
rA mixtá. Astfel in semiuncialá documentarA sint scrise de pildá

www.dacoromanica.ro
 -57-
armatoarele acts de la Alexandra cel Bun: 3o ialie 1401, 1 august
14o3, 6 octombrie 1407 16 septembrie 14o8 18 aprilie gi 18 no-
iembrie 14o9, lo mai gi 22 septembrie 1411, 2o desembrie 1414.Din-
tre documentele private remarcam in acest sens zapisul boieruldi
Cirstea dat mingstirii Neamt inainte de la lo octombrie 1448 . o
reproducere in studial nostra piplomatica s1avo-romang, apgrut
in 1956.
In documentele din Tara Romaneasca semiunciala &ma-
mentarg apabe cu total sporadic gi in acest seas citam de exempla
hrisovul emis la 2e iunie 1586 - aflat in Biblioteca Academiei
Iugoslave din Zagreb - o reproducers in catalogal lai Mogin din
1952. In aceeasi grafie este de pildä hrisovul lai leon Voievod
din. 14 februarie 163o, ce se gasepte in Biblioteca minastirii
Ivir de la Athos - reprodus in anal 1945 de eminentul bizantino.
log german F.D'61ger - cit gi hrisovul lui Alexandru Mihnea din
23 mai 1639 aflat in colectiile Arhivelor Statalui din Bacuregti.
Documentele din Transilvania au =lose semiunciala.
Cursiva.,
Dezvoltarea din ce in ce mai puternica a cerintei de
carte nu numai pentru nevoile bisericii ci gi pentru necesitatile
diurue are ca rezultat obtinerea unei grafii noi, mai rationale
gi mai economics, prin armare maruntá si clara prin claritate
intelegindu-se lecture rapids. a caviatului gi a rindulai cit gi
simplificarea ductului literii. Aga s-a ajuns la o scriere rapi-
da, la cursiva, ale carei trásáturi principale sint urmátoareles
1. tendiate de a lega intre ele caracterele grafice dar numai in
masura in care formele lor se preteaza; 2. simplificarea treseu-
lui grafemelor spre a-1 face mai curgAtor;. 3. o singura secventa,
o singurg ridicare de pana in crearea unor litere ca de piida in
cursive romano-slavil a urmátoarelor: °(-40%,01-=--61;1:3 61,8,J=,
_giy;504 =45, ; 4 abundenta prescurtg-
3% 'z
rilor. Cursive se deosebe0e de semiuncialá atit prin mica ei di-
mensiune cit gi prin intinderea gi rotunjirea liniilor drepte ale
literelor. Legea minimului de efort este cea care stáptnegte din
plin scrierea cursiva caci prin efort minim si depling comoditate
se scrie repede gi malt. Scribal urmind a execute continua scale-
iagi migcari muschiulare pentru desenul uneia gi aceleagi litere,
ajunge datoritä obignuintei grafice fiindcá scrie malt gi des -sa.

www.dacoromanica.ro
 - 58 -

execute desenul respectiv cu o siguranta gi ugurinta din ce in ce

mai mare; apoi spre a inlatura oprira continua la fiecare ridica-
re a instrumentului de Boris, va suprima migcarile de prisos, va
inlantui traseul grafic gi va creia variante ale aceluiagi grafem,
variante ce vor inlesni iuteala. In urma iutelei, unghiurile ascu-
tite ale literelor de rotunjesc, linia vertical& se incovoaie,cee
curbk tinde spre verticalä gi astfel se constituie un gir intreg
de variants grafice pentru una gi aceeagi litera.
Cursive literara spare pentru prima oara in grafia car-
turarului nemtean Gavriil Uric, manuscrise intregi a saris acest
scrib gi invatat in cursiva, din care unele file se pastreeza in
Biblioteca Academiei noastre. Acelagi saris folosegte Gavriil

t ,

115 ift,

1,
wi,
OlftKe.
Pad
4itcAtiotAi4Arrit rfolttrnotAisfets
X
do I:. ems

"lototerirpoultiperltipgilot rot lirt

'4141""4/1 Ct:14IAPO6I,10141
e '4 mama
Cursive literara a lui Gavriil Uric.

Uric in notarea omisiunilor cum gi in numerotarea filelor artico-

lelor din zbornicele sale cum o dovedesc de pilda urmatoarele ma-
nuscrise aflate in Biblioteca Academiei Republicii Socialists Ro-
mania: nr. 122,123 136, 143, 164 si 156. De altfel :west scrib fo-
losegte urmátoarele tipuri grafice: semiunciala literara caligra-
fica; semiunciala literara obignaità, cursive gi minuscula.Scrisul
cursiv al lai Gavriil Uric se apropie.de cursive bizantinii din ca-
re imprumutá de exempla forma patrata a litereig , grafemele
gin . Insl literele - schitate unele dintr-o singling secventI de
pilau:4,6;B- in forma patrata -/;EIJ,A,M,01/7,f,c, co,%, 6 sint prea
patina legate intre ele - exist& M legat ou'6. Scrisul literar
cursiv al lui Gavriil Uric este imitat de copistulICasian din vre-
mea lui §tefan cal Mare; saamInä mult cu scrisul lui Gavriil Uric
gi cursive omisiunilor din Paranesisul lui Efrem Sirianul aflat
in Biblioteca Centralá de Stat - citat mai sus.

www.dacoromanica.ro
 -59-
Cursiva documentarA se manifesta prin unele prezente ale
sale in cel mai vechi izvor diplomatic ce ni s-a pAstrat din Tara
RomâneascA - hrisovul lui Vladislav I destinat mingstirii Vodita
- unde litere cursive sint in context de pild6 urmAtoarele: K
format din doed pArti - prima o verticalä iar alAtari de ea linia
frIntá uncialá este transformat5 intr-un c cemai tirziu gi anume
din secolul XV aceeagi literä va avea gi o formA constituitA nu-
mai din douä linii verticals -,c1,AfgiY dinclAfm- scrise toate
legate, iar in subscrierea aeautogran este grecesculoclegat de G
de aceeagi originA sint E gico. De altfel din cavil locului este
de precizat c& aproape nu existA document româno-slav care sá fie
saris de la inceput gi piná la sfirgit numai in cursivA cAci e-
lementele cursive se incadreazA din plin In scrierea minusculA.
In unele hrisoave de la Mircea cel Bátrîn apare 8 pátrat, literA
ce in aceeasi formA pätratA exist& cu o diagonalá trasatA in pa-
trat de la stings jos la dreapta sus In citeva acte la Dan al
II-lea, Vlad Dracul gi Vladislav al II-lea. V pentruy spare in-
cA in hrisovul lui Mircea cel Bltrin din anul 14o7 ca gi in unele
de la Dan al II-lea, iar 4 in forms. de triunghi este prezent in
actul lui Dan al II-lea din 23 octombrie 1432 cit si in state de
la Alexandru Aldea, Vied Dracul gi Vladislav al II-lea. gca un
glagolitic ins& cubuclele in interior, apare intr-un hrisov
moldoveneso din lo iulie 16o3 pästrat in fondul Spiridoniei de la
Filiala din Iagi a Academiei. 0 formA cursivá specialä a literei
1/45 aga cum apare de pild& in actul lui pefan cel Mare din 7 a-
prilie 1458 - in data - a fost cititA de I.Bogdan _cai.Af supra-
scris sub forma a trei linii verticale microscopice, la distante
egale intre ele, apare destul de frecvent in actele lui 9tefan
cel Mare intre care gi cel din 18 februarie 1466. Litera if iden-
ticA, ca form& luiy=Veste prezent& incä intr-un act moldovenesc
din 12 august 1452 unde antroponimicul Cram)/ y A () poate fi
foarte bine citit ca Stanuul, aceeagi identitate spare gi in alte
acte moldovenegti mai ales din vremea lui 9tefan cel Mare - cum
este de pildA hrisovul din 14 aprilie 1475. Ptternica cursivita-
te a scrisului face ca uneori literai sA fie fAcutA ea un o cum
este de exemplu in actul moldovenesc din 23 aprilie 1441 ca gi
in cel cu data 11 martie 1446, 6 in formá de triunghi trece din
cursiva TArii libmAnegti in Moldova uncle formeazá o caracteristi-
,

www.dacoromanica.ro
 - 6o 4IM

cA mei ales a grafiei actelor lui Vefan cal Mare - Ina aceastA
forma spare in Moldova inainte de marele domn, dap& cum aceeasi
literA are forma grafemului 2 , de pildA in actul moldoveneso din
18 octombrie 1435 ca gi in alte hrisoave provenind din aceeagi ta-
rA. Aceeasi rapiditate a scrisului face ca in unele acts moldove-
nesti, ca de pildA cele emise la 11 martie 1446 sau 22 august 1447
b BA se scrie uneori coif. Cursive apare din plin in semnAtnra
unor acte româno-slave din sec. al XVII-lea - avind toate liters-
le legate - ca de pildA cea a lui Simion MovilA intr-un document
din 17 iulie 16o7, a lui Ieremia MovilA sau a marelui logofAt in-
tr-un act din 26 martie 1626.

h
.4.4

'/ -Y7 +-1

- :en _

Cursive documentarg. IscAlitura lui Ieremia MovilA.

Movilestii transmit aceastA cursivitate gi TArii Românegiti; de
pildA intr-un act din februarie 1619 undo semneazii Gavriil Movi-
lA, la fel gi la Alexandru Mall.
Ca elemente cursive in documentele româno-slave spar
incA din secolul al XV-lea urmAtoareleto<otieLla).g; 0 gii0=B;Aqi
2224;Elf)*77441.0414ii:ici37N.=117 lc gilt- $()-44. silts e 41 >"T'
cd; VI' 9 yi 4," 4% 131.=%.
Nste de retinut apoi gi faptul cA in cursive documents-
rA spre deosebire de cea literarA apar mai multe caractere legate
intre ele ca de pildA'in secolul al XIV-lea;i4 cu O OA cu T in
suprascriere. In veacul armAtor in plus apar de exempla: minus- r
cul cuco cursiv, O MILLI minuscule, A ou e cursive, A minuscul
cu & cursiv,A, minuscul ou cursiv,Acursiv ou 6 minuscul, K
moor cul.r minuscul mica carsivon cursiv au O.. minuscul, C bu O.
Minuselllo minuscul. cu O cursiv,Acursiv cutiminuscul, K cursiv

www.dacoromanica.ro
fro

e-
Si4 4te OAs4 .10 tit' ft714 fuej I irratdr" .
t
6.1
r.,1110.0
1 4, . ei

q. fi V1'4-I

,
1 -

Cursivg documentarg. Iscglitura lui Alexandra Ilia* damn al

Tgrii Romine*ti - peste prima parte din subscrierea neaatogran

www.dacoromanica.ro
 - 62 -
ca a minuscul_21 cu a gi.a. ou 0". In secolul al XVI4ea sint spre
pildá: minuscalele : A OU p $ n minuscal au / minasculul c mi-
nusculele k gi o cursiv cu. a minuscul, c otiA $p minuscal cu,u.
cursiv; iar in secolul al XVII-lea slat in plus de exempla:4u mi-
nuscul CU4L cursiv, A eu N Tau C't ambele minuscule , 7' minaseul
ou 6 cursiv, o rninuscul ou gi cursivet.0 cursiv ou (-4 minuscul.
Blementele7cursive documentare din Transilvania sint
aceleagi as in Tara Romaneascg. gi Moldova: intre grafia textelor
romäno-slave dintre cele trei provincii istorice romlnegti axis-
tá o puternicg. interferentá.
Minuscula.
Scrierea minusculg constituie o stilizare a grafiei
cursive, de care ins g. se deosebegte prin urmg.toarele particulari-
táti: 1. hastele depägesc rindul in jos sau in sus, ori una si
aceetigi hasta trace de rind atit in sus cit gi in jos aga o ar-
mátoarele fprmit grafice slat minuscule el, gi = ; ; vi 2;
,=k,,4==*; ,2sz-.3=3;s;4, A = ; /41, 14 -Ai;:irip.;
3; ;
7, 77 7-= 7.; Xl Y;
.3.1(.2 'xy
, Vivyy 3 , y , ,

= ; 7-0 = 1-0 7-ct = 1-0 yj ; ; (?' 3. -15L 3 9 - If/

29 datoritg. acestei depagiri de rind literele se incadreazg. in
sistemul grafic tetraliniar, adicg. grafemele sint cuprinse in
spatial a patru linii paralele orizontale imaginare, aceasta spre
deosebire de tiparile grafice: capital, uncial, semiancial gi
cursiv ce se situeazá in sistemul grafic biliniar; 3. hastele o-
rizontale ale literelor gi se lungesc,, /Air apoi deseori se
6.7

gi onduleazg.; 4. aláturi de forma unghiular g. a pgrtii superioare

a grafemelor 3 gi 46 intra in uz gi devine mai frecventg. forma
rotunjitá; 5. apare deasa intersectare.a hastelor inferioare t-
ale literelor invecinate sau apropiate.
Exist& doug. tipuri ale minusculei: minuscule propriu-
zisa gi minuscula mixtl. Gea dintii cuprindd numai elemente mi-
nuscule gi cursive, iar a doua gi litere semiunciale. Ambele ti-
puri slut strins legate de scrierea cursivg. prin: 1. ductal ra-
pid al literelor; 2. mai multe forme grafice pentr'i unul gi ace-
lagi caracter; 3. schitarea dintr-o singura secventg. a =or gra-
feme; 4. scrierea uneori legatá a literelor invecinate; 5. folo-
sires mai ales in minuscula documentara a urmátoarelor forme gra-
floe cursive: a 21179 tr,E ,& c (suprascris) /,H.,/c, //I A Al, 4/1
0, w, fl, VIzI,b/JAVel,1-) A gi A - Din emiunoialg minuscule
documentarä a imprumutat lungirea hastelor inferioara ale lite-
www.dacoromanica.ro
 - 63 -

re lorj,f,y, 93, X, qi sops care apoi le-a dezvoltat puternic minus-

cal. Sorierea minusculgt exist& de pildgt in paleografiile bizan -
tin& gi latini. Minuscule chirilic& a feat inflaentat& de minus-
cule bizantin& care dap& cronologia lai Gardthausen ounoaste ar-
m&toarele perioades veche, din anii 835-972; media, din anti
972-1204 gi foul, din anii 1204-150o. Ins& cercetarile mai noi
au intins inapoi prima parioadgi gi anuthe la anal 705,- cum *rat&
A.Dain. Din minuscule bizantina au fost imprumatate in paleogra-
fid româno-slevii armatoarele forme grafices0A-P,17/14 gi 44;
V't iar din cursive bizmitinti prezenta In minascala de aceeagi
origine sintsq;ary2,EAKpa(4),00. Minuscule bizantia a foot stu-
diata pe larg de Gardthausen iar dintre stadiile recente temei-
nice este de remaroat cel al F.Granstrem.
Grafia minusculä bizentinti dupg. cum eerie gi Granstrem
este an saris elegant, armoniOsikIn care formele ancialeAle slavi
gi la noi cele semiunciale , dar aceaste numai pentra minuscule
mixtX, D.P.B.) ale literelor se folosesc algtturi de cele minus-
mile, ins& cevamai rar ca altimele. Num&ral abrevierilor si al
ligatarilor nu este mare, lista si formele lor fiind strict sta-
bilite. Grafia minascul& bizantin& are drept scop claritatea gi
frumusetea scrisalui = arat& intre altii si str&lucital elenist
franoez regretatul A.Dain. In aceeagi ordine de idei an alt ea-
nosout Invatat francet Jaevrier eerie armátoareles anamite li-
tere zise lungi lanseazá hastele lor deasupra sau dedesabtul rin-
Maui In aga fel c& se recurge la incadrarea nu intre dotal linii
orizontele paralele ci intre patru. In timp ce & sic< se Inscria
Intre douA linii medianelgr atinge linia superioargt, iar 6 linie
inferioarg. Aceast& modificare in afar& d& mai malt& elegant&
grafiei, face textul mai lizibil, detaend limpede anumite litere.
Baferitor la minuscule rom&no-slavä este de precizat
faptul cgt fat& de minuscule bizantinl cronologia este /Jivers&
alai /ntii apare minuscule mixtá gi apoi minuscule propria-zisa.
Dap& facsimilele ce am publicat in anal 1956 la sfir-
situ]. lacrárii Diplomatica slavo-romângt, Inv&Vatal iagoslav G.
aremognik a studiat minascala docamentar& rol&no-slav& spre a do-
vedi caracterul minasoul din diplomatica balgar1, iar primele do-
cumente din Tara Ronal:lease& au fost cuprinse /n obiectul anui
studia el diatinsalui paleograf din aceeagi tar& V.Mogin.

www.dacoromanica.ro
 64 _

Urmind cronqlogia minusculei româno-slave vom prezenta

intii minuscule mixta atit literara cit gi documentarA iar apoi
minuscule propriu-zisa.
Minuscule literard mixta apare in Tara Romaneasca de
exemplu in colofonul codexului nr.462 din Biblioteca Academiei
unde_sint minuscule literelee ,,1 suprascris, ,Z)er iar semi-
uncials: o,. Acest manuscris s-a lucrat in anul 1549. In a-
ceeagi Situatie este gi manuscrisul din anal 1573, aflat de a-
semenea in Biblioteca Academiei. In minuscula literara mixta es-
te gi textul slays= al vestitelor'Invätaturi ale lui Neagoe Base-
rab., made avem un gir Intreg de litere legate intre ele ca de pil-
dA:,.4 cu a 9 T cu p, Pr ou 0; E CUM,,X ea cvselcu / 9 PI au E ou A
gi cua,-Ficu /-D gi cu T ea f gi cu o minuscule gi cursive fiind:
etc.; iar semiunciale unele din formele li-
terelor6,í',4,3 etc,-
In Moldova avem ia minuscula literarA mixta Dioptra mi-
nastirii Sfintului Onofrei din Lvov, datata prin secolele al XIV
lea - XV-lea - o paginá reprodusA in KaluLiacki Sobolevski.La
fel remarcabilul zbornic al lui Isaia de la Slatina, aflat In Iz-
blioteca Academiei de Çtiinte a Republicii S.S.Uoraina din Kiev,
manuscris ce cuprinde urmatoarele cronici moldovenegti din veacal
a/ XV-lea gi al XVI-les: Letopisetul de la Patna nr.1, cronica
Lai Macarie gi cea a lui Eftimie. In acest codex spar ca minuscu-
le unele forme grafice ale literelor:61,4c,K, t/d. iar omisiunile
sint scrise in cursivA - aceasta dupa microfilmul ce a binevoit
sa. ne trimita conducerea bibliotecii respective. Aceeagi grafie
sta la baza colofoanelor mai multor manuscrise religioase din Mo1,-,
dove din care remarcam de exempla cel al tetraevangheliarului de
la Voronet din anal 155o - o paging in márime naturala da albumul
Kalugniacki - Sobolevski. Tot in minuscula literarA mixta este
scris gi codexul din Biblioteca Academiei noastre ce cuprinde la
sfirgit Letopisetul de la Bistrita.
Minuscule documentará mixtg spare pentru prima oara. in
Tara Romiineasca unde caracterizeazá hrisovul lui Vladislav I
destidat minästirii Vodita - originalul la Arhivele Statului Pu
curegti, o reproducere mai reugitA in albumul Sacerdoteana - Bog-
dan - . In respectivul act spar unele intersectärt miniscule,
cursive i minuscule fiind unele din formele grafice ale urma-

www.dacoromanica.ro
 -65-
toarelorlitere:a,b,4,*,5,AV,71,d;g,e/a iar intre semiunciale sint
de pilda citeva din formele grafice ale urmatoarelor grafeme: 6;
fe4/7 . In acest documentoet minuscul apare spre sfirgitul textu-
lui - in intindere de 22 de rinduri - gi anume in cuvintele
rpcno,40r3 in particulae40- legata de nocrasu , in cuvin-
,

tuDwiRoAuti6si in particulaAalegata de: cu tioActraxrhiA/E/7o7Bo-

p117-6 gira oy8:76din rindurile 17-21. Astfel pe 1inga4 obignuit,
A minuscul are aici o forma deosebit de caracteristica, fiind
constituit din doua haste oblice, cea din dreapta depagind rindul
numai in jos are la la capatul de sus o bucla, pe aceasta inscri-
indu-se mijlocul hastei oblice din stinga mai lunga decit oblica
din dreapta, ea depasind rindul atit in sus cit pi in jos4Aceas-
ta forma minuscula a litereiA care in hrisovul lui Vladislav I
are foarte mici diferentieri in cele cinci aspecte ale el., este
un imprumut din diplomatica iugoslava - imprumut stilizat insa pe
pamint românesc. In aceeagi grafie minusculá documentargt mixta
este gi hrisovul lui Dan I din 3 octombrie 1335 - insa aid nu
spare acel4 caracteristic hrisovului dat de Vladislav I. In a-
ceeagi grafie sint scrise cele mai multe din documentele lui Min-
ces cel Batrin, reproduse de altfel in albumul Sacerdoteanu -
Bogdan sub numerele II, Vo VII, X-XI gi XIII ca gi privilegiile
vamale acordate de amintitul domn unul brasovenilor gi altul lio-
venilor, la fel scrisoarea sa din lo august ce o adreseaza regelui
Poloniei Vladislav-Jagello. In minusculg documentara mixta este
apoi privilegiul vamal acordat minastirii Cozia de fiul si urmagua
lui Minces cel Batrin Mihai - o reproducere in albumul citat mai
sus. In aceeagi grafie sint gi alte acte domnegti emise de domnii
Tarii Rom&negti in prima jumatate a secolului al XV-lea ca de pil-
TA: actele lui Radu Pransnaglava Dan al II-lea - unele reproduse
in Manual de paleografie slavo-romAn g. iatocmit de Henri Stahl gi
tutorul acestor rinduri diata lui Petriman din 17 iulie 1425 -
reprodusa in manualul citat - gi privilegiul lui Vied Dracul din
3 septembrie 1439 - reprodus in albumul Kaltaniacki 6obolevski.
Aceeagi grafie pentru a doua jumatate a veacului al XV-lea o 811:
actul lui Vladislav al II-lea din 5 august 1451 -
originalul la
Arhivele,Statului Bucuregti cel al lui Vlad Tepeg din 7 octom-
brie 1476 - reprodus de I.Bogdan in albumul &Au din 19o5 docu-
mentele lui Basarab cel tinár din 13 martie 1477 - reprodus de
www.dacoromanica.ro
 -66-
I. Bogdan - gi 8 ianuarie 148o - in original la Arhivele Statului
din Exuresti, hrisovul lui Vlad Cálugárul din 5 februarie 1488 .
reprodus in manualul Stahl-Bogdan -. Trecind in secolul al XVI-lea
minuscule documentarA mixtá este foarte rará, iar in veacul urei-
tor exemplele sint deosebit de izolate; de pildá Hrisovul Buze*ti-
lor.
V-,
11110 14101
et, es4A11;14:1144 4mm; triyirp It tv"4-1,"»...
.

uppaillie 110114111/11M ge 411+ .4,11

tie 11/11/01 A ¡ill 411
Wisí a CINSIUAral. Cf 411.10011"; 41111 mil t'llyokiir.74.r.44 MAI
ea ti I et I 61 r .4
46 V . AZ. 4
.4611-06.04141411.44* AA4KI 44111111.11 oaf 4* etw m
- .
CS37444:AileA 4,

MinuaculA documentará mixtá. Hrisovul Buzegtilor din lo

iunie 1656.

In Moldova minasoula documentará mixtá apare in actul din

anal 1359 de inchinäciune el boierilor lui_§tefan Mugat cgtre
regele Poloniei - reproducere in albumul paleografic moldovenesc
al lui I.Bogdan. Astfel in actul respectiv sint minuscule gi cursi-
ve de pildás a gi rl,3,K,L1174,-6 gi t iar_semiuncialet
In aceeagi grafie este hrisovul din 7 ianuarie 1407 al lui Iosif
mitropolitul Moldovei - reproducere in albumul Sacerdoteenu -Bogdan
-e -
PA47,)

1" -1 11
elfitr" f Cif f 10.4%71A/4H EA r4.01 ,-,"
I I
I-
1.-r 6f e'Sir ill Mt 7t:4,
_

ci¡ tiAval811 Au&

TO ¡Afar%
ailitAk 10 Mir tfridirt4i aiktigt !,1

ta *it-14N cif
craZ 1,11

rtirtip4 , 4,1 1;01r

it
o .
I /.)
tt emi IC° Ch. 6.3.611 m
#. Z-1 e"-F a e
,c)
e4V-A 11 a gi. 0 MA
r ,r
..itatif't ar.Act.ii,i644tritz#40-esi-..H Aft It r4e4 ri AN 0114 rw 41

Minusculp documenterá mixtá. Actul mitropolitului

Iosif al Moldovei din 7 ianuarie 14o7.

- uncle minuscule gi cursive sint:o.,*,3,K,2fIZAI -T1 HA iar semiuncia-

le:GIBIrinl . Acelagi scris stá la baza actelor lui Alexandru cel
Bun din 6 octombrie 14o7 - reproduse in albumul moldovenesc al lui
I.Bogdan -, 7 noiembrie 14o9 - reproducere in albumul Sacerdotea-
nu - Bogdan -1 6 ianuarie 1411 - reproducere in albumul Mihailo.
vici - gi 2o decembrie 1414 - originalul in Biblioteca Academiei-.
In aceeagi craft() sint cuprinse hrisoavele lUi tefan cel Mare
din 1 aprilie 147o gi 7 mai 1475 ca gi scrisoarea cgtre Bráileni-.

www.dacoromanica.ro
 - 67 -
reproduse toate in albumul lui I.Bogdan -. In veacurile urmgtoa-
re minuscule documentarg mixtA este foarte rara in diplomatica
moldoveneascA, un exempla formindu-1 actul dat de Vasile tupa la
25 martie 1635.
Pp e/ ii i
..
4 4 4 V i I!
i
4 '
.-7.-
7 MAI
,
x? 1
i

ne.: 4 rrr etirdriffiTtl rtaim law Yrrtp a n 4 tic.; IrmictA, P1.1470 r

42Tifflaclialif .

qtrl-pirlit
ti , " ,r " --r
'
n rarrrpouti,st:a prirranitt
1
's 14-9 st`l 1 ,..r
Lily MA 1 r: r
.
-

.74
.

kr. ,
air i aftirti .
, )
. i -
I.
nil$4 (Art ti* 6044 iso ti rite{ lti ttly.rett rye ITT
i i i TrA4 a Cif
re . 4 ,../ MO ò tilt: if 1
) . J .
al fri . a 61 4'.1
col Ina e rW/14.1tidt m t i A 4f" TM I1A4 ri4 !VIM ?fir( ,f."
A
A 1
("'nugth Jay Lima

Minuscule documentarA mixtá. Actul emis de Vasile La-

pu la 25 martie 1635.
Minuscule literarA prop"' iu-zisA se manifestA in colo-
foanele unor mannscrise din Tara RomâneascA, cum este de pildá-in
manuscrisul nr.287 din Biblioteca Acedemiei unde sint toate ele-
mentele minusculei intre care gi cursivul B patrat.
Minuscule literarA apare pentru prima oarA in Moldova
in unele din colofoanele lui Gavriil Uric - ca de pildá in codexl
nr. 164 din Biblioteca Academiei - unde sint minuscule gi cursive
urmátoarele caractere: a formele bizantine ale lui B patrat gi B
cu hasta verticalá lungá avind la extremitáti cite o buolá,la fel
bizantinele Ar gi M .

Minuscule documentará spare pentru prima oarA in diplo-

matica ¶rij Românesti in hrisovul lui Mircea cel Bátrin din oc-
tombrie (1389-1400) aflat in colectiile Academiei - un facsimil
in. Diplomatica slavo-romAnA a autorului lucrArii de fatá. Astfel
in acest hrisov apar ca minuscule gi cursive: rA C gi 5 - in forma
patratA - ,r14- in citeva variante intre care una este aproape i-
denticA celei din hrisovul lui Vladislav, 3-k format din douA
pArti neunite intre ele, prima o verticalá gi al doilea un c chi-
rill°, (412f13 cum gi intersectarea hastelor inferioare ale unor
litere vecine, fenomen ce spare incA in minuscule documenterA mix-
tA. Aceeagi grafie este . prezentA apoi in actele lui Dan al II-lea
din lo septembrie 1421, 23 octombrie 1422 - aici spare 13 patrat
avind in interior o linie diagonalI.15dupá facsimilul dat de L.Mile-
tie' in 19oo - gi 16 septembrie 1431, in hrisoavele lui Alexandra
Aldea, in scrisoarea din 2 aprilie a lui Albul, vornicul lui
Alexandra Aldea, in documeatele lui Vlad Dracul din 7 octombrie

www.dacoromanica.ro
 - 68 -

1434, 1 gi 23 august 1437, 16 septembrie 144o mai gi iunie 1451,

2 august 1453, 15 aprilie 1456, 16 aprilie 1457 gi 5 martie 1153,
in documentele lui Radu oel Frumos din mai gi iulie 1464, 14 oc-
tombrie 1465, 15 isnuarie 1467 gi 16 iulie 1472,- in hrisoavele
lui Basarab cel BAtrin din 15 iulie 1475 gi 3o iunie 1477, ale
lui Basarab eel TinAr din ianuarie, aprilie si noiembrie 143o,
in aotele lui Vlad CA1ugArul, in zapisul ieromonahulai Macarie
din 24 martie 1495 ca *i in actele lui Radul cel Mare. Modele
foarte frumoase de minuscull prezintl scrisorile dregAtorilor
din secolele al XV-lea Gheox6ghe LascAr i Antonie cAmArag. In
cele mai multe din documentele indicate este atestat fenomenul
interseotArii hastelor inferioare ale literelor. Forma patratA
a lui 8 este prezentA destul de des, nu lipsesc nici variante
foarte apropiate des& minuscul din actul lui Vladislav I, cum
este de pildA in documentul lui Basarab cel TinAr - din decem-
brie 1479 sau in cel reprodus de I.Bogdan in albumul sla din
19o5 -, in scrisoarea lui Vied CAlugärul - reproduegt in facsimil
de D.A.Stardza in 1332 (planga a II-a); in actele din: 7 ianua-
rie 149o, lo noiembrie 1497, 13 iulie 1499, 19 iunie 15o2 gi 18
iulie 15o5. Minusculele bizantine:g - ou haste verticalgt dep5-
sind rindul in sus si in Jos, iar cele douA bucle sint egale in-
tre ele - *i P apar in documentul mitropolitului Macarie datat
de I.Bogdan prin anal 1482, acelayi î7 i in actul din 23 apri-
lie 1436 ca *i in oel din 11 septembrie 1489. Se produo modifi-
()girl in constitutia unor litere, de pild6 8 bizantin cu haste
verticala lungA igi disproportioneazA buclele in sensul cA bucla
superioarA este mai mica dealt cea inferioarA cum apare de exem-
pla in hrisovul lui Vlad CAlugArul din 11 iunie 1493 sau in ac-
tul lui Stan judetul Bucuregtiului din 26 mai 1577 - fcsimil 19
N.Iorga in Istoria Buourestilor -. Se produc schimbAri si in
ceea oe privegte minusculul a in sensul c5. din secolul al XVI-
lea haste sa depAseste rindul aproape*totdeauna aumai in jos -
fenomen ce se observA ilioá la sfirgitul secolului al XV-lea,cum
este de pi1d6 in hrisovul lui Vlad Calugarul din 11 septembrie
1489. Sint insá gi exceptii de la regula generalà cAci de pildä
in zapisul datat prin circa 1590-1600 - facsimil in Culegere de
facsimile pentru coala de arhivisticA, Seria romAng, album pu-
blicat de A.Sacerdoteanu - spar ambele forme ale minuscululvia.

www.dacoromanica.ro
 -69-
Minuscule documentará stá la baza graftei a mai tutu-
ror documentelor slavonegti din secolele al XVI-lea gi al XVII-
lea scrise in Tara Romaneaset.
Minuscule documents/4 apare in MoldovAnag in actele
lui Alexandru cel Bun; in acest seas fiind de pildá hrisovul din
2 tulle 1415 - facsimil in albumul lui P.Mihailovici . Elemente-
le minuscule gi cursive din hrisovul respectiv slat intre altele
urmátoarele: a,B,Bbizantin ou haste verticalá lungá; cele doug
bucle fiind disproportionate - bucla superioarä fiind mai mica
dealt ces inferioará -; E. bizantint*,31K- ca in actul lui Miroea
cel Bátrin din octombrie (1339-1400),g . Aceeagi grafie stá si la
baza actulai din 1421 dat Rimgdllei-facsimil in albumul moldove-
neso al lui I.Bogdan -; ca gi in hrisoavele urmátoare: 2 martie
gi 2o august 1422 - facsimile in albumul Sacerdoteanu - Bogdan -;
aoelagi an decembrie 25 - facsimil in editia de documente claret-
niene gi moldovenegti al lui V.Rusanievs'kt din 1965 -; 12 mar-
tie gi 15 aprilie 1423 - primal in original la Academic', al doi-
lea reprodus in albumul Kaluzniacki - Sobolevski -, (1424-1425) -
reprodus in editia din 1938 a autorului luorárii de fatá. Minus
cula documentará constitute sorisul gi a urmátoarelor acte de la
Alexandru oel Bun: 4 septembrie 1424; 14 septembrie 1427 - feast-
mil la Sacerdoteanu - Bogdan °, 15 octombrie 1427; 15 aprilie gi
8 tulle 1423; 19 iunie gi 24 septembrie 1429; 30 aprilie; 15 tu-
nie gi 31 iulie 1431 ca gi eel din 2e decembrie 1432 - reprodus
in albumul lui I.Bogdan.
Minuscule documentará constitute partioularitatea a
mai tuturor documentelor moldovenegti incepind cu actele urmagi-
lor lui Alexandru cel Bun gi piná la jumátatea secolului al XVII-
lea.

,
Ìr -.,
i
i....4.- .,: , (, .4-
,
/4 ITr, ;.7:76. .,:t7',i e _ l 1 J
., 14.
.21 li C4 i1 f,'eTt r7141 4 ,',77' ic Z ..
1 e_.
.ri ,i .4).3 1
--) ; _

7 17;":2:. ",.. ...- /.... .---: 4 ef ' .

e r'tí:":7--,' .

(:4-.1 P Or" '4. , 12 '' ; .1 1 i a / (-To .4 it ritiv zilis rrey 11161 r7,4 fle
__.4....
--1 -4--' ,77/-3 ;D. i -1.- -1-' .1..,- L, 1 ,--t-s-',4_. -14-; : L' tsJ -r-* '1
.
ÍTf T-sPi 1 et) i to , ) iff erre4 ../ ....11/4"...1 I. t
?
A4 4: 7.-fri 1
. . t..,
ft
.jtyy(( ,
g/

r,(4/.1,
tkv
14 71
,
e),1
I T) I '. I
,ft

b oio

Minuscule,. documentará. Zapis moldoveneso din 2 iulie

1608.
www.dacoromanica.ro
 -
,,
.
,, ,
(.11414 Liktulf41
"
f /f
.
.1
.8 lib.
NIIAL .
....7
, J I,. -r
fh-'11ilutfli
--- J ,
ir
4i7V-Ati(Intt
. ;---

..-T % , rm.. . , n 1
tiklii
6 'I
v

fiLUMAlil
-...,

t--*
.."' 'V
IlltrOiC,afflif
fit-11.'1/111W"
er ,r...,,
11J111.6 k:rrIsi 4-1 i tint f f Mete it - ,

t;:ifiltio CIJArleitlidif itelrApik ii... . HAC101414.11 A leirli 1 f(116).01t6

t
...1.-.- a, 4 .
V ,
0 i - ,i
Cl.'a ShomtmAGNet-t(At ci ,s4 it. Hi : -' :
iV4'a ,K01,4¡fratfouritt litioci.t.f.6 if lt(h I o,N
-
it'l
.ri ,- -". ,.44.440 q- -7- ( ,-11 :
.
i 1 ..IG,-,i_A rrttlt . Ilio ,si
- Cctg runs Ir
-lie el. .
Irs
moor 11111DAMIIMMINWIIIIINCIPIR
- 10k
ow' tit-- --.T11011111".1°11""E'''''....261...........,

NS
Minuscu16 documentar5 gi pseudomonocondil. Actul domndlui ,

Moldovei tefon Tom§a II din 13 martie 1615.

www.dacoromanica.ro
 -71-
Am remaropt mai sus o transferare grafica a minusou-
lei documentare din Tara Româneasca in Moldova. Ie cele spuse se
mai pot ad&uga urmAtoarelet din hrisovul lui Vladislav I apare
ilia& in actul dat Rimgaillei gi el constituie aproape caracteris-
tica_grafiei actelor lui Stefan cel Mare, Acelasi luoru se poste
spune despre B bizantin ou haste vertical& lung& insä cele douA
bucle in minuscule documenterA moldoveneased incep sit se dispro-
portioneze incA din actul emis in anul 1421 de Alexandra cel Bun,
acelagi * format dintr-o lung& heist& vertical& ce dep&geste rin-
dul in sus O. in jos str6b&tut6 la mijloo de un e culcat, K ca
in actul lui Mircea eel Batrin din octombrie (1389-1400),acelagi
I ou partea superioará rotunjità, aoelagi bl cursiv format din-
tr-un triunghi ce are in fat& o micA vertical& - aceast4 form&
apare in Tara Romineasc& incA in vremea lui Mircea eel Batrin.
Ins& deosebit de important este faptul c. o forma foarte apropia-
tà de A minuscul din actul lui Vladislav I spare in hrisovul lui
Vtefan al II-lea din 19 februarie 1446 - originalul la Arhivele
Statului din Bucuregti -. 0 form& identicK lui A din alte acte
scrise in Tara RomâneascA vom iatilni gi in semnatura - Boris&
mai toatil in litere legate - a diacului Toader din actul lui gte-
fan cel Mare emis la 26 februarie 1491 - reprodus in albumul lui
I.Bogdan - ca rid in citeva documente din prima jumAtate a secolu-
lui al XVI-lea si in unul-doua de la inceputul celei de a doua
jumIt&ti a aceluiagi vase.
Modele frumoase de minuscul& reprezint6 de pildA sate-
le moldovenegti din 11 septembrie 1447, 11 februarie gi 5 iulie
145o cit si din 17 februarie 1453 - aflate in Arhivele Statului
din Viena si reproduse in litotipie de I.Bogdan in 1890.
De altfel in privinta dezvoltArii minusculei documenta-
re la noi subliniem fenomenul exprimaf prin faptul ell mai toate
documentele noastre chirilice din secolele XVI-lea gi al XVII-lea
redactate in slavonegte sau in românegtel) sint scrise in minus-
1) CitAm in acest sens de pilda urmatoarele documente redacta-
te in românegte si scrise in Tara Româneasca: 15 august 1586, 6
august 1592, 2 ianuarie si 15 octombrie 1601 - dupg fotocopiile
aflate in Biblioteca Facult6tii de Istorie din Buouregti -, auto-
graful lai Mihai Viteazul - reprodus in albumul Biana-Cartojan -
gi documental din 1 tulle 162o - in Biblioteca Central& de Stet -.
In Moldova aoelagi tip grafio îl atestá de pild& actele din seco-
lul al XVI-lea reproduse de Aurelian Sacerdoteanu in albumul citat
sub nr. I-IV gi VI-VIII, iar din veacul urmátor documentele aflate

www.dacoromanica.ro
 -72-
culg gi anume incepind cu vestita scrisoare datatg de N.Iorga
prin anul 1521 adresetg de Neacsu din Cimpulung Muscel lui Johan-
nes Begner judetul Bragovului. Acest document, despre care mare-
le nostru dasogl soria cá "dovedegte o foarte veche deprindere
de a aerie româneste", reproduce in grafie pe A minuscul aproa-
pe in formele in care aceastA literg apare in hrisovul lui Vladis-
lay I.
De altfel atit minuscule literarg gi documentarA mixtá
cit si minuscule documentará propriu-zisg existá in toate paleo-
grafiile slave; cAci ceea ce s-a socotit peste tot semiuncialg
este gi minusculg mixtg, dupg cum s-a crezut scriere cursivá cees
ce de fapt este minusculá documentarg1).
Remarogm au acest prilej cg la noi existA si o urmg a
influentei minusculei rasegti cAci autograful cgrturarului Udrip-
te Ngsturel, exprimat in anul 1636 in interiorul copertei de la
sfirsit a codexului slay nr. 286 din Biblioteca Academiei R.S.R.
- autograf reprodus fotografic in studiul nostru despre manuscri-
sele slave din Biblioteca Acedemiei Române - este in minusculá do-
cumentarg ruseascA, limba fiind de asemenea ruseascA. Tot Udrigte
Ngsturel va sari in minusculg documentará ruseascA actul lui Ma-
tei Basarab din 17 iulie 1644 dat mingstirii Adormirii din insula
Halkis - originalul in coleotiile Arhivelor Statului din Bucures-
ti, Aron Vodá 1/4 - spre deosebire de hrisoyul lui Alexandru Co-
conul dat mingstirii Ivir la 14 martie 1625 - in aceleagi coleo-
tii-act pe care Udrigte Ngsturel î1 scrie in minusculg documenta-
rg mixtá romAno-slavg.
Prescurtgrile.
lieges minimului de efort - prin aceasta economie de
timp, gi economie de spatiu - prin aceasta economie de material
Continaare din pag.71
in Biblioteca Centralg de Stet sub cotele: XLI-I,XX-110 gi 114 cum
gi X-1, aga dar minuscule documenterá spare in documentele chiri-
lice redactate in româneste incg din veacul al XVI-lea gi conti-
nua in secolele urmgtoare, iar au tocmai din yeacul al XVIII-lea
cum sustine Emil Virtosu in recenta sa oarte Paleografia romano-
chirilicá, afirmatie ce nu se argumenteazá -prin nimic.
1) Cum yom dovedi atit in Paleografia romano-slavg cit gi in-
tr-un studiu special despre minuscula din tiEEFIF-FIFVone gi ro-
mânesti scrise in chirilicg.

www.dacoromanica.ro
 -73-
grafic - a generat creatia pi dezvoltarea prescurtArilor adicg a
re dacerit dimensiunii unor cavinte i litere.
Mode de a prescurta cuvintele gi literele a fost im-
prumutat g. im paleografia romgno-slavg din paleografia bizantiag-
fie direct prin textele care legau Biserica Ortodoxg RomAng de
Patriarhia din Constantinopol fie indirect prin paleografiile sud-
slave.
Prescurtárile din textele slave au format obiectul u-
.
nor studii speciale primal in acest sens fiind al lui V. Scepkin
care in 19o3 scrie despre ligaturá, apoi G.remo6nik trateazá as-
pectul categoriei de abreviere numitg Nomina sacra; iar E. Grans-
trem se preocupg despre categoriile de prescurtári din cele mai
vechi manuscrise rusepti.
In ceea ce privegte prescurtgrile romAno-slave o lis-
tg sumará a acestora a prezentat L.Mileti, Gheorghe Ghibánescu
da intr-un slovar al sau ouvintele in forma abreviatá; o listá a
prescurtárilor a dat-o autorul de fatá in manualul pe care 1-a
publicat in colaborare cu Henri Stdhl; iar criteriile prescurtg-
rilor prin suprascriere au format obiectul unui studiu al lui
D. Strungaru.
In studiul despre diplomatica slavo-româng ce 1-am
publicat in anul 1956 am impgrtit - din punct de vedere metodic -
prescurtgrile in douá mari categorii: 1. - abrevierile exprimate
prin reducerea dimenSiunii cuvintelor pi 2. - prescurtärile nfá-
tigate prin reducerea unor párti componente ale literelor.
Prima categorie comportg reducerea dimensiunii unui
cuvint prin eliminarea de obicei a vocalelor pi mai rar a consoa-
nelor. Este insg de precizat cá la sfirpit de rind de cele mai
multe ori nu se tines in seamá regula specificatá cgci in tendints
de a resDecta cadrul ramei de liniere a textului se eliminaa
de-a valma atit vocalele cit gi consoanele. Cuvintul saris abre-
viat se deosebea de cel scris in chip obignuit pria faptul cá pur-
ta deastiora un semn numit titlá - din Eau...soul titlos Acest
semn avea diferite- forme grafice - o linie dreaptá cu felurite
variante sau o linie ondulatg; ori o linie in formá de arc.
Subliniem cg. nu orice cuvint se prescurta ci numai ce-
le mai frecvente, aga dar cuvintele sacre sau in legáturá cu divi-
Jaitatea, ce au cápgtat denumirea de Nomina sacra la fel pi cuvin-
tklor profane des folosite ca de pildá nume de institutii;monede
etQa www.dacoromanica.ro
 -74-
Categoria prescurtärilor prin reducerea dimensiunii
ouvintelor are armatoarele subdiviziunit 1. - trunchiere - lat.
plAuspensionem; 2. - sign - franc.sigle, din lat.lit.sigla ; -
3. - contractie - lat. Per contractionem -
gi 4.- suprascriere -
lat. per litteras superpositas ce ar mai putea fi numita;pres-
curtarea prin cat, caturi - din turc. kat.
Prescurtarea prin trunchiere -
cel mai vechi sisvem
de abreviere - consta in faptul ca. din intinderea unui cuvint nu
rmîne decit numai o mica parte de la inceputul acestuia. Genul
acesta de prescurtare se manifesta in izvoarele paleografice prin
/co , cuvintul intreg fiind /cc.)61 NA/ 3 1/coaN ;/coN3 .
Sisk) -abreviere ce reprezinta numai initiala
unui
cuvint - apare foarte rar in textele pale ograf ice româno-slave.
Ara intilnit-o de pilda intr-un document din veacul al XVII-lea
sub forma urmatoare /707 = nt710 POC/70A 6NA = anul Domnului,
ce este transpunerea lat. Ano Domini, cunoscut in data unor docu-
mente slave din Tara Româneasca scrise in veacul al XVII-lea.
Prescurtarea prin contractie rezida in faptul ca din-
tr-un cuvint e elimina prin abreviere toate literele raminind
numai initiala gi finals, dar tot contractie este gi atunci cind
din cuvintul abreviat ramin gi la mijloc una-douá litere. AstfeI
avem pentru primul caz Ic =/ycyc
= Isust Kc =XfucToc = Hris-
tos, luate aidoma din paleografia bizantinaw-76 = Pocng.46 =Damn
(in sensul de divinitate),E3 =giora = Dumnezeu - de asemenea
dt,calcuri din paleografia greaca - gi acestea fac'parte din Nomi-
na sacra. Pentru al doilea caz aveni:'PPAZ = nrirEA
6 =lager',
64-61= "So r p 0,4 a L4 ck = Nascatoare de Dumnezeu,N77,C= "ani=
Maica,gio =-farp= Maicaoc,o0;216/1/6 = Domn ( in sensul de
divinitate),CN6 =Fiu (in sensul de divinitate),C7i5E =c8Aro6
= Sfint - de asemenea calcuri din paleografia bizantina, pres-
curtail ce se incadreaed tot in Nomina sacra.
In grupa abrevierilor prin contractie se pot trece gi
oifrele dat fiind gi faptul cä inainte de a se scri ele se expri-
mau prim cuvint cum o dovedesc de atitea ori terminatiile lor din
contextul izvoarelor paleografice romano-slave. In acest sens ci-
tam de pildat.5-mxi legat deACANin actul Tarii Românegti
din 27 noiembrie 1437, abreviere ce in desfacere este urmatoarea:
CE46P1 44 = a gaptea.

www.dacoromanica.ro
 -75-
-12- -
Tot aga a ° 6- -din actul moldovenesc scris la
19 februarie
1446, prescurtare ce dá in completare: /7 0 A g = cite douá.
priscrt.treaprinaipságcs1.pre2 constá în faptul cg
prin. suprascrierea initial numai a unei litere consoane apoi daft
iar spre sfirgitul secolului al XVI-lea chiar si trei, literele
ce urmeaz á. in cuvint se eliming in total cind suprascris
grafemul
este final gi numai in parte cind litera suprascrisá se af15. la
mijlocul cuvintului. La acest gen de prescurtare remarcgni gi fap-
tul 04 nu rareori unul gi acelagi cuvint are doug. litere supra-
scrise - o consoang din mijloc gi una fina1.. Prescurtarea prin
suprascriere este cel mai. frecvent sistem. de prescurtare din iz-
voarele paleografice româno-slave formind chiar o caracteristicg
a textelor respective scrise in semiuricia1. i î. minusculg. In
prescurtarea prin suprascriere apar toate zilele din sáptaming,
mai toate lunile anului gi un gir intreg de termeni gi institutii
feudale românesti. Astfel .sint prezente: n,vE t'E , 1a IPA/6
14 A 0 I k1, =-
er. "7-.\ "7", /7.7 "j14 17- -p
a P7.%
Po, 1C14, CX, 3),40,40, AS= rion/EAtAV<&
= luni A E,z1,t A A = duminicb.' , pc /vap6 ianuarie 1,7' martie
rocno4u/v6 = domn ( conduclitor de stat) arnf = aspru, packa =
= (galbeni) ungurestitticnfaeNukg= ispravnic *iwcKayt6= a iscglit,
,4046Na ZIA 6= Jiul de jostroéNe kiA 6 = Jiul de sus, Cqa =
= SuceavaljAa7&= galbeni (gen.plural),Aqx040mb 1.= au venitul gi
AoPo966.7-6 = logorgt,, Cel mai frecvent grup din aceastá.
prescurtare il formeazá abrevierea prin suprascrierea consoanei
T-
finale a cavintului, ca de pildá: 4
, ,A61,3-741= EA q
= cel, E Po
= a lui gi4a8ar = &Iv
Este de remarcat cá nu toate literele suprascrise se
acopereau au titlá. Astfel grafemul 4 dat fiind faptul ea, corpu1
sgu se sprijinea pe o orizontalá luatg gi drept titlä semnul
diactric titla lipsegte, ca gi de pe .44 gi gi
culcat, toate cursive. Uneori titla lipsegte gi de pe urmátoa-
role litere suprascrise:*,3,n,x,rn
Observám in ficeeagi ordine de idei cá in abrevierea
prin suprascriere litera saris& deasupra rindului de obicei se
scria deasupra spatiului liber dintre penultimul gi ultimul grafem
seris in rind. De pildá /7 din OP/A Hn6 gi A dine4aNciX1Ma actul
moldovenesc dat la 29 iunie 1435 s-au saris respectiv: a intre
www.dacoromanica.ro
 - 76 -

A gi ti iar A intre y i if. Sint gi exemp) e cind litera din cat

se saris deasupra spatiului dintre prima gi a doua liter. din
rind ca de pildsá: in actul domneso din Tara Româneasaa saris la
12 aprilie 149o; uncle A din C5E/4TEAre este saris intre C giB ,
la fel in actul moldoveneso din 2o decembrie 1457 unde j dinA-A4:5
este in cat deasupra spatiului gol dintre A' pi iv 4.

A doua categorie a prescurtarilor - prin reduoerea par-

tii constitutive a literelor - comporta urmatoarele subdiviziuni:
1. ligatura; 2. monogramä gi 3. monocondil.
Abrevierea prin ligatura-z din lat.lit. ligature <li-
gatus<ligo ; are = a lega -; consta in faptul ca doug litere in-
vecinate sau apropiate; aflate in acelagi cuvint; se tibia. una
ea cealaltä in aga fel incit o parte din corpul unei litere dis-
pare prin alipire in corpul celeilalte.
Existä ligatura. simp1gt gi 1igatura ornatä.; cea dintii
apare in contextul izvoarelor paleografie româno-slave;iar a doua
in titlurile ruanuscriselor gi in subscrierea neautografá - adioa
semnatura ce nu este faoutá de titularul ei oi de_sorib - a 4om-
nilor din Tara Româneasat de uncle trece gi in actele domnegti din
Moldova. In ligatura semneaza gi unii dregatori. Aga dar ligattx-
ra este un gen de abreviere foarte des folosit in-paleografia ro-
mâno-slava.
Ligature simplä apare in textele pale ografioe româno-
slave sub forme: oy, 51,Tis 4,
*
urmátoarele v. b,/,,,0 , 47g, v, 1 074,
AO te cy f oe in dezlegare cla urmatoarele litere Labinate: cu y
'frt
6' au ctIT 7 " cu.
I3 9T cu. 14 6- cur ct p W au p ; 7' al
9
6/ au ,5 (de doe:. ori); 4' cu r.4 ; p cu Z , 13 au a 9 Ì
.

lo U.

,.<" cu yta cuyo. cu. P, 93 ou ,0

, .

In ligaturá orn.atä. Elicit de pildä urmatoareles .4 ini-

tial imbinat au N tgi ,6 ceea ce dá in completareAnNe gi r
initial imbinat on iv avind in suprascriere pe c gi ,a cees ce
dá in- completarerocnoÁvhvb- aceasta din urml la sfirgitul subsonic-

Ligature ornatá a cuvintelor N6 gi rA/45 .

www.dacoromanica.ro
 -77-
rii neautografe din actele domnegti ale prii Românegti Remar-
cAm cA treapta ce unegte literele A cu 6_ gi r ou 6 este treap-
ta literei ty aga cum JV au treaptA apare in uncials manusorise-
lor bizantine, (vezi pentru ligature ornat& indicat& fig. de la
V.764 facsimilele nr. 1,2,6,9 pi lo de la sfirgitul luorgrii).
Prescurterea prin monogram& - din grec.monos = singur
gi grams = literá, spare in subscrierea neautograf& gi coast& in
faptul a& in jurul literei principale a cuvintului dat, liter& lu-
. cratA in majusculáo age dar a monogramei, se grupeazáo in urma a-
brevierii, unele consoane gi una - douA vocale, fie contopindu-se
in corpul majusculei - deci gi ligaturá - fie legindu-se de aceas-
ta sou inscriinda-se in spatiile goale-ale literei principale. De
exempluM gi 6 din ouvintele CfA TEA gi 6',WTC/A sint li-
f

A, -'z-
Monograma cuvintelor Pg/vr Pi S7XP/EIK
terele principale. Uneori degi -foate rar - nu apare abrevierea
in monogramá; de pildá cavintul 8wE8cuA0 este exprimat aga
gi acest gen grafic il socotim pseudomonogramA. In cuvintul citat
apare ca literA principalá nu numai primulB ci gi al doilea B
din ouvint, poate datoritá faptului cA la origine cuvintul este
compus gi anume din BOH = ostagi gi -804= conducátor de ogti
(vezi pentru monogram& gi pseadomonogram& fig. de mai pus)gi de
mai jog.
44111

11

Pseudomonograma cuvintului 8 WEB c0140.

www.dacoromanica.ro
 - 78 -

Prescurtarea rin monocondil - din grec. monos = sin-

gur si kondili = condei, este o abreviere ce infatiseazá un cuvint
impietit in chip artificial, schitat dintr-o singura miseare de
condei - de unde si denumirea - ouvint pe care scribul cauta sa-1
ascunda cititorului printr-un nor saltaret - scrie neaitatul pa-
leograf german Gardthausen in clasicul sau tratat de paleografie
greacá.
Monocondilul apare rar gi de obicei cuvintul atirA"; es-
te exprimat în acest gen grafic care apare de pilda in tetraevan-
gheliarul din anul 1470 scris in Tara Româneasca si aflat in Bi.T.
v
blioteca Saltykov-Scedrin, dupa care cunoscutul paleograf rus H.
Loparev a dat un facsimil in iitocopie. Acelagi cuvint apare la ,
sfirgitul contextului actului dat de Vladislav I, numele Anastasie
al mitropolitului Anastasia Crimea este de asemenea exprimat in_
monocondil in cele doua colofoane ale apostolului sail din Biblio-
teca Nationala de la Viena. F.KaluZniacki scrie cA unul dintre ea-
le mai remarcabile monocondilii din domeniul grafiei româno-slave
îl aleAtuieste subscrierea neautografa din actele domnului Moldo-
vei -tefan. Tomga II, de pilda cele emise la 12 mai si 1 august
1615. Insa subscrierile indicate au sint constituite fiecare din-
tr-o singura migcare de condei asa ea nu pot fi numite dealt pseu-
domonocondilii.
Criptogramele.
Sistemul secret de grafie constituit din grec. kriptos=
ascuns si grama = litará, consta in faptul ea literele euvintului
criptografiat au o semnificatie neobignuita, deosebitg.Acest sis
tem grafic de asemenea a fost imprumutat din paleografia bizanti-
na unde are o larga circulatie, el exista din plin in paleografii-
le slave propriu-zise ea si in paleografia romAno-slava. In iz-
voarele paleografice româno-slave criptograma apare mai malt in
manuscrise si mai rar in documente, far textele diplomatice din
Moldova aproape nu o cunose de fel.
Cel dintii invatat care se ocupa de criptografia romA.-
neasca este E.KaluZniacki. Astfel studiind in vara anului 1832 ce-
le gasezeci de criptograme exprimate in chei chirilice gi glagoli-
tice, create de carturarul moldovean, protopsaltul Evstatie de la
minastirea Putna in irmologhionul au din anii 1511-1515 stabiles-
te cinci alfabete pentru criptogramele amintite. In aceeagi ordi-
ne de idei precizam ca Evstatie igi numegte criptogramele cu un
www.dacoromanica.ro
 -79-
cuvint grecesc românizat gi anume substantivul feminin plural plu-
ral articulat filtele, al cgrui sens'just a fost explicat de ti-
ngrul nostru bizaatinolog P.Nästurel intr-un studiu publicat acum
trei antnRevue des études sud-est européennes. Cercetarea unora
dintre criptogramele lui Evstatie este reluatä in anul 19o1 de A.
Jacimirski care descifreazg criptogramele aflate in partea din ir-
mologhionul protopsaltului respectiv achizitionstg de savantul ce
le studiazg. Aceleagi criptograme vor fi analizate pe larg in a-
nul 1923 de eruditul istoric literar gi paleograf rare M.Speranski,
iar in 1962 de românul R.Pava.-
Mate criptogramele romiino-slave, au exceptia celor
apartinind protopsaltului Fvstatie, reprezintg numele scribilor
textelor paleografice, precedate de expresiat am scris eu. Mai
toate criptogramele aflate in documentele Tärii Românegti de pinä
la 1600 cuprinse in coleotiile Arhivelor Statului din Buouregti,
au fost descifrate de I.Radu-Mircea in catalogul documentelor po-
menite, lucrare apgrutg au mai bine de doug. decenii in urmg. 0 a-
&mare si descifrare a multor criptograme romAno-slave gi româno-
chinilice o datorgm lUi F.Virtosu. Cel insg care studiazg pentru
prima ()erg criptografia romAno-slavä dind cheile acesteia valabile
gi astgzi este strglucitul lingvist gi paleograf rus A.Sobolevski.
Astfel in editia a II-a a cursului säu de Ftleografie s1avo-rusg
el scrie textual urmátoarele: "Scribii sirbi gi moldoveni din se-
colele XV-XVII (iar uneori gi ôei rugi) folosesc prelucrärile sis-
temului criptic grecesc de genul acesta:
Aicr6';` tki\.,/, v n perz-v
yox sa co
8V5s6d oCs 7 0 v/14 AK),,w(pxy0 vr 6-

La baza acestui sistem stä valoarea cifricä a literelor Tran-

sformarea acestui sistem in criptografia irmologhionului moldove-
nesc din 151a-1515 este urmätoarea:

6G\BPÂKAPIpC Ty
kjsfiorcovy.x
Celelalte litere ramin neschimbate. Prelucrarea acestui sistem in-
tr-un sbornic sirbesc al Academiei sirbegti de gtiinte este mai
complicata (aceasta fiind urmatoarea):
a6 E )1( S 3 i' bi KA Ai
`6 "JJAZyOxb
Nofif A rcanor
É04.4)
EAkr4covir x y y6'4. c
www.dacoromanica.ro
 - 30 -
Aceast nu este In ocmai exacta caci C real gi pe 1 i pew".
Analizind prima criptograma ce spare in documentele ro-
mâno-slaye gi anume cea din hrisoyul lui Radu cel Mare dat la 25
-e- -/-7
ianuarie 1499 (al caxiei continut este urmatorul:W6V cos sgg ne4tE
1(488c06 onde P=7 67,- a, -x,ce, --,8 =140E-= N otr '/( ;SY. 4t.
ce in debcifrare .1:7'axa Cum,A,uaK Elve nocax= Sini) chipuri-
le disc care le-am scris) se dovedegte ca Sin cunogtea foarte bi-
ne sistemele criptice indicate de Sobolevski: cele derivate din
greceste in prelucrarea lui Evstatie gi din zbornicul sirbesc. La
fel scribul codexului bánatean din anul 1541 - aflat in fondul
slay al Bibliotecii Academiei R.S.R. sub nr. 511 (f.189) - cun0g-
tea tot age, de bine sistemul criptic al protopsaltului Evstatie
, 6
caci el igi ilnscrie numele astfel: si3ORABc 06 unde S =4.8=149
6 = a 177 = K -1/1=0,E=A §iC = W ceea ce in descifrare da
a N cc, 0 N .

Litere inscrise.
Sub influents sistemului grafic bizantin - cum am era-
tat la inceputul acestui capitol - apar litere inscrise una in al-
ta sau citeva grafeme inscrise intr-o singurá Mara majuscula.
Astfel de.pildáitletraevangheliarul prii Românegti din anul 147o
- aflat la Leningrad - intilnim inscrierea lui 0 in 8 ; inTn-
yataturile lui Neagoe Basarab sint urmatoarele inscrieri: c itso,
8 in '3 , E in c , E gir in C etc. In documentele romAno-
slave remarcam urmatoarele inscrieri de litere: 3 in 0 , E, A gi
i4 in/3 ; E,/' i o in K, E. in 8 , t
in B , 6 in 9,A)1,7"- taste
trei in .3 .
Litere suprascrise.
Sub aceeagi influentá bizantina exprimatá mai sus apar
gi litere scrise deasupra rindului färg a constitui prescurtari.
Oistemul suprascris al literelor este cunoscut mai tuturor izvoa-
relor paleografice romAno-slave. Astfel apar: afixulAndin cuyin-
L,ul8c,E3w,4a ca gi afixulTki A cu T din f0A. re A 6 0-
1) Insa copistul de mai sus - Sin - nu este identic cu omoniaul
-au care scrie actul din 1 august 1496 - in aceeagi colectie ca gi
urisovul din 25 ianuarie 1499 adica la Arhivele Statului din Bu-
curegti. Acest fapt cere folosirea principiului metodologic de ve-
rificare a identitatii.copigtilor omonimi exci uneori scribi pur-
tind acelagi nume nu sint personagii idcntice cum dovedim de alt-
fel in raleografia romano-slava.

www.dacoromanica.ro
 -81-
din VE A tA i afixul Aid/ din EMI, At rArofrier, PAEN ENGITOM
afixele N ' din *inawer, 11-/ Cr din ivaN-rwere4E, din AoHAE
Pi arniA A dr din C861A, 6 i. noA,BoA.
Exist& apoi gi obiceiul ca gi conjunctia kf sA se
suprascrie deasupra ultimei litere din eavintul precedent, ca de
pild& 14 ce leag1 numele 61Cra gi gaeelir , care poate
provoca o lectur& gregitA, la fel este 4 din ABE, saris pe
a din 0/27a , sau C din cmdpocme saris pe ki din ne-
gatia NH Acest obicei a trecut apoi in paleografia romano-
chirilic1 unde s-a dezvoltat puternic, el.constituind in oele do.
u& paleografii chirilioe ramanegti ca gi In paleografia bizantinA
unmijloc de a economisi spatiul aeadar materialul grafic.

BIBLIOGRAFIE1)
A.I.Odobescu Despre unele manascrise ei arti tipárite a-,
flate in mingstirea Bistrita (districtuf
Vil-
cea in Romania) in "Revista Ramana pentru
sciinte, littere gi arte", I, 1861,Bucuregti,
pag.7o9, nota*.
A.J.Jacimirski Valagskie gramoty v paleografilleskom i di-
plomatiCeskom otnaenildh, in "Russkij filo-
logieskij vestnik" LIV, nr.1 pag.49-67.
Idem Moldavskie ramoty v paleografieskom i
plomati eskom otnoseni;tdh, In aceeagi rev s
tg, LV,nra gi 2 paga77-198.
Idem Slavlanskie gramoty bra6avskogo arhiva y a-
leografieskom i diplomatieskom otno6eni dh,
in aceeagi revist1, LVII, nr.1 pag.131-14 .

V.Gardthausen Griechische Paleographie, Leipzig,1913, II,

pag.83-241.
Idem Greáeskoe pistmo ILaa stoletij (Enoiklopedi-
ja slavjanskoj filologij) 3,11,1911.
E.Kaluiniacki Kirillovskoe pislmo u Rumyn (aceeapi enciclo-
pedie), 4, II, 1915.
V.N.gCepkin U8ebnik rasskoA paleografiA., Moscova 1918 e-
ditia a II-a; Russka a paleografia,Moscova,
1967, pag.127-
M.N.Speranskij : Gi6eskoe i 1i.aturnoe ismo v russkih ru-
isJ : . vv, n Byzant noslav ca
IV,1932,p.58-64.
1) Se d& in ordinatcronologic& ins& pe probleme:dezvoltarea
tipurilor graficeIprescurt&rile, criptogrameleolitere in-
scrise ei suprascrise.

www.dacoromanica.ro
 - 82 -
romitnjr
Damian. P.Bogdan. Emil Kaluiniaoki si scrierea chirilica la
it "Romanos1av1ca" I, PEiga, 194, pag.
21-25.
E.E.Granstrem K vo rosu o vizanti skom minuskule in "Vi-
zan as a vremenn , XIII, 1958, Mosco-
vs, pag. 222-245.
Damian P.Bogdam O vizantinizmahvslavjano-rumynskih tekstsh,
in "Vizantijskij vremennik", XXIII, 1963,
pag. 58-60.
Gregor Cremognik Sr ska di lomatska minuskula, in- "Slovo"
evi5ta Institutului de slay& veche din
Zagreb), XIII..1963. pag.119-136.
baetXe
i1
Vladimir Mogin Metodologke o ti ovima pierna u 6irilici
15-16 v., in S ovo rev sta oibetä ma
sus) ,15,1965,pag.150-182.
Wenceslaus Stchepkin Cyrillische lagaturschrift, in "Archiv ftir
slaviische Philologie", 25,19o3,p.1o9-129.
V. Gardthausen Griechische Palaeografie, cit.mai sus, pag.
319-35g.
G6 remoiinik Kratice,>Nomina sacra44 u cksl.spomeni-
aims, fa "Slavia" IV, 1925, pag.246-264 i
485-498.
V.N.gCepkin Russkaja paleografija, cit.mai sus,pag.44.
E.E.Granstrem Sokra66eni a dravne jib slav'ano-russkih
ru op se3, In 'Trudy t e a drevne-russ-
koj literatury /nstituta literatury Akade-
mij nauk. SSSR", X,1954,pag.427-434.
Damian Palogdan Diplomatica slAvo-romAnA, in "Documente
privind istoria României", introducere,II
(Bucurepti), 1956,pag.50---53.
Idem O vizantinizmah ... cit.mai sus,pag.6o-62.
Diomid Strungaru Contributii la interpretarea rafiei chi-
rilice. I. Criteriile suprascrier lite-
FFIBE7M-nimba-1701617,X,1561,50Bucurepti,
pag.65-1o4.
E.Kaluiniacki Kirillovskoe pisleo u Rumyn, cit.mai sus.
Idem Beitrif e zur glteren Geheimschrift der
S aven, in-"Sitzungsberichte der phil.der
an7Akademie der Wissenschaften',CII,B,
I Heft,Viena, 1883, extras,pag.3-23.
A.I.Sobolevskij Slavjano-russkaja paleografija, S.Peterburg,
19o8,pagalo-111.
A.I.Jacimirskij Sest'statej po slavjanskoj i russkoj pis'
mennosti in "Drevaosti. Trudy slavjanskoj
kommissij Moskovskago imper. ArheologiCes-
kago Ob6Cestva", III,19o1,pag.31-45.

www.dacoromanica.ro
 - 83 -.

M.N.Speranskij Tajnopie v Augo-slavjanskih i russkih

pamjatnikah pfs'ma (Enciolopedija slay-
janskoj fiIologij, I11,3), Leningrad,1929,
pag.6-49.

R.Pava Cartea de ointece a lui Evstatie de la

Patna, in "Studii i materiale de isto-
rie medie" V91962, pag.335-345.

Emil Virtosu Din oriptógrafia româneaso5., in "Studii

teologioe-,Seria a II-a, XVIII, mai-iu-
nie 1966,pag.261-317.

Damian P.Bogdan Diplomatioa slavo-romAn4, oit.mai sus,

pag.52-54.
Idem 0 vizantinizmah oit.mai sus, pag.59-6o.

www.dacoromanica.ro
 VI. MITIRIALUL FOLOSIT IA SCRIM
Problems materialului atilizat la saris este dintre pro-
blemele importante ale paleografieil), intruoit aceasta este in
legAturA direct& ou problema de bazA a paleografiei: evolutia
sorisului. Grafia îi schimbI aspectul gi iuteala in dependent&
gi de faptul dao& ma text este scris pe piatrA, lemn, metal,per,-
violent sau hirtie.
Pergamentul.
Paleografia romano-slavii co gipaleografiile slave pro-
pria zise, cunoagte ca material folosit pent= scris, pielea - in
preluorarea-aptä pentru grafie denumit pergament - gi hirtia.
Prefacerea pielii in material grafio constituie un ma-
re progres atit in dezvoltarea sorisului cit i in trAinicia iz-
voarelor paleografice. Astfel daoA de pi1dA pe papirus - material
graft+, folosit din plin in paleografiile greao i latinA - nu se
pates sari decit numai pe o fatA gi in directia fibrelor, materia-
lul papirus fiind destul de friabil gi putin comod pentru soris,
pe pergament dimpotriva se aerie pe ambele fete, in toate direc-
tiile gi ou destul& agurintA. la fel deosebita rezistentA gi dura--
bilitate a pergamentului duce la rezistenta mult mai indelangatA
a textelor sorise pe un astfel de material fatA de cele de pe pa-
pirus.
Denumirea slavA a pergamentului este i<oata = piele, aga
dar aceastA notiune se confundA ou cea a pielii. CitAm, in sensul
denumirii, de pildA hrisovul domnesc din Tara RomaneasoA emis la
25 ootombrie 1525 pentru minAstirea Sfinta FOatOrina de pe munte-
le Sinai, in care act scribal consemneazA urmatoareles 14 61.3(70

1) Act:test& problemA formeazA astAzi obiectul unei teze de doc-

torat. Este vorba de studiult Materialele subiaeente ale textelor
românesti din secolele al XIV-lea gi a1 XV-lea, oe U into1361ja-
- sub oonducerea autorului luorArii de fag - Dalila Aramä, spe-
cialista competenta s fondului manuseris slay din Biblioteea Aes-
demiei R.S.R., uncle luereaz1 intre altele atit la revizuirea cit
gi punerea la punot a celor douä volume din catalogul manuscrise-
ion slave intocmit de regretatul medievist, prof. P.P.Panaitesou.

www.dacoromanica.ro
 -86-
.6'or4c2N(3) rfct uf T (3) tp E/Y A//k1 C (1, >) A/ 3
irAi ti iJ; X (/-, X (*) r0 X 2r 4( A/ 67 2" 0 )(

xrPtcosi-A(b)= 9i ea Bogdan, smeritul grAmatio, fiul lui Dumitru,

am cumpArat pieles, gi am saris hrisovul.
Este. cunoscutA si romAnizares slay. It" 0 X61 ogoi ¡ntr-un
dlcument_al lui Matei Basarab din 16 septembrie 165o intilnim un-
mAtoarele; eta Kivier(a) r(o) c('Ro)4c(7) Ba nu ja i(oa-rc(V)
= aceastA carte a domniei male din cosjA (adicA din piele).
In unele manasorise sint cunosoute si alte denumiri pen-
t= pergament, de exempla: T6T120EV4NEA (6) Na 160.kalloo KcVor»,
= tetraevanghel pe hirtie din piele - intr-un codex moldoveneso
din anal 1553 -; Ahq T6AENTO = (pe piele) de vitel mentiune
intr-o insemnare moldoveneascA din secolele al XV-les - XVI-lea
cuprinsA intr,un manusoris uorainian din veacul al XIV-lea cum
si ital.naratfuN= pergament, intr-un codex moldoveneso din
anul 16o3 - toste aceste date in oatalogul de manuscrise slave si
rusegti din bibliotecile romAnesti al lui J.oimirski. Ultimul ter-
men - in sufix românesoi7up-aww7J-- este prezent intr-o insem-
nare de pe actul lui Vasile Lupu din 15 martie 1649, Boris de co-
pistul Ionagoo la Iaig
g document aflat in fondul Spiridoniei de
la Iasi. Remaro faptul aceast& insemnare este anterioar& actului
oitat.
Pergemental se preluora din piele de animale si istoria
preparArii lui cunoaste mai multe sisteme. Se folosea in prelucra-
res pergamentului mai malt pielea de mile, caprA, vitel, miel si
ied.
DupA nature pielii din care se lucre pergamentul ins& si
dupA priceperes mesterului, in paleografia,româno-slavA exist&
douA calitAti de pergament. Ces mai veche calitate infAtiseszA an
pergament prost lucrat, adeseori cm locuri unde cerneala luneca
nu sclera, ou gAuri rotunda sau ovale ce indicA partea de pe con-
pul animalalui de uncle a Post lustA pielea, cm tAieturi si supra-
fatA inegal, defeote oauzate de neideminatica folosire a cutitu-
lui mesterului - 8§8 dar un pergament de calitate inferioarA. 0
calitate superioarg prezintA un pergament bine luorst, subtire,
uneori chiar ca o foitA de hirtie pi catifelat, deal velin.
Pielea din care o ).e.,luorat pergamentul o indicA cerce-
-

tares unui gir de documente. Astfel actele moldovenegti de pildä

www.dacoromanica.ro
 - 87 -

din 3 noiembrie 1433, 13 iunie 1436 gi 14 martie 15o2 sint scrise

Pe pergament din piele de caprä. Pergamentul subtire era lacrat
din piele de miel qi ied, iar end acest material de Boris se fa-
ces din piele de miel sau ied nou n&sout gi sacrificat, un astfel
de pergament era foarte.subtire, catifelat, evader velin. In acest
sens este hrisovul lui Viadislav I saris pe an pergament subtire
din piele de miel bine lucrat ca gi copia contemporanti a aotului
emis de Dan I ia 3 octombrie 1385, la fel actul moldoveneso din
15 ialie 1448 sau cel dat la 16 martie 1527. Scrisoarea lui Mir-
cea oel Batrin adresat& satelor mari gi mici ale minAstirii Tis-
mane este sorisä pe un pergament velin, la fel hrisovul din 3e
martie 1464 ca gi actele moldovenegti emise la 13 iulie 1463 gi
13 decembrie 1465.
Pergamentul codexurilor moldovenegti se distinge printr-o
minunattt lucrAturii cum sublinia in 19o5 gi Jacimirski.
Obignuita culoare a pergamentului era glbuie, ins& une-
ori spre a prinde foarte bine cerneala, acest material se &idea
ou o substantA mineral& in urma cArui fapt se inglbea pe o fatA
cind era intrebuintat pentru documente gi pe ambele fete end se
folosea peatra manuscrise. Astfel tetraevangheliarul lui ptefan
cel Mare din anul 1493, aflat in Biblioteca National& din MUnohen
este scris pe un pergament inalbit cum arati in 1921 Jacimirski.
Actul lui Alexandru eel Bun din 2 august 1414 este Boris pe un
pergament lucrat din piele de oaie gi inalbit. Pe un material gra-
fic subtire prelucrat din piele de miel gi în.lbit s-a soris onl-
mos-ul lui Minces cel BAtrin datat numai prin luna octombrie, iar
actul_moldoveneso din 4 august 144o este saris pe un pergament
catifelat inAlbit. Un pergament inglbit pe ambele fete - ceea ce
arata c& initial materialul era destinat unui codex - s-a folosit
la scrierea actelor moldovenegti din 1 martie 1456 gi 13 decembrie
1465. RemarcIm c& in fondul Arhivelor Statului din Buouregti se
aflA un zapis slay saris in Tara Romaneasol gi datat prin anii
1610-1617 ce are pe verso textul unai zapis ohirilio redaotat in
rom&negte.
Dimensiunea pergamentului era de obicei in concordant&
cu cea a,.textului izvorului paleografic, abateri infAtigind unele
documente a caror material_de Boris s-a tAiat mai mic fat& de in-
tinderea textului. Aga este de pild& hrisovul lui Minces cel a-
tria din 11 mai 14o9 in cars martorii gi data sint inscrise Pe
www.dacoromanica.ro
 -88-
marginile textului, la fel orizmosul din octombrie oitat mai
sus - ea si actul lui Alexandra Aldea din 17 noiembrie 1431. Cea
mai mare dimensiune am intifnit-o in aga numitul hrisov al Buzes-
tilor, dat la lo iunie 16569 unde cele doug fasii de pergament co
aleataiese sulul actului au respectiv 83 centimetri.
Pergamentul gros de calitate inferioara initial era pro-
babil de fabricatie româneasca, la inceput in Wile romAne _me-
fiind ounoscuta isousinta mesterilor straini. Calitatea superioa-
rA se importa, probabil prin mijlocirea oragelor transilvanenel
mai ales prim negustorii bragoveni si intre pielile -Koat76 -
pentru care li se acorda bragovenilor privilegii vamale de cgtre
domnii din Tara Româneascl si Moldova era poste gi pergamental.
Cele sustinute se refera la sfirsitul see. XIV gi inceputu1 vea-
cului urmator caci mai tirziu pergpmentul de calitate superioarA
era lucrat gi de megteri români.
In Wile române era o abundentä de pergament, se fáceau
chiar stocari din acest material grafie. Cele sustinute o dove-
deso de pilda actele domnegti din Moldova emise la 22 mai 1426 gi
4 septembrie 1665 ca gi hrisoavele emise in Tara RomâneascA la
16 august 15o6 si 14 iunie 1663 - toate in colectiile Arhivelor
Statului din Buouregti - care sint scrise numai pe o jumatate de
pergament restul raminind nefolosit. In aceeasi ordine de idei
Jacimirski citeazA relatia lui Nareis Cretulescu, care aratA oa
Pe vremea cind era elev al scolii spirituale de la minastirea
Neamt a vazut topuri intregi de foi de pergament nescrise, topuri
ce au rAmas din epoca slavä a Moldovei, adicA de la mijlocal se-
colului al XVII-lea, insa acestea au ars In marele incendiu din
anul 1862 cind s-a mistuit *i o.parte din tezaurul minastirii.
Texte paleografice scrise pe pergament.
Cele mai vechi manuscrise romAno-slave sint toate lucra.
te pe pergament, lash vdatA au aparitia hirtiei, au inceput IBA
se sorie si pe acest material vegetal, dar pergamental continua
a fi folosit gi in secolele al XVI-lea - al XVII-lealled din ce
in ce mai rar - pergamentul fiind utilizat aproape exclusiv pentru
codexurile luxoase.
Cunoagterea datei de folosire a pergamentului portru
scrierea documentelor ingaduie gi unele datari, Astfel analizind
materialul grafic al privilegiilor domnesti de proprietate din

www.dacoromanica.ro
 - 89 -

Moldova constatAm cA toate textele ou un astfel de caracter sint

scrise in secolele al XIV-lea, al XV-lea gi prima jumAtate a vea-
cului urmAtor numai pe pergament. 0 cronologie din acest punct de
vedere se poate splice gi privilegiilor de proprietate emise de
domnii TArii Românesti, anume cA actele cu acest specific sint
scrise ping in anul 1458 numai pe pergament. Inoepind ou pomeni-
tul an pergamentul alterneazA cu hirtia; se poate stabili gi o
proportie intro aceste doul materials de scris folosite pentru
privilegiile de proprietate emise de Radu cel Mare intre anii
1495-15oo. Astfel din cele 35de acte emise intre anii citati,
24 sint scrise pe pergament iar 11 - pe hirtie.

EallE11221E121-1.
Dezvoltarea din ce in ce mai puternicA a scrisului, pre-
tul ridicat al pergamentului, taria gi durabilitatea acestuia,
toate la un loo au conjugat la fAuriree unui material grafic de-
numit palimpsest - din grec. palim = din nou gi psao = rAzuiesc,
age dar rAzuiesc din nou in comparatie cu faptul cA pielea mai
fusese rAzuitA odatA spre a deveni pergament. Acest material gra-
fic este pergamentul pe care initial s-a Boris un text,ulterior
acest text s-a razuit cu un cutit sat' s-a spAlat, pe un astfel de
pergament numit palimpsest scriindu-se un nou text.
Palimpseste ounoagte gi paleografia româno-slavA, nu
insA in proportia in care un astfel de material s-a folosit de
pildà în paleografiile greacA gi latinA. Astfel pe un pergament
din sec. al XV-lea ce s-a rAzuit, s-a scris un act moldovenesc
fals datat prin 3 februarie 1455. Pergamentul ce insuma textul u-
nui act de la qtefan cal Mare din 3 martie 1490 - prin care Mali-
na nepoate lui Jurj PiatrA, vinde un sat din Birlad s-a rAzuit,
s-a inversat çi peste penultimul rind al textului initial - res-
tul nefiind folosit - s-a semis Lin act emis de marele domn al Mol-
dovei la 2o mai 1497 (actal se aflA in colectiile Bibliotecii A-
cademiei R.S.R.). File a doua din tetraevangheliarul lui tefan
cel Mare saris in anul 15o2, destinat ctitoriei sale Zograf-pás-
trat astázi in Biblioteca NationalA din Viena - este un.palimp-
seat rAmas neutilizat, dupA cum aratA Jacimirski, cel mai bun
catalograf al codexului respectiv.
Iasi oricitá iscusintá gi rivnit s-ar fi pus la rázuirea
sau spálarea textului initial al unui palimpsest, urmele scrisu-
www.dacoromanica.ro
 - 90 -

lui.se pastrau totuqi pentru ca oerneala patrundea in materialul

grefic, imprimind in pergament urmele ei, datorite reactivilor
chimici ce o compun, urme ce apoi prim expuaere indelungsta la
aer, invie in unele locuri textul initial.
Pentru restituirea textului initial al unui palimpsest,
se cuaosc diferite metode chimice $i fizice. Metodele chimice de
cele mai multe ori nu siat indicate, aceasta datoritg in primal
rind corozivitatii lor, multiplicata de neindeminares gi lipsa de
atentie a celui care le minutegte. De aceea un qir intreg.de in-
vatati s-au ridicat impotriva metodei chimice, tinindu-se chiar
congrese de condamnare a acesteia qi de gasire a mijloacelor ce-
lor mai propice pent= lecture textelor palimpsestice qi ilizibi-
le..Aqa dar metoda fizica este de preferat. 0 prima metoda in a-
cest seas consta in lecture textului palimpsestic cm ajutorullailor-
pii de ouaz eu. mercur prevazutä ou filtrul crest de fizicianul
american Wood pentru selectionerea razelor violate de unde qi de-
numirea - lamps lui Wood. Pergamentul palimpsest supus acestei
lampi; capata o minunatg culoare violet& qi cerneala cea mai in-
galbenita apare intr-un negru intens. Nog aceasta. metoda nu da
rezultate se recurge la fotografie. In prealabil se netezeso bine
- in alma documentului - machiile impaturite ale acestuia si se
preseazg bine sub o sticla groasa, fotografiindu-se textul la
lumina puternicg, oblica, cu diefragma ces mai mica, ou le,cg
pancromatiog qi filtra galben, intrucit place respectiva priade
cele mai fine nuante de intepsitate ale cernelei, iarrfiltrul gel--
ben retitle culoarea galbuie a fondului' materialului de scris. In
cazul cernelei ingglbenite se foloseqte o placa fotografica obiq-
nuita, intrucit culoarea galbeng spare neagra intrs-o astfel de
plea., iar cea roqie apare in negru intens. Se pot folosi gi alte
filtre, aceasta spre a elimina anumite culori ce pgtesza pegamen-
tul, de exempla filtrul rogu sau infraroqu. 0 alta metoda constg
in obtineres - prim fotografiere - a unui negativ foarte puternic
ce se intgreqte cu sublimat; dupa soest negativ se luoreeza un
diapozitiv, apoi un mou negativ, intarit din mou ou sublimat qi
iar un diapozitiv. Procedindu-se astfel operatia fotograficg su-
ge din text ultimii pigmenti ai cernelei. Se recomandg apoi ca
totdesuna fotografiile a& fie marite pentru ca urmele cernelei,
devenind mai mari pa fie mai citete, apoi se poste masure mai

www.dacoromanica.ro
 -91-
ugor distanta dintre litere gi a presupune astfel dupä numárul gra-
femelor lipsä cuvintul ilizibil din textul supus fotografiei. In
sfirgit cea mai nouA pi cea mai recomandabilA metodA pentru perga-
mentele palimpseste este betagrafial), adicA fotografierea cu un
2)
zotop avind radiatia ig a calciului - 45 .
Hirtia
Al doilea material folosit in paleografia româno-slavA
este hirtia.
Intrarea in uz a hirtiei ca material grafic se pune de
obicei in legaturA au dezvoltarea scrisului *i anume au trecerea
de la semiuncialA la cursivá gi minusculA, tipuri grafice pentru
care pergamentul nu mai era atit de propice ca in cavil uncialei
gi semiuncialei. Totugi sint gi exceptii de la regula generalA pi
aceasta in sensul cA existA destule texte paleografice scrise pe
pergament in cursivA gi in minusculA dar aceasta este de pus in
legAturA cu importanta ce s-a acordat textelor respective. Al
doilea motiv ce a contribuit la inlocuirea pergamentului cu hir-
tia a fost pretul malt ridicat al primului material grafic, aceas-
ta reegind din plin in evidentá, dupä cum subliniazá gi marele e-
rudit rus N.LihaCev in 1599 si din faptul cá pentru un codex de
proportii nu prea mari era nevoie de sacrificarea unei intregi
turme de miei.
Lupta dintre pergament si hirtie igi are durata saviar
indoiala in ceea ce privegte rezistenta noului material de scris
explicA de ce spre pildá nu putine codexuri din secolul al XIV-lea
- dupá cum indicA gi N.LihaCev - sint scrise - o parte pe perga-
ment gi o parte pe hirtie. Din acest punct de vedere remarc Pro-
lopul bisericii Sf.Nicolae din cheii Brasovului - de la sfirgitul
sec. al XIV-lea sau inceputul veacului urmAtor - ce este saris a-
t:t pe pergament cit gi pe hirtie.
In izvoarele paleografice romAno-slave denumirea notiu-
nii hirtie are la origine cuvintul grecescxWftfs , prezentat
in forma slavizatA AWF;;Let, termen ce apare pentru intiia oará
sood.11711.11"*. 111119MMIMIIMMIII

1) Vezi pe larg cap. Iehnica in serviciul oaleografiei din

lucrarea noastrA citatA Paleografia Romano-slavd.
2) Vezi ing. Gebhard BlUdher , Arta albá gi izotopli radio-
activi, in "Magazin istoric", 1,1967, 2, pag.6c.

www.dacoromanica.ro
 -92-
in expresia:44vo co Y767HW(6) ,j05-A/GeAO kf xapTIO = de Ce _ill
strici cerneala gi hirtia; din scrisoarea care in martie 1481 bo-
ierii brAileni; buzoieni gi rimniceni otrimit lui 9tefan eel Ma.:
re ea rAspans la epistola ce le-o adresase acesta impuninda-le ca
damn pe feciorul CAltanei - reproducerea scrisorilor in albumul
de docamente moldovenegti al lui I.Bogdan Sigur o. gi namele
spatarului Vied ira.)07i.E; care apre in actul emis de domnul TArii
Românegti la 24 octombrie 1513 este in legAturA ou termendl res-
pectiv.
Hirtia este canoscatA din vremuri strAvechi cAci incA
in secolul al II-lea i.e.n.; ohinezii o fabricau din mAtase gi fi-
re de bambas.
In evolutia sa; fabrioaree hirtiei a parcars_mai multe
etape din care se desprind trei'perioade: 1. - hirtia-oea mai ve-
che; are*, denumitA bombicinA; din persan. pambak; care a dat
grec,,Wc17, iar de aioi lat.bambax = bambac; hirtie strAbA-
tutA de linii orizontale - vergeares (ce le-am namit varg6tari)
*i vertioale - pontaseax; 2. - hirtia care privitA la laming se
vede cA are Migrant aproape curent gi contramareA cum gi un gir
de vArgAturi gi verticaleigi 3. - hirtia fArA filigran.
Hirtia bombioinä prezintA douA calitAti; astfel cea
mai veche este zgrunturoasA; groas4; poroasA gi gAlbuie; iar bom-
bicina de mai tirziu se prezintA gross& gi lucioasA; datoritA a-
tit oleiuldi ce-1 contine cit gi a satinArii ei ou o unealtA ce
au rareori igi lasA ampreta. Atit bombicina veoht cit *i cea
nou6 au vArgAtarile gi vertioalele grosolan extoatate gi lipsite
de claritate; liniile verticale fiind uneori dispuse cite trei
in rind cum a dovedit N.LihaCev.
AstAzi mai ales in stiinta apuseanA se s000tegte pe
deplin elucidatA problems materialulai din care s-a fabricat bom-
bicina gi anume oA nu este vorba de bumbao cum credeau Mabillon
gi Montfauoon - clasicii gtiintelor aaxiliare istorice - oi de
cirpe din oinepA; cum a rtzultat din analiza microsoopicA a bom-
bijnej InsA cercetAri1e intreprinse inainte de anal 1937
1

de
erudite sovieticA N.Pigulevskaja pe materialul grafio al unor ma-
nuscrise siriene au dovedit; tot prin analizA microscopioA; cA
alAturi de bombicina lacratA din cirpe de cinepA a existat gi bom-
bicina fabricatA din bumbac.

www.dacoromanica.ro
 -93-
HirLia bombicinI s-a folosit nu numai in Orient gi
Bizant aloi incloiv pinä la jumatatee sec. al XIV-lea - ci gi
in Europa, cel mai vechi document european saris pe hirtie este
din anul 11o9 gi se pastreazg. in Arhivele din Sicilia.
Hirtia ea filigran - din lat. filium gi granum -..cu-
prinde in firul metalic fixat pe forma de fabricare a hirtiei un
desen liniar, urmat - incepind din anul 1458 cum a stabilit cer-
cet5.torul iugoslav S.Tralijic - de un alt desen numit contramarc4
sLa filigran secundar fati de filigranul propriu-zis, denumit gi
filigran principal. 0 astfel de hirtie apare pentru prima oara
spre sfirgitul secolului al XIII-lea, cel mai vechi text saris pe
hirtiecu filigran fiind nu din decada a aoua a veacului amintit
cum arAta celebrul filigranolog elvetiaa de origins. francez4 Ch.
Briquet, ci din anul 1271 cum a stabilit specialistul italian A.
Gasparinetti.
Hirtia filigranata era 1ucrat6 din cirpe de cinep6,in
sau lina, iar reteaua luminoasa din interiorul ei spre deosebire
de bombicina are värgIturile foarte dese, iar verticalele cu malt
mai rare.
Semnificatia filigranului, care dup4 cum aerie N.Liha-
v,
cev, era "amprenta care distingea cea mai bung. marf6 (in ceea ce
privegte calitatea hirtiei) *i o apAra de contrafaceri ... (era)
o eticheta minunat6 care apara interesele firmei", semnul megte-
rulai care fabrica hirtia, a generat un belgug gi o varietate a
lor cm. totul impresionantá cáci aproape tot ceea ce isi poate
ilmsgEna mintes. omeneascA apare ca filigran. Imaginile ce infä1i-
7eazIfiligranele sint din cele mai diferite, ele reprezentind_
1251.1 din corpul omenesc, sau chiar oameni in toatá stature mai
ate% pyrionalititi politice dar gi femei. Regnul animal gi cel
vegetal este reprezentat din plin. Constituie filigrane elemente
ale tmbräcämintei gi incáltSmintei. Tot age unelte folosite de om
personal qi ca megtegugar in vista cotidianii. Dat fiind spiritul
pregnant religios al evului mediu nu lipsesc.nici filigranele cu
simboluri religioase. Astfel este in primul rind crucea - simbol -

al crevtinismului - prezenta in urmátoarele tipuri: ortodoxI

(Vela), catolicS (lating), a Sf. Andrei, a Sf. Anton, a Lorenei
V tie Natta. 3ezvoltarea heraldicei a dus la crearea a foarte nu
merugst btazoarte. O. la adoptarea acestora ea filigran.

www.dacoromanica.ro
 - 94 -

De exemplu vulturul - simbolul evanghelistului Than - devenind

simbolul autoritgtii ireditare gi mai ales al'imperiului a fost
adoptat ca filigran fiind in acest seas foarte rgspindit. Ursul -
stema oragului Bernet -, a devenit filigranul morii de hirtie - aga
se numeau fabricile de hirtie in evul mediu, la noi slavon. x'ajPro-
rBopA/0.1-a 80,4tN04&=nioara fAcgtoare de hirtie - Thal de lingg
Berms, fiind apoi un filigran foarte rgspindit, ceea ce a dus pi
la imitarea acestuip in diferite alte pArti gi tAri. Coroana in
trei colturi din care iese un trunchi de copse cu patru rädAcini,
avind sub cele doug rAdAcini din mijloc - mai lungi ca cele late-
rale - o vulpe - contramakca - constituie, dupg cum scrim intr-un
numAr din anal 1967 al reyistei "Magazin istoric" regretatul in-
giner Gebhardt Blacher - un specialist competent'atit in domeniul
filigranologiei românegti cit pi in cel al betagrafiei - primal
din
filigran folosit de moara de hirtie bragov (1546-1547), coroana
fiind stems oragulai Brasov, iar vulpea reprezentind blazonul lui
Hans_Fuchs, care asociindu-se cu Johann Benckner au infiintat moa-
ra respectivg. Coroana in trei colturi din care iese un trunchi de
copse cu patru rAdAcini, apoi o coroanA nu trei cruci inscrisg in
scut formeazg de asemenea filigrane ale aceleasi mori de la Bra-
goy, dupg cum doug sgbii incrucigate inscrise in scut'alcAtuind
stema oragului Sibiu, au fost adoptate ca filigran al morii de la
Sibiu,. Tot age mistretal - stema oragului germen Schweidnitz -
a fost luat ca filigran de moara de hirtie din oragul respectiv.
DatoritA faptului, remarcat incg in veacul trecut de
N.Lihacev, cA in aceeasi moarg de hirtie se intrebuintau concomi-
teat citevà filigrane cAci in timp ce se introduceau noi.filigra-
ne cele vechi incg se foloseau cit gi a faptului cg filigrane simi-
lare se intrebuintau gi de alte ca de pildA cele italiene - su-
perioare - se imitau, au apArut extrem de numeroase variants ale
aceluiagi tip de filigran - cele mai abundente fiind de origine
italiang apoi francezg. Astfel filigranul italian encore are nu-
mai in repertoriul lui Ch.Briquet - ce merge ping la anul 1600 pi
nu cuprinde toate variantele - 249 de variante, cruces lating - 230,
iar cea greacg - 209.
Calitates hirtiei s-a schimbat in cursul timpului cAci
la inceput hirtia filigranatg era groasg, inegalA ca suprafatg gi
cu puf aga cum este de pildg cea a actului dat de Mircea cel BA-
trin la 23 noiembrie 14o6.Téhnica fabricatiei a acut ca hirtia
pe parcurs sg deyinAmai subtire aga cum este cea pe care s-au
saris documentele româno-slave in secolul al XVI-lea.
www.dacoromanica.ro
 - 95 -
Texts paleografice romano-slave scrise pe hirtie.
Cele mai vechi surse paleografice româno-slave sorise
pe hirtie sint Prologul bisericii Sf.Niculae din 9cheii Bragovu-
lui gi scrisoarea emisA la 23 noiembrie 14o6 de Mircei eel BAtrin.
Din Moldova primele manusorise grafiate pe hirtie sint codexurile
lui Gavnili Uric scrise in anti 1439,1441 qi 1445 - 1447, aflate
in fondul manuscris slay al Bibliotecii Academiei noastre sub nr.
149,164;165,122,143 gi 123 (citate In ordine cronologicA), - iar
dintre documente - privilegial vamal acordat bragovenilor la 26
mai 1435 de cAtre qtefan fiul lai Alexandra col' Ban cAci hrisovul
saris pe hirtie al lui Alexandra eel Ban cu data de an 1428 - re-
prodas in albumul P.Mihailovici - ca gi cartea lai Platon ota- ,

roste al tinutului Covurlui ou data 17 mai 1496, sint texte ce le

socotim lipsite de autenticitate. Din Transilvania col mai vetch/
document pe hirtie este zapisurdat de judetul gi pirgarii Braso-
vului lui Duca,din Greci, text pe care Ion Bogdan la datat prin
circa 1462-1463.
Este de sabliniat totodatl faptul (IA mai toate scriso-
rile ce domnii, dregAtorii, fetele bisericegti gi lto persoane
le adresau notabilitAtilor oragelor transilvAnene ca qi eels, tri-
mise de acestea in Tara Româneasci si Moldova, sint scrise pe
hirtie, la fel citeva din privilegiile de proprietate ale domni-
lor TArii Romanesti_incepind cm anal 1453, fdlosinta hirtiei pen-
t= astfel de documente crescind in secolal al XVI-lea. la Mbldo-
va insA hirtia pentra privilegiile de proprietate amiss de domni
nu apare decit de la jumAtatea veacului al XVI-lea, iar in seco-
lul urmAtor preponderenta folosirii hirtiei fat& de cea a perga-
mentului este evidenta.
Hirtia filigranatA s-a importat la- noi mai malt din
Italia dupA cum o dovedese filigranele italiene ale hirtiei folo-
site la scrierea izvoarelor paleografice româno-slave. In acest
sens spar urmAtoarele filigranet encore, balanta mina sau mAnu-
.

Ea, foarfeca eta. - unele din ele in mai multe variante Pt6e-
zenta hirtiei adusA din Germania o dovedesc filigranele ce urmea4.
zà: porcul, capul de bou si tiara papal6 - unele dintre ele in
citeva variante. Hirtia importata din Franta o dovedegte de pild'A
filigranul: doug. chei_k_aczacialt.

www.dacoromanica.ro
 -96-
Importanta filigranelor.
Monumentala lucrare a invAtatului rus N.Lihaoev dove-
degte "ou o pricepere pe care noi nu o stApinim" sorts Ch.Briquet,
ea forma literelor, abrevierile gi stilul documntelor nu sint de
ajuns pentru a data um text lipsit de elemental cronologio princi-
pal - anal. LihaCiev - eaugA Briquet - scrie oA. oameni deopotrivA
de competeati au datat un text fArI datA nu date ce variazA intre
douI, trei *i chiar patru secole. Numai studierea filigranului a
reugit sA dateze astfel de texte. In aceeagi categorie intrA gi
documentele in care cifrele zecilor sau ale unitAtilor au fost
omise de copisti. LihaCev cercetind astfel de texte a reugit sA
stabileascA dupA studierea filigranului oA un document care are
vAleatul (= anul "de la crearea lumii") 690 = 1395, este de fapt
din a doua jumAtate a secolului al XV-lea, textului respectiv lip-
sindu-i din datA cifra zecilor. Extinzind studiul la numele sori-
buluit acesta a confirmat data filigranului, intruoit diacul res-
pectin a trait in a doua jumAtate a veacului al XV-lea. Acelagi
erudit acord6 o importantA exceptionalá filigratelor gi prin ur-
mAtoarea exprimare textualA: "pentru o anumitA perioadA de timp_
originals romaneased sau sud-slava a manuscriselor slavone poate
fi stabilitá de la prima vedere a hirtiei."
Primele date privind importanta filigranelor apar inch'
in cel de al IV-lea deceniu al secolului al XVII-lea gi anume la
invAtatul german Johann Hering gi la eruditul englez John ',evils,
dup6 cum preoizeazA unul dintre cei mai buni filigranologi din
zilele noastre, savantul iugoslav V.Molin.
Extrem de pretiosul studiu gi album publicat la ince-
putul veacului nostru de excelentul erudit Briquet pune bazele u-
nei noi discipline gtiintifice, anume a filigranologiei, ce in zi-
lele noastre a lust o dezvoltare impurAtoare atit prin orearea u-
nor numeroase studii cit *i a instrumentelor ei de lucru - albume-
le - publicate de savanti ca de pilda: I.Kamann gi 0.Vitvieka,
W.Churchill, V.Molin *i S.Tralji6, M. gCepkina gi M.Kukacina,.90
Klepikov, A.Gerakiltov. Se infiiateaza la HilversUm prestigioasa
colectie Monuments chartae pEpirásaehisloE2Lill.t2strmtiá,apare
dictionarul regretatului cArturar E.Labarre - oreatorul colectiei
Monumenta gi manualul de filigranolagie al invAtatului german K.
Weiss, publicat postum.

www.dacoromanica.ro
 -97-
0 importanta contributie in domeniul studierii filigra-
nelor au adus-o romgnii intii prin B.P.Hasdeu, N.Iorga gi altii,
iar in zilele noastre aceasta activitate este deosebit de fructu-
oasa prin cees ce au publicat in primul rind P.Popesou, S.Jakci gi
L.Baciru.
In ceea ce ne privegte i cu ajutorul filigranelor am
reugit sa precizgm ca. de pilda Letopisetul de la Bistrita, in for-
ma in care s-a pgstrat este din ultimul decenia al secolului al
XV I-lea 1) .

Din literature de specialitate ca gi din cercetgrile

personale se pot spune despre marca hirtiei urmatoarele: Filigra-
nul gi contramarca alcatuiesc numai unul dintre oriteriile deter-
minante pentru datarea gi verificarea autenticitatii unui text
caci spre a eves o imagine completa, o data gi o verificare si-
gurä se cere confruntarea gi coroborarea analizei marcii ou toa-
te particularitatile externe gi interne - grafie, ou toate carso-
teristicile acesteia, materia subiacenta (hirtia), ortografia pi
continutul. Numai asocierea pi concordarea tuturor acestor crite-
rii ingaduie cercetatoruiui stabilirea daca are in fate sa un fe-
nomen obignuit al epocii respective sau este vorba de o exceptie
- care-i ingaduie astfel de a trage conoluzia datei ce se impune-.

Texte paleografice scrise pe hirtie fará filigran.

Intre codexurile româno-slave ce nu au filigran Jaci-

mirski mentioneazg un tetraevangheliar moldovenesc de la sfirgi-
tul secolului al XVI-lea - apartinind mingstirii Agapia. Dintre
documente remarcam.in studiul de paleografie din 1956 04 de pil-
da actul lui Vasile Lupu din 17 decembrie 1634 - in fondul Spiri-
doniei aflat la Filiala din Iasi a Academiei - are numai värga.:.
turi nu gi filigran.

1) Damian P.Bogdan, Letopisetul de la Bistrita la

glus vieille des chroniques roumaines - sa lan ue, in "Revue des
etudes Sud-Est européennes", VI,1968, 9 pag. oo.
www.dacoromanica.ro
 - 98 -

BIBLIOGRAPIF

Damian P.Bogdan Diti_pale_o_g slavo-romAn6 in "Documen-

Fipm-nrisTily , introduce-
re, I (Bucuregti), 1956, pag.12o-13o.
N.P.Itihac;ev Paleografiaeskoe znagenie bumainyh vodja-
nyh znakov I-IV, Peterburg, 1899.
Ch.M.Briquet Les filigranes, I-IV,Geneva,19o7;Leipzig,
1921.

I.Kamanin gi
O.Vitvieka Vodjani znaki na eri ukrainskih doku-
mentiv XVI-XVII NEFEEFIMEIZEB=n-
lologanogo vidiliu UBAN),Kiev,1923.
KOsadecki Znaki wodne na ksie ach archiwum miasta
v011E1 1382-1600 t.,Lvov, 1928.

W.A.Churchill Watermarks in a.er in Holand'En land'

ranee e c. n t.e an. Cen u-
r es an nterconnect on, LIS er am,
1935.

Prof.Vsevolod Nioolaev Vodnite znaci v hartiite na srednevcovite

do men e o a ors te a
(Vodnite znaci na o omans a mper a, 1),
Sofia,1954.

Vladimir A.Mogin gi
Said M.Traljid Vodeni znakovi XII i XIV vi*eka I gi II,
agre

M.V.KukuAikina Pi i rani na bums russkih fabrik XVIII-

neca a v.
40;' .zor so rán a . . ar a
vova) la "Istoriaeskij ocerk 1 obzor fon-
dov rukopisnogo otdela Biblioteki Akademij
nauk II: XIX-XX veka"...Moscova-Leningrad,
1958, pag.285-371.
S.A.Klepikov Fili rani i gtem eli na bumage russkogo
nos ronnogo pro zvo s va XVII-XX ve a
Moscova 1959.
A.A.Geraklitov Filigrani XVII veka na bumage ruka isn h
i edatn h dokumentov rusakogo proizvo -
stva Mosoova,1963.

Damian P.Bogdam Filigranologia ca disciplinA gtiintifical

17-4Revista Irhivelor", X, 1967,2, pag.
3-39.

www.dacoromanica.ro
 VII. uNnin FOLOSITE LA SCRIERIN

In munca de grafiere a izvoarelor paleografice romAno-

slave s-au folosit urmgtoarele ustensile: 1. - pane; 2. - outitul;
3, - pensula gi 4. - haregul.
Instrumentul folosit la saris era Rana - din slav.nepo
dupg cum aflgm din insemngrile fAcute pe diferite documente si co-
dexuri. De pi1d5 pe indoitura de jos a pergamentului ac lui dom-
nesc din lo aprilie 1524 scrie urnatoarele:pactiorpux() nejoo=
am incercat pane; in tipicul cu aceeagi origine, din secolul al
XVI-lea - aflat la mingstirea Dragomirna, ctitorie cgaiturarului
gi inaltului ierarh moldovean Anastasie Crimea - s-au consemnat
kcni.fraxwo flEpg a" nacroffo Kale() r61/6-7y0
cele ce urmeazg:
nero nmweT(3) AoSpe, a veNfrrAci jA 6 = am incercat pa-
ns gi cerneala own merge, pana scrie bine insg cerneala prost.Am
intilnit ca denumire a condeiului gi termenul slavizat al grec.
RovcidAcov gi anume in note de pe coltul sting al documentului
moldovenesc din 14 ianuarie 1584 in urratorul coatinut: hfcnkt-
Ta 14,09 r1(6) CAi KON4HAQ = am incercat.condeiul. In
leggturg. cu aceastâ denumire existg. gi antroponimicul Kew414AG,
- prezent in unele documente ,din Tara Româneascg, incepind
cu secolul al XVI-lea.
rana de saris era probabil de giscg gi inainte de a

deveni unealtg grafted cerea urmgtoarea prelucrare: se bgga in

nisip sau in cenuge, se curäta de pielite, se incalzea spre a se
inlgtura grgsimea ce mai rämIsese giIspre a deveni elastica. Apoi
capgtul penei se despica piezig in doed parti, partea interioarg.
tgindu-se ping. la jumg.tateagrosimii penei, rezultind astfel un
jgheab semicircular, la mijlocul cgruia se aces o mich crApaturg.
Ultima operatie consta in ascutitul penei, ce se fgcea ifi aga fel
incit sg. se poatg scri atit p&ile groase cit gi cel subtiri
din componenta literelor; dac6 nu se foloseau doed pene: una te-
gitá pentru pgrtile groase ale grafemului gi alta ascutitg pentru
elementele subtiri ale acestuia. Din insemngrile diferite ce le a-
flgm in unele codexuri gi pe marginile documentelor, ca de exemplu

www.dacoromanica.ro
 loo -

cele specificate mai sass saut a AWN', ori HAMA2 67,1(1/-0-- din-
tr-un act al Orii Rom&negti, emis la 4 ootombrie 1569, rezultá
cgt nu totdeauna operatia pre1ucrii. penei in instrument grafic
era reagita.
Pane se ascatea ou un cutit care in-acelagi timp ser-
ves gi la r&zuirea gregelilor scribilor. De altfel aceasta uneal-
t6 apare deseori in miniaturile co infAtigeazii pe evangheligti in
pozitia de scriere a operei lor. De pild4 in miniature ce-repre-
zinta pe evanghelistul Mama din tetraevangheliarul ce il scrie
Gavril Uriio in anul 1428.
Aumul lichid, iar aneori poste qi cerneala chinovar se
d6dee ou pensuls.
Instate de a sari, materialul folosit pentru grafie se
linia, textele vechi pe doug coloane, tar din secolul al XIV-lea
de obicei pe o sin:v.744 ooloaná - aceasta bineinteles pentra co-
dexuri. Linierea se acea cu linia gi un lantigor, ou ajutorul c5-
rora se mAsura rama in cadrul areie se scria cum gi distanta
dintre rinduri. Liniile-se fAceau uneori cu o mica sal& - ce in
textele slave este numit5.W0A646-, iar /ate ori cu un instru-
ment tegit la virf, care pria aplisare imprima o adinoitará ori-
zontal& gi alta vertical& in materialul grafic. Pe urmele aceste-
ia se saris mai ales cind materia s4hiacent6 (= suportul,materia-
lul grafic) era hirtia. Urmele unei astfel de scrieri gi a unel-
tei tegite la virf se vAd gi astazi in unele izvoare paleografi-
ce sula liniind age de adinc inoit a strapuns pergamentul. De
exempla actal lui Alexandra cel Bun din 19 iunie 1429 sau cel din
Tara Rom&neasca emis la 15 octombrie 1541 - aflate in colectiile
Academiei
Urmele ramei conturate de linii gi Untigor se vad
gi ele in unele texte paleografice, de pildl in codexul ar.lo din
fondul manuscris slay el Academiei sau in actele moldovenegti e-
mise la 5 martie 1446 gi 15 iulie 1448 - de asemenea in fonduri-
le Academiei Uneori ins& liniile orizontele depägeau cadrelo
ramei indicate dup& cum o dovedeso de exempla actul din. Tara Ro-
emis in iulie 16o6 sau manuscrisul slay nr.15o - amindouA in
fondurile Academiei.
In secolele al XVI-lea pi al XVII-lea pentru a grabi
gi a fixa exact linierea se intrebuinta o ram& numit4 in texte-

www.dacoromanica.ro
 lol -
le slave Kajoamácd;ormele oonrupte: KafaK6ca 9 XapaK6caAo de
unde in textele chirilice redactate in româneste harag, termenul
xerpaiv6ca provenind din lat. medieval charaxare, caraxare, = a
scrie, derivat din grec. Hocpocrre.cv . 0 astfel de ramA se a-
plioa pe materialul grafio, liniile orizontale fiind trasate cu
sula ori cu un instrument tegit la virf.
Existaa citeva sisteme de liniere, care dupA paleogra-
ful rus V.66epkin "erau foarte deosebite, ele depinzind de tap:-
tul dao 5. pagina de text se aerie pe una sau doua. coloane, dac5.
textul cuprindea initiale inalte si aga mai departe".
Studierea sistemelor de liniere poste ajuta la datarea
textelor fArl. data gi in acest seas manualul e paleografie rusA
publioat in anul 1946 de regretatul invätat N.daev in oolaborare
cu eruditul medievist L.6erepnin dA date interesante. Astfel un
invatat englez a ajuns sA stabileascA drept criteria de datare a
textelor paleografice latine modal linierii gi chipul in care se_
succed foile in manuscris. Pornind de la faptul cä pergamentul are
douá fete: uns pArossA - adicA initial aooperitA ou pAr - gi alta
cArnossA - adioA la inceput avind carnea pe ea -; a ajuns sA sta-
bileasoA , oA ping in secolul al VI-lea pergamentul se linia pa-
nindu-se fosie_peste foaie in ags fel cA fata pAroasti. era totdeau-
na deasupra, deoi aceasta se afla fat& in fatX ou partes cArnossA.
Indoindu-se apoi foile in forma de osiet, partea pgrossA avea in
fat& tot o parte pAroasK, dupA cum partea cArnossA eves im fatA
uns carnossA. In arms acestui fapt, fosis ou liniile convexe eves
in fatA fila cu liniile concave, oes ou liniile concave avea in
fatl foaia cu liniile convexe. Din a doua jumAtate a veaoalui al
VII-lea caietele se formau inainte de a se linia; de aceea caietul
se prezenta ca gi mai inainte: fata cArnossä in fatA ca cea oar-
noasä, iar pagina pArossA aved in fatA pagina pAroasI. Dupl acess-
ta se linia, de ande liniile convexe vin fatA in fat& ca liniile
concave.
Sistemele de liniere influenteszA forms literelor, ca-
racterul rindurilor; distanta dintre ele. etc. Din acest punct de
vedere remarcAm comunicares anal. competent paleograf ucrainian,
I.Kamanin, ce in anal 190 a tinut-o la al treiles congres arheo-
logic desfAsurat in oragul Dnepropetrovsk (pe atunci Ekaterinoslav),
Kamanin a dovedit, au acel prilej, cA intre lAtimea gi inAltimes
www.dacoromanica.ro
 - lo2 -

literelor, distanta_dintre.grafeme gi dintre rinduri existä intot-

deauna un report precis, care intr-o anumitA perioad6 de timp se
schimbá, schimbári ce pot servi la datarea unai text lipsit de da-
ta. Acelagi specialist a prezentat in comunicarea sa patru grafo-
metre ce a reugit sá le descopere gi a indicat particularitátile
scrisului rusesc din secolul al XVI-lea - al XVIII-lea, studiate
pe baza grafometrelor specificate.

BIBLIOGRAFIE

Damian P.Bogdan Din paleografia slavo-românii,pag.131-132.

VIII.CERNFLURILI sI VOPSFLELF FOLOSITE LA SCRIERE.

Izvoarele paleografice româno-slave 13,-a saris sou cer-

neluri de culori diferite, cea obisnuitä fiind cerneala neagrá.
Atit cerneala neagrá oit gi cernelurile de alte culori
in aferá de cea rogie purtau douá denumiri: 1ftnittzt0 - textual
negrealgi, , din adj.slav. z/faNs = negru, caracterizind prin. a-
ceasta_infAtigarea cernelei cit gi termenul Nacru.to, propriu
unsoare.
4603A/Li/t0 apare prima oará in scrisoarea din martie
1481 a boierilor din Tara Româneascl adresatá lui pefan eel Mare,
despre care am pomenit in cap. Materialul folosit la scriere,iar
rie.C774/10 este prezent din secolul al XVI-lea.
_ Cerneala obignuitá se lucre din substante feroase con-
tinind pe lingá fier, apá, clei, sere si gogogi de ristic - gogo-
gi bogate in tania ce se formeazá pe frunzele stejaralui in time
intepAturii unei specii de viespe Culoarea cernelii era uneori
de un negru deschis ce in timp capAta o nuantá cafenie, iar al-
teori de un negru consistent. Pe ling& cerneala neagrá, in grafia
textelor paleografice româno-slave s-au folosit gi cerneluri de
alte culori: verde, foarte verzuie, albastrá inchisá aproape nea-
grá, albAstruie, albgistruie blitind in verde, dar aceasta obi§nuit
pentru documente.

www.dacoromanica.ro
 - 103 -
Cernelurile ce au servit la scrierea codexurilor gi do-
cumentelor romino-slave erau in general de o calitate superioargi.,
ele aparind gi astazi intr-o prospetime ce impresioneset, &scat bi-
neinteles izvorul saris nu a avut de suferit din cauza luminii,
serului, umezelii etc.
Au existat gi cerneluri care fiind acide au distrus ma-
terialul folosit la soriere. Astfel in Biblioteca Academiei R.S.R.
remarcgm de pildA manuscrisele slave transilvAnene de sub =mere-
le 360,686,196 gi 483 - aortae in secolul al XVI-lea gi al XVII-
lea - ce au literals de pe unele pagini arse. Aqadar even de-a fa-
ce ou o cernealA de proastI cantata. Acest lucra dovedegte de
pildA gi continutul tnsenin.nii ce am citat-o in cap. Unelte Polo-
site la scriere ca gi nota.dintr-un actoih moldoveneso saris in
secolul_al XVI-lea - aflat in minKstirea Patna -, al clrei conti-
nut este armátorult Ocin4Tax (3) REpo H 4'EfAII4A0 AoSfro Act
ECT6 UAW Aftcr(3),PliVO7(6) ANW C('%) f43A Ha a7" C(41) Hti a
= am incercat ana i cerneals &sat este sau nu bunk mi se are
cg (cerneala) se va prelinge.

Analiza chimico-tehnologica a cernelurilor ar pates da

elemente importante care sti, ajute la datarea textelor arA data,
la fel gi stabilirea fluorescentei acestors - adios. a cernelurilor
- la lampa lui Wood.
Sugativa folosittx de scribii textelor noastre vechi era
nisipul marunt ce se pAstra intr-un boroAnag cu un cApticel gäurit,
spre a putea fi presgsat Ta mod uniform. IscIliturile domnegti se
uscau uneori ou nisip de aur, cum de pildA se poste vedea in docu-
mentele moldovenegti din 11 septembrie 1583 si 3 martie 1607 sau
in aotul TArii Românegti din 1 iunie 1629. Acelaqi nisip de aur
am gäsit de exempla pe isOlitura marelui logoat din actul moldo-
veneso emis la 2 septembrie 1610. Le fel end domnul Tgrii Roma:.
negti intervenes in textal documentului ce il emitea, spre a com-
plete loeul läsat in alb de copist, peste textul domnesc spare ni-
sipul de eur cum bungoarä se af16 in aotul moldoveneso din 15 de-
cembrie 1623.
Scrieres titlurilor, initislelor, gloselor marginale,
a invocatiei simbolice - semnul crucii - ca gi a subscrierii dom-
negti, spre a se scoste in relief, a sari in oohi - ca sit ne ex-
priam in chip plastic - se aces cu vopsea, care de cele mai mul-
www.dacoromanica.ro
 lo4 -

te ori era de ouloare rogie. AceastA vopsea numitA goNo8af(6)sau

KantaBaf6 = chinovar, din grec. keviAitz4W.pc cum o atestA de
pildA documentele emise in Tara RomâneascA la 6 iunie 1626 gi 13
mai 1634.
La inoeput chinovarul are la beat mercurul, ou o mica-
re rogie-gAlbuie, cu nuant6 de foc, insA din secolul al XVII-lea
se folosegte gi chinovarul alcAtuit pe bazA de plumb.
De obicei cu rogu au se aerie odatI ou oerneala obig-
nuitA, ci pentru literele urmind a fi scrise in chinovar se lAsa
spatia alb ce uneori, din lipsa de atentie a copistului, rAminea
nescris, dupri cum se observa lipsa cracii gi a literei initia14_
I/ de la inceputul unor acte moldovenegti din veacul al XVI-lea.
Ohinovarul se folosea gi pentru unele corecturi, mai ales cele
ce in documente se fAceau din pomace domnulai: de exempla se
gtergeau prim chinovar proprietAtile ce nu mai'apartineau desti-
natarului actului, ori se adAugau omisiunile. Tot in chinovar se
scriau uneori punotele, iar alteori in codexuri unele cifre din
numerotatia caietelor gi chiar unele litere obignuite din text.
Socotim cA stabilirea fluorescentelor chinovarului la
lamps lui Wood gi apoiclasificarea acestora sr putea fi un pre
tios auxiliar in datarea textelor fArA data.
In afar6 de chinovar, pentru unele izvoare paleografi-
ce s-a folosit gi solutia aur, literele scrise in aur fiind numite
JACM4 /74/CNEiva m litere de aur, cum se vede dintr-u4 manuscris
moldovenesc terminat de saris la 15 decembrie 1553, descris de
Jacimirski in anul 1921. In acelagi Bens citAm actul din Tara
Romaneasca scris la 22 aprilie 1617 - aflat in colectiile Arhi-
velor Statului din Bucuregti - undo se mentioneazA cä un document
din acelagi veac este ocnifcadv(3) C3C 34a7'o 34E4PM/II Xfildf08YAN=
= marele hrisov s-a scris cu aur. Cel mai vechi document româno-
slav ce poartA in grafia lui aur este hrisovul lui Radu cel Mare
din 3 mai 15o2, a cArui subsoriere neautografA este in aur. In
Moldova solutia aur apare uneori atit in invocatia simbolicA cit
gi in unele initiale din text - dar aceasta in secolul al XVII-lea.
La fel este in aur gi subscrierea neautografá in pseudo-monocon-
dilul lui Stefan Tomga II din unele documente scrise in deceniul
doi gi trei al secolului al XVII-lea. Codexuri româno-slave ca de
pildA tetraevangheliare, apostoluri gi psaltiri foloseso aurul in-
cA din secolul al XV-lea .
www.dacoromanica.ro
 - 705 -

Remarcim Ta acteasi ordine de idei cä scribal tetrae-

vansheliarului lui §teian cel Mare din anul 15o2 - aflat in liblio-
tcea NativaalA din Viena - scrie colofonul numai in aur. La fel
e pagini intreagI - prima din liturghia lui Vasile cel Mare - ini-
ti21e1.e din text gi glosele marginale ale liturghierului moldove-
nesc o la inceputul secolului al XVI-lea, aflat in Mazeal Natio-
nal. dLn Praga sint scrise in aur - cum remarcA in 1921 Jacimirdci;

Conformindu-se uzului bizantin, unele acte domnevbi mai

2its cele moldovenegti din secolul al XVII-lea foloseso in text vi
calf:Area golWO, tot aga numai pentru pArtile ce trebuie sA sari
Tn ochi.

BIBLIOGRAFIE

02mi3n Paostlan Din Deleografia romano-slavä, pag.133-135.

www.dacoromanica.ro
X. FACSIMILE
I.
Rezumatul textelor.

II.
Transcrierea textelor.

III.
Reproducerea textelor.

www.dacoromanica.ro
 - lo8 -

I.

www.dacoromanica.ro
 - lo9 -

Circa 14o6.

1.

Mircea voievod, domn al Tgrii RomAnelpti acordI, prin

hrisov, mingstirit Cozia soutirea de orioe vama a carelor aoeste-
ia.
_Originalul soris pe pergament (38 x 3705 cm) in minus-
cull documentara mixt4, cu-sigilial atirnat cazut se p5streaz4 la
Arhivele Statului din Bucure§ti, Sectia Istorica nr.13.

2.
6917. Suceava. 14o9 noembrie 17.

Alexandra voevod, domn al Moldovei, caruieate prin car-

te, miastirii In41tirii lui Bristos0 ce se an& pe Nemtiqor, ie-
zerul Luciul de la Prat.
Originalul Boris pi! pergament (1605 ac 23 cm.), In mi-
,

nusoulA documentarl mixtA, de logontul.Brtitei, et; sigiliail-stir-

nat cazut, se af11 la Arhivele Statului Bucureoti, Mingstirea
Neamt CII/1.

3.
1425 iulie 17.
6933.

Petriman dlruieate twit& averea sa mare ai micA cu

doug. vii miastirii Cozia.
Originalul saris pe pergament (16,5 x 38,5 cm) In mi-
nusculli dootimentarltaixtrt, se pAstreazI la Arhivele Statului din
Bacureatil Sectia IstoricA nr. 26.

www.dacoromanica.ro
 -110-

4.
<1428 - 145

Fragment dintr-o filA a unui manuscris religios, in

cursivA literarA, saris de Gavriil Uric.
Originalul in colectia autorului.

5.
41431 - 1433>aprilie 2.

Boierul Albul (voraicul lui Alexandru Aldea) cAtre pfr-

genii Bragovului, incredintindu-i cl nu are nici un end rAu eau-
pra lor qi oA le va pAstra credinta juratA.
Originalul, Boris pe hirtie, in minuscule documentarAt
eu sigiliul aplicat, se aflA la Arhivele Statului din Braqov sub
nr. 51o.

6.

41431 - 1433>

Alexandru voevod, domn al TAMA Românelpti, eerie bra-

qovenilor sA fee& dreptate oamenilor nApAstuiti la dinqii, oum
face qi el cu oamenii lor. Trimite la ei pe boierul Neagoe dimpre-
uns. on oamenii cArora li s-au fAcut nedreptate de oltre braqoveni.

Originalul, Boris pe hirtie, ia minusculA documentarK

cu sigiliul oval distrust se pAstreazA la Arhivele Statului din
Bragov sub nr. 3o7.

7.
Suceave.1434 iunie 26.
6942.
pefan voevod, domn al Moldoveit dAruieqtet prin carte,
minAstirii din Poiana trei salaqe de tigani.

Originalul, Boris pe pergement (21 z 14,5 om.), de sori-

bul Oancea, in minuscull documenterl, ou sigiliu mic atirnatt se
pAstreazA la Arhivele Statului din Buoureqti, Peceti nr.121.

www.dacoromanica.ro
 -111-

a.
<1457 - 15o4>

dinIetopisetal de lti.Platrita relatind despre

Paging'.
eyenimentele petrecute Xi Moldova in anii 1461-1467.

Copie din ultimul decenia al seoolului al XVII-lea,

scrisA pe hirtie, in minusculá litera'rá mixtti, se ern in maws-
crisul slay nr.649 din Biblioteca Academiei R.S.R.

9.
Tirgovigte4 1431 iunie.
6989.
Basarab eel Tinar yoievod; domn al Tárii Româneoti,in-
tgreste, prin poruncá, lui Bratul pi lui PAtra tu fiii lor jumá-
tate din Mánicepti.

Originalul saris pe pergament (13 x 3e cm.), de tcri-

bul Codrea, in minusculá documentará oft d minuscul ca in ttito-
vul lui Viadislay I 01 cu m minuscul bizantin Mt Sigabil a.
plecat clzut, se pistrea25. la Muzeal de istorie a oragului Baca-
regti sub nr.13133.

lo.
TirgoviOtei1497 isnuarie 9.
7oo5.
Radul voievod, domn al Tárii Românegti, intaregteorin
poruncX, minKatirii Tismana partea lui Cazat oi a lui Dohoret din
Cirbegti.

Originalul, sorts pe pergament (28,5 lc 33,5 cm), de

scribal Ban, in minusculá documentará - cu d minuadul ca in hri-
sovul lui Vladislav I -, se pgstreaat la Arhivole Statulai din Bu-
cureoti, Sectia Istoricl nr.105.

www.dacoromanica.ro
 - 112 -

11.
<152o - 1521>

Paging din Invgtgturile lui Neagoe Basarab despre mi-

lostenie si pocáintá.
Copie de la sfirgitul secolului al XVI-lea, scrisg pe
hirtie (17,5 x 8,7 cm), in minusculg literarg mixtg., se aflg in
Biblioteca "Chiril gi Metodie" din Sofia. (Republica Popularg
Bulgaria).

12.
<1521 - 1522>

Despina, doamna rgposatului Neagoe Basarab, serif) ju-

detului gi pirgarilor Sibiului, multumindu-le pentru gtirea cg
fiului ei i s-a dat domnia prii Romanesti.
Originalul, saris pe hirtie, in minusculg documentarg
au d minuscul aproape ca in actul lui Vladislav I - si cu sigi-
liul rapt; se af1.5. la Arhivele Statului din Sibiu.

13.
<Circa 1534-1539> Iulie 5

Lucaci judetul Bragovului, aerie lui verban marele ban

al Craiovei cä va tine seams de cartes gi vorbele ce i-a trimis.
La rindul Eau trimite la marele ban pe oamenii sgi Stoics si Du-
mitru.

Originalul, saris pe hirtie, in minusculg documentarg

- d minuscul aproape ca in actul lui Vladislav I -, cu sigiliul
aragului, se pgstreazg la Arhivele Statului din Brasov sub nr.
515.
14.
1568
7o72.

Colofonul penticostarului scris de preotul Danilie

din Balilesti.

Originalul, scris in minusculg documentarg, se aflä

in manuscrisul nr.5o3,f.37o v din Biblioteca Academiei R.S.R.

www.dacoromanica.ro
 -113-

15.
71o1. 180..1593 aprilie 28

Aron voevod, domn al Moldovei, intgreate, lui Dumitru

foot areadnio, o parte de ocing din satul Popeani.
Originalul, saris pe hirtie, de scribul Bgseanul, in
qnusculä documentarg, cu iscglitura marelui 1ogofett gi sigiliul
aplicat stricat, se-aflä in Biblioteca Academiei R.S.R. (Documen-
te CLVII-43).

16.

7115. 1607 ianuarie 1.

Zapisul lui Constantin, fial lui Ursa, nepotul lui Sta-

vgr din Oleqeati de la Girls Putnei prin care vinde lui Pavelone-
potul marelui vornic Ureche, ocina se din Olefoulti.

Originalul, saris pe hirtie in minuscalg documenterg,

cu trei peoeti aplicate, dapg o fotografie din coleotia autorulai.

www.dacoromanica.ro
 - 114 -

II.

www.dacoromanica.ro
 - 115 -

Criteriile de transcriere sint urmatoarele: am desficut

presourtlrile, literele completate le-am semnalat introducindu-le
in rind Cu un Corp mai mic; grafemele suprascrise coborindu-le in
rind le-am evidentiat subliniindu-le printr-o liniuti orizontali;
am introdus punctuatia moderni qi aliniate aqa cgi. initials primu-
lui ouvint din frazi am redat-o prin majuscull, la tel prin majus-
cull am transcris initialele numelor proprii oft qi ale cuvintelor
oaró provin din astfel de nume; paierocul, Aat fiind identitatea a-
oestuia ou apostroful - o eliziune - 1-am reprodus prim ecesta din
urmal sfirqitul de rind 1-am motet printro linie vertical; omi-
siunile, literele qi ouvintele lips& din cauza deterioririi mate-
rialului grafio le-am cuprins In paranteze unghiulare < >tier
grafemele qi.cuvintele de prisos 4 in paranteze patrate.

- 1

1 6% XpH C7' 4 g PiSk eita /*et atr A/ 6/ kl i XI>mC mup.

Aporife6144 /424.,,vg frbffyck 456nPiviabi five.goAct 11 roc-
"A"Vgd (4)471(0.404 41.1 K roCnot4crOorAqiot4r no
815CG Pr 3E t Aid OyeroBeke2.4. Kok 44 -3Armaivm,NC k-611-1S
V3 Ram. fycie6tft/16 Cmrck/sfctrir, (J'lAcktv M 75a.
A4

praApr mEti.ier6 ,r1 Ctediii,v9ck04)toir SAN )c "nab' ocho-

Aft . gAAPO,POUJ8041 "DC /toiler 0 /I kl Ciao' ó 6"44-

r6itit 7okojeoweNVEN6
I J1 ySIC/7/6/14/12 5;Ô4146e4E"f% " 441-

fosa PecrpoAcree.) PIH czsi" 82"ceyscm.v61k1 i gricxPo-

c-oefajA,16114 NAcmo4114 )9914 CO5YA ro CnoAcr 8A /4 1- Al 47

Atacrnbro ca*Into 4 4t1.480/vavAANti4 /77rokiLi14,

AlaCmoarnEn#42 alcf cm4,p 5 Y gyp < Coi6rolv»o> incAt-
rAtiZ 1 coNacm6ipcies iv% ,4a C.414Arz iio JEM/114
www.dacoromanica.ro
 - 116 -

ocnom7842 Fiti, C1.1 rAE *6 c* c.467A14at"Tz key -

fr/Éjo'kgb klAl4 KerifAI6 A4Akt AftroynENZ, Act COA Nff-
*cm o cmtim6 non7cmm'Ef LOT% Joe»ifpai 6 I4 Ack
nojaga 844 m6 firiGtr.o..P4Z, krool
1,10/1/4cm6fipCm6ie1%
AL4 CA nokYcs4mAjmoitji-f i4main't r1uAnik "Art
86 o4t114 H WAAnyeAt Ce4rnwebl 7H1 co7t42
Al1A144,36 h cArtA .437's ocneAcrBa, 144 14 gb ry,t-
C/MgnA;(11/C6 11 nrihÄopuovilic; Xft4CO13.)-Ae recno-
Acreck flm CAIN4 A4 itioEb.o LIX 414#(0.. etoEBOA,K,
1. kdAtvg Nkryti, BWE4fr.4144 P1,44007'14,X E 0 -
4-Hez oCno004/6 11-÷ .

-2
+ MR/loCmir-o go*if IV f /Iv ao(elcca.AW% loE110-
oreoCoo4a,6 JEAA14 Norittiad3ackott. 41'440vb41'1 i jAfet-
A1EArt4 TO Afc citrit Alic,roma ivaareffigt Oycfmii.kro Net
Atf, o7jft4T% t4AL4 fPo 0r4211.2.11471)04c E i( ey)W-
414Aii I3a47401C 40y-co; ,AtIA npfAkoilt teacac.oci JCL

"AWE j47086e1 14 eictAi-4 Eceftl A10 .lect,clptlfiC414

Ca*Poloo 8yJAIECEN74 Xis4cro8a. '<Pro ova_ Nem-iskt
cuoftil) OANo ojero Afts- Oftlo trAf Os. it Ai A /17y;i7Ati
A ti 4KOA u Ameto/ty WEN% Aeok- Ertlegf SiYAr4f011,
a Iva. To nfaudEro rocpoA cm114 I Aralivtr-
13beiro.

li ticaivIV arc), /JACK ccitAri:vock SoCacAZI 14 atioc .

Oyct?9, ecv--ald "ti nevLac.tweg.
aktc4/04 ey Cov424- B Xttno S z4,31 "AO -
,/
E P1011)-P41/4
3 fy o 119 g)Io. /71 kek A 0 o 49- E .

www.dacoromanica.ro
 - 117 -

-3-
4- th m/414 (Jrbwa. i4 Ci4Wet i4 Ca ...Toro cr
136 fierfa r10as/6 Aranfa.BAtm'ci4t4oy4vx nri *14-
807,4 ci4 11 AmactA46 molvqcriipo 80 kofig if I O
pi pia t/ al A/ a Afif 8CE u /I
uivo rratt4 a. 14 eqpIrro
yio ci% (.4) g tWe76i I104A431 reAtmo, Act. e ce Ai o -
AMC. r if AO, A/ Ig g4 ao rON 1LQ Aek- ECeri. act.
H ceitt C8t4i7'EAE:i Xe17c>.N6 OAOrA6 L4
*b-ncoit Haelt,vk o 11 *eneVlb ANYY/14 H 19,2C-
ri4A/6 Periar Pf )1/4/0./.10404 ne0 ry6 w Cotit) konreo
1111,040,46 h 014.410 1 kr Pa4k.16 Ilof,V4 L4 aiNcelfiellv6
LIKocTAx/AiiN.6 H VelcliY6 04 Ar 44;a".46 1 C4A-
Amov6 14 /jape co6 A /or kosoavH f ANTONif 41z'
r61 14 ri n 61 07,01-a. IA 8 0$111.0 co'r& WkNet. I"
C74116.
no7-
&mice:1/4046'E A Atnto
A70. .31. ifwv6) AKA NeyoktNX.
-
ceirA.A.
44AP. Als-C414Q

E 41/46 i no Carrs4 iyoEH, 491E 1<f7.0 /A-

jor i4n74 Cif nidcatviE, To rrbaKoaAro Con oqa 'A-
30r/rt.,' J4 40 or Are rn6 14 34e 14 83 CZAACI -
ipor at ift 44 AA e c of, 1701<" Ai in I, CA) in Alb
A Ai rcj
C34.7Po 47X04 s 44r4 rm
HAI°,
w_ro;
'4
CeArbixbIKE A2 M404E14 jq Ao fcr6 107A11,(6 14

v/v4 I II AoL pir E Cznoe'10,7'6 CA IA TdAi% Mrs1q.:4 .

I/1 trct.K61 cattfit-rietE .' cerra/V6 1'0.11- IA *Op
r? ek Nifflyt.

www.dacoromanica.ro
 -4 -
/7 . . X LA) rn I (p i4 Al A 3 cknoly>6ucket-1

0
ryliet-i,i4c-76 811 A/A nocm/. /206,4fEJK k cocX)t-
octx,yue AtiV< (.3>' f Cm& AC 14,8X Lic.1-7 .Y Al
. __./ nevi( n... . . . e . . .

a. - uh. .

vg

..
< m>Zi /*,10:) BT c . . . . - . .
`.3(ge4
'C E Ci9 /Vat JIM Ai 4cnoto iVE
noyAlina.K tluE et
CZ Cr &avid% BZ V6k84)(6 e6bec4I .87,Ct/16 44.9-

El" /- . ..... . ; mA/c,)

-5-

it (Jr' 40/naive', a 6(rA tyt rot 6 Al; *ck

UJE84c,till1 g AtotEseycka XE/pertMicatVi4i-q, H m cd-
V03,1 136/ osykrAig: Akigaz tint:640%4z 6'14X's 67-119

ett3E1 E te nOc/774811)4 ftVZ C et.A4 14 Lq AAxZ

c ift
) .4 r? /<N elixs /700114 C.4t443 40( 431i 17.1t-
kf g 7 Si Cof-et Li iv ex Ms 14 oloy " iamg lÌ
liri4 tko 1,4 mk.ta P1 kirgem Xikfere..).Co86/ 4.1
M 4 ko As 47 </IX MN, k AA rAiplc lib 7 ex 8 o ci tet-
VOk Eltrt Xip 14 cm Pe Ack,V4c1<014) Afm 6.414Aes j4Z-
h0"1eiciCti A/éC'n V 4114Cis at 0,1 t-t EA ex m e CA CD-
COAA/0 II NM eAkt/VX 6A/i1X c4 a it/ e tibia m
170A/C4( 400 eg Ars Ack CfnE A/ckluil 6/, a p bck,
k c2kÖTo re n 0.2 C 6411/114 14 f71, r* t4E
14 C°1*; 14 8c CCA 71-4 .
/77cc, CA 4714A1-H-ck 73.

www.dacoromanica.ro
 - 119 -

- 6 --
+ ICJ aACK Ca.NA pl. 80E doACt 14 oCao 434 461
PoCno4er80 /414
r7 1,1 41.1 TA erctu,0134w0P-12, aTetfrigi
atiAlixi4/44g ac'E 1.4 lickitk fAr; ,axmo
As4 P1011"18 epq
'Kama Ccro 04,47 amtcoin aw roiscripish Neklet
tel A ox O4 A-rt 14 6 ago 34 A koAe JAG if AfeAcakr mC -
MO1 a NI4K001r 9l41301 Act N'e extort . éLJ,E Ak
eziterg *.v.t.voefv.? 4010eilt"r eacogi01- tiers, o cort
Ivatvidx.s1 Y/teatfrct) Ot Ed'e PO nXcentine Act 4031-
Aer5 14a fror rrAlivilma nrkeo, no,ve4re fr Ikoyi
ovi fCra rtvg . oCeroAcr60 0.IH rnrepi niiparls
COAtp v4 Al NePOEI K cg co/kit/111y/ 4 ig04 epo
HMS Ecri, Kr-fao will a4c z $1 wra deacilHA'S A #43-

Ae , AO, em Iroacya4): asoc AA-0 SP, Act CPPE Cb

PI41003 oVhioNtl, 8/4174 me actfe 41i 0 ecra Y ecic-t,

14 /4401-f yAos*kotis kipsiec Act. nif Cgogerr,
41eAtc NI' /TO t "IS X04 kr rig C X 4eci /ms-r) 179 ZAP o
C nfaes40/44s; Ala P134 ovE ero8ci4C6a/NE Ct Qj.
N'1 ,tYs4/) kaXmo Ao nPftVt. 1,1 BfCedi 11 11 Loh.
Ha) 4.4er4Nt4p aweet.40, oikritoc7e,4 610-
10.43 ocn.ettkiv".

7 -

1". /144.C/n7Ao 64110;jackel NCI CmEy5ct/v% aoesoetek,

rocnoAtyz 3eh1Akt flo44a8c/roif. Yki.vi4eit jorcaArf -
Nit 070 KC 4113 A34/C/790.01Z dVAU0(4141g ien7O Afft Al:
073r il ins; 140114 EA() evC46111.2144rnl (fInt/Yil 04t E
07folics4SOAH
roS:rioi4cm80 A13-, 406106111% I AfClit, 1 t41`170

www.dacoromanica.ro
 - 128 -
oym C A OM; /4 oyYPI eVk/X Ai() 3ct iva W E 3,4eAsïe/ LI
cktloycove Ca4 monoy14s4Or14Xt oArrneArE, Ae,atv11)C6 14
pa A I4 I GC/ 14 PI o /vac/n/4r k.c) CQT-4 coAtiV PI rry E-
'A A 1.4bt rtANYC k 61 NA 14 Pi CAeLet XjotisoRfivZ 14

k0Cmc Vra1v;14 k Cncileolla .341pZ 14 P114147A1491).

(4ci svá3vm.6
MOMV/ te4 ',eye Amer:, v plc) At C kyAo
AlErpor wEA/14) C 5 c th'Iz 0 )'OA ti Z., .44 et St/cr ,

et Na MO Ecra driffek rocnoo4err861 /414/ et/Iat

CoPart roc,ettler a Q /A/ I4 Bc-C-Xs 14 A3 E A PI A4 ( /4 Mg-
Avxg.
RalicckA OckAr 9,, A Pra el a m c 07 Co livaat;
a Al mo SL 1'4 A-6,e b

B Atmo stit,fy. #.0, ,E. 170806-84A, cm6164,v.

"
I to ClKiCIco#4, iG1'4A14.
6080Ack
13 ^tiro . /44frc... ice. <4 of L4 Q." Ciri&5150-Afg

8068 °tV1.- rICWK0047

k
e KEA10-0 Peteibq.
Atro S . octAYek .g 17/01/ArTE CmE7C4t4,6 80e 8o-
Aa. Iccet Pecno* AroPo, 1/411414Af/A EvAoKi* CA.7 Ts 1061
130.f ce C 71, ct- CEfiGAtek. (Sy t.
3 Atm. ....s.LOP. tliisipt. A r E....If/c.f.i.. . Icr,. 8Z ye r 89o-
/
m oKs 8% RoI10 Ato(pk) stAtime C mettiey6 I .80E80,40- eg
-
cogtox o 7) 0,Ac ,. . Pt nit - 4 -.1 A E-ra me./ 4sa ye-
EAI/1 14

rkiEMOKs /writes/ O. OZ /7-rfke7vo_ks ,A.A10 rApact.iil

,
14
(
/VA /yet.cl, A aexmL4 Ppa6E, KEA7ACK2 4. Pl traKo 'sal-
LOA afSb j16N4s 14 661W.A S- 4, 40 8E1! Ff.& . d 6"3 c4N-

Coln& , i trtt4 a A e c A rio a A 7, 4-1- 844 , a 4 Ae CMC -

1 ja. iLlet eres;1 ;s4s
www.dacoromanica.ro
 121 -

?SaNi, 80oe442- iSZ 716144 Co* IE^i6 11S5046 AI/ E P'16 4-1-
17/ot e6/Crz MY ..F. 46A/P1) 6CCe/14k Colk I 14 K 8 cLA 41 arCk.
14 Ki<49 o rn frk 8 0. A A 1-0til'i Wiegc., ., 14 n 0 C r a. 8 bi 14 Pi i rn r
< 14

14
x
14c 4 11 a Pr k ck 4 cos' ct, rt -;
1
A 1-0c m H rjo O. 4%
1313 ackmii C Xi CZ 8 icE 4k So tickaz C60(4
r rick 1.4< o
Pt

cAn's
irl4 X en 41
1-413 61K a
At.

14, E 8 ty) /v 6/ X & .

46 7, Ala-Cr170/16Alt41.4 r/0414% Ceok CrY(X8C K 11 14 , 11 mck-

Vo noh3GAt ikrf 0 flonkrnoti; Pt EnsiCleOnCOCJMZ
Ci30.14M% PI 43Z/c4tMz /EEC4)/4%, CotetrOAcym Mt/ Con b1/4
G.) 6 6 / e a) 6 "I % E Ai Y / tipy 0 8 a., ty i-14 wrr6 86twn4ro Co..
r,04
)
Ca.BAo00.Ì 144.1 Ara Kep.0814"fxs ',Oyu Aet./ftki,

ciaurt, cm
H n0 A9*1LO * E "it tr)S" xt1 13Z At ro o ...S el o & ea j
Kra 4,,, - e 7 2 c i < bi 01/al4c30, i E /-114 e7 a m 14 4
1 i 11

4 ai 6 Li f? CL 46 r inoriet-tu6 cz 4g c £ lik /
9 -

- go*/ comi,
* MiAocmicofru, /c40.Aes t I Ac:Ar gac-cyackCezd
B 0 14 8 o tria_ 14 aa CE1.4 3ENAL4 Oyrrro
rocrwAp 8 A1,6 --1, t
Cicoei 14 Co t Alc egoe,a-ro eaCicka.CE 4014 koAt A 0. --
8 A 71 6 rCllootkci - AO n4 sl CF Proeflt ete7E ocrio4eirS4 Aim
e p a my "V c 8 2
CIA A/0 8 1420,11 li Ì h in lo r CZ Clx.m0811 C

htthcl) itick fri r46 E Cr6 V lIsivbvire 41114 "OA Oer NA,
Afe *e o n o Ke n 14 (A/C Cdra Xi/tect jct. 6eck 804 tt4
t t t
tt acnjok i a ant/ b./cline/16 c2 CRA,0814 csi 60.
2- 2. 2.
fir eirfe
ECT4 tvCkAb As ex AEAL4 ca.,
i CC Ci4n/O.V.4 _C 1.1
AA, E Cr6 4/ a fry9Emi4
4,
eq E it o 14 roC noAcr i Vr / AI 44 Act
Acve kO At6.
Ce o f cleetk 14 P16 A Q_Aox6 1-f ror-704c r 8
1 fit. 14eact of9teid
. E o. 2. Sifts m.e#e7;en.. C,.4 cetnecxeä..3 5pie7s
* f
k crel t v-a. 0 o f; no.vc y Steu ,pr .rc.a"is 44.e kilo% ele.a.s.4.10.a. 'Lb el irt6,4..
www.dacoromanica.ro
1
 - 122 -

44ck. L-f1 6 ,
ECTA eg ci-.)%114 A/Cr 14 84 c4..»<a-, A/L( 4.)76
NoroAtE Net7oImAlcN o 66No /7o jot if c-r roc ryoACT .8 a
14.

ii CRC A rn EYE : Acer7a.vb C ri78"/L4A3 E* CL-18 -

6 /4/1.4 A a Or N H K6 .44( 3.- t7 sa "4 Bo 14 Prc) Oa 1 rnr»o#34k., *X.
ProtA/6 kickya ab iEA 14 K ii A tioov 14K6) >it erricuellb BEA,-
rn k 'AiAoroe Ers Ca- t.j Xcl 7"6 R e x ap Atekr #.1-6, C m QM KO
/CcoiticfC6) rhtntrfit, CmonLVI4e6) Ailyiti, /314CrnAatt...,
4 tofto o4A/1, cna.map 8/ttAkcAaal, Cfry,ot morvil A" 4.
H asb Al0i4i0 t
,?"6,1' A rne4K, ci< e kr clikcax4s eal
Minro8 Li y i E)0 Aft C 4 14 <3 /0,Wksk -I 8? Atro s i$1719'.
/
14.7r0.8,vilk6

40.4) 0cno,414W6
[ c It rrit
"/". /WaN5 AC yag. 4 BWE 8 coot; c21,
.
173101C4 A cep. 170E rtfcife46
frINA0C79). 4% .
- lo 4E10

* MkAocmicom fo*)c.)/441 /c...h....3 aArib 20"1314°-

,
14 rocrNyin Ns exceil JEAfAu d5vr Pro 64 dxii4cicol4 ci4 A i 3
SA la 444. Ao riocto.r o I Sol 4 a o 44E. 44 804.196 roCna4qcr 80 /4114

Cl4E 1708EAtevYE oCneAcr8 4 itit4 C84. m e Al r Newa...C.TTLI-

Y airs Re4CAI 4../4/0..) VAAle
/
Ate/ 14 (14 mcAli CeitIntt
14 fyt eAckicrecA086,v Nt 14 14 714 c N o 4t 8 14 A i a,)14 1-1
YE cevel e 4k cYc n e N'if
I ii-ot At a I 4ck 1/1/-12; ECrg Y ifiA,z6-e-
rii AEA() AdZsa4108o, k Aox ore 13080v MONE-Ite ME444
c8Arnii eftWaC/77Plin C CfrrokitCC 4oxopeyont I PI
Ct er amiparit cii,o ! mciee tel ck.oWE" kctA rre rkt
Cr7201.4,re 14 gr a Iii-Ack Al g eP0 ef Ik`iOf 's 14 tzic A.
Ca* mom 2i/ Al oNac 1,771410Y 14 CO 776 Pr
.0_170,4c-r 8a Al 1.1..

I O MU ¡L:tGAL,
www.dacoromanica.ro
 - 123 -

fy, 14 A co ..vc 14 )es A )164o, &1 s/ erp C 1_< 14) 0, C.4,A/14 A 4.4 0-
aj Ce'1'i770/9? cA miye AWN% e4EA086 Car'
Kr e E q)14
Cer0 opeteff iloWs AactioJx% si /14.c rret4c m80 /Litt;
"OJCO Ack.. Ecm; C844117 Mr Af A.c .77 tArr I k Ca M-
kt An lt 6"04CC1775 Atilma 14 No teColtfir 2Z inf 9,)6 1-#t
4,Qt4; ag afy,voe e1cpc.fvgitive.A.,6 H NJ/ WTI; Ko-
..1ce 'YE /TO In CIC LvoAeovivo tr 0 c4.),kjA4r re C rubotsc fnect
Ma,
CeEdifInEAVE : id°170,Arg Apctrt.fv% C moil IccORe,
-)
atrelexAr4
...
-gat 'e rot s krane fitic K 14 / atC)-InkNZ KpC- mirct-
Aft eige'ai 14 4 gor'dVil kg *enekNg llpiakAz 86..14 Ku
48 ?Iv 14 let 40-rnek,nez CroefiL4Ko A o roOE mr1) .1 17 reeldr%
a Acme vi-04% kop-fuca; Cmfio¡ cr7a, /nap
A/4 Nil ,73,?1" ne X cy AI I4 Kg 4 of a Na717, c m od I _ .111/4y

)
Ni45.gliradynz 14, Aroaro /Vlotrg C nyckry Of evU LI 64 .
U Ct.j6) AA'S Cre 17l1cco<43. Bg CM0AgAekt rtaAg
/fir I& P 0 jg 14 it, C, NitrÇA 4; GA / i"C Atcyraf-& ag 79" AGNZ.
e Atre -.ye .
4 kile.Aez et44),Ac Be...7E 8 altIck /4144A007)*A Co-
AC i A l'ofno4i, Af 6 .-

- 11 -
ocnA14, ejoa n, 44 A441 K; cKcIANYI- I'm( vn 690,40
AO 6/>6114 17061 ehliti
14 Prtaig,AE vaco_ CA.Woo 141
AtE oCfnetaii 14ENf í7o6Ig4lArin141 AO 1Ç0Nt$ckl/vg
AV() y id ki a 0 ke11464,7 AO 8It/44 E f fi 0 /114 4 r 1.4
AI nkteloC/7641 C 13cEA k eo P76/ Ecli E 44 - 1.1V 6 41.16-
4,6 14 ATAICPOPle4l1oCITIMB61 li mcgt CitetiSAT BVC14 Act.-
www.dacoromanica.ro
 - 124 -
-) 1
.440 CZ/ CEJA/cVleftA,V61,16 CJ7-416176 /7784,14 /4 I Pf CZ
nftCBA,17761/16 14 GA40'6114116 H At H8017'110)0A le4M6'
Ero Apoyxl Pis II C/'4 14 AfAi /Vt 14 17/044C No 14
13-6 Bt461 13tKOJN6 6.
C A 0 BO Nair'4230,TEANO h-Jawa Nilroe 130Eli Co-
.46/ IC% 813/ii-oCt/telAidvoiiir CyNr caoemY 6E0-
Apcii-0 I kt NA/61,14 n 0 "fa et A, /s/ kg CO 11Z ige>k7M6
0 Mt AoCT41 NH 14 0 nekots.

C4iNe "1oi4 14 Cie% CA(3 V".7 DrEet) Ret /Ns° X0-

ipenn oçn4o.f6 /414A05c47714 C Ae1.61

- 12 -

nelloC70»-0 Comitret-o ecryork44tcrli4vek, 4.141-

1.1.14recnowAq 13E-Akti<A4 Po
7. LANNet ACol /pace Aloe':
13o4e.er ace MAA 17 onm(nri4P11, 44 EtzcaoeoAt gezEcmi4
AcocmosiAtiiiiib 1,4 IsleafriA 01067,0 6.f cx.en 76 ei 0/47i;LettnE-
-)
A of "tip) nDAiraDifeleyi<E7Y Ai AtrA.,,,a- CatIvAcocnik
/
Kra.A4k 8E / 14 87 ootriexpasPria CIACIA0vckt4/446 rtel(010-
f ANY Xako roc rmeo
-
6,t Moe efeLltef.f 14 ry.h.q....
MC/IA/4114
/7 Aks E o /A1t,a, 1.110 Al if Bekevet /1"-
AoCm6 (7kCattA 14 necota egoecv6 PAcke4 eleL.1 A
$/11arkt I, jok mcEro CIAAra, 6,6 Pre)" e Acke.4.) eerZ .6.44 cu-
ke 36,44k, 3 ck rne ce 0-et. 13o.o...64-te roCr,o4cm8k/
" ICACLAI O'Cl- H61 Pa-le o " tow
11-4, 64, 0 a m7 E 14

m EA 41 A.-16) 34. wo 11.7u ryY pia E i-P7E 14 /44f Aft 40 -

6,0 Ait-ICAkmf.

www.dacoromanica.ro
 - 125 -

1710ro, la Av ...7 Ava. roCheec 50 0141 Ao K At cctitio....

6 IA ita. Ai Erik° BM- Allel II i-ck.
i cco-te, BANG Aory6 r.1.#4.-
(REA'
..._ ettACL. (40 taik. ropi. Af a oftto X co KAfvo 41
COA/At114 116 ai0V AC1. mi I A c trr Et 0/46 et4;714
1,f Cer 6 8 1.4 14,6* (.4 er C...f.fif0,,,g.
- 13 -

-I- I/6 C 14 m evtd.. LI At are 4' (-4 erro d tie i WT Cot' Ck

Aryo a aivo Air AI it* of elk no scAli ico etztre
frave tuffs.0./v./ ac,u.kti 6- a iv's Kfo1/4Aeack-141 flAtor.
sdfcte E Ca 11k06'0841E
Li LA nrA/VOCLAO-fs . oCnot4-
cope /17143 dkrt 6O, ercr pecnAcmact. /7? m *4-/-104-les
Akkan ca 7, 4 esY epteure c n no CH Xig 4a,-
OI4 Y sovet,Nt4C ocepoAcmar nn4 KNkP r
e Tkigt 61 .? 14 E cc./ nocAckco « r?orkya cc') ajz
eon staxs no t-Aer t4067E mpr cAtz rocr704-
elver 1P 14 r et?. Alf AZ Z4 kf/fAlel.. 34.)(414.A.1 A 1114
re2neAcmlict rntil #12.10*# AlOCeir AloareAlr epre.
4 r7oAtcac gdrii X() leers AO m .4 A. u rl
CArp, CZcs Afetwei t 14 I tic rni4 Arkfprki W 7e7;ote,v14-
A 4frt gym ova kt E CipeuKci 14 4a-AIII7a-;.eafE
9,0 Ke tir 6If T4 arr, PifiNt e recnot4cmar rak f
c.ors Bacext acio rkt <141(11,11 EieE cr "fog4 14%4
rert
44 C 11 4 A 11 ,
Celk.A/I
14
1.0.11rAo.
IflE
-eBECEAKTis
46,14
el.Atugs.

.74 A'S itc.tit Er.. 2 Deasupd. Vie:ct 4 1.." Rog 462.

www.dacoromanica.ro
 -14 -
1/(36.4046NVEA16 (4)6"c
"F ClS fro ct7Eco fiv;'E416 C

Ce4A/A tfcrikcc(/
- 1
coist CHI Kdwrict /041cOA4i4 17EN -
rn Pi KO c fn GL, 6 8 % Atin o )(.3 o s I) o koA t`f ov 0 e 0 41-
hetGo /v a r o fr /7 ck AokAlktAi4e4A, vrt CA414e1tipe.
- 15 -

4)Avs ACONZ 80 ebiOteick,, le* YE/4o Al Ao cm Ao

roc /74, Avg jEttm Cfccm 48 c K 0/4 . Cat E ry ./14c,4 o<bt
r7/0"t4 Ala /114 14 /3or4i A/a/41)u Aim CoAt",/ if y 1A' er.
k A/i rvi. Nr fric.4.waw Kt 0 flyeme-c arta -6 14" a- 1-901...14
1

n - 6 14 Ao6?9. 14 soitt I) Ai 14 ovya Atf /70 ivc)- AG,va 14

i1

a N14 ritucbf/soeavo- IA a ri Q.. C a 0A0 PI/ et e 0 A-42

"PAI cAre (41-4.vi.i.ve
14
)
64,01 yacrg 3 a- w revii- 11

Ne CO 7'3 CE-A. o flo fie /VIA /7 0(ff -N'w rg 4 o Ai., ay.. .

Y A-04 lU n /-0 E -of 3 (LYN Cfr f .15 AO eSoleg. Cfri i I, Ct a o

/Vek 10e3/vg-Cxi colts 864 co.v KVTab rgea ActAck.
CAI.St4 Aicter.oiciV 4b-A41490v1C14 Sat4,14 vfte4A/t-tk-cp/701 1

CZ7g/7214 Et( tgct, fi eterg 614 nOM Li A r a..7) 14 .

HAIO 14-1
)
814 tilt Roo e krKg 470 is 460vo aczAlid,
mf Pla lext4. k'ck.k0 ,i4 & ECra Er-1 v Li 0-37's Nce.c

TAte4 A/ a pc Aft, At 6. cz CE "Is AO X 04 ON .

H pf Ai% Acz, c* "/ E. V /."-t t-t Lt. Ô. E .

f71,4 C a-A? 4 V faez Xtro Cl .4 A ; ct_ 11-14.

i 1CCrio4L4A/6 feLle.
-71. ge/rA, Aoro77% t/ypi,a6:64.),710t- Aoo,hrz
-71-glactn,v4z.
__.

www.dacoromanica.ro
 127

- 16
± (6 A jg kho pr?
- a .4*, 177 m zC 4,2 011octiv eNvirz
- a 8 gill Co TS CA-Lt E b (itik cOr: ei ct. fivr Noi4)
c f ta f A6 C /77 A. c 4,4 C 0 PI-a eva CECC C14 it-is Ar014/44
Pr Cmome 4 34/71-rcol-ra, A/1-4 l<44P-1g erIONVieENN
O. Ari-a 714 cuAa.aciAiz) Aig cx. cl 0 vo it10001 SO-144)
ACJIKG ipOtACLXZ 17100,1 ca, - ck r n urvo. 14 4
A L4 A i et C... nrg ( E A 0' CJ72-, Ct.) Aw 171/ c-rs Cevvo-
Arlv c in cy vl 7-7 Eril Ar 1.4 49 c4 14 Co 14 Ai; /083oft Y
OpvArm E 14 E4Aeck 56cIAYE 6,44/VolOck42., H Cci-
4° 8c et akivor,mg j5 ..4 /79:14cuI 14 C/0 04 I
A PI " 44 ME n 04A of Bt1 Aeo 4,40, ffict Pr OA wet A*.
MI. 8T A o 03 /4 6. /knees
1
1.74:71. ye_ è#»KE .t: - A rvi 0/ Af Kg;
Cet414/46E--ctrg E Cra MekAeppf No al Cafe:IA(2 C.ix
llea 8 g kt /7404 x i Baci. Kg n 14 iv
rz C kg 0- t
In O. 814 Zi PI' Wer714do.NAnAOS INAeps 8 PlOq r Vic /4
007% oftAe PI Noro A 14 All A o rf IA C rr? E A 14

4,49x rvulv-AT, 4-1 epcmti giVAA

/- x 4.4 AA intiVI/As
Aik KT» 01 4, I. um'es 8tmcl)eg jct x3.vc0.p4,4.4ko
t4C1 v CZT e4 N v bf At-
EC*4 e 84 le l710 Q

a 14 AeVn otfAaf c 8 SSCEM's AO X ot40146 . /Vit owt-

k rn o Act. A af 64 w ek sr, Al C4 11 k0-
Ati Ate V at 14. tr c lam IT? EA Cr a Nag/et.
13 At. re E rf Aeckfihei. ,71

www.dacoromanica.ro
 - 129 -

FACSIMILE

www.dacoromanica.ro
 .
r. / /
t
.--*
a
/
e--* %
I -*-",. - 1-4 %.
1 1:4 CAre ?I i bill . f
. it.xerrro,A *0 CH el 48 . Milt/ Y4 4`.',A. ,c.ii, a Of go /
i ti. f-.:
Ili
.
lic...3 CAA A ALAI."
.
re(.-**- A
e 0 AA no a ?if H r4/f.4/f /. - ,
. ',,,ct.rf f.; ,f?f7A
1 \,. rat tic (cm tois, ft.,' 7.54 ...., ---:---
nit cm" kritA VH A7 iv
101/16 A4 A " I A, flAt (FA arrig
,
i % rricp C.)
.

1 I's C ,), fi
.,
" . E. A
...
r op floor.- I-7 .
...6,4 3 AN CO 5 o A4t r ...
n A4
h
v .---
C4rag 44,1
'

li

r 7 0 ni.
.. r,7 .%
cAt ,..,i.f Alp .4 lr4 e rn 61
/
#4 /LI 7c( 4 .
(.,..
N.
,_.(---,
I
.
If frA 43 C,......-N r p 4/ 4,k, pi si jie rra Air
Ì ' A7 fir0
f
efy;; (7 --t
ij r ii 4 A4 o ,
.

Aor 4
, ...- '
r A Mir errrirk, et f44-ef
/ e ---1". I
4 rf A . rrie fl
/ -.....
,...
,
' itiZi f
6 e rqi Y A. 4.0 1)111:: ,--7:Vti I:A

....."
.(pls,..... et cll t Tr/ 61
6C
If
.
.

-.

Art ealtr.* 644 irv E 444 A" regt A.Iti . (II C'44;04itt,h e....)67A7-0
4.
i
740.4.4, e.17:71/...6,rnozitt0.1117.
,A .
-4 . rw.

' 4--
.frrrr7"""7" Pi A"' nf ti fferfit41:
e
rifle A riff mo t /4Afriirrelgle Wig "m7
.

...--e-...
e +,1 I( Y iiii* if " 114 ff I, -in o
,, ..1
,Ati c A Etta de Aje el al' rev 0 1."; 1.4 m 4
-..
........ ..._
4 CA fir* rn I, rrr.e..01*' r-4 ,t4?4,1 0 rd 4C Try rs epit at M 7.

Try 'ad ti if in
t
r
.

it
i.._
rrik 4 a.
,....., ,..
. ._

Civ--;:ft*
"
,
..

ic4,4 ma Ar. Trriblfi

Kr" °
.._, r
.,---1 4.-7"."
..--, . . / enr- or,
ra I/4i?
,
fii So ricirc rry /FTirit4tri rd
.
ryl %I
IV lit ("J q 1
1 '
C A 0 )(4...Li Isi I' 4 if 6 rOw ( 0 0 a A
1
.

.../// ris
('
e li A mil Ci, pl. (...1 f ri A. (...)

MN ,
.1r .

ii , et A A44 0 e o /44:.d/rx. Ao 44 Oaf i tA

A.
.'4:,(:iii.r1L-
'1:1S*1..1'' '1 -
,/%1
.
'
__-> . \
r.,__,
c
s*
- f
e,l

www.dacoromanica.ro
 .; '
,,-,..) ,,,..,ki IA (-14c k(< PulEgiUM-I'lictiOtrArhZ)CMAHAACPAel,\66,
fi.viv
fiOtiCCIIM./LAHCIrOAAfist4Atiti1/V1.2 OV (it : "4,;41,
he Pi 4. t- P:-i. i ...1 t t NI i f A *A
je z o it .4, - ,-;. r I ,f-w ».-, -..
ri4 1 iA 14 -- C is; 6 e A1361 cm 14 rtlifi
e.),...,t; k
ci'
e C,, , y .
.

11 -

fi' 7 ri Aal+ 7,4 r 0 fel k c-

' , I
. t1
''. 'W.)"
'

(
..é 'r h -A.AAnAt-4-%.¡,44'f',/?;,
IV-
Oy 71/4 CHig4)(61k. La 1170t4At.VIC- eVA:' : f
i
11
8 X e-¿ '"- 4.1
-
4
,
'..-,--iti
1 .

t S4AHC- ClAvAi"rbi".401444C110-rillirtibtiCifira 414 ii4./NA y ..-e 1 o yAl rt It e c 5. *),4' i-a (- el a

0 (Ai t4 0 0 Zt- OH Ar I is y -1-1-i rti.. t-ii _

1t * d'il Si f4 'all Alk - A 3/44 A IWO ti 11410144{11-4 k" CO i IC) C. t I

. , de n I ' ''''':
N...
,- pe, AA 4;1.4 '131. .
-

1 .f.L!.,
!.,

. eiza i:: r 4:: ( A tlitilt

p 441/4,:t6 d fi at. rja 1 . IA el;---tra P 2t 0 y e 4.-. 1.: 011 p oil .

Ii '' I PI4
..
'' t A IAN Av 0 I ---1,
1f \ ---7 .
.
tf:: ,k
At ,

.
-,.4
r
8 Al.. 61-ri-.1 vat ' tilaf.-., , ertcoveri-irtitroAc...
( t: 1,1.1
L

rfitC4! 4.1,"47' f; i;' V4- i

,4t..:

\
,..7 ,,

, ,
. ,.. . ...r.,
. - .. 1

::\'¡.::

www.dacoromanica.ro
4- la siatibvisoaTthiliviti; ii; bit . Irla &As& ash nta ati..11611-tin. 0.;74114101444GnOttnr,:tt
h..
aegis. /on= 11111410iii lab il Kan aw robot. gib I" 411.:
se :AAA. rs Am. AM AM* A ',Merl, tie .1G:ttirtnat:41.
iiica'n4 f Íg 14441-41 ret(prMf. tag, tit . CPI k mosNAN. ikrit.
lilgenaftjaigelitb 41014 IiitAnot . fy
01411414 of sC4 inii Piaui. siscestAft'is- it TOPICkila 84 t elk,'" « moori uo, Ac A.Ito t, s A wrWvreirm o(*.i
..
sisoesiisiro 1..; Seelike ;MA. WC IsistA c 11. elf . .1174
. 444.4 as sr mik 3 t %km, n 4 c Tv *aft aulk. 0 0 es a. . --'
. . ' ..:. - 4. , - .-1
icyrotgo Fs tvi ikos ötn4gf ik4r.iNt4o4K$ es p;i4orr otiyf clktry.,
-

I ' a m lord 446116 4411 1

Itti 4 40 7 CM iblvisiliOnOlDiPtliet - nit A e s*TilI 414 i$4; :404

M4 A Ir iL rife na4 Iv* ge;;4 kIrt wk.111Aliterni4110itt4.. -
1

A-1 a
111 t:d

www.dacoromanica.ro
 frrst

OPI tA46 004 ~ al It h At%

1
rft A II 114 rt
r%11 ill th44110(04441
r fog mil NIAr
PifrOf AA
Oi CAA; 61 AtJ I

4. I Or piA rt;tgAir,4,-4.11e 04 14.

rttIrtri or ,d
-

gilz.44o,-r(Aarboorit.,
ri
7, ofeK . w
ltetAlloqi,14,4Ariett - I
0
t ..
Roy ttrrlistA Lief .
"1.(Ote717POtetiaPtaiimiPige
Po w
we it
A IA rit 1aft
'

---^ 4 ai' i e re 40( 1 A it 6 t :141

a '4 Ma rift;

...1

4 '174 .4_1471d41.10:5.1A1-_ IT k jr.;---; 6' to 1 2.41 f: - I t4 ';'114).i.i44(1.1 0-f

t .4 1"14
o 4 ',.... "rt- rorj.
r. 0 401. Ili elA if ..,,,A A la A-, rill C.-
-.
le. é
k
, es4
. el is enuf if 11 1.7 11 .4 .
a -+ 4 \ 4 e..4"
trf--:(*;: "7A:1. t';`6"--14;f. -t ...
,41*II .
t
/k I** n rrl sl b 6- 04 rid /14 .4 CTI,1:411.--sii:30. rf eld---..".t.1-;7:7.---a-
m ,i ,4.
7 A .'
i r ,-- .... el ,
-
-- ,-
:7
ea:,.. I-- ff
ti.!feift/i
..4

/ "el si cAl*.ri 1
-.

. AAA 0 m4 ea 0.1 H 9 - 7-sil ital. ti a e 4 liS e»,c,-.3.-4/.tt 44, 1 : -el 4.11,*, A4 1 .1 e,y. ''

ar .
A1or
it iit-i- flq . C in tit4 ri ' 'i...
to

, (
' ri'l 0 ; el. If 04o MN c A' i
ei C r" simi.f,....ueitti.r,itc-A.s.k4100 el ri i- e el P. 14 rift v.
rtil_*(itt_rtk:04
' "e^.- i
7 .74111'.14+ '1 AMIA-H Oil Crnitlf iliti 'el rriNti stifle rrro Cry i t CH
..: I ,..4 r7.1 ` - e.-
$4. .4
4
it( ''"A&L":.
.
ial t., t i r A it frd co-) 0 14 e t A fl
(..

rri.4'' .4 rrIssAt#r4 G.
I.
,I.V.,....:.irk?'
.,

Mr' n ,.... ,.... 1.-:-.1- ;.'

www.dacoromanica.ro
 ,
.i. - .
mii .r(41 tr.i41.b". Ar ruj 14144:4
A-
x" i f; if
.

, 01
,.

ail dif/4 , C L.10 I- rt 4 - 1` 111 .

/
... s

Ie
.r,t' .i.,
et1
AtA(4,¡;;;I:Arviel
7r4Pfri
4tit.171;
.244(11 i etir. /I Paft (wag,' A4ft
7 r

lhi f.1
111( 11
.1/ ...- --41... ." C

i.,I r. 4 :¡,,f (4,1.,N i i Lit i 4-4 ' fi A Cet. 4.11i. .( (:a iirit OS i a4
."1A =

: e e'' #V1 - 1
-
I."' -'r .,

d k A .4-ill `.. 1 tr (All "P'et

r-t 1/' 1.11 okel te ti a 4 'videtto 11
.,_,
1 . 71
- -,
:
-curt e 4 011 -r?` rsd, -r-t 4 f C7
103 0
:co,' 7,,, teA /2. fl rind M H . -rrt VA(
m.
fe il A i f
it riet,A2 12 citi--4 Ç.
ki. ,c4r.tti e A "ets
,
frOlfd C 416 fi e t t.t0 4 iAt 1 "I
. 4-4 r-yrAls-4
s
ei 4,4
64trri f oeir f-ltft1
c*-i
it4 aid, 4- el At f: fd-t-fi vrtf de 1 te: 14,-, (e

r: tt A A d flf 4( Ari .-f4441. a (11014

/ '
rf f A-A-A " '..-;%.
C-7", I
;.,
/1. a 1
1., c4 ' .;:trlitteX4V-M 41- -):-6. d 11. CA 7f- . '
r
,,
.
C.
AA ,
r T
. .
, .. , :
.-r-ff ("4" ( ail! OA a," Et t rt. . C4TTO1'7e1 00 ii 40
.-44-,r-e-
I f '"., I
4140-Tgaeld *44ri-F tt retAil a itr .A *

. fit , . r%.
4. 0 ,....A.-
4
9
k 4 N-

www.dacoromanica.ro
 - 135 -

'

.,
i0
, ..
(..

A-ryl s ko.T4 s t id , Al- 1 C-s-%- i 1

.' 1 ...
1 Ogg,' ;total . r'40 e t-Tolilr9 (
fre%AoAe.4,y11011. %Airs HAA2tiHrio--,--0,1-itil..., AO.

1 C im. e .....1 ,,, 1.,.., p....2.,,..." 1.42e 4; ti-crs 4 ti ,.. 0 ,r-- 4/ -stcAl 1 1 -
' 1 7 7 -
t <:

t rydy* 0. *4 rg A"A il t5 4.b-ft% "Al

"tjj .4-1-444 -1-"V%4 0 , 4;41
01...-41H.4,......td e.,,,,A4 . ei .7 -- tt e4 tiX',40"Pgr 41-&id- (Cir r A e t
.a MC 1

4,4
p 447104-161. tk 4 -c-T 441. 1 al t .4 ret-re-c.(Ati 1-1-1-! I 4 , titari"fl
I ---,
,1 i c-> ...i......i
C^/1.41,4/1/4A.P.1t, of filti,s-g-c 4,4.74,4 #4,-1-re f4 -it r 10
,1 ,I
4- .. /, f:' ;44,f
i.. ' ... , ,,,,..,
) I

c tieti%

4] --:
r°1 e4#)'4'. "'Atler .'.-A .-. .
,.r1. 44 fr .

/
teg92.4%
-1-1-pirr NS* fr-lAbv" 0 e e.4 t I-0 t4 E -f-t4r4,-;4*$ tr,,Aig, e'r
r
I
Jr} cX k:0.4.03 r4 4 die ,C .44

.
A
T
04-

) ':

str"e
E-

r -t

www.dacoromanica.ro
 - 136 -

.. .

r to... FOA l'' e n *SAN.--;;;-AteiNf

.c........

,A,...... .; AS Of '.

/ .

.
i---.-" (71- ir"""
its . Hp , ICA . ' tier
10. .... 1 MANI

4001terAlf A . Settle . CON ,Y1Ctitiffr A6Y

elk. './*- fÓA ... E. . rs .>.
A .

e
'

ati gait. Ili 0 cm "Fit es A% e vissici-A%

r.--.. oci.
.-..
...... IS
*A re A . (MAI fikfirok . e Mir , ,
. ItOr. MIA . VI_
,
;Mr . ri:lo , Aft,m1A Of It . Into 4'
..- - -4-- ...-4- (7--
softy/. . image Ain All trig( /Ali .
,I " 1
. mirk roams
e'Vr ..
Ali; i i f f rfl 0 M At no . AS Moll Arts i YWILLA. .1104A '. irl
"
.

I
lAtil."14. . SArrIft . 14 . sciAtittacH . ÑrrtaitcorSA
ill ;,' do fell lira f2--1.,14, A . Woos.4,11EorriAlt.
..

.......a.-4a4.-a
.r4tifit
rtrite7A taif (Arwrif
Cdt. Inn HA( ..itTif+asoira et a sivkrt A.
i-. / , -VA:P.,' ,--- k---.---i--- le
Erw.A.kiibteivi .iirif.LkAtItt IF . V.A. gin
....11.j.21...
A.,,
. itYl Cm-Asa* Avis All t t & . a a :;-&-LILK 04
I A I .. -
Y. iiCAit Ali ' gra`.. . HketA ant ,
eril - .

. C:A. MITEI4C+Zr,.*
c-r 5. 4 r- eta. .
ifisctli II A/Tustin% . . AA foul. ISk - 41..a ass 1

.
Avkill* °motility,. it ,c.16 ,-.
; Krt-fAic
1 4.41.A.1 -, Al ,
;-1110..Ark ...MK if era MUTT/ . . s4 E Tit l cir:In (.3 4 11this . it
. , - -.. A . -' ,
:' Ctrs . fireff..4 ZACreetAffirfTHIK% C...1Clatittiff
iI.
.

A to.44sVit . trIjoud Lu acrO EAC4111.ACSet *4 . i'ime

.. ex
*i '
rig icartaistaAtot . itriehast,m1AMTEtir ..
1

g 'lot '..-r1,36 A g Aster

(71; - i',
A CIA tfC if.. Nifty
: AAili -Aftit71-1XN.
l4 fteCAVCTIWULA 4.4.Arkt#0

/
i.7,0V ""t-q. 5'4"Sis..

i7:4.1 C * I.
'''?15(iiii.t* /

www.dacoromanica.ro
 -137-
C. V" z
ri tiz
E
it., ,R.1
..-111L..a...............
,-
44"-.
;.= '''
,
'..-,4-:- e .
...in .-movfti-'
z, .
. .
-
5 t' "r C i Z. '
C i. r .I.
s.....:

Ps
0.
1.,
%

ikt
! -.4% .
.

i
1C ,, ..
. A v - t.. '41.4
1 t t:* ....... /...
." Se
1

www.dacoromanica.ro
-t.-- ir
-
.1 \ t ` .... .
,
4 L.--
ov
..;; , t
L'e\ : .
t ( oat ' .
4C". gr
i.
.
.1...
o -0.- 47,
e E 4 t.q
;',-,z.
- ....
_
4.
La , .t.._ -4 érr trti-.
:i .
I.11
E
r-
)

to
% Ng,. Ili
Z '..A.
41 '
7?''
.
ri%
t ;I . `I's..
%11..... (. IS
to 1.1.se .6
. r: to ;V : Cf1T
'Nt
1;it 4. 'it E.(
il. 7.4 4
!.;'; .;':1
t '' Z.6 .-
-t,t :'T.r,....;...
4 19
.. e
.
'
0
- --i
0- a ..
..:
2
g p ,
rt....* r .
;i *b.
o
I.
147!
.
.
F 1. t" (L)
-
. .,
VI Z i st (4..
t'ts
. k
-___....i. _ v i
E '
 ,,..
.
'
,,,..
C.,
3. IA's
-
.....4)% ,
,
-, .
........., f-.1
.1:.
-....
i 1 ''',i;* . .N1 it i4,
r c ! h t 4 i..........(...)i
, ..4?..
. .

. :- -

d i.:'1.4.1
A I iirp,i r, +1,3 44,414A,16 1./14/7)
.,
-
,-,,,-
pii; ,...., .,.,...
,.
1 ,' . t......,..,, ,,,..17, ._ .

...--
o
l
'''))46kIlli '
,

f I e....1
-
of 41-niMi
si
.
.
60i, rv 60.4,1,44 ci...iL.sry,-,.i0-3.6 ti i E. rcis.44404
P

4 i4-4341.4
1
i
chaiatt ffilfdagg
,
.-

a '
( (Th.t.ietir
' . 4.
, ft-

1 if't 'is ,-... OW .,-4

.."11[
nitlIn:;:,), . ' ;is' k''. ,
...,.......

11" rietlf Aifil or"lik f,i ts

.cniir" sif.f. rat, bieioNgei I 10
s!
i .

..... .
/111/114fi*
; re. n If ps ( ro.. ,-,;:vir.
--
. .
'
,,..?'

44f "
: ti 0,4qr .. , '
,......... ,.

, en (7- -.. vrill ?

r.-

rn"ry f141 rd 044 il A

..
ii A 1g»l fri ler 4 4',..
rf ii , ,.
fel It 6 k 7.; i'liz 07 ir rNc ''
fi) .44 fa (:1-131r '..4:11.-4%
,____,Lk . ---;--- J .1° fi "/- 403<" riff7s;"1" 4 l'''
tiC LAS L a . k. (....%-1

rrt2 6 C I Is tiNOlt gjrn ti

r
,4,....
d12,;..
,
tiOef riot° ri 0 74," Hitt Welly et 44 et
e...e"
. tv r,
J sy, risfrilli
...... P- rrr fils1(c.
c.14/61 iv ,

,
' . . !

nil:rt.!,
-yrt liAs6.../ 6 i, rr fro

,..,,,d_
/0\
,----
"1"411161r"1 e-'fiY TT 4
c
)11V0 it mi. 41 .......
' TO 6F 4,44i+i r1::::1,1-
I
!t-'44,11,14.,
, 1

6cn s,-.17...,

(..) i -----
.ajoiroAry,
,
07
e re,
pliTte)1 t
,
p e. 0 k
lil
errTO .4.1-rvl
S '17 1 (-
elf JD
' '

rr-r. :
'
,?

r ,--e

,--,
(N_
3
'

4 (

1/ t,;;
S;
' 1
t
f

www.dacoromanica.ro
 - 139 -

,-. #7 ,
PI( 0 fiwil4 ril ItiMik ic1 n 0 trim
/ [ .,

ui.l.r. ft f/
e1
ri FClem 6/141frif
1
l'f,
no rátvrtArTui
p. i
.
!infirm-
1 , fib
lo
%,(ACAciitiore'S II
,
.
.,
.-

-,
1.-01C0nly tierytAllOyfiA4fraftriv\
A MillIfyikAl 1 , ifiridiSaKimA1
ile-zNi 1- , p.
-vVirril,ht
,
Ili ,V.
, ........... i
mtrorti
,
6tZcif
r ----. ..

I n hire ri, II tiúv I -644,6ri a é i

if ME Aohwifti
, Also.
I
1/
itiA4A10 ifa s
Ii10,4 YekA ti is: liti ii: ,I4 rnifouiii .

ii till t nririit II 4;W-1r* if"1-1 lid

ct/vat liffiStlii rivt At,r t.tc.
icti -.fifrfidi- P
latir
:e
.
lit
JjL
ital. li 1 rt - ,
----4-}. CA On drfAp445Artv EA 11. KU li
/ it
.....

two e if out wi I, Ir'hiPh4119f

.
,
11 n eAllreif%id EMVAL-Ziterhi
f
,
$1
il .#
.....1 4, 41 ..1
44 ii h-niin 0,1114 Win 11 On flrfif : e`
t1 ii---tf mitt ti C 11.4 ficA;ti,yrf i-114' Irdi .

f o Lai Muff 11.441140 A4FP if Gill-it

www.dacoromanica.ro
 ,----......)
eq."
,--0
vr-' e 1,r if
41417,rv rn0c71 zkicillyil. onmlwa -,cfr elgiAserf/ #11. e7fif
4 ,-.4. 3 4)
. 4Z 4 ---- f.,-vt
y .--- i ,., f i ,.....? ,-..
,S." '
,...... AA Z
"4
.
6
4 4
, jet I - - 90 too , r. 0 e i -rra pri I r fpf HAffifide* .-rf,TH
dr $

ti 1
"9
*aril*
,i . 1
. ar
e"--- --e .
1

4711jrn 1 2 of rrift. ' Ifni Als . Tr; trip II 44.11,try. trifltAct41( C firrITAL/CriP1 / iii 14 ii i ,
raft/ .
1
4161
ff Al -770frjr, 1 (HE'', gri4ItH , 11oicAdrqly1 rt
i
iielife Tvadii
S
Om.°
4.
eft

PfM
-

iro
$
f-
-;;,

a rft r
;! ."

,,
77.i EA" ri alp ..,10.41f. A pal Ai A fill -rr#41,4"1. o 1 e jA4 errifh -,--Ai.,ri.e. if.
4, I
- e--;; /
144.(,4 ( 1 1 ril e fell_
s . - AtA1( olv., r i i A 1st riW rAtAro
4 ff
.-f,irvi---. - - f A "
f
7.'7Ait'S.A AIV° 4
yew.)
.
m .17 4, _., ; Aw
, '

/-..-4,(0 / 4 Air, frill. ii4ji i # Ai 0 tv

....
syl MI i
1

.4
-f-
ryth-gfilr, A'',1 zperm
......-
o , .
,'
J ;LI IA ,db 4. . .
...
'
1
4.4 i rretfirpoi.
;via f rti 8 477/0 11 H .4 H i77 i , 77-70r1 ff 241 -1-'40 ' Af" ..-4 A7 1 1 -1 .r ta
i 1.-4---
-1 r"::: -- (':r / .'1 1

rif ry1TX
44,/, ,
' K EsCA,11/4; -Tr
'
i t 1 Al 6 stip -Trf f/y rn f
,A,...... F.,'
5'141 - 1/. 4 o 0 1 .E2.
r1
. . 1.
A( fr urs r H 777,1 fI
4:41 6 of

www.dacoromanica.ro
 zw3v
11//
k ..,
,
,
IA '.
i . r: r- - ..
ef 'Pr err/ di Of irirvirrre 410 311 r144:14101
'
f
.

I
ea-46'
c. ( i

.r-r T. (A." ,
I ,
- (rd.. 11 to
t
.
:

.....(-
._,.,,..
...
- ,9
o
.._..._. .1 ,c:-
1/.1,104 firtttlep.....41 ' (zi. vi ed.: 00,»rTrinereirirrim ige Hr Cl"1
44" : 't f It ,.---'-:':::.7:-.::!! .440 ::,` hiet- ./s..-.- t.
-a. ,- --.I ,
t 1 IV ' .,
' - /.......... .

I --4- - k
1-", ,,*.
.
- rj'
' ' ,
1 rY r7gr:
7' -"f e P '-t3 eir .iattits'446.", rot), (i
.....

ill% trt ro`i-frl e ill

,-
'
,-- i
r...
,..... .. ...: f ... .¡ii. _

, .-1 t ,.....- .. . k, i
e-7- s,
%
i 1 1

--ie Ni . . s.

1".A1.04.sil rrtI ' .4+4 r, rva,

.
./
e 11 r vl tf.-If 4.- err' I
.
CS-r
.111 4,-
4., . .
, , i
,_:,_. ,I go , ,i k) r
et. ` 441 4 .
741.10-..-...-... -Ai ,-%, 7;, 7 .

,
.
* I e= -
,It 444111,+.44.)isirre 0.47,1 1901/1 sosAir ;rfett; dI .14 9.
- 4
, ,...,. i)
e-°- 1' r--.
tom liv wof
:
Cs, q (...'. k" (4# f eiX )4
-

had err 11,16 4 I

,

r, pt.sfrI
1.711
407
rr ,--d---."1",
(;ff
s-is-. t' ; ,1!-; - .

www.dacoromanica.ro
 , 40E-
(N
r."'" n AIM
':
A ki .1.4r.i
.
' y
a

- ,' ::" 4 a
.

mi - ' *0140* #
' .
' '. ' /f es. /1
'. .
if ' Ow*. 1'
.4: 1+ . 111,11401f aiii1111C "A" rite- ti e 1Criit /id ife 'Witt IT
.
'4. 4
' ...., fi .0 .0.
?I! pi i . -

e
-,'

*4.- - _ g ..4 l ;.)1*-ocrio tie.' 14 o.b4nrri rn nicoC mejr .i/n742/5.,

,1 - 4. i .
'1 .g .

eiroin ,e,
L.4.- 1
. -4
s .2
.
ro ..,1
.

1
?:- .%.*
- e
II Minn
!ti:14ipyorimrioltsrfbwrifisturitivirth,itiA1/4403i7 .
Jo .t

/ . '/7 rs . - v ....___ .- ); rt vtit

-
. - -

!,e4 ' . , el'.1 y ' '1` :.:*::çktr.;!..

i.tel 1-

I, tri
4

,I
NI

"'-
-tft,
..
.
,

.....f....% chi' 1
:-.' ...
f t '' ... ' : -* it,- a.
...... ,. ,s,...:,...1.:.;,;..,,
S;t' ' . -. ,- Nk . .t.
-

f 1
....-..)
--- ''.':i. '-:'.t::
- I" ' '1.,r
''
-aft--:''.?
....
so."..
'
t'
l rulei
-

41Ir
-
' * .
... .! r.
N. I
7 C
"i . ' -- 1!.. '
t
.

,
of
:11`Y\VY h ( r.
1:

-
;

www.dacoromanica.ro
 _ ......./.3 et
fl (---' ,i'
('-'4
' 1
.--'-411--1t 1
,
- .n..4'. ......- .
A V.4t,' col& ' 7/ ?I ,....-.-
(-->6 (II VC OWMA rrr 114 , fnfi cimAn nic...3 lifttr. c....)
'

l'/Ili
j .7..--)
n?..sg-
.....1

L. 4.'
//1
.....,
:),...1 e
j-, Li, 1 i

..
110.1141,117041f1PM7r1t4fIlItIlIfitle..)IffellrlilfrffeA411$1111-suLI1' rfolidy C.'
li
el (4 J ..,/ J /-, , /-1.
7z....4..,'
,........--
.-.4.-
Mimi II f 0WhIrtfl alit .-...) Of ref 1,6 i /7 )1 rf ) Elf 6
.
P4
(74° (1 i/1 ri-' - M (..."'.0r1.7 4
i dia Milt& ...alivx Mail": WI 1" fiat t..ttii 'I...) T tim virlAit riff c_jCf Idirtetldiett--1
.---) (---/ III J
/.. ir....r.i LtSt, 2-........-
.

#4.- (7 .4u-7 1
41 Ili r ili UN isa Ct am 1, , ow A my yiti 211,314.111 YAM r /If I V i a/ 1 ' no
,--- r--7 6.
II_ I ,i

bi

i I M 171,1 71
,
rn rum si If .4. ;till4111
,1!;-,(..
06 ia-c wir
ex L.,

v bif If 1 t'",""--
-F.
.y.,

', I
- ,

el ( ''' 7 jj4/'
. /1 Pi'. "0; /,...../..,,, V , .
.../
H
frr met( sty)/ tm,/et i.e.( corn it ' -iana .. 414,1 I i 11 41 Hi fti :V ' -
,
J .. 44fr -7 1/°) 1 l'' li id (,4 i
-.1.,`" %,,,, , t I% 7 1-7
4
n111.2u.r. V111 /74 d ./ .1
,.

-;"
r
'

1111111{1e'
" ." 6
\II
41'
f
t t

www.dacoromanica.ro
 -

. 0--
,
..-.
.1
,

'
)'
"--. if
.-";1 4 - J. 1... : ,
-cr , , ,ltoil I
N 41
, ie <, .17 .' Trrt --g ; 0, eey . ty .° .1°. II: ! Z. -v rir" ,c.-47.-

. , . el ,
.

''.' _-ti-'t.:'.° -
b

.-Airif...
rYvs--kf, .#14 o i..9 Al fete .

:. vl '7 1 ri I ' c? .",1,4 fro rzi ,

... :29, .1--
.,
.

--.4,46, 2,::1,.. ....7 I .-Q

. ,
,=

ft- *6 111 Ala 1 X 1 r t o 11,/,,Triev.rzt.

: ":flf; °

-
1 t 61011i 4,44
e Itlt f/ rrr C .
.
.

1
tt
r, -
t rf f
'
s .k* r el ' .f " 4[5 Of Cy 6, 1
',Ma/

..if
e
ri . . .-4-- . ,w7.0 ' f 4
la -.114 Al ft 41'4 4t1i r.f }Pi/ , TT1
r/ I. 416 1 ,n 1 .11 6F1 .)4-074( , Co fly .
/:47' fa? - 7 lsk VA)
' raft.,
, ,
Ciy1' 6(.4:7--;41 . I.( II d ill Cr17,1 Ze fife' L
I fi git511, Ci ',CI /T.; rtá rrr -4,41
Tty.
A "1
....4. 4 I , i ,--,- --4:...... 1 ..V.7 ei "
:era , . IA ,414/ it ret!e- fc_., MI6 b Al-11°17 .1 A.-o6.75 dole.,
t,etrrr i/t ti t5t),,t; r.,..Lty . -1-41e, 7,71. . ,
.

r, .i. Aie».1:,
pi fonx
Lsii
a /rt' 1 e Nictr
121 "4,-
! .

,
' '' '-'1Y-' a A
*.4.V.;4A 41 La rrr 11, fri:e4 etx,11 .
...61C 4 Ai 1/ U a -r 14:6_..
`:-- Wr .4.1 .; 17. * ^ L-t - - -?%

,
.0 .d.occx re 174et,Ìlgr, e ei--66,1:d6.0 . i4 ri 1 -r-r 6)rec
cLp
64, y. I Li iht 1 ¡TO, c.fi I( 41,.:
/../1
, '41,J7te
1, 41
tzd egTh.trek , .2 , A . Afi '

<
y .
111
-

www.dacoromanica.ro
 OUPRINSUL
Fag.
I. Generalitáti 3-11
Denumirea paleografiei 3 - Caracterul gi obiectul 3
- Paleografia rom1no-s1av5. 3 - Metodele de lucru 3-4
- Paleografia pi celelalte discipline auxiliare ale
istoriei 5-7 - Inceputurile pi dezvoltarea paleogra-
fiei 7-8 - Napterea pi evolutia paleografiei romano-
slave 9-11.
11. Alafabetele slave vechi T . 11-25

Alfabetul glagolitic 11-2o - Originea caracterelor gra-

rice 14-19 - Numgrul lor 19 - Valoarea lor cifricg. 19-2o
Glagolitica slavg veche 2o - Glagolitica crostá 2o - Al-
fabetul chirilic 11, 15-17, 2o-25. Numgrul caracterelor
grafice 2o-21 - Laggturile i deosebirile dintre cele dpug
alfabete 21 - Valoarea cificg a literelor chirilice 21-22
Originea alfabetului chirilic 22-23. .- Pronuntia lite-
relor glagolitice pi chirilice 23-24 -,Ordinea pi denumirea
literelor slave vechi 24 - Bibliografie 24-25.

III. Inceputurile scrierii slave la rom&ni 26-31

Bibliografie 31

IV. Izvpsrele paleografiei romAno-slave 32-40

Bibliografie 39-40
I. Dezvoltarea scrierii româno-slave ...... 43-83

Uncials 46-48 - Unciala literarg. 48-5o - Unciala documen-

tarA 5o - Semiunciala 50-51 - Semiunctiala literarI oali*
graficg 51-54. Semiunciala 1iterar1 obignuit1 5*-56 - Se-
miunciala documentarg,56-57 - Cursiva 57-58 - Cursive li-
terar1 58 - Cursive documentarg 59-62 - Minuscule 62-64 -
Minuscula literará mixtä 64 - Minaspula documentarl mix-
ta 64-67 - Minuscula literarg 67 - Minuscula documentarg
67-72 - Ftescurtgrile 72-74 - Prescurtarea prin trunchie-
re 74 - Sigla 74 - Prescurtarea prim contractie 74-75.

www.dacoromanica.ro
 -146-
- Prescurtarea prin. suprascriere 75-76 - Abrevierea prin ligatu-
ra 76-77 - Prescurtarea prim monogramI 77 - Prescurtarea prin mo,
nocondil 78 - Criptogramele 78-8a - Litere inscrise 8o - Iltere
suprascrise 8o-81 - Bibliografie 81-83.
peg.
VI. Materialul folosit la scriere 85-98
Pergamentul 85-89 Palimpsestele 89-91 - Hirtia 91-97 - Impor-
tanta filigranelor 96-97 - Bibliografie 98.
VII. Unelte folosite la scriere ......... 99-102
Pans 99-100 - Cutitul loo - Pensula loo - Haragul 100-102
Bibliografie 102.

VIII. Cernelurile gi vopselele folosite la scriere

.. 102-105
Cerneala neagra 102-103 - Vopseaua rogie (chinovarul) 103-104
- Solutia aur 104 Culoarea galbena 105 - Bibliografie 1o5.

IX. Reproduceri in text

Alfsbetele slave vechi 15-17 - Unciala literara 49
Uncials documentara 50 - Semiunciala literara caligrafica 52
- Semiunciala literara obignuita 55 - Semiunciala doculpenta-
ra 56 - Cursiva literarI 58 - Cursive documentara mixta 66-
67 T Minuscule documentara 69 - Minuscule documentara gi
pseudomonocondil 70 - Ligatura ornata 76 - Monograma 77
- Pseudomonogramá 77.

X. Facsimile

I. Rezumatul textelor 108-113

II.Tra.iscrierea textelor 114-127
III. Reproducerea textelor 129-144

1. Circa 1406. Act de la Mircea cel Batrin in

minuscula documentara mixta;-2. 1409 noiembrie 17. Act
de la Alexandru cel Bun in minuscula documentara mixtl,
3. 1425 iulie 17. Testamentul lui Petriman din Tara Ro-
msneasca in minuscula documentara mixta; 4.1428-1450.

Fragment dul manuscris al lui Gavriil Uric in cursiva

literara; 50 1431-1433 aprilie 2.

www.dacoromanica.ro
 -147-
Scrisoare de la Albul vornicul lui Alexandra Aldea in
minusculá documentarg; 6. 1431-1433 Scrisoare de la
Alexandra Aldea in minusculg documentarg; 7. 1434 iunie
26. Act dela tefan al II-lea domnul Moldovei in mi."
nusculg documentarg; 8. 1457-15o4 Paging din Leto-
pisttuldelaBistrita in minusculg literarg mixtg;
9. 1481 iunie, Act de la Basarab cel TinAr in mina:mi-
n documentarg; lo. 1497 ianuarie 9. Act de la Raclin
cel Mare in minusculA documentarg; 11 152o-1521 Pa-
ging din Invgtáturile lui Neagoe Basarab in minusculá
literará mixtg; 12. 1521-1522 Scrisoare de la Des-
pina doamaa lui Neagoe Basarab in minusculg documents-
rg; 13. Circa 1534-1539 iulie 5. Scrisoare de la Lu-
caci judetul Bragovului in minusculg documentarg; 14.
1568. Colofonul penticostaralui scris de preotul Dani-
lie din Balilegti in minusculá documentarg; 15. 1593
aprilie Act de la Aron Tiranul in minasculá documen-
targ; 16.16o7 ianuarie i Zapis de la Constantin nepo-
tul lui Stavgr din Olegegti in minusculá documentarg.

Cuprinsul 145-147
Frata 148-149.

www.dacoromanica.ro
 - 149 -

FRATA
Ia pag08 rindul ultim dupI 22112 - adaug4: grafiet sla-
ve chirilice sint albumele apIrute datoritI strädaniilor lui N.
Grunski (1914)9 A.Georgievski (192o) gi I.Ohienko (1927,1931)iar
in cel al Baleografiilor bulgaráo sirbI gi bosniacI lucrarea cu
acelagi caracter a lui P.Layrov (1916).
Ia pag08 nota 1 rindul 5 in loc de .1( gi z(dupä d) el. -
tegte 9 I. ; rindul 6 in loc de n (dup4 primul n) gi c (dupI

d), citegte: a, 6 g iar in rindul 8 in loc de so t citegte go

La pag0l1 rindul 24 in loc de III citegte :II.
La pag014 rindul 7 inainte de acest9 adaug6: 2.
La pag019 rindul 15 dupIdE inlocuiegte virgula cu. pune-
tul; in rindul 31 i loc de r,i3Joos citegte r1.6)%os
La p.21 rindul 2o in loc de e inainte de gi oite§te4
412..

Ea pag023 rindurile 9 gi lo dupI (17 ) adaug6:Z (p),

2(c)cro (Tv), c90(0y),f(0), A 00 ; in rindul to dup4 adaugät
(V) , dupatfadaug6; (6v) tar dupg. 21 adaug6 4-/ (41) 9 in rtn-
dul 13 duná Titera adaugd: 9 jar dupI parantezä in toe de 7
tite§te :5' .
_La pag.24 rindal 26 dupä Jaic adaogä: Glao-oliZbekoe2._
la pop..'16 rindal 34, dapi. labialá adaugI: fo la fel gi
in rindul 3% d12a lui.
La p023 rindul 11 in loc de AuvApaciKoy citegte
Aftraoy: iar in rindul 34 in loc demoy4tcitegte Noy:kb .
Ia pas.3o rindul 9 in loc d y precedat de din citeq-
te 17) ; tar in rindul 21 in loc cIPWA/#0y/vAgroteite*te
kiNfò opyrzi, To yre
7a pag.31 rindul 40 in loc de Méhtode citegte Wthodg.
La pag032 rindul lo in loc de robu gi rozu citegte
?oet.`j gi zoeú ; in rindul 22 in loc de 5aepkimin citegtekep-
kin,
La pag033 inainte de primul aliniat adaugI: Este soon--
tit -rominesc gi Fvangheliarul de la Rignovo aflat in fondul genus--
cris slay al Bibliotecii Academiei R.S.R. sun nr0613 gi datat pan_
sec.XIII-XIV; iar in rindul lo in toe de Sfirgitul citegte Snrei-
tultaL,
www.dacoromanica.ro
 -150-
La pag044 rindul 30 dupl. pale,ografii adauel: au.
Ia pag047 rindul 2 note 1 adaugl dupl grafemele -ti ,
rindul lo inlocuiegte obliee orizontale etc. prin: gi obliee.
La pag048 rindul 16 adaug6 dupl. literei K iar in rin-
dul 25 dupl cum adaug6 A/.
La pag049 rindul 8 adaugl. dupä el u
Ia pag05o rindul lo suprimam virgule dupl X, i adau-
gi virgule dupl. dreapta.
La pag052 rindul 1 eitegte: Vasica in lee Vagice la fel
gi in rindul 14.
La pag054 rindul 25 eitegte:incerearejn loc de înce-
rare.
La pag.55 rindul 3 dupl. B adaug6: virgulä in rindul
3 dupI eirlige adaugl. iar in rindul lo in loc de Scedrin ci-
'?"

tegte: 6edrin9 in rindul urmItor in loc de Mosin eitegte Mo6in.

in rindul 22 la noastre este note 1) iar in rindul 2 al notei 1
dupá text citegte: in.
La p056 rindul 22 litera gtearsl. dupI pe este 16 , iar
in rindul 33. T o

La pag057 rindul.lo suprimi pe la, iar in rindul 7 'de

jos in sus adauel: 5.scrierea mIruntä a grafemelor.
La page58 rindu/ 8 de jos in sus literele gterse de dup6 ..ra-

female slut: 6,g.

La pag059 rindul 6 dupl. intr-un urmeaz6 C , in rindul
16 inloeuiegte pe al treilea la prin dela, in rindul 35 dupl li-
te'a adaue.
La p.18.60 rindul lo de jos in sus dupl. inloeuiegte
04(

pe * prin 4(0 pe QK dupa prin c4 , iar n de dupAln prin-7

To --pag.52 rindul 3 d»e'( Q. adaugl: -44 in rindul 5
,

inlocuiete pe al doilea T cu Q , in rindul 15-17 de jos in sus

inlecuiegte bastele prin barele9 rindul 13 dup5. intersectare adea-
0.: la inceputodupä inferioare adaug5: apoi gi a eelor superioare9
iar la rindul 2 de jos in sus dupI Xedaug5: 6 obignuit seriere
märuntá a g2afeme1or.9
Le pag063 rindul 11 suprima pe ni gi pane perisrirdul
11 de jos in sus dupá ee adaugà: cI.
La p.65 rindul 12 aaeugl dupá jos: _A-
La peg066 rindul 2 dupl. Bucuregti adaugg: cit gi.

www.dacoromanica.ro
 - 15 1 -
Ia page 67 rindul 14 dupa cursivul adaugá:B; rindul
18 dupá 0 pune viggulá; in rindul 2o literele gterse sint
in sus
si
rindul lo de jos/ultima literä gtearsá este K iar in rindul 84
Ia pag075 rindul 8 de jos in sus in loc de diactric
citegte:diacritic.
La pag, 76 rindul 16 in loc de palpgrafie Ateste:
paleografice; rindul 11 de j.%s in sus ligaturile gterse sint ur-
mátoarele: Z,Z, /
in rindul 9 inainte de Y s-a
omis: >A7 cup ; rindul lo a treia ligaturá este 41 7
La pag. 77 al doilea desen gters este:

La p081 rindul 8 litera stearsá este C -

La pag.93 rindul 8 in loc de Tralijic citeste Tralijia.
La pag094 rindul 13 de jos in sus dupá alte adaugá:
mori.
La pag.93 rindul 22 in loc de XII piteste2 XIIL
Ia pag0lo2 rindal 11 de jos in sus in loc de rum)
citegte MACTUAO
La pag0lo3 rindul 13 in loc de actoih citegte:octoill.
Ia pag0lo4 rindul 2 in loc de Kcvvocoefc citeste:/amnpArwp.
La pag.111 rindul 4 in loc de XVII citegte: XVI.
La pag.116 rindul 11 dp jog in sus in loc de Oriu
citegtet oyquNi4.-
La pag0118 rindul 3 in loc de At1<oic/774>citegte
g-N(ocrn
La pag0119 rindul 1 in loc de At citegte A4-
Inainte de pag0121 este -as012o nu 128.
La pag.120 (128 gregit) rindal 11 in loc de r"attatnucilL
citester.pap1a711K6, cu mentiunea a. in original este
gresit r/zaiatrtzirr
La pag0121 endul 9 de jos is sus in loc de ants citegtel
6( M 6 .
Ia pag0122 rindul lo in loc de figAictiriz-ft<6 citeqte:
Pp 1:7 1,7 a in zi,t 6

La pag0123 rindul 3 in loc de 10038E5i/a citegteifrzseyni

La pag0124 rindul 13 de jos in sus in loc de Bce
ottegte sce /if 6

www.dacoromanica.ro
 - 152 -
La pag0125 rinditt 1 cele cloud cuvinte §terse Mint
psta To Cno AC in go
La pag. 127 rindul 8 in loc de Vacr citWe Vaer6
La pag. 147 rindu1 15 de jos in sus in Inc de cusila
aocutnent3ri mixtä citete miouscula documentar6 nixt
La p,n.147 ultimq1 cind corecteazi cifra 147 in 149
si 149 in 152.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro