MINISTERUL EDUCAȚIEI ,CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea

Inginerii Economică și Business Departamentul
Economiei și Management

LUCRARE INDIVIDUALĂ
la disciplina ETICA și INTEGRITATEA
ACADEMICĂ
Tema lucrării: Importanța culturii în comportamentul
profesional.

A efectuat studenta grupei :

A verificat :

Chișinău
2021

1
 Cuprins
Introducere........................................................ 3
Capitolul 1 Comportamentul profesional și cultura...4
1.1 Noțiunea de etică profesională......................... 4
1.2 Noțiunea,funcțiile culturii.................................. 5
1.3 Ce este comportamentul profesional?............... 6
Capitolul 2 Rolul culturii in comportamentul
profesional.............................................................. 8
Concluzia ................................................................10
Bibliografia............................................................. 11

2
 Introducere
În această lucrarea cultura este adusă in prim plan
prin importanța sa față de comportamentul profesioal.
Aici voi descrie prin două capitole importanța culturii în
comportamentul profesional. Obievctivele acestei
lucrări sunt pentru a ințelege ce înseamnă cuvantul
personalitatea, deoarece de la ea revine si celelalte
definiții. Cultura este miezul temei , prin cultură este
redata arta si individualitatea personală. Etica
profesională este un sub punct al acestei teme. În ea am
redat ințelesul de etică și care sunt standardele
comportamentului profesional. Pentru a înțelege
comportaementul profesional este nevoie să te
aprofunzi în temele legate de personalitate , etică
profesională.
În al doilea capitol am luat ca temă principală rolul
culturii în comportamentul profesional. Aici cultura este
adusă ca o învățătură în comportamentul profesional.

3
 Capitolul 1
Comportamentul profesional și cultura.
1.1 Noțiunea de etică profesională.
Etica este una din principalele ramuri ale filosofiei, ea se
ocupă cu cercetarea problemelor de ordin moral, încercând să
livreze răspunsuri la întrebări precum: ce este binele/răul? cum
trebuie să ne comportăm?
Stiința care se ocupă cu studiul principiilor morale,cu
legăturile lor de dezvoltare istorică,cu conținutul lor de clasă și cu
rolul lor în viața socială.Totalitate anormelor de conduită morală
corespunzătoare unei clase sau societăți.
Etica profesională este determinată de particularităţile
specifice ale unor profesii, de interesele corporative, de cultura
profesională etc. Oamenii ce îndeplinesc funcţii profesionale
similare sau identice îşi elaborează tradiţii specifice şi se
asociază în baza unor principii de solidaritate profesională în
stare să păstreze reputaţia grupului profesional dat.
Etica profesională preia cadrul de repere si principii
generale ale eticii si le particularizeaza la nivelul unei profesii. Ea
include standard de comportament pentru un profesionist dintr-un
domeniu, atat din punct de vedere pragmatic, cat si ideal. Spre
exemplu, în timp ce din punct de vedere ideal, etica profesională
îi impune unui contabil sa lucreze la cele mai înalte standarde din
domeniu, pentru a atinge cel mai înalt nivel de performanță
profesională, din punct de vedere pragmatic, contabilul trebuie să
actioneze în asa maniera încat să răspunda cerințelor publicului
larg față în față de profesia sa. Un profesionist se raportează atât
la principiile etice generale, acționand ca un individ
responsabil,cât și principiile etice profesionale, respectând un set
de norme si valori profesionale.
4
1.2 Noțiunea, funcțiile culturii.
Cu toții suntem născuţi într-o anumită cultură. Cultura reprezintă combinația
dintre cunoștințele omului, convingerile și normele sociale pe care le adoptăm și
transmitem ulterior viitoarelor generații. Cultura este factorul principal de socializare
care reglementează diverse sfere ale interacțiunii între oameni, începând cu
comunicarea de zi de zi și până la funcționarea economiei mondiale.

Cultura are diferite funcții se manifestă în diferite moduri în societate. Iată

care sunt unele dintre ele.
Cultura păstrează și transmite cunoștințele
Cunoştinţe despre societatea din sudul Angliei în prima jumătate a secolului 19
– începând cu dansurile la modă pe atunci și până la activitățile cotidiene – pot fi
acumulate atât din cărțile de istorie, cât și din romanele scrise de Jane Austen.
Cultura creează valori și simboluri
Până și o barbă poate deveni o valoare sau un simbol, sau o lipsă a acestora. De
exemplu, în anul 1705 Petru I – care și-a propus să modernizeze Rusia și să o aducă la
nivelul Europei – a introdus anumite taxe pentru bărbații cu barbă și mustăți. În
contrast cu aceasta, în anul 1999 – cu vreo 300 de ani mai târziu, a avut loc primul
eveniment de caritate Movember. Pentru acest eveniment bărbații își creșteau barba și
mustățile pe durata întregii luni noiembrie pentru a sensibiliza opinia publică despre
cancerul de prostată și pentru a aduna bani în scopuri caritabile. În ambele cazuri,
simbolurile au influenţat dezvoltarea culturii.
Cultura cultivă
Faptul de a fi parte a culturii și potențialul de creație sunt importante pentru „omul
universal” al Renașterii. Unul dintre cele mai proeminente exemple în acest sens este
Leonardo da Vinci, care a combinat activitatea în domeniul științei și literaturii cu
arta.
Cultura fortifică relațiile sociale
Festivalul „Kraina Mriy” adună aproximativ 40 de mii de vizitatori în fiecare an.
Festivalul promovează formarea unei identități naționale unice prin familiarizarea
oamenilor cu formele tradiționale ale culturii ucrainene, de la muzică și până la
ceramică.
Cultura creează necesități noi
Cultura economisirii energiei și utilizării inteligente a resurselor naturale creează
necesități precum necesitatea de a crea infrastructuri pentru sortarea și reciclarea
diferitor tipuri de deșeuri, de a instala panouri solare acasă și de a face accesibile
vehiculele electrice. De exemplu, în 2017 compania Tesla Motors a oferit
cumpărătorilor un automobil electric care costa 100 000 de dolari – la prețul de 35
000 de dolari.
Cultura contribuie la economie
Cifra de afaceri a sectorului cultural și a celui creativ este de 1,3 miliarde de
dolari, iar rata de creștere a acesteia o depăşeşte pe cea a sectoarelor de producere și
de servicii. Turismului cultural îi revin 40% din veniturile câștigate de sectorul
turismului în toată lumea, iar în ultimii zece ani acesta și-a demonstrat capacitatea de
5
a continua să se dezvolte constant. Cultura mondială devine o sursă și mai importantă
de locuri de muncă și venituri.
Cultura ajută orașele
În anul 1997 a fost deschis muzeul Guggenheim în Bilbao, Spania. Datorită
originalității acestuia, muzeul a devenit un obiect de arhitectură, care a insuflat o nouă
viață în acest oraș de provincie. În primii trei ani de când fusese deschis, turiștii care
au vizitat Bilbao au cheltuit mai mult de 100 de milioane de euro (110 milioane de
dolari SUA) sub formă de impozite regionale. O astfel de influență a arhitecturii
asupra economiei unui oraș a fost denumită „Efectul Bilbao”. 

1.3 Ce este comportamentul profeional?

Formarea personalității începe cu prima zi de viață, continuă pe tot
parcursul educației realizate în școală și în afara ei, în copilărie și
adolescență, dar nu se oprește odată cu începerea activității profesionale.
Alegerea profesiei și adaptarea la cerințele ei presupun continuarea unei
direcții de dezvoltare a personalității care să permită dezvoltarea priceperilor
și a aptitudinilor, exprimarea unor valori si atitudini, asumarea unor roluri
agreabile, succesul profesional fiind, în ultima instanță, un rezultat a
interacțiunii dintre structura de personalitate și mediul ocupațional.
Personalitatea și identitatea de sine a adultului sunt strâns legate de
principala sa activitate - munca.

Devenirea personalitații, ca proces continuu, depinde. de o serie de

factori, care ar putea fi grupați in trei categorii: ciclurile de viață, alegerile
pe care le facem mai mult sau mai puțin întamplător și automodelarea.
Aceste alegeri, printre care si cea a profesiei, exercită o influență
modelatoare: un post înalt solicitant sub aspect intelectual își pune amprenta
nu numai asupra dezvoltării aptitudinilor si capacităților, ci si asupra
intereselor, motivației, nivelului de aspirație, manifestărilor Eului (imagine
de sine, respect de sine); o muncă monotonă și subsolicitantă poate deveni
calea unei adevarate alienari de sine.

Un factor care ajută la dezvoltarea comportamentului profesional este

Organizația care se definește ca un mediu succesual: rostul ei este de a
folosi resursele de care dispune - umane, materiale, financiare,
informaționale - pentru atingerea unor scopuri într-un mod eficient.
Ca atare, orice organizație va căuta să stimuleze eficiența individuală și va
promova un sistem de valori succesuale și de sancțiuni premiale care se
constituie pentru individ valori de asimilat, scopuri de atins, recompense de
dorit, modele comportamentale de urmat. In viață profesională, realizarea nu
6
înseamnă numai performanță în sine, ci și performanță care este în
concordanță cu scopurile comune ale celor care alcătuiesc organizația.

Realizările culminale sunt rezervate unor elite, pe cand realizarea

profesională este accesibilă tuturor. Dar ea nu este un rezultat spontan al
unor merite personale sau al unor imprejurări favorabile, ci rezultatul unei
adevarate 'tehnologii de fabricație', pe care fiecare dintre noi o învățăm
observând cu atenție conduitele succesuale ale altora (modele), citind cărți
de autoperfecționare, incercând și greșind, învățând din greșelile noastre și
ale altora.

Pentru personalitățile publice există 'consilieri de imagine' ale caror atribuții

sunt tocmai de a gasi cea mai bună strategie de promovare a imaginii
publice, există echipe manageriale care le asigura eficiența. În cazul
carierelor mai puțin spectaculare, fiecare este propriul său consilier de
imagine, șef de campanie promoțională, manager.

Capitolul 2
7
 Rolul culturii in comportamentul profesional.
Potrivit unor descoperiri am observant că cercetările antropologilor au
dus la 3 concluzii:
1. Normele de personalitate diferă de la o societate la alta.
2. Membrii fiecărei societăți vor prezenta întotdeauna variații individuale
considerabile în ceea ce privește personalitatea.
3. Cea mai mare parte a acestui șir de variații și cea mai mare parte a
acelorași tipuri de personalități pot fi găsite în toate societățile.
Personalitatea e o configurație de răspunsuri pe care individul și le-a
elaborat ca rezultat al propriei experiențe, care derivă la rândul ei din
interacțiunea individului cu mediul
puternic/slab
inteligent/ neinteligent.
Influența culturii asupra personalității se manifestă prin două
modalități:
 Comportamentul altora față de copil: Comportamentul modelat
cultural față de copil poate servi ca model pentru dezvoltarea unora
dintre propriile lui modele de comportament
 Observarea modelelor societății: Aspectele "normale" ale
personalității sunt recunoscute acum ca rezultate ale unor modele
specifice de creștere a copilului.
Normele de personalitate diferă atât de la o societate la alta cât și de
la o persoană la alta, fapt ce poate fi explicat prin experiența diferită pe
care o dobândesc membrii acestor societăți din contactul lor cu
respectivele culture.

 Cultura este factorul dominant în determinarea tipurilor fundamentale

de personalitate din diferitele societăți

 Stabilește seria de personalități de statut care sunt caracteristice

fiecărei societăți

 Contribuie la formarea personalităților individuale

8
  Diferențele individuale și diferențele de mediu se combina și permută
la infinit, iar experiența pe care diferiții indivizi o pot extrage de aici e
tot atât de variată.

Cultura în comportamentul profesional are urmatoarele

reguli sau norme de etichetă :

 Învață să te saluți cu cei conuscuți de la serviciu.

 Zâmbeste când intri la birou.
 Nu mesteca în timpul unei convorbiri.
 Alege cuvintele necesare pentru discuție.
 Pentru a evita conflictele psihologice fii mereu punctual.

Există multe tipuri de cultură care ajută o persoană obișnuită sa se

încadreze în sfera de lucru, cum ar fi
 Cultura vorbirii
 Cultura mersului
 Cultura atunci când ei masa
 Cultura ascultării
 Cultura integrării în mediu.

Concluzie

9
În realizarea acestui referat m-am aprofundat în
această temă. Conceptul de etică profesională nu a
fost unul nou pentru mine ,însă pentru a înțelege
importanța culturii în comportamentul profesional
a fost un obstacol . Cultura are un rol extrem de
mare în acestă temă deoarece având cultura
ascultării, cultura vorbii chiar și cultura atunci când
luăm masa , atunci dobândim acest comportament
profesional . Postul de muncă este locul unde noi
putem aplica aceste genuri de culture.

Bibliografia
https://www.culturepartnership.eu/ro/publishing/course/lecture-2

10
Curs “Etica și cultura profesională”. (Cucoș Stela)
https://prezi.com/pd8j5g_aikim/rolul-culturii-in-formarea-personalitatii/?
frame=a4f82b281655822f750bbda7c1cccc6f6ed168b9

https://www.qreferat.com/referate/psihologie/CONCEPTE-CHEIE-IN-REALIZAREA-P228.php

11