Actul Unic

European
Cuprins
• Esența Actul Unic European (AUE)
• Rolul AEU
• Obiectivele AUE
• Structura AUE
• Modificări instituționale
• Domenii de politici
 Actul Unic European
• Actul Unic European (AUE) a fost
prima revizuire majoră a 
Tratatului de la Roma din 1957. A fost
semnat la Luxemburg la 17 februarie
1986,de nouă ţări ( Franţa, Germania,
Belgia, Olanda, Spania, Irlanda,
Anglia, Luxemburg şi Portugalia ) iar
la Haga la 28 februarie 1986 de către
celelalte trei state ( Italia, Grecia şi
Danemarca). 
Acesta a intrat în vigoare, la 1 iulie 1987, dupa ce
a fost ratificat și de către Irlanda, inițial fiind
ratificat doar de 11 state membre. Irlanda,
considera pe atunci că trebuie să-și modifice mai
întâi constituția din cauza unor referiri cu
privire la securitatea politicii externe a
comunităților. 
Odată cu intrarea în vigoare
a Actului Unic European ,
denumirea de „Parlament
European” (pe care
Adunarea o utilizase din
1962) a devenit oficială. AUE
a sporit, de asemenea,
puterile legislative ale PE,
prin introducerea
procedurilor de cooperare şi
aviz conform.
 • Actul unic european (AUE) și-a propus să revizuiască
tratatele de la Roma de instituire a 
Comunității Economice Europene (CEE) și a 
Comunității Europene a Energiei Atomice.
• Revizuirea a fost menită să relanseze procesul de
integrare europeană și realizarea pieței interne  până
la 1 ianuarie 1993.
Rolul AUE • AUE a modificat regulile de funcționare a instituțiilor
europene și a extins competențele fostei Comunități
Europene într-o serie de domenii de politici.
• Prin crearea de noi competenţe comunitare şi prin
reformarea instituţiilor, AUE a deschis calea
aprofundării integrării politice şi a 
uniunii economice și monetare, care urmau să fie
consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană (
Tratatul de la Maastricht).
 Negocierile
interguvernamentale care au
culminat cu AUE au avut de
realizat un dublu mandat:
• un tratat în domeniul 
Obiectivele politicii externe și de securitate comune ;
• un act de modificare a Tratatului CEE,
AUE mai ales în ceea ce privește:
1.procedura de adoptare a deciziilor în
cadrul Consiliului;
2.competențele Comisiei Europene;
3.competențele Parlamentului European;
4.extinderea responsabilităților
Comunității Economice Europene și ale
Comunității Europene a Energiei Atomice.
  AUE este alcătuit dintr-un preambul și
4 titluri și include o serie de
declarații adoptate cu ocazia
conferinței.
Structura
 Preambulul prezintă scopurile
AUE fundamentale ale tratatului şi exprimă
hotărârea semnatarilor de a
transforma ansamblul relaţiilor lor în
vederea creării unei Uniuni Europene. 
01 02 03 04
Titlul I cuprinde Titlul II este Titlul III se referă la Titlul IV cuprinde
dispoziţiile comune consacrat cooperarea dispoziţiile
privind cooperarea modificărilor aduse europeană în generale şi finale
politică şi tratatelor de domeniul politicii
Comunităţile instituire a externe.
Europene. Comunităţilor
Europene.
 • Pentru a înlesni realizarea pieţei unice, Actul
Unic prevede creşterea numărului de domenii
în care Consiliul poate adopta deciziile cu
majoritate calificată în locul unanimităţii.
Acest lucru uşurează procesul de adoptare a
deciziilor, evitând blocajele inerente căutării
unui acord unanim între 12 state membre.
Modificări Unanimitatea nu mai este necesară pentru
instituționale luarea măsurilor privind realizarea pieţei
interne, cu excepţia măsurilor privind
fiscalitatea, libera circulaţie a persoanelor şi
drepturile şi interesele lucrătorilor salariaţi. 
• AUE instituie Consiliul European, oficializând
astfel conferinţele şi reuniunile la nivel înalt
dintre şefii de stat şi de guvern. 
 AUE a introdus o serie de noi domenii de politici în care
deciziile urmau să fie luate cu majoritate calificat ă. Printre
acestea, se numărau:
• piața internă;
• coeziunea economică și socială – pentru a
contrabalansa efectele realizării pieţei interne asupra
regiunilor mai puțin dezvoltate;
Domenii de • politica socială – două noi aspecte ale acestei politici:
sănătatea și securitatea la locul de muncă și 
politici dialogul social între sindicate și patronate;
• cercetarea și dezvoltarea;
• mediul – introducerea principiului subsidiarității (adică
luarea de măsuri la nivel european numai atunci când
acestea ar fi mai eficiente decât la nivelul țărilor luate
individual);
• politica externă comună – Preşedinţia Consiliului este
responsabilă cu iniţierea de acțiuni și coordonarea
pozițiilor statelor membre.
 Actul Unic European a reuşit să
revitalizeze acest proces al realizării
Pieţei unice până la data de 31
decembrie 1992 , devenind cea mai mare
Concluzii piaţă unificată din lume . 
AUE conține reglementări cu privire la
cooperarea statelor europene în
domeniul politicii externe și domeniul
protecției mediului. 
Bibliografie
• Site oficial al Uniunii
Europene
https://eur-lex.europa.eu/legal-conte
nt/RO/TXT/?uri=LEGISSUM%3Ax
y0027