Tratatul de

Amsterdam
•
Cuprins
ASPESCTE GENERALE
• STRUCTURA TRATATULUI
• FORȚA DE MUNCĂ ȘI DREPTURILE CETĂȚENILOR
• SPAȚIU DE LIBERTATE , SECURITATE ȘI JUSTIȚIE
• POLITICA EXTERNĂ ȘI SECURITATEA COMUNĂ
• REFORMA INSTITUȚIILOR UNIUNII EROPENE ÎN VEDEREA
EXTINDERII
• CONCLUZIE
• BIBLIOGRAFIE
 1.Aspecte generale

Tratatul de la Amsterdam reprezintă un nou pas în

direcţia adâncirii integrării europene şi modifică
Tratatul de la Maastricht. Prin acest Tratat Uniunea
Europeană este transformată, îi sunt acordate noi
sarcini: rolul cetăţenilor Uniunii este evidenţiat; este
accentuat caracterul democratic al instituţiilor europene.
 Premisele semnării Tratatului de la
Amsterdam

IUNIE 1994 DECEMBRIE 8 IANUARIE

1995 1996
Consiliul European a reunit la S-a decis convocarea
Corfu (în Grecia) un Comitet de
reflecţie, compus din 15 Comitetul de experţi a unei Conferinţe
reprezentanţi ai miniştrilor de prezentat raportul Interguvernamentale
externe din cele 12 state membre, Consiliului European de pentru revizuirea
un reprezentant al Comisiei Tratatului de la
Europene şi doi observatori din la Madrid;
partea Parlamentului European; Maastricht;
 Premisele semnării Tratatului de la Amsterdam
26 MARTIE 1996
A avut loc, la Torino, prima
reuniune a Conferinţei
interguvernamentale (CIG), la
nivelul şefilor de stat sau de guvern
din statele membre ale UE; ţările
candidate la aderare au avut statut
de observator.
2 OCTOMBRIE 1997 ÎNTRE 1998 ȘI
1999
S-a semnat Tratatul de
la Amsterdam de către
şefii de stat sau de A avut loc ratificarea
guvern din cele 15 state
Tratatului
membre, după 15 luni
de negocieri
 La 1 mai 1999
Tratatul a intrat în
vigoare.
 2. Structura tratatului
Prima parte include amendamente
importante la Tratatul privind Uniunea
Europeana (TUE), Tratatul de instituire
a Comunitatii Europene (TCE), Tratatul
de instituire a Comunitatii Europene a
Carbunelui si Otelului (Tratatul CECO),
Tratatul de instituire a Comunitatii
Europene a Energiei Atomice.
Partea a doua se refera la
simplificarea tratatelor de instituire a
celor trei Comunitati Europene,
urmarind sa elimine prevederile care
nu mai sunt actuale si sa adapteze
textul anumitor prevederi. Aceasta
parte prevede abrogarea Conventiei
privind o serie de institutii comune,
din 25 martie 1957, si Tratatul de
fuziune, semnat pe 8 aprilie 1965.
 Structura tratatului
La Tratatul de la Amsterdam au fost
Partea a treia contine anexate 13 protocoale privind: Uniunea
prevederile generale si Europei Occidentale si crearea unei
politici comune de aparare, integrarea
finale ale Tratatului: noul drepturilor si obligatiilor Schengen in
sistem de numerotare a cadrul Uniunii Europene, pozitiile
adoptate de catre Danemarca, Irlanda si
articolelor procedura de Marea Britanie referitor la unele
ratificare, versiunile aspecte, aplicarea principiului
subsidiaritatii si a principiului
lingvistice, perioada de proportionalitatii, protectia si bunastarea
valabilitate nelimitata. animalelor, rolul parlamentelor
nationale in Uniunea Europeana etc.
 3. Forță de muncă și drepturile
cetățenilor
Tratatul de la Amsterdam stabileşte un cadru pentru aceste politici:
- Urmărirea obiectivului de nivel crescut de ocupare a forţei de muncă este verificat
în implementarea tuturor celorlalte politici comune;
- Consiliul European examinează situaţia ocupării forţ,ei de muncă în Comunitate
şi adoptă concluzii la această temă, pe baza unui raport anual comun al Consiliului
de Miniştri şi al Comisiei.
- Consiliul de Miniştri examinează în detaliu acţiunile întreprinse de Guvernele
Statelor Membre în favoarea ocupării forţei de muncă şi, dacă este necesar, trimite
recomandări acestora.
 În privinţa drepturilor cetăţenilor, Tratatul de la
Amsterdam insistă asupra a trei aspecte:
c) Obligaţia Uniunii de a promova,
a) Obligaţia Uniunii de a în toate politicile sale, egalitatea
respecta drepturile şanselor între bărbat şi femeie la
fundamentale, în special a locul de muncă, acceptându-se chiar
celor înscrise în Convenţia principiul „discriminării pozitive”
europeană privind ocrotirea în baza căruia statele membre pot
întreprinde acţiuni pentru
drepturilor omului şi a favorizarea femeilor în vederea
libertăţilor fundamentale, echilibrării situaţiei în domeniile de
adoptată de Consiliul Europei lucru.
în 1950.
b) Dreptul recunoscut
Uniunii de a combate orice
formă de discriminare bazată
pe sex, rasă sau origine
etnică, religie sau convingeri
politice, handicap, vârstă sau
orientare sexuală.
Tratatul cuprinde şi câteva valori şi aspiraţii ale
cetăţenilor, care nu sunt incluse în dispoziţii
obligatorii, formând însă nişte angajamente
politice precum:
1. Abolirea pedepsei cu moartea;
2. Recunoaşterea rolului voluntariatului;
3. Nevoile persoanelor cu handicap;
4. Situaţia specifică a regiunilor insulare;
5. Libertatea presei şi de expresie;
6. Protecţia animalelor.
 4. Un spațiu de libertate , securitate și
justiție

Într-o perioadă de cinci ani de la intrarea în

vigoare a Tratatului, toate Statele Membre
erau obligate să ia măsuri care să vizeze:

-Suprimarea oricărui control al

persoanelor la frontierele -Stabilirea unor norme şi proceduri
interioare, indiferent că este comune cu privire la controlul
vorba de cetăţeni ai Uniunii persoanelor la frontierele exterioare
Europene, fie că este vorba de ale Uniunii Europene, a unor reguli
comune referitoare la vizele de sejur
cetăţeni din statele terţe;
cu o durată de maximum trei luni.
 Tratatul defineşte, de asemenea, norme
minimale cu privire la:
- primirea solicitanţilor de
azil în statele membre;
- condiţiile care trebuie
îndeplinite de către cetăţenii
statelor terţe pentru a putea - procedurile de acordare şi de
cere statutul de refugiat; retragere a statutului de - protecţia temporară a
refugiat în statele membre ale persoanelor din state terţe care
Uniunii; nu pot reveni în ţara lor de
origine şi a persoanelor care,
din alte motive, au nevoie de
protecţie internaţională.
5. Politica exetrnă și securitatea
comună
În privinţa identităţii externe a Uniunii, trebuie spus că încă de la
începutul construcţiei europene, promotorii săi au încercat să o doteze
şi cu o politică externă. Tentativele din 1954 şi 1961 au eşuat. În 1970,
statele membre au lansat o cooperare politică, dar care n-a fost
înscrisă într-un Tratat decât în 1986, odată cu adoptarea Actului Unic.
În sfârşit, Tratatul de la Maastricht a codificat un ansamblu de reguli
privitoare la Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC).
Politica externă şi de securitate comună rămâne în sfera interguvernamentală, însă
sunt aduse o serie de modificări faţă de prevederile Tratatului de la Maastricht. A
fost creat un nou instrument în domeniul PESC: strategia comună.
 Pentru a suplini lipsa mijloacelor militare, Tratatul de la Amsterdam prevede că Uniunea Europei
Occidentale (UEO) face parte integrantă din Uniunea Europeană. Acest lucru permite deplina integrare
a UEO în UE şi folosirea capacităţilor militare ale acesteia.
Prin Tratatul de la Amsterdam, Uniunea poate întreprinde misiuni de ajutor umanitar şi de
menţinere a păcii.
 ÎN PRIVINȚA
INSTITUȚIILOR EUROPENE

CONSILIUL UNIUNII
EUROPENE

PARLAMENTUL
EUROPEAN

6 .Reforme COMISIA

instuțiilor Uniunii
EUROPEANĂ

CURTEA DE JUSTIŢIE A

Europene în vederea COMUNITĂŢILOR

EUROPENE

extinderii. COMITETUL ECONOMIC ŞI

SOCIAL

COMITETEUL REGIUNILOR
 În privinţa instituţiilor
Tratatul de la Amsterdam s-a orientat mai europene
ales asupra sporirii eficacităţii adoptării
deciziilor în instituţiile sale.
 Votul în majoritate calificată este extins la următoarele
domenii: orientare şi acţiuni de încurajare în domeniul
ocupării forţei de muncă, excluderea socială, libera
Consiliul Uniunii circulaţie a persoanelor, măsuri de securitate socială
Europene necesare liberei circulaţii, regimuri speciale pentru cetăţenii
străini, sănătatea publică, egalitatea de şanse şi de tratament
între femei şi bărbaţi, cercetarea şi dezvoltarea tehnologică,
lupta împotriva fraudei, cooperarea vamală, statistica,
protecţia datelor.
 Rolul Parlamentului European a fost întărit. Dacă înainte,
Parlamentul nu putea emite decât un aviz asupra candidaturii
pentru preşedinţia Comisiei, Tratatul de la Amsterdam prevede că Parlamentul
preşedintele este desemnat după acordul Parlamentului European.
Acest drept se adaugă celui deja deţinut prin Tratatul de la European
Maastricht prin care Parlamentul aprobă numirea întregii Comisii.
Numărul membrilor Parlamentului European nu poate fi mai
mare de 700 (indiferent care va fi numărul statelor care vor adera
în viitor).
 Rolul politic al Preşedintelui Comisiei Europene este
consolidat. Membrii Comisiei sunt numiţi printr-un comun
acord între guvernele statelor membre şi preşedintele
Comisia Comisiei. Creşte rolul preşedintelui Comisiei – legitimat de
votul din Parlamentul European:
Europeană 1. Participă la alegerea şi desemnarea membrilor
Comisiei, în acord cu statele membre;
2. Atribuie sau modifică responsabilităţile în sânul
colegiului;
3. Fixează orientările politice ale Comisiei
Prin Tratatul de la Amsterdam, are
Curtea de
responsabilitatea directă de a veghea
respectarea drepturilor omului, iar Justiţie a
jurisdicţia sa se extinde, incluzând Comunităţilor
următoarele domenii: imigraţia, azilul, Europene
vizele şi trecerea frontierelor.
 Este consultat în domenii noi: ocuparea
Comitetul forţei de muncă, afaceri sociale, sănătate
Economic şi Social publică. Prin Tratatul de la Amsterdam s-a
introdus posibilitatea ca şi Parlamentul să
întrebe părerea CES.
 Beneficiază prin Tratatul de la Amsterdam de o mai mare Comitetul
autonomie administrativă, iar domeniile în care această
instituţie este consultată au fost extinse, incluzând: ocuparea
Regiunilor
forţei de muncă, afaceri sociale, sănătate publică, protecţia
mediului, Fondul Social, pregătire profesională şi
transporturi. Ca şi în cazul Comitetului Economic şi Social,
şi Comitetul Regiunilor poate fi întrebat de către
Parlamentul European.
 Conclusie
Tratatul de la Amsterdam reflectă noi completări\
modificari față de Tratatul de la Maastricht însă,
ceea ce este cu adevărat important, este faptul că
Tratatul de la Amsterdam, în comparaţie cu
Tratatul precedent, subliniază importanţa protecţiei
drepturilor fundamentale, condamnă orice formă
de discriminare şi recunoaşte dreptul la informaţie
şi protecţia consumatorilor. Prin Tratatul de la
Amsterdam, se garantează respectarea drepturilor
fundamentale, care a extins jurisdicția Curţii de
Justiție pentru a asigura respectarea drepturilor si
libertîților fundamentale de catre Instituțiile
Europene.
 Bibliografie
Vasile BÎRDAN Note de curs
"Integrarea economică si
economiei europeană"
POPESCU Andrei "Articol
Tratatul de la Amsterdam "
https://www.academia.edu/7130933/
TRATATUL_DE_LA_AMSTERDAM
THANK YOU