Libera circulaie a persoanelor n cadrul Uniunii Europene

LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR

1. Orice cetatean sau orice cetateana a Uniunii Europene are dreptul de a se deplasa si de a-si stabili resedinta n mod liber pe teritoriul statelor membre. 2. Libertatea de circulatie si de sedere poate sa fie acordata, n conformitate cu Tratatul instituind Comunitatea Europeana, cetatenilor unor tari terte care domiciliaza legal pe teritoriul unui stat membru.
(Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale - Articolul 45)

Prin ncheierea Acordului de asociere la Uniunea Europeana (Acordul European), Romnia s-a angajat ireversibil pe calea integrarii europene. Strategia nationala de pregatire a aderarii Romniei la Uniunea Europeana, adoptata la Snagov n iunie 1995, a trasat etapele procedurale si actiunile ce urmau a fi ntreprinse n procesul de apropiere de structurile comunitare. Constienta fiind de existenta deficientelor si a ntrzierilor semnalate n Avizul Comisiei Europene (CE) din iulie 1997, Romnia a ncercat sa accelereze ritmul reformelor economice si institutionale. Statutul de candidat la aderare dobndit n urma Consiliului European de la Luxemburg si oficializat odata cu lansarea procesului de negocieri si aderare la Uniunea Europeana (UE) marcheaza un nou stadiu al relatiilor cu Uniunea si implica asumarea de responsabilitati sporite n ndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, n alinierea la normele si practicile comunitare. Parteneriatul de Aderare semnat de Romnia constituie actualmente elementul-cheie al strategiei consolidate de pre-aderare, enuntnd principiile, obiectivele si prioritatile de actionare si mobiliznd ntr-un cadru unic toate formele de asistenta comunitara. Aflata n faza de pregatire intensificata pentru aderare, Romnia participa activ la procesul de examen analitic al acquis-ului communautaire, al carui obiectiv l constituie armonizarea legislatiei interne cu normele comunitare. n 2000 au nceput efectiv negocierile de aderare, pe capitole, ale Romniei la Uniunea Europeana. Capitolul referitor la libera circulatie a persoanelor a nceput sa fie negociat abia n

11

Dreptul securitii sociale

2002, la Bruxelles, n cadrul primei Conferinte de Aderare. n dreptul comunitar, primele prevederi referitoare la libera circulatie a persoanelor apar n cadrul Tratatului de la Roma (1957), care stabileste "eliminarea, ntre statele membre, a obstacolelor n calea liberei circulatii a persoanelor, serviciilor si capitalului" si statueaza faptul ca "n scopul aplicarii prezentului Tratat, si fara a aduce prejudicii vreunei prevederi speciale incluse n acesta, este interzisa orice discriminare pe motiv de nationalitate". Desi Tratatul de la Roma afirma datoria Comunitatii de a asigura libera circulatie a persoanelor, pna la sfrsitul anilor '80 eforturile depuse n acest sens au reusit sa reglementeze partial aspectele legate de libera circulatie a anumitor categorii de persoane: lucratorii si familiile acestora, furnizorii de servicii si agentii economici. Curtea Europeana de Justitie a jucat un rol extrem de important n consolidarea acestui proces, att prin semnalarea si eliminarea neclaritatilor, ct si prin semnalarea golurilor legislative. Libera circulatie a persoanelor n cadrul Comunitatii Europene a fost definita de Actul Unic European (1987) drept una dintre cele patru libertati fundamentale ale Pietei Interne . Acest nou statut a dus la accelerarea procesului de extindere a dreptului de libera circulatie asupra unor noi categorii de persoane (studenti, persoane ce nu depun activitati economice, dar au resurse suficiente de trai). Termenul de cetatenie europeana a fost prima oara introdus prin Tratatul de la Maastricht (1993) prin care s-a acordat drept de libera circulatie si de libera rezidenta n interiorul Uniunii tuturor cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Mai mult, Tratatul a plasat n domeniul de interes comun al statelor membre si politica referitoare la azil, problematica trecerii frontierelor externe si politica referitoare la imigratie (Titlul VI - cooperarea n domeniul justitiei si afacerilor interne, cunoscut si sub numele de al Treilea Pilon al UE). Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste aspecte n Tratatul de la Roma (Titlul IV - vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor) si a prevazut o perioada de 5 ani pna la momentul n care se vor aplica procedurile comunitare si n aceste domenii. Prin politica sa, Uniunea Europeana are n vedere crearea unei zone europene de libertate, securitate si justitie n care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne, indiferent de nationalitate. n acelasi timp, se desfasoara un amplu proces de implementare a unor standarde comune n ceea ce priveste controlul la frontierele externe ale Uniunii si politicile de vize, azil si imigratie. Marea Britanie si Irlanda nu au acceptat sa ia parte la masurile din cadrul Titlului IV al Tratatului de la Roma, iar Danemarca va participa doar n cadrul masurilor referitoare la politica de vize.

12

Libera circulaie a persoanelor n cadrul Uniunii Europene

Libera circulatie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertati din cadrul pietei interne si a politicilor comunitare la nivelul Uniunii Europene, alaturi de libera circulatie a produselor, libera circulatie a serviciilor si libera circulatie a capitalurilor. Cetatenii europeni beneficiaza de dreptul fundamental de a se deplasa si de a se stabili unde doresc. Dar, pentru a fi cu adevarat n avantajul tuturor, libertatea de circulatie a persoanelor trebuie nsotita de un nivel corespunzator de securitate si justitie. La Amsterdam, aceasta dubla cerinta a fost nscrisa n Tratat sub forma nfiintarii progresive a unei zone de libertate, securitate si justitie. Abolirea controalelor la frontiera nu a fost nsa pe deplin nfaptuita n cadrul Uniunii. Obiectivul a fost realizat doar de cteva state membre n baza Conventiei de Implementare a Acordului Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata n vigoare la 26 martie 1995). Protejarea drepturilor fundamentale ale omului reprezinta unul dintre principiile de baza ale dreptului comunitar, dar nici Tratatul de la Roma, si nici Tratatul asupra Uniunii Europene, cunoscut si sub denumirea de Tratatul de la Maastricht, nu contin o lista a drepturilor fundamentale. Obiectivul demersurilor privind respectarea drepturilor omului n Uniune este acela de a asigura protejarea acestor drepturi n proiectarea, aplicarea si interpretarea legislatiei comunitare. n contextul necesitatii de compatibilitate cu drepturile fundamentale recunoscute si protejate de constitutiile statelor membre, Curtea Europeana de Justitie a recunoscut o serie de drepturi cunoscute ca fiind fundamentale (ex. aspecte ale liberei circulatii: tratamentul egal, nediscriminarea, libertatea de asociere, libertatea de profesare, libertatea comerciala, libertatea industriala, libertatea concurentiala). Toate acestea au facut obiectul unor procese desfasurate n fata Curtii de Justitie, dar aceasta nu a dat o definitie abstracta a scopului protejarii drepturilor fundamentale ale individului. Astfel, au aparut probleme n distingerea unui drept economic fundamental de altul si n distingerea acestora de libertatile fundamentale mentionate explicit n Tratatul de la Roma libera circulatie a persoanelor, libera circulatie a bunurilor, libertatea de a furniza servicii si libertatea de stabilire. n cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000), Consiliul UE, Parlamentul European si Comisia Europeana au semnat Carta Drepturilor Fundamentale, document ce aduce ntr-un cadru unic drepturile civile, politice, economice, sociale stipulate ntr-o serie de documente internationale, europene si nationale. Din punct de vedere al sferei subiectelor de drept, Carta nu face nici o deosebire ntre cetateni, ntrunind - pentru prima data - n cadrul unui document unic drepturile tuturor persoanelor care se gasesc n mod legal pe teritoriul Uniunii Europene. Articolul 15 alineatul 1 al Cartei vorbeste despre dreptul oricarui cetatean sau cetatene ai Uniunii de a avea libertatea de a cauta un serviciu, de a lucra, de a se stabili sau de a furniza servicii n orice stat membru. Tot acest articol, n alineatul 3 dispune ca rezidentii tarilor parti,

13

Dreptul securitii sociale

care sunt autorizati sa munceasca pe teritoriul statelor membre, au dreptul la conditii de munca echivalente cu acelea de care beneficiaza cetatenii sau cetatenele Uniunii Europene . Carta cuprinde si importante elemente de supra-nationalitate, n special n legatura cu cetatenia europeana si consecintele sale. Astfel, n spiritul prevederilor Tratatului Uniunii europene, modificat la Amsterdam, se recunoaste dreptul de vot oricarui cetatean al Uniunii si dreptul de a fi ales n cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, n oricare stat membru al Uniunii n aceleasi conditii ca si rezidentii acelui stat . n acelasi timp, toti cetatenii Uniunii Europene au dreptul sa circule liber n spatiul european, sa aiba acces la documente si sa se adreseze Mediatorului European pentru exercitarea dreptului de petitionare.

4.Acquis-ul comunitar n domeniul liberei circulatii a persoanelor

4.1. Temeiul legal Libera circulatie a persoanelor este unul dintre obiectivele fundamentale prevazute n dispozitiile Tratatului de la Roma ce trebuie ndeplinit n vederea realizarii pietei comune. Esenta acestei libertati consta n eliminarea discriminarilor ntre cetatenii statului membru pe teritoriul caruia se afla acestia sau si desfasoara activitatea si cetatenii celorlalte state membre ce stau sau muncesc pe teritoriul acestui stat. Aceste discriminari se pot referi la conditiile de intrare, deplasare, munca, angajare sau remuneratie. Prin asigurarea unui asemenea regim nediscriminatoriu se realizeaza libera circulatie a persoanelor n spatiul comunitar. Libera circulatie a persoanelor si eliminarea controalelor la frontierele interne constituie o parte a unui concept mult mai larg, cel de piata interna - ce nu poate fi realizata n conditiile existentei unor frontiere interne si a restrictionarii circulatiei indivizilor. Sensul conceptului de libera circulatie a persoanelor a evoluat foarte mult de la momentul aparitiei sale. Primele prevederi legate de acest domeniu considerau individul doar ca agent economic - ca angajat sau furnizor de servicii. Conceptul initial s-a extins treptat pentru a cuprinde si aspectele legate de notiunea de cetatean al Uniunii, indiferent de orice dimensiune economica sau de diferente legate de nationalitate. Acest lucru se intentioneaza a se aplica si cetatenilor tertelor tari, pentru ca ulterior eliminarii controalelor la frontierele interne sa nu mai fie nevoie sa se verifice nationalitatea. Baza legala a liberei circulatii a persoanelor este constituita de: Articolul 14 (7A) din Tratatul de la Roma, ce stabileste piata interna, acesta incluznd libera circulatie a persoanelor; Articolul 18 (8A) din Tratatul de la Roma, ce statueaza dreptul cetatenilor Uniunii de a

14

Libera circulaie a persoanelor n cadrul Uniunii Europene

circula si de a rezida liber pe teritoriul statelor membre; Articolul 61 (73I) din Tratatul de la Roma si urmatoarele, cuprinse sub Titlul IV (IIIA) Vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor; Articolul 45 din Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale.

4.2. Politica n domeniul vizelor (Acordul Schengen) Cea mai importanta etapa n evolutia spre o piata interna reala, n care sa nu mai existe obstacole n calea liberei circulatii a persoanelor, este reprezentata de ncheierea celor doua acorduri Schengen: Acordul Schengen (semnat la 14 iunie 1985) si Conventia de Implementare Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata n vigoare la 26 martie 1995). n prezent Conventia este semnata de 13 state membre; Irlanda si Marea Britanie nu sunt membre ale Conventiei, dar au avut posibilitatea sa opteze pentru aplicarea anumitor parti ale corpului de legislatie Schengen. Din momentul aplicarii Conventiei pentru Italia si Austria (1 aprilie 1998), au fost eliminate controalele la frontierele interne ale tuturor statelor semnatare, cu exceptia Greciei. n plus, Islanda si Norvegia (membre ale Uniunii Pasapoartelor Nordice) au statut de membrii asociati. Directiva Consiliului din 28 februarie 2002 reglementeaza cererea Irlandei de a participa la cteva dispozitii ale acquis -ului Schengen, un pas premergator spre adoptarea deplina a aquisului Schengen de catre acest stat. Implementarea Conventiei Schengen are ca scop eliminarea controalelor la frontierele interne pentru toate persoanele, incluznd binenteles masuri de ntarire a controalelor la frontierele externe. Aceste masuri implica o politica de vize comuna, posibilitatea procesarii cererilor de azil, cooperare judiciara si politieneasca, precum si un schimb eficient de informatii. La frontierele externe ale spatiului Schengen, cetatenii UE trebuie doar sa prezinte un document de identificare valid, iar cetatenii tertelor tari cuprinse n lista comuna a tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza de intrare trebuie doar sa posede o viza unica valabila n ntregul spatiu Schengen. Totusi, fiecare stat membru are libertatea de a cere viza n cazul cetatenilor altor terte tari. Acquis-ul n domeniul politicii vizelor este reprezentat de art. 9-27 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen si de o serie de alte acte normative referitoare la: implementarea acquis-ului Schengen n tarile UE, stabilirea unui model tip de viza - Regulamentul Consiliului 334/2002 CE de modificare a Regulamentului 1683/1995 sau stabilirea unui model uniform de formular de cerere de viza, eliberata de statele membre titularilor unui document de calatorie nerecunoscut de statul membru care stabileste formularul - Regulamentul Consiliului 333/2002 CE. n privinta tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra n spatiul comunitar,

15

Dreptul securitii sociale

Regulamentul Consiliului 539/2001 CE fixeaza lista tarilor terte ai caror resortisanti sunt supusi obligatiei de viza pentru a trece frontierele externe ale statelor membre UE. Regulamentul stabileste si lista tarilor ai caror cetateni sunt exceptati de la aceasta obligatie. n prezent lista negativa a UE, cu privire la tarile ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra n spatiul comunitar, cuprinde un numar de 134 de tari (Anexa I la Regulamentul 539/2001). Consiliului 2001/40 CE reglementeaza cadrul legal privind recunoasterea reciproca a deciziilor de ndepartare a rezidentilor statelor terte. Astfel, daca un stat membru UE ia decizia de ndepartare a unui cetatean de pe teritoriul sau, decizia este valabila pe ntreg spatiul tarilor membre UE. Reglementarea liberei circulatii a cetatenilor n spatiul comunitar, cetateni posesori ai unei vize de lunga durata, este facuta de Regulamentul Consiliului 1091/2001, care se refera la libera circulatie a persoanelor ce poseda o viza cu durata mai mare de 30 de zile. n perspectiva crearii unui spatiu comunitar n care controalele la frontiere vor dispare, iar libera circulatie a cetatenilor va fi deplina este nevoie de crearea unei securitati a frontierelor externe si de o solidaritate a statelor UE n acest sens. Fortele de politie coopereaza n depistarea si prevenirea criminalitatii si au drept de urmarire a criminalilor fugari si a traficantilor de droguri pe teritoriul unui stat nvecinat din spatiul Schengen. Pentru functionarea ct mai eficienta a Conventiei, a fost introdusa o masura tehnica compensatorie esentiala - Sistemul de Informatii Schengen (SIS), sistem ce furnizeaza informatii referitoare la intrarea cetatenilor tertelor tari, problemele legate de vize si de cooperarea politieneasca. Accesul la SIS este restrictionat n principal la politie si la autoritatile responsabile cu controlul la frontiere. Reglementarea legala a acestui sistem este data de art. 92-125 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen. 4.3. Controlul frontierelor si migratia Disparitia frontierelor si libera circulatie a persoanelor n tot spatiul comunitar poate duce la aparitia unor probleme legate de migratia clandestina. Art. 3-8 din Conventia Schengen reglementeaza modul de supraveghere si control al frontierelor externe. Pe lnga stabilirea unei liste a tarilor terte ai caror cetateni au nevoie de viza (Anaxa I la Regulamentul 539/2001) sau nu (Anexa II la Regulamentul 539/2001) pentru a intra n spatiul comunitar, au fost luate o serie de masuri privind controlul si securitatea frontierelor UE n tarile ce constituie frontiere externe ale spatiului. n acest sens se nscrie initiativa Portugaliei 2001/C73/05 privind ntarirea supravegherii si controlul frontierelor. n vederea crearii unui spatiu sigur cu frontiere sigure si a combaterii migratiei ilegale este nevoie

16

Libera circulaie a persoanelor n cadrul Uniunii Europene

de o cooperare a statelor n acest domeniu. Programe privind cooperarea ntre administratiile vamale ale statelor membre sau ntre serviciile de politie, precum EUROPOL, ori programe de cooperare n domeniul judiciar, precum programul GROTIUS, duc la realizarea unei solidaritati ntre state si la crearea unui spatiu comunitar sigur. n acest sens sunt Regulamentul Consiliului 743/2002 CE ce stabileste un cadru general comunitar de activitate n vederea facilitarii cooperarii judiciare n materie civila sau Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 referitoare la masurile de control si sanctiunile penale n domeniul drogurilor. 4.4. Probleme legate de azil Conventia de la Dublin, ce defineste tara responsabila pentru analizarea cererilor de azil naintate ntr-un stat membru, a intrat n vigoare la 1 septembrie 1997 n 12 state membre, la 1 octombrie 1997 n Austria si Suedia si la 1 ianuarie 1998 n Finlanda. Conventia stabileste principiul conform caruia un singur stat membru este responsabil cu analiza cererilor de azil. Scopul este de a crea un sistem comun n vederea tinerii unei evidente cu privire la cererile de azil. n acest sens Regulamentul Consiliului 407/2002 CE din 28 februarie 2002 fixeaza cteva modalitati de aplicare a Regulamentului Consiliului 2725/2000 CE ce se refera la crearea sistemului EURODAC pentru compararea ampretelor digitale. n acelasi timp, azilantii si refugiatii trebuie sa beneficieze pe perioada desfasurarii procedurii de acordare a dreptului de azil, de asigurarea unui standard minim de viata si de respectarea drepturilor lor. Pe de alta parte, este necesara ntarirea cooperarii administratiilor vamale n domeniul problemelor legate de azil si organizarea bazei de date comune ntreg spatiului comunitar cu privire la tarile furnizoare de azilanti. 4.5. Protectia datelor cu caracter personal n cadrul liberei circulatii a persoanelor un aspect destul de important l constituie protectia datelor cu caracter personal. Politicile privind controlul frontierelor, al migratiei, politicile n domeniul dreptului de azil sunt strns legate de crearea unui cadru juridic necesar cooperarii bilaterale si multilaterale ntre state n vederea realizarii unui spatiu comunitar sigur al liberei circulatii a cetatenilor. Conventia pentru protejarea datelor persoanale fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981 face parte din lista aquis -ului comunitar n domeniul liberei circulatii a persoanelor si contine prevederi cu privire la asigurarea securitatii datelor, garantii pentru protectia drepturilor persoanelor fizice ale caror date

17

Dreptul securitii sociale

se prelucreaza automatizat, categoriile speciale de date precum si regulile fluxului transfrontalier de date n cadrul cooperarii internationale. 4.6. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale Domeniul recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale se refera la sistemele de recunoastere a diverselor calificari si profesii la nivel comunitar, pe baza de reciprocitate. O serie de Directive reglementeaza libera circulatie a persoanelor care ndeplinesc anumite servicii precum: medici, farmacisti, asistenti medicali, avocati, arhitecti, etc. Acest domeniu face nsa parte din libera circulatie a serviciilor n spatiul comunitar astfel ca tratarea n amanunt a subiectului se gaseste n brosura privind libera circulatie a serviciilor. 4.7. Circulatia fortei de munca Regulamentul Consiliului 1612 din 15 octombrie 1968 privind libera circulatie a

lucratorilor n cadrul comunitatii, si Decizia Comisiei 93/569 CEE de aplicare a Regulamentului contin prevederi referitoare la ridicarea restrictiilor de deplasare si sedere pentru muncitorii si familiile lor n interiorul Comunitatii. Ei trebuie sa ndeplineasca anumite conditii si sa aiba dovada unui permis de sedere pe teritoriul statului unde lucreaza. Prin Decizia Consiliului din 7 mai 2002 s-a creat un Comitet consultativ pentru libera circulatie a persoanelor care are menirea de a propune masuri de mbunatatire si de uniformizare a legislatiei n domeniul circulatiei fortei de munca n spatiul comunitar. 4.8. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala Regulamentul Consiliului (CEE) 574/72 din 21 martie 1972 stabilind procedura de implementare a Regulamentului 1408/71/CEE privind aplicarea schemelor de asistenta sociala angajatilor si familiilor acestora, care circula n cadrul Comunitatii stabileste procedura de implementare a Regulamentului 1408/71/CEE. Regulamentul se refera si la membrii familiei (soti/sotii si copii sub 12 ani), indiferent de nationalitate, care se afla mpreuna cu un cetatean al unui stat membru care este angajat pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Obiectivele si politicile de protectie sociala la nivel Comunitar sunt prevazute de Recomandarea Consiliului 92/442 CEE, iar Recomandarea Consiliului 92/441 CEE se refera la instituirea unor criterii comune n materie de resurse si prestatii facute n cadrul sistemului de protectie sociala

18

Libera circulaie a persoanelor n cadrul Uniunii Europene

n privinta protectiei muncii si a sanatatii muncitorilor Recomandarea Comisiei 90/326 CEE instituie o lista europeana a bolilor profesionale. mentionat faptul ca toate drepturile legate de libera circulatie a persoanelor fac subiectul unor limitari pe motive de politica publica, securitate publica si sanatate publica - Articolele 48(3), 56(1) si 66 din Tratatul de la Roma. Aceste exceptii trebuie interpretate strict, iar limitele aplicarii si scopul acestora sunt stabilite clar prin principiile generale ale dreptului comunitar (de exemplu, principiile nediscriminarii, proportionalitatii si protectiei drepturilor fundamentale). Circulatie a persoanelor este legata - cel putin sub aspectul dreptului de stabilire - de libertatea de a presta servicii, dar aceasta intra sub incidenta libertatii de circulatie a serviciilor si este tratata separat. De asemenea, referirea la persoane n mod general ridica ntrebari referitoare la persoanele juridice. Aceste aspecte sunt tratate n cadrul altor capitole: libertatea de circulatie a serviciilor, legislatia societatilor comerciale, ntreprinderi mici si mijlocii.

5.Romnia n procesul de adoptare a acquis-ului n domeniul liberei circulatii a persoanelor

Dupa Consiliul European de la Luxemburg, din decembrie 1997, la care s-a luat decizia extinderii Uniunii catre sudul, centrul si estul Europei, procesul de armonizare legislativa, pna atunci limitat la domeniile pietei interne, s-a extins asupra ntregului acquis comunitar, n acelasi timp accelerndu-se ritmul armonizarii. De asemenea, Consiliul European de la Luxemburg si-a adus o contributie majora la definirea unei maniere sistematice de aliniere a legislatiei tarilor candidate la legislatia Uniunii Europene, prin lansarea unui exercitiu de examinare analitica (screening) a preluarii si aplicarii acquis-ului comunitar. Statele candidate trebuie sa integreze n dreptul lor intern, sa negocieze acolo unde nu pot accepta direct sau fara o perioada de gratie, sa transpuna si sa armonizeze legislatia nationala cu acquis-ul comunitar nainte de aderarea la Uniune. Exceptiile si derogarile de la acquis se acorda doar n circumstante exceptionale si sunt limitate ca scop. Uniunea s-a angajat sa mentina acquis-ul comunitar n integralitatea sa si sa-l dezvolte. Nu exista optiunea revenirii asupra acestui angajament. n procesul de pregatire pentru aderarea noilor state membre, Comunitatea examineaza n prezent, mpreuna cu statele candidate, n ce masura legislatiile lor sunt conforme cu acquis-ul comunitar. Adoptarea acquis ului comunitar presupune, att armonizarea legislatiei, ct si constructia institutionala menita sa asigure implementarea acestuia.

19

Dreptul securitii sociale

5.1. Politica n domeniul vizelor a) Armonizarea legislativa Romnia a facut progrese semnificative n alinierea la politica de vize a UE. Conditiile si criteriile de obtinere a vizei au fost specificate n Normele metodologice de implementare a Legii privind regimul strainilor n Romnia nr. 123/2001 (Hotarrea Guvernului nr. 476/2001) si n instructiunile comune ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului de Interne si Ministerului Muncii publicate n data de 29 mai 2001. Conditii deosebit de stricte sunt aplicate cetatenilor a 86 de tari cu nalte tendinte de migrare. n domeniul armonizarii listei pozitive a Uniunii Europene cu cea a Romniei (anexa I a Regulamentului Consiliului nr. 539/2001, amendat prin Regulamentul Consiliului nr. 2414/2001), au fost transmise proiectele de acorduri bilaterale privind regimul calatoriilor autoritatilor statelor din Andora, Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Chile, Ecuador, Estonia, Guatemala, Honduras, Israel, Letonia, Lituania, Malta, Mexic, Monaco, Noua Zeelanda, Nicaragua, Paraguay, Salvador, Uruguay, Vatican si Venezuela. Statele enumerate sunt cuprinse n lista pozitiva a Uniunii Europene, dar nu si n cea a Romniei. Aceasta nseamna ca Romnia va trebui sa ncheie ct mai repede acorduri cu aceste tari si sa nlesneasca circulatia cetatenilor acestor tari pe teritoriul Romniei. n ceea ce priveste lista negativa, diferenta ntre anexa II a Regulamentului Consiliului nr. 539/2001 si lista similara a Romniei priveste Federatia Rusa, Ucraina, Macedonia, Iugoslavia, Turcia si Republica Moldova. Acorduri bilaterale au fost negociate cu autoritatile Federatiei Ruse si Ucrainei si urmeaza a fi semnate. Recomandarile pe termen scurt si mediu n alinierea la politica de vize a UE catre Romnia sunt ca aceasta trebuie sa continue actiunile, n special n vederea introducerii obligativitatii vizei pentru tarile cu un nalt potential de migratie. Desi, de facto , Instructiunile Consulare romne concorda cu Instructiunile Consulare Comune, implementarea de jure a acestora se va face n momentul aderarii. b) Capacitatea administrativa Capacitatea administrativa de implementare a politicii n domeniul vizelor n Romnia este asigurata de Ministerul de Interne si de Ministerul Afacerilor Externe. Toate cererile de viza sunt trimise demisiunile diplomatice Centrului National pentru Vize, care ia decizia finala asupra eliberarii vizei. Cererile cetatenilor tarilor cu tendinte de migrare sunt trimise, pentru o

20

Libera circulaie a persoanelor n cadrul Uniunii Europene

verificare suplimentara si Directiei pentru Straini si Probleme de Migratie din Ministerul de Interne. 5.2. Controlul frontierelor si migratia a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa Progrese semnificative au fost facute n alinierea cu acquis-ul din domeniul controlului frontierelor externe. n iunie 2001 au fost adoptate doua ordonante de urgenta, una privind frontiera de stat a Romniei (Ordonanta de Urgenta nr. 105/2001) si alta privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera (Ordonanta de Urgenta nr. 104/2001). Acestea aliniaza legislatia romneasca din domeniu cu cea similara a statelor membre UE. Ordonanta privind Politia de Frontiera stabileste o noua structura organizatorica si un nou cadru pentru cooperarea ntre Politia de Frontiera si alte agentii. Tot n anul 2001 au fost schimbate pasapoartele existente cu un nou tip de pasaport care contine caracteristici de securitate suplimentare. Pentru armonizarea deplina a prevederilor interne cu cele comunitare n domeniu, Romnia trebuie sa nceapa pregatirile pentru participarea la zona Schengen si sa dezvolte un Plan de Actiune Schengen. Totodata, este nevoie de o mbunatatire a cooperarii ntre agentii n ceea ce priveste gestionarea frontierei, iar eforturile de combatere a coruptiei trebuie sa fie intensificate. n privinta migratiei, Romnia a ncheiat acorduri de readmisie cu toate statele membre cu exceptia Angliei si Portugaliei. Aceste acorduri sunt toate n vigoare, cu exceptia acordurilor cu Finlanda si Irlanda care au fost semnate dar nu si ratificate. n plus, 6 acorduri de readmisie cu tari candidate sunt n vigoare (Polonia, Slovacia, Republica Ceha, Slovenia, Ungaria si Bulgaria). Exista si acorduri cu Elvetia, India, Croatia si Moldova. De asemenea, Romnia a renegociat acordurile de readmisie cu Suedia, Slovenia si Ungaria pentru a le alinia cu recomandarile si standardele UE relevante. Totusi, posturile de la frontiera nu sunt nca conectate on-line cu baza de date centrala privind imigratia, ceea ce face greu de tinut o evidenta a fenomenului migratiei. 5.3. Problemele legate de azil a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa Prin Legea nr. 323/2001 privind regimul refugiatilor n Romnia a fost eliminat al doilea apel n cazul procedurilor accelerate si a procedurilor la frontiera prevederile constitutionale. Aceste modificari vizeaza numai pentru conformitate cu cu conformitatea cadrul

21

Dreptul securitii sociale

legislativ intern, mentinnd conformitatea cu acquis-ul comunitar n materie. Prin ordin comun al Ministerului de Interne si Ministerului Afacerilor Externe a fost adoptata procedura privind reunificarea familiei (Ordinul 213/A/2918/2002). Noua legislatie si noile proceduri n vigoare sunt n deplina concordanta cu acquis-ul Uniunii Europene n materie de azil, cu exceptia Conventiei de la Dublin si a rezolutiilor de implementare a acesteia. De asemenea, dupa intrarea n vigoare a Hotarrii Guvernului nr.1191/2002 au fost derulate activitati n vederea integrarii socioprofesionale a refugiatilor, prin compartimentul special nfiintat n acest scop, Oficiul National pentru Refugiati (ONR). 5.4. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED) a elaborat si publicat n luna martie 2002, brosura Directivele sectoriale si directivele sistemului general ale Uniunii Europene privind recunoasterea calificarilor profesionale, ce include si lista profesiilor reglementate n Romnia, precum si institutiile care au responsabilitati n recunoasterea calificarilor profesionale. Asa cum am amintit deja, domeniul acesta, care trateaza la nivel general si la nivel sectorial recunoasterea diverselor calificari profesionale precum cele de medic, farmacist, avocat, arhitect, asistent medical etc. face obiectul capitolului privind libera circulatie a serviciilor unde vor fi tratate n detaliu fiecare din profesiile amintite si vor fi analizate stadiul armonizarii legislative si capacitatea institutionala si administrativa a Romniei de implementare a acquis -ului comunitar n domeniu. 5.5. Circulatia fortei de munca a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa n acest domeniu Romnia a nregistrat unele progrese n domeniul permiselor de munca pentru cetatenii straini, dar este necesara continuarea alinierii legislatiei n domeniul lucratorilor migranti si a familiilor lor. Romnia a ncheiat o serie de acorduri cu tarile UE privind circulatia fortei de munca si a initiat negocieri cu alte tari n vederea ncheierii unor noi acorduri bilaterale, pe lnga cele deja existente. Prin aceste instrumente juridice bilaterale se realizeaza accesul controlat si protejat al lucratorilor romni pe piata europeana a fortei de munca.

22

Libera circulaie a persoanelor n cadrul Uniunii Europene

n vederea alinierii sistemului informatic al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) la standardele europene ale serviciilor publice de ocupare (EURES) din Uniunea Europeana, a fost semnat contractul pentru implementarea unui sistem informatic integrat, sistem ce va functiona din septembrie 2002. Cu acest sistem, ANOFM poate intra n contact direct (electronic) cu orice baze de date sau sistem informatic existent la nivel european, aceasta constituind pregatirea participarii ANOFM la reteaua EURES. 5.6. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa Dezvoltarea capacitatii administrative si institutionale n vederea aplicarii regulilor comunitare de coordonare a sistemelor de asistenta sociala constituie o prioritate pentru toate institutiile implicate: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Au fost definite competentele pentru unele dintre institutiile implicate n sensul mentionarii atributiilor referitoare la aplicarea regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala pe categorii de prestatii. Au fost aduse modificari Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, iar n mai 2002 a fost adoptata Legea privind acordarea asistentei medicale n Romnia cetatenilor straini n baza acordurilor, ntelegerilor, conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate n domeniul sanatatii, la care Romnia este parte. Aceasta ultima lege asigura cadrul legislativ pentru acordarea serviciilor medicale de catre institutiile sanitare publice si decontarea serviciilor acordate din Fondul Asigurarilor Sociale de Sanatate, la tarifele prevazute pentru cetatenii romni asigurati. Modificarile au fost necesare pentru clarificare unor aspecte legate de procesul de pregatire pentru aderare la UE, care include pregatirea pentru aplicarea Regulamentului 1408/71 CEE referitor la aplicarea sistemelor de asistenta sociala a angajatilor, lucratorilor independenti si membrilor familiilor acestora care se deplaseaza n interiorul comunitatii si a Regulamentului 574/72 CEE care stabileste modalitatea de aplicare a Regulamentului 1408/71 CEE. n vederea viitoarei coordonari a sistemelor de securitate sociala, Romnia trebuie sa dezvolte structurile administrative si sa instruiasca personalul necesar.

23

Dreptul securitii sociale

6.Consideratii finale
n ultimii ani, n domeniul liberei circulatii a persoanelor, Romnia a adoptat acte normative care transpun prevederi comunitare referitoare la regimul strainilor. Au fost aprobate normele metodologice de aplicare a Acordurilor ncheiate ntre Guvernul Romniei si guvernele altor state privind schimbul de lucratori sezonieri si stagiari si sederea temporara n scopul angajarii lucratorilor romni pe teritoriul altor state. Acte normative adoptate de Romnia privind libera circulatie a persoanelor:

Legea nr. 123/2001 privind regimul strainilor n Romnia (M. Of. nr.168/03.04.2001); Ordonanta Guvernului nr. 35/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Portugheze privind sederea temporara n scopul angajarii lucratorilor romni pe teritoriul Republicii Portugheze, semnat la Lisabona la 19 iulie 2001 (M. Of. nr. 511/28.01.2001);

Ordonanta Guvernului nr. 36/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari, semnat la Luxemburg la 20 iulie 2001 (M. Of. nr. 511/28.08.2001);

Legea nr. 396/2002 pentru ratificarea Conventiei Europene asupra 6 noiembrie 1997

Pe termen scurt Romnia are ca prioritati: participarea deplina la sistemul de informatii Schengen; alinierea progresiva la legislatia si practica UE n materie de vize. continuarea alinierii la legislatia si practica UE n materie de stabilire a persoanelor; continuarea alinierii la legislatia si practica UE n domeniul initiativei private; continuarea alinierii la legislatia si practica UE n domeniul liberei circulatii a lucratorilor si a regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala; dezvoltarea si intensificarea relatiilor de cooperare cu alte state privind mobilitatea fortei de munca

24

Libera circulaie a persoanelor n cadrul Uniunii Europene

BIBLIOGRAFIE

- Octavian,Manolache, Tratat de drept comunitar, Bucuresti , Editura Allbeck 2006 - B.,Andresan-Grigoriu; Tudorel Stefan, Drept comunitar , Bucuresti Editura Allbeck 2007 - Bibere,O., Uniunea Europeana intre real si virtual , Bucuresti , Editura All 1999 Documente de baza ale comunitatii si Uniunii Europene , Iasi , Editura Polirom 1999 - Diaconu,Nicoleta, Sistemul institutional al Uniunii Europene , Bucuresti , Editura Lumina Lex 2001 - Fuerea, Augustin, Manualul Uniunii Europene, Bucuresti , Editura Actami 2001 - Mazilu,Dumitru, Integrarea europeana.Drept comunitar si institutii europene Bucuresti, Editura Lumina Lex 2001 - Profiroiu,G; Marius,Alina, Introducere in realitatile europene , Bucuresti , Editura Economica 2000 - Savu,Dana Victoria, Integrarea europeana:dimensiuni si perspective , Bucuresti , Editura Oscar Print 1997 - Zlatescu,Irina Maria;Demetrescu,Radu C, Drept institutional european, Bucuresti , Editura Olimp 1999 25

Dreptul securitii sociale

- Tinca Ovidiu, Drept comunitar general, Bucuresti , Editura Didactica si Pedagogica 1999

26