Sunteți pe pagina 1din 5

Burghezia Romana

Stefan Zeletin

In aceast studiu ,sociologul Stefan Zeletin realizeaza o descriere amanuntita a burgheziei


romanesti, dar si rolul acestia in dezvoltarea politica, sociala, culturala a tarii.Pe parcursul operei
este prezentata evolutia economica moderna, evolutia vietii rurale romanesti si unievrsale . Tot
odata fiind prezentata si cauzele care v-a provoca o “primejdie nationala”.
Pentru inceput este prezentat termentul de “burghezie” care a aparut in Franta pentru prima
data , iar apoi in tariile de jos . De altfel aceasta este reprezentat de clasa sociala , valori de
schimb, mai exact cu marfuri si ii cuprinde pe cei care produc marfurile, dar si negustorii adica
pe cei care le pun in circulatie, tot aici fiind si bancherii acestia fiind cei care cosntribuie cu banii
la producerea si buna circulatie a marfuriilor . Astfel toate aceste categorii sunt stapane pe
capital, rezultand si numele burgheziei de “clasa capitalista”, principalele caracteristici a ei fiind
schimbul si libertatea. Acest capital se spunea ca vine de la obiceiul primitiv de a da cu
imprumut vite sau mai bine zis”cap de vite”.Vitele fiind o avere pentru populatia de atunci ,
stapanii dadeau vitele imprumut in schimbul unui anumit procent, care era reprezentat de daruri
in natura iar mai apoi primeau inapoi acelasi numar de capiete de vita , pe care l-au dat cu
imprumut. In toata aceasta explicatie este important faptul ca burghezia este precizata in toate
contextele a fi “libera” de unde deriva si notiunea de partide liberale , care apartineau organelor
de lupta politica care umblau cu marfa, iar ideologia acestora fiind liberalismul.
Europa a fost impinsa de orient sa dezvolte notiunea de “burghezie” si in special schimburile
dintre acestea si Asia stabilite in primul rand cu ocazia crudiadelor .Burghezia europeana i-a
nastere odata ce marfurile orientale erau platite cu banii sau metale pretioase si acest lucru ii fac
pe europeni sa produca marfuri pentru schimb. Revolutia din secolele XV si XVI a dat nastere
capitalismului si totodata a muncii pentru marirea sumei de bani pe care o castigau in urma
vanzarilor rezultand capitalul.Apare si o schimbare geografica care are loc dinspre sud spre nord,
motivul fiind ca evreii au migrat in aceasta directie ducand cu ei averile lor insemnate,
prosperitatea economica. Aceasta schimbare era importanta pentru ca de activitatea economica a
acestora , camataria dar si expansiunea capitalismului englez era strans legata de originea
burgheziei romane.
Sunt prezentate si fazele istorice ale dezvoltarii burgheziei acestea fiind mercantilismul care
reprezinta faza de formare a burgheziei, aceasta sta sub influenta comertului,deoarece nasterea
unei burghezii indigene se datoreaza comertului,cu o tara straina mai dezvoltata. Tara noastra nu
facea abatere de la aceasta regula , burghezia Romaniei fiind tot din realtiile de comert in care a
fost atrasa de burghezia straina mai exact cea angleza. De asemenea mecantilismul este creatorul
statelor moderne nationale,centralizatoare, imitare si omogene.Are un caracter national, “isi
gaseste expresia in acel ideal care insufleteste orice popor la inceputul dezvoltarii sale burgheze
“, prin unirea tuturor grupelor nationale in acelasi stat , apoi dorinta puternica acestuia de a trai
prin propriile sale puteri.
Cel de al doilea aspect istoric fiind liberalismul prin care idustria ajunge la deplina maturitate,
clasa burgheza raspinge implicarea statului in treburile economice, ii impune sa nu se amestece
in ceea ce priveste idustria si comertul si sa se implice in ceea ce inseamna administratie. O data
ce mercantilismul astepta prosperitate economica de la energia si initiativa puterii centrale,
liberalismul astepta sa se intample astfel de la initiativa si staruinta indivizilor. Liberalismul de
altfel sterge deosebirile nationale, neaga puterea de stat si pulverizeaza intreaga omenire in
indivizi care sunt singurele realitati pe care le cunoaste si de la care asteapta initiativa. Este
important faptul ca o data cu liberalismul economic se naste democratia modera . dar este
precizat faptul ca “in vremea noastra” viata economica a luat o forma complet opusa
liberalismului si inrudita mai mult cu mercantilismul , mai exact forma de organizare sociala sub
inrudirea unei puteri centrale.Iar a treia forma istorica de , dezvoltare a burgheziei este
capitalismul despre care se precizeaza ca a fost descoperit pentru stiinta lui Marx, acesta
intemeiaza cercetariile sale pe faza liberala a capitalismului. Tot in acest context este prezentat
capitalul funciar prin care Hilferding intelege “capitalul de banza “ care ajunge sa finanteze atat
industria cat si comertul . Capitalul de banza era forma unica a capitalului, dominand intreaga
dezvoltare economica.
Burghezia formeaza astfel un cerc care se extinde mereu, ajungand astfel ca cuprinda regiuni
tot mai vaste de exemplu de la zidurile cetatii se extinde la sate, apoi la marginea oraselor, in
acest mod pregatind baza statelor moderne. Dar vorbid de cazul Romaniei acest proces de
modernizare a pornit din suferinta invaziilor marfurilor straine si nasterea umarilor juridice,
politice si chiar culturale. Daca prezentam in mod cronologic evenimentele s-au desfasurat astfel:
un proces de invadare a tarii de burghezia straina si sub influenta ei, revolutionarea vietii
economce si a organizarii sociale, si un alt proces de emancipare de sub tutela straina si
transformarea intr-un nou stat burghez de sine statator.
Revolutia burgheza pe teritoriul Romaniei este marcata de revolutia economica si politica dar si
de ruina vechii boerimi si nasterea oligarhiei. Revolutia economica incepe in anul 1848, din
perspectiva lui Marx nasterea burgheziei are loc atunci cand predomina comertul si se termina in
momentul in care predomina instrustria,dar Somart afirma ca intrara unei tari inapoiate sub
influenta uneia cu capitalism inaintat marcheaza inceputul dezvoltarii ei.Astfel este precizat ca
burcghezia romana incepe o data cu Tratatul de la Adrianopol si dizolvarea vechiului regim
romanesc. Legaturile economica au fost destul de intense,iar Europa medievala a avut aceleasi
institutii si in mare parte s-a indreptat in aceleasi directii.Dupa acest tratat si Razboiul Crimeei
tinuturiile romanesti intra in sfera de influenta a comertului de tranzit, iar schimburile cu Europa
ale Orientului facandu-se peste Principatele Romane.
Romania isi incepe noua era burgheza sub influenta anglo-franceza, iar piata austriaca ne avand
succes.Pe teritoriul romaniei procesul revolutiei bugheze s-a realizat cu pasi repezi, in mai putin
de doua decenii strabatand calea spre burgheziile apusene.
Revolutia politica apare o data cu momentul in care conflictul dintre cele doua tabere ale vechii
nobilimi se aprofundeaza si are loc o ruptura in tabara conservatoare reactionara si tabara liberala
revolutionara.A avut loc si unele tendinte de unitate nationala pe teren economic , finalizate de
Conventia Vamala intre Muntenia si Moldova.
Este prezentata si o cauza a ruinii vechii boerimi si nasterea oligarhiei care influenta direct
capitalismul si schimbarea productiei in economia baneasca cu dezvoltarea formelor primitive
ale capitalismului, incluzand economica de camata si capitalui comercial. Conceptul de camata
fiind reprezentat de “capitalul de banca”, fiind o etapa in evolutia capitalismului roman, care se
incheie cu capitalul industrial.
Sunt prezentate trei fraze care reprezenta “Era Mercantilismului roman” acestea fiind
inceputurile mercantilismului, consecintele economice si desavarsirea. Inceputurile
mercantilismului erau marcate de doua curente unui fiind reprezentat de idei liberale plecand de
la Paris la Bucuresti si celalalt de la Londra la Constanta,Galati si Braila, de aici reise si
explicatia prezentata a evolutiei burgheze care era de la comert spre industrie si de la circultie la
productia capitalista. Mai departe economia s-a concretizat odata cu invadarea pietelor de
produse industriale straine si ritmul rapid in dezvoltarea prin desfintarea meseriilor detinute de
oameni,reducerea taranimii la semiproletarizare , foamete si transformarea claselor sociale. Intre
politica oligarhiei si a oricarei alte tari se precizeaza ca nu se gasesc deosebiri, iar masuri prin
care sa se poata dezvolta o burghezie, nu a existat in nici un stat national modern. Astfel este
precizat ca orice burghezie trebuia sa se ajute in , inceputurile ei. Economia politica le reuneste
intr-un sistem aparte sub numele de mercantilism.
Evolutia capitalismului roman si prefacerile clasei stapanitoare cuprinde trei subcapitola acestea
fiind : structura sociala a Romaniei in faza de tranzitie, noua clasa stapanitoare si baza ei
economica si adaptarea regimului politic parlamentar la structura sociala a Romaniei. Primul
capitol prezinta introducerea teoriei marxiste a luptelor de clasa. Poporul roman este precizat ca a
fost destul de puternic pentru a prabusi vechea clasa stapanitoare dar nu a mai putu intemeia in
locul acesteia alta clasa. Tot in acest subcapitol sunt sunt prezentate noile mijloace de guvernare
ale fortei centrale, acestea fiind birocratia si militarismul, prima fiind implementata o data cu
ruinarea productiei orasenesti iar a doua ilustrand o consecinta a economiei banesti.In cel de al
doilea subcapitol este precizat ca detinatorii Marii Finante fac parte din stapanatorii tarii, iar in
cel de al treilea este suprinsa o viata reala parlamentara care presupune clase sociale deplin
formate si care isi impun inetere prin partide politice.Romania a incercat sa dezvolte un astfel de
regim politic, dar nu a fost intocmai cu succes si a devenit in cele din urma un sistem de
guvernare centralizator. Originalitatea partidelor politice constau in diferentierea vechii clase
stapanitoare , dar mai exact desfacerea boierimii in doua aripi , una era reactionara facand parte
din marii boieri in urma careia rezulta Partidul Conservator si alta liberala formata din boieri
mici unde s-a format Partidul Liberal.
Un capitol important prezentat este “Revolutia agrara si prefacerile clasei taranesti” in care
procesul de distrugere a vechiului regim agrar sub influenta capitalismului, urmarile acestei
prabusiri asupra taranimii si cladirea unui regim nou si modern pe ramasitele celui vechi sunt
parte integranta a revolutiei agrare si prefacerii clasei taranesti, proces ce este considerat din
punct de vedere istoric natural, dar si rezultatul fortelor sociale care se aflau in lupta.
Este prezentat si modul in care a fost caracterizata revolutia agrara , aceasta fiind descrisa ca o
contradictie fundamentala asupra careia a fost starnit altadata in economia nationala a tarii ,
intrand in procesul de revolutie burgheza. Capitalismul obliga societatea agrara sa produca
pentru schimb, totul este mecanizat si vechii agrari devin producatori de marf, marfa fiind
descrisa de autor ca “ o pîrghia adîncă ce răstoarnă vechea constituţie şi o preface în alta nouă”.
O data cu dezvoltarea vechii constitutii agrare si a desfiintari claselor ei sociale, capitalismul cu
forma primitive naste doua paturi sociale noi, cum ar fi orase cu o clasa de retieri si
manufacturieri, iar la tara multa populatie care nu avea de munca din cauza lipsei pamantului ,
ambele fiind neproductive.
Reactiunii impotriva burgheziei romane i se atribuie o caracterizare generala, niste curente si o
valoare si un sens. Aceasta este de fapt contrarevolutia claselor dezmostenite ale vechiului regim
agrar care duc o lupta teoretica impotriva adversarului invingator incercand o propaganda
stiintifica, filosofica si literara pentru a convinge lumea ca noii stapani sunt niste uzurpatori si ca
vechiul regim era net superior. Intrucat clasa boiereasca s-a prabusit dupa 1864,iar in Romania
nu a existat miscarea contrarevolutionara aceasta luand doar o forma teoretina in persoana
societatii literare “Junimea” prin care s-a deschis lupta impotriva burgheziei romane.Este
precizat faptul ca aparitia nationalismului a fost desavarsit de Mihai Eminescu , in cadrul caruia
studiul trecutului se transforma in idealizarea lui si degradarea preentului. Acest curent fiind
sustinut de personalitati importante in care s-au dezvoltat si altele reactionare cum ar fi
poporanismul socialismul.

Romania, trecand printr-o prefacere analoaga statelor apusene are un spirit public analog: rasufla
ura impotriva afacerilor, a negotului si dragoste pentru taranime, iar din acest spirit au luat fiinta
si s-au raspandit toate curentele noastre reactionare.

O cultura noua va fi posibila in Romania atunci cand revolutia economica va fi dublata de cea
sufleteasca.Aceasta posibila cultura poate aparea prin doua insusiri prezentate una negativa in
care este prezenta ura fata de negotului si in general a orcarei averi stranse din negot prin care nu
exista munca cinstita dinpotriva e munca ne lucrata ,si a doua insusire fiind pozitiva in care
compatimirea fata de taran apare ca un singur producator din munca caruia se strang toate averile
in timpul in care cei de la oras traiesc in bogatie si risipa.
Spre final a tot ce a fost prezentat , este precizata o idee sau mai precis un indemnt in care
autorul spune ca misiunea mare a noi natiuni este de a ne da noua tot ceea ce a fost distrus in
intreaga era.

S-ar putea să vă placă și