Urbanul in viziunea lui Max Weber

Problematica urbanului a fost tratata in capitolul “Comunalizare si Socializare”.Weber

incearca sa demonstreseze geneza societatii capitaliste ca fiind dependenta de o anumita
constelatie de factori obiectivi si subiectivi.
In conceptia sociologului,orasul este rodul tranzitiei de la solidaritatea subiectiv simtita la
un tip de asociere pe baza unor interese motivate rational.
 Orasul reprezinta , in special cel Medieval locul in care s-au conturat conditiile posibile
pentru aparitia capitalismului si statului modern.
 Orasul modern nu apare in cele spuse de sociolog dar totusi are o prezenta in subsidiar

Pentru a explica in ce consta caracterul stintific al orasului medieval,Weber defineste

conceptul de oras si tipurile acestuia,,ramanand fidel “tipului ideal”.
Deasemenea el considera ca o definitie a orasului bazata pe variabila”marime” nu este
indeajuns ci este nevoie si de alte caracteristici cum ar fi factorii economici si administrativ-
politic.
Din perspectiva pur economica ,orasul este “o asezare ai carei locuitori traiesc
preponderent de pe urma activitatiilor mestesujaresti si comerciale si nu din activitatii
agricole”.La aceasta perspectiva a orasului se adauga caracteristica “piata” in care este
evidentiat faptul ca se vorbeste despre oras in sens economic in momentul in care populatia
isi satisface pe piata locala o parte esevtiala a nevoilor cotidiene ,adica prin produse realizate
de ei sau in acelas timp achizitionate de ei pentru schimbul pe piata.
In functie de activitatiile economice din mediul urban , Weber distinge ideal-tipuriile de
oras cum ar fi:orasul producator,consumator si comercial.Acestea fiind aproape toate “tipuri
mixte” astfel nu pot fi clasificate decat in functie de componente economice dominante.
Pe langa dimensiunea economica orasul este privit si ca o structura a puterii.Astfel nu
se pot ignora caracteristicile politice.Orasul fiind o forma de organizare si exercitare a
puterii acea sta fiind trasatura cea mai vizibila in ceea ce priveste puterea fiind
fortareata si garnizoana. Iar pe de alta parte o caracteristica mai putin evidenta ,dar totusi
importanta este garantarea unor drepturi speciale,privilegii pentru cetatenii sai.
Astfel avand aceste caracteristici nu ii oferea automat statut urban orasului.
Un lucreu important este ca Weber considera ca doar occidentul a cunoscut comunitatea
urbana ca fenomen de masa. Astfel defineste tipul ideal de oras medieval.
 Pe langa caracterul dominant al activitatii neagricole,un oras medieval trebuie sa
intruneasca si umratoarele trasaturi : fortificatii,piata,trubunale proprii si o minima
jurisdictie, caracter asotiativ,autonomie. Acestea regasindu-se la un oras
dezvoltat intr-o puritate ideal-tipica la N de Alpi.
 Orasele orientale ne avand mai deloc aceste caracteristici
Sunt evidentiate particularitatiile orasului medieval-occidental.Aceste particularitati
fiind grupate astfel:juridice,sociologice si aconomice.
Weber analizeaza astfel aceste paliere pentra a evidentia singularitatea si unicitatea dezvoltarii
orasului occidental.
Din punct de vedere juridic,o prima caracteristica a orasului este dreptul funciar.
 In oras aceste drept fiind liber,degresat de obligatii (scutit de impozite sau beneficiind de
taxe fixe) pe cand in proprietatea funciara din afara orasului, a taranilor este “legata”\
 Un rol mai important decat dreptul funciar a fost statutul juridic al persoanei.orasul fiind
nascut de locuri in care au existat oameni cu diferite stari sociale.

O caracteristica specifica oraselor occidentale a fost , ca ele reprezentau locul ascensiunii

de la starea de necesitate la libertatea prin intermediul castigatorilor economice-financiare.
Ceea ce reprezenta o noutate era faptul ca , cetatenii orasului si-au insusit pe nedrept,dreptul
nobiliar.Fiind o inovatie revolutionara produsa de orasul medieval occidental,fata de celalate
orase.
Apare ideea ca :”Aerul orasului te face liber”,acest lucru din privinta libertatiile si
servitutii, a facut sa dispara diferentele dintre starile sociale, urmand ca intre cetatenii
orasului sa se cristalizeze o comunitate de stare sociala in opozitie cu nobilimea din afara.
Orasul medieval-orasul asiatic:
Spre deosebire de orasul medivale, cel asiatic se caracterizeaza prin “legaturile lor magico-
animiste, de casta si tabuurile acestora”
 Credinta in zei comuni,a reprezentat elementele esentiale pentru constituirea
comunitatiilor.
Orasele Asiatice dar si a Europeri antice au fost ,exclusiviste din punct de vedere sacru,nu
doar in interior dar si exterior,fata de cei ce nu erau membrii unei federatii tribale adica fata de
plebei.
 Este distrusa solidaritatea din vechile comunitati , bazate pe legaturile si relatiile
traditionale, pe parcursul dezvoltarii oraselor medievale.
 Plebeii vor impune treptat egalitatea rituala
 Orasul in spatiul extra-occidental este o asociatie tribala
 Cei care traiau in oras nu erau cetateni, si doar resizenti .Acestia nu aveau obligatii ca
cetatenii ai orasului ci obligatiile izvorau din legaturiile lor cu ginta,tribul si casta.
 In acest spatiu istoric si cultural nu se intalneau comunitati in sensul unei corporatii .
Orasul medieval a fost o “comuna” de jurati si o “corporatie” in sesn juridic. Astfel se
dovedea a fi in sesnul larg al cuvantului “autonom” si dispunea de dreptul
la”autodeterminare”,adica dreptul de a-si alege membrii municipalitatii din propriile
randuri de a-si formula si impune propriile interese.
 Comunitatea juratiilor inlocuieste comunitatea tribala
 Astfel comunitatea juratilor indelineste aproape aceleasi funcii ca si comunitatea
tribala:ajutor economic si personal,mediere conflictelor ..
  Breslele faceau parte din organizartii structurate pe criterii economico-
profesionale,fiind una din caracteristicile remarcabile are orasului medieval.

In conceptia lui Wber fiind cheia care a decuiat usa spre epoca moderna.

Acestea apara interesele economice ale cetateniilor dar si altele.

In epoca de maxima inflorire dobandirea calitatii de cetatean cu drepturi

depline era conditionata la o bresla.
Weber vorbeste si despre un fel de revolutie a breselelor care au monopolizat
consilul orasenesc, puterea legislativa si executiva caracteristica prin care
orasul eccidental se deosebeste de cel asiatic,care este reprezntat de pricipiile
militare de organizare a armatei,in special in modalitati de recrutare a fortelor
militare.
In Asia regele monopoliza comanda armatei prin faptul ca i-a impus acesteia o
gestiune birocratica specifica.Pe cand in occident aramatele se constituiau pe baza
principiului autoechiparii.
Max Weber analizeaza modul in care a avut loc transferul de putere de la “nobilimea
gentilico-carismatica”la unirea cetateneasca reprezentata de consiliul orasenesc.
Aceasta analiza fiind mai relevanta din alta perspectiva cum ar fi sociologia
dreptului,organizationala sau psihologica astfel ar aduce o serie intreaga de clasificari in
intelegerea conptiei Weberiene despre geneza societatii moderne si a demersurilor sale
metodologice.
 Conceptia lui Marx despre orasul medieval occidental s-a dezvoltat pe baza unor
fundamente si interese rationale de natura economica,politica,juridica si chiar religioasa
spre deosebire de orasle orientului apropiat si indepartat in care solidaritatea era asigurata
de originea comuna, de fortaretele mitico-magice, de lagaturile rituale ,de caste, de vointa
arbitrara a despotului.
Max Weber surprinde o elaborare fundamentala unei sociologii interpretativiste cu
ajutorul careia dorea sa gaseasca argumente in favoarea tezei sale principale, conform
careia doar occidentul s-a dezvoltat in directia capitalismului si statului modern, in urma
unui proces de rationalizare.
Este surprins “tipul ideal” care reprezinta o constructie analitica,cu ajutorul careia
scoatem in evidenta astepctele teoretice cele mai importante ale diferitelor clase de
fenomene sociale.
 Acesta se otine prin exagerarea unilaterala a unui sau mai multor puncte de vedere
prin concentarea unei multimi de fenomene individuale difuze si discrete
 Are un caracter utopic,artificial ,este doar gandit
 Este un mijloc de cunoastere care noi il construim in lumina si interesul nostru de
cunoastere.Daca interesele se schimba,se modifica si punctele de vedere si se va
construi un nou ideal tip