ROMÂNIA ÎNTRE DEMOCRAȚIE

ȘI AUTORITARISM.
ECONOMIE ȘI SOCIETATE.
PARTIDELE POLITICE
ȘCOALA GIMNAZIALĂ TITU MAIORESCU BUCUREȘTI
CLASA A VIII-A
 ROMÂNIA ÎNTRE DEMOCRAȚIE ȘI AUTORITARISM.
ECONOMIE ȘI SOCIETATE. PARTIDELE POLITICE
• Organizarea statului național unitar
român s-a realizat prin diferite legi și prin
Constituția din 1923:
1) legea votului universal din 1918 (drept de
vot pentru bărbații de peste 21 de ani, cu
excepția magistraților și ofițerilor);
2) ratificarea, în 1919, de Parlamentul
României a unirii Basarabiei, Bucovinei,
Transilvaniei și Banatului cu țara-mamă;
3) desființarea organelor provizorii de
conducere din Basarabia, Bucovina,
Transilvania și Banat în 1920;
4) unificarea monetară în 1920;
5) reforma financiară din 1921;
6) reforma agrară radicală din 1921 (peste Harta României Mari (1918-1940)
6 milioane de ha de pământ au fost împărțite
la 1,4 milioane de familii țărănești);
 ROMÂNIA ÎNTRE DEMOCRAȚIE ȘI AUTORITARISM.
ECONOMIE ȘI SOCIETATE. PARTIDELE POLITICE
• Organizarea statului național unitar român s-a realizat
prin diferite legi și prin Constituția din 1923:
7) legea învățământului din 1924;
8) unificarea legislativă din 1925 (țara a fost împărțită în 71
de județe);
9) ridicarea la rangul de Patriarhie în organizarea Bisericii
Ortodoxe Române, în 1925;
10) prin reformele dintre anii 1918 și 1925, pentru toți
cetățenii români (inclusiv cei din rândurile minorităților
naționale) s-a asigurat deplina egalitate în drepturi.
• CONSTITUȚIA DIN 1923 prevedea:
- sistemul politic era democratic pluripartit;
- funcționa principiul separației puterilor în stat; Harta României Mari (1918-1940)
- forma de guvernământ era monarhică;
- era aplicat votul universal;
- se respectau drepturile și libertățile cetățenești etc.
 ROMÂNIA ÎNTRE DEMOCRAȚIE ȘI AUTORITARISM.
ECONOMIE ȘI SOCIETATE. PARTIDELE POLITICE
• Economia și societatea
- agricultura – principala ramură economică;
- industria – dezvoltare mai ales a industriei extractive de petrol, de
minereuri, a celei siderurgice și a celei prelucrătoare de produse agricole;
- dezvoltarea unor ramuri industriale noi (electrotehnică, optică, de
producere de avioane etc.);
- comerțul – balanța comercială a țării era excedentară (valoarea
exporturilor era mai mare decât cea a importurilor);
- structura socială: 80% - țărănime; spre sfârșitul anilor ’30, muncitorii
industriali – 11,5%;
- dezvoltare economică, între anii 1922-1928 și 1934-1939 (creșterea Câmp petrolifer
producției, a nivelului de trai etc.);
în Prahova, în anii ’30
- anul de vârf al dezvoltării economice a fost 1938 (industria contribuia cu
30,8% la realizarea venitului național);
- mare criză economică între anii 1929-1933: caracteristici – scăderea
producției cu aproximativ 50%, scăderea nivelului de trai, creșterea
numărului de șomeri (300 000 în 1932), exportul dezavantajos de petrol.
 ROMÂNIA ÎNTRE DEMOCRAȚIE ȘI AUTORITARISM.
ECONOMIE ȘI SOCIETATE. PARTIDELE POLITICE
• Monarhia
- Regele Ferdinand I Întregitorul (cel Loial) și Regina Maria au
fost încoronați simbolic ca regi ai României Mari la Alba-Iulia, la
15 octombrie 1922, în Catedrala Reîntregirii;
- Regele Ferdinand I a domnit între anii 1914 și 1927;
- Regența (instituție de trei persoane, care a funcționat pentru că
regele era minor) l-a tutelat pe Regele Mihai, deoarece era copil
(1927-1930); era formată din patriarhul Miron, prințul Nicolae și Regii României Mari: Carol
Gheorghe Buzdugan (înlocuit cu Constantin Sărățeanu în 1929); Ferdinand I; Mihai I; al II-lea
- Prințul Carol a renunțat la tron în 1925, dar a revenit în secret în
țară, a fost încoronat de rege în parlament cu numele de Carol al
II-lea și a domnit între 1930 și 1940; a acționat pentru slăbirea
puterii partidelor și pentru instaurarea regimului politic autoritar personal;
- Anii 1918-1927 au fost numiți „decada brătienistă”, deoarece
viața politică a fost dominată de personalitatea lui Ionel Brătianu,
președintele Partidului Național Liberal și președinte al Consiliului
de Miniștri între 1922 și 1926 și în 1927 (prin reformele promovate
Membrii Regenței
de acesta, s-a consolidat România Mare).
 ROMÂNIA ÎNTRE DEMOCRAȚIE ȘI AUTORITARISM.
ECONOMIE ȘI SOCIETATE. PARTIDELE POLITICE
• Partidele politice
- Principalele partide democratice:
1) Partidul Național Liberal: a guvernat între 1922-1926; 1927;
1934-1937; a contribuit la dezvoltarea economiei prin politica
„prin noi înșine” (limitarea prezenței capitalului străin și
dezvoltarea prin forțe proprii, prin legea minelor din 1924);
2) Partidul Național Țărănesc; a guvernat între 1928-1931 și
1932-1933; a fost nevoit să permită pătrunderea nelimitată a Președinții P.N.L.:
capitalului străin în economie („politica porților deschise”); a I.I.C. Brătianu; I. Gh. Duca; C.I.C. Brătianu
militat pentru dezvoltarea statului țărănesc, ca agricultura să fie
principala ramură economică și pentru dezvoltarea numai a
ramurilor industriale cu bază de materii prime în țară;
3) alte partide: Liga Poporului, Partidul Social-Democrat etc.
- Periodic, erau organizate alegeri pe baza legii electorale din 1926
(prevedea prima electorală de 50% dintre locurile din parlament
pentru partidul care câștiga alegerile cu cel puțin 40% dintre voturile
exprimate). Președinții P.N.Ț:
Iuliu Maniu și Ion Mihalache
 ROMÂNIA ÎNTRE DEMOCRAȚIE ȘI AUTORITARISM.
ECONOMIE ȘI SOCIETATE. PARTIDELE POLITICE
• Partidele politice
- Principalele partide antidemocratice:
1) Liga Apărării Naționale Creștine: formată de A.C. Cuza în
1923; era de extremă-dreapta, antisemită; avea formațiuni
paramilitare (lăncierii);
2) Mișcarea Legionară (Liga Arhanghelului Mihail; alte
denumiri: Garda de Fier, Partidul „Totul pentru Țară”): cea
mai cunoscută organizație politică de extremă-dreapta; a fost A. C. Cuza Corneliu Zelea Codreanu
întemeiată, în 1927, de Corneliu Zelea Codreanu, proclamat
căpitan al Mișcării Legionare; era antidemocratică; antisemită; a
promovat asasinarea celor care li se opuneau (între cei asasinați:
președintele P.N.L., I. Gh. Duca, Armand Călinescu, Nicolae
Iorga, Virgil Madgearu etc.); formațiune scoasă în afara legii de
mai multe ori, dar revenită în viața politică din țară cu alte
denumiri;
3) Partidul Comunist din România: înființat în 1921; scos în
afara legii în 1924, deoarece era de extremă-stânga și o filială a
Internaționalei a III-a de la Moscova; dorea distrugerea României Elek Köblös,
Mari, a democrației și instaurarea dictaturii comuniste. unul dintre conducătorii P.C.R. în anii ’20
 ROMÂNIA ÎNTRE DEMOCRAȚIE ȘI AUTORITARISM.
ECONOMIE ȘI SOCIETATE. PARTIDELE POLITICE
Politica externă a României Mari
• Principalele obiective ale politicii externe:
a. menținerea statu-quo-ului (a granițelor existente);
b. menținerea păcii în Europa și în lume;
c. întreținerea unor relații bune cu statele democratice și cu toți
vecinii.
• Principalii aliați ai României: Franța și Marea Britanie.
• Relații bune cu statele vecine Polonia, Cehoslovacia și statul
iugoslav.
• Relații încordate, în general, cu statele vecine revizioniste
Ungaria, Bulgaria și U.R.S.S. (care doreau teritorii românești).
• Cel mai important ministru al afacerilor străine: Nicolae
Titulescu (a fost de două ori și președinte al Adunării Generale a
Societății Națiunilor).
• România a dorit normalizarea relațiilor cu toate statele (în 1934, a Nicolae Titulescu
sprijinit primirea U.R.S.S. în Societatea Națiunilor). (ministru al afacerilor străine,
înlăturat din funcție în 1936)
 ROMÂNIA ÎNTRE DEMOCRAȚIE ȘI AUTORITARISM.
ECONOMIE ȘI SOCIETATE. PARTIDELE POLITICE
Politica externă a României Mari
• Alianțele regionale ale țării noastre:
a. au fost formate pentru menținerea statu-quo-ului (a granițelor
existente);
b. s-au format cu speranța menținerii păcii;
c. Nicolae Titulescu spera ca prin alianțele regionale să se ajungă la
menținerea păcii în întreaga lume;
1. Mica Înțelegere: formată în 1921 de România, Cehoslovacia și
Regatul Sârbo-Croato-Sloven (numit Iugoslavia din 1929) ca urmare Mica Înțelegere
a amenințării reprezentate de Ungaria revizionistă;
2. Înțelegerea Balcanică: formată în 1934 de România, Iugoslavia,
Grecia și Turcia pentru păstrarea păcii în Peninsula Balcanică și
pentru a descuraja ambițiile revizioniste ale Bulgariei.
- Alianțele României s-au prăbușit în 1940, ca urmare a evenimentelor
din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
- Țara noastră a rămas izolată pe plan extern și vecinii revizioniști i-
au răpit o treime din teritoriu și din populație în vara anului 1940. Înțelegerea Balcanică
 ROMÂNIA ÎNTRE DEMOCRAȚIE ȘI AUTORITARISM.
ECONOMIE ȘI SOCIETATE. PARTIDELE POLITICE
Regimul monarhiei autoritare a lui Carol al II-lea (1938-1940)
• A putut fi instaurat deoarece s-a reușit măcinarea forțelor politice
democratice (la alegerile parlamentare din 1937, niciun partid
politic nu a obținut 40% dintre voturile exprimate pentru a putea
forma guvernul și a avea majoritatea în parlament – vezi harta
alăturată).
• Regimul monarhiei autoritare a fost instaurat la 10 februarie 1938.
• Constituția din februarie 1938 acorda puteri sporite regelui,
numit „capul statului”. Rezultatul alegerilor parlamentare din 1937
• S-a interzis activitatea partidelor politice și s-au introdus
starea de asediu și cenzura.
• Singura formațiune politică legală era cea a regelui, Frontul
Renașterii Naționale (denumit Partidul Națiunii din 1940).
• S-a urmărit îndoctrinarea cetățenilor (pentru a fi favorabili
regimului autoritar) prin organizații ca „Muncă și voie bună”, iar
a copiilor, prin „Straja Țării”.
• Regimul s-a prăbușit la 6 septembrie 1940, după pierderile
teritoriale, iar Carol al II-lea a fost nevoit să părăsească tronul și țara. Pierderile teritoriale din 1940
 ROMÂNIA ÎNTRE DEMOCRAȚIE ȘI AUTORITARISM.
ECONOMIE ȘI SOCIETATE. PARTIDELE POLITICE

• Sarcină de lucru
Precizați, în câte 2-3 fraze,
importanța fiecăreia dintre
personalitățile istorice următoare:
Regele Ferdinand I; Ionel
Brătianu, Nicolae Titulescu.
• Bibliografie
• Imaginile și hărțile sunt preluate Harta etnică a României Mari: românii
reprezentau 71,9%, maghiarii – 7,9%,
de la wikimedia commons. germanii – 4%, evreii – 4%
(conform recensământului din anul 1930)