1.

   Ideologii şi practici politice după Primul Război Mondial pana la AL Doilea

Razboi Mondial.
 
 In România interbelică  pluralismul politic,  caracterizat prin existenta mai multe partide
politice,  a fost consecinta directa a introducerii votului universal in 1918 si a permis
democratizarea societatii.  Rolul important l-au avut Partidul Naţional Liberal şi Partidul
Naţional Ţărănesc ,dar nu au lipsit gruparile  de extremă dreapta şi stânga, in vreme ce
partidele conservatoare au dispărut  de pe scena istoriei.
In perioada interbelică au activat şi unele partide ale minorităţilor naţionale: Partidul
Maghiar,  Partidul German, Partidul Evreiesc.
  Partide democratice:
1.Partidul National Liberal( ideologie: liberalism).
Reprezintă interesele burgheziei financiare şi industriale.
Lideri:  Ion I.C. Brătianu ,Vintilă Brătianu, I.G. Duca.
- partidul  sustinea dezvoltarea industriei ca ramura a economiei si folosirea resurselor interne
si a avut ca slogan”prin noi insine”
- a  reusit realizarea Constituţiei din 1923.

2.PARTIDUL NATIONAL TARANESC (ideologie: taranism).

S-a format in  1926 prin fuziunea Partidului National Roman si a Partidului Taranesc sub
conducerea lui  Iuliu Maniu.
Ţărăniştii vedeau posibilă dezvoltarea economică prin dezvoltarea agriculturii,o agricultura
mecanizata prin  capitalul străin , fapt ce a determinat sintagma „porţilor deschise”.
Au ajuns  pentru prima data la guvernare in perioada 1928 si au infaptuit legi care
permiteau patrunderea capitalului strain-Legea minelor
3.PARTIDUL CONSERVATOR ( ideologie: conservatorism)
-introducerea votului universal in  1918 si reforma agrara din 1921 , au determinat declinul
si disparitia  partidelor  conservatoare  de pe scena istoriei.
 
4.PARTIDUL POPORULUI
 -n-a avut propriu-zis o doctrină  si se adresa tuturor categoriilor sociale, de la mari proprietari
la ţărani, la intelectuali si muncitori. În rîndurile sale au intrat politicieni de toate orientările
politice, mai ales conservatori.
   Guvernul condus de liderul acestui partid,Alexandru Averescu (1920-1921) adoptă
reforma agrară din 1921, prin care peste 2 milioane de tarani au primit 6 milioane de hectare
de pamant.

Ideologii si practici extremiste

  Extrema dreapta in Romania interbelica a fost dominata  de  miscarea legionara. 
In 1927 Corneliu Zelea Codreanu infiinteaza Legiunea Arhanghelului Mihai  ,
membrii se numeau legionari si  în 1930 , aceasta s-a intitulat „Garda de Fier”.
   Actiunile extremiste: antisemitismul - exterminarea populaţiei evreieşti,
: atentatul politic impotiva celor care cereau scoaterea miscarii in
afara legii, dovada fiind asasinatele politice ale lui Nicolae Ioga,Virgil Madgearu.
       Extrema stângă a fost reprezentata de  comunişti, s-a format  Partidul Comunist din
România (1921), scos in afara legii deoarece au criticat unirea din 1918 a Basarabiei cu
Romania.  Au acţionat in ilegalitate până în 1944, cand numarul lor era de circa 1000 de
membri.
 In acest context a fost elaborata legea electorala(1926) prin care se introducea ”prima
majoritara” conform careia , orice partid care obtinea 40%din voturi putea forma guvernul si
sa  detina majoritatea politica in Parlament. Alegerile din 1937, in care niciun partid politic nu
a obtinut majoritatea de 40%, i-au permis regelui  Carol al II-lea sa puna capat democratiei si
sa  instaureze un regim de autoritate monarhica in 1938.  A  desfiintat  partidele politice si  a
fost infiintau un singur partid,  Frontul Renasterii Nationale, care avea circa 3,5 milioane de
membri.
    In perioada interbelică, monarhia, a avut un rol de echilibru in mentinerea si  
funcţionarea  sistemului politic  democratic din România,  sistem bazat pe prevederile
Constituţiei din anul 1923.
-Regele Ferdinand I (1914 – 1927)
    -Criza dinastică din decembrie 1925, când prinţul Carol ( fiul lui Ferdinand) a renunţat
la moştenirea tronului, a fost rezolvată de Parlament în ianuarie 1926, când s-a format o
Regenta ( aceasta era formata din trei persoane si indeplinea atributiile regelui ),iar
moştenitor al tronului a fost proclamat Mihai.
-Carol al II-lea (1930-1940), in periada domniei sale , a urmărit reducerea rolului
partidelor politice şi instaurarea unui regim în care monarhul să aibă puteri sporite.
   -  Regele Mihai I (1940-1947) avea putere simbolica  in perioada guvenului condus de Ion
Antonescu (1940-1944 ), deoarece acesta instaureaza un regim autoritar. Dupa 1944 , puterea
revine monarhiei si partidelor politice astfel ca democratia reapare, dar incetul cu incetul este
inlocuita cu totalitarismul comunist.
    In perioada comunista din  Romania a  functionat  un singur partid politic, partidul
comunist . In perioada regimului Dej (1948-1965) se numea  Partidul Muncitoresc Roman , si
in timpul  lui Nicolae Ceausescu  ( 1965-1989),  a revenit la vechea denumire de Partidul
Comunist Roman.
    Dupa 1989 o data  cu prabusirea comunismului ,pe scena politica au aparut partide politice
care au reinviat regimul politic democratic reglementat prin Constitutia din 1991.