Idei politice în lumea românească interbelică.

Monarhia
după Primul Război Mondial
În perioada interbelică, pe plan politic, au loc mai multe schimbări:
 Partidul Conservator dispare după Primul Război Mondial;
 Partidul Naţional Liberal a continuat să fie cel mai puternic şi mai stabil,
avându-l în frunte pe Ion I. C. Brătianu. Liberalismul urmărea dezvoltarea
industriei naţionale.
 s-a înfiinţat Partidul Ţărănesc, care a fuzionat cu Partidul Naţional Român din
Transilvania, devenind Partidul Naţional Ţărănesc; i-a avut în frunte pe Iuliu
Maniu şi pe Ion Mihalache. Ţărănismul susţinea că agricultura trebuia să
rămână principala ramură economică şi că era nevoie de capital străin în
economie.
 au luat fiinţă partide extremiste: Partidul Comunist (înfiinţat în 1921, scos în
ilegalitate trei ani mai târziu), Liga Apărării Naţional-Creştine, din care s-a
desprins Legiunea Arhanghelului Mihail (Garda de Fier, din 1930).
La conducerea României s-a aflat familia regală, după moartea lui Carol I (1914), au
urmat Ferdinand I (1914-1927), Carol al II-lea (1930-1940) şi Mihai I (1927-1930, 1940-
1947).
În 1925, principele Carol al II-lea a declanşat criza dinastică, prin renunţarea la tron;
astfel că, la moartea regelui Ferdinand, nepotul său, Mihai, a fost numit rege. Deoarece Mihai
era minor, s-a găsit soluţia instituirii Regenţei, alcătuită din trei membri: principele Nicolae
(fratele lui Carol al II-lea), patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie.
În iunie 1930, Carol revine în ţară şi parlamentul l-a proclamat rege. Domnia sa a fost
marcată de o dezvoltare economică şi culturală semnificativă, dar şi de o instabilitate politică.
La 10 februarie 1938, regele Carol al II-lea demite guvernul Goga şi instalează un
guvern condus de patriarhul Miron Cristea, instituind astfel primul regim autoritar din ţara
noastră, legitimat prin Constituţia din 1938.
Anul 1940 a dus la prăbuşirea regimului lui Carol al II-lea, datorită pierderilor
teritoriale suferite de România în acest an: Basarabia, nordul Bucovinei, nord-estul
Transilvaniei, Cadrilaterul.
Deşi Mihai I a redevenit rege, conducerea statului era asigurată de Ion Antonescu,
care a instaurat o dictatură militară. În august 1944, în contextul apropierii Armatei Roşii de
de graniţa de est a României, regele Mihai a luat decizia întoarcerii armelor contra Germaniei.
Evenimentele politice de după Al Doilea Război Mondial (intrarea României în sfera
de influenţă a Uniunii Sovietice) au dus, la 30 decembrie 1947, la abdicarea forţată a regelui
Mihai I.
Ultimul rege al României a revenit în ţară definitiv abia în 2001, susţinând reformele
de modernizare ale statului. A murit la 5 decembrie 2017, fiind înmormântat în noua catedrală
arhiepiscopală de la Curtea de Argeş.