Dictatura - institurie extraordinara

- suspendarea temporala a institutiilor (magistraturilor)

- 6 luni

Proletariat - forta progresista

Burghezia - clasa reactionara

Lenin - decretul asupra: pamantului, pacii, nationalitatilor

25 octombrie (iulian) / 7 noiembrie (gregorian) - revolutia bolsevica

Stat (clasa muncitoare) - centralizare


REVOLUTIA BOLSEVICA / COMUNISMUL

In 1916 ( in plina desfasurare a PRM ), Lenin incearca sa deceleze care au fost cauzele PRM-ului. El
gaseste drept cauza fundamentala lupta dintre marile trusturi imperialiste pentru impartirea si reimpartirea lumii.
Dorinta burgheziei imperialiste de a acapara surse de materii prime si piete de desfacere a determinat cresterea
tensiunilor in plan international care se vor rezolva pe cale militara.
In acest context miscarea socialista a esuat pentru ca partidul socialist a votat creditele de si intrare in razboi.
Singurii care s-au opus au fost bolsevicii ( condusi de Lenin) . Lenin considera clasa muncitoare ca fiind singura
care pierde din acest razboi, aceasta criza a sistemului capitalist pentru a rasturna ordinea sociala si politica si a
instaura una noua a clasei muncitoare ( in acest context nu avea nimic de pierdut).
Rolul de a conduce clasa muncitoare revolutionara apartine partidului comunist si din randul partidului acest rol
revine rervolutionarilor de profesie.
Lenin amendeazza teoria lui Marx spunand ca revolutia se va produce in veriga cea mai slaba a
sistemului capitalist.
PRM v-a agrava si mai multe problemele societatii rusesti. Fragilitatea economica, inegalitatea societatii,
asuprirea nationala si incapabilitatea tarilor de a reforma societatea au constituit premize foarte importante in
vederea unei izbuvniri revolutionare.
In iarna si primavara lui 1917

Pana in 1922 istoria Rusiei Sovietice s-a desfasurat in contextul izolarii acestei tari de catre marile puteri
occidentale ca urmare a faptului ca Rusia inchis armata apoi pacea cu Germania in ciuda conventiilor semnate.
Apoi intervenea faptul ca RS trecuse la nationalizarea pamanturilor si a fabricilor de produse ceea ce afecta
proprietatea privata: investitiile straine in Rusia. Reactia la masurile luat de CCP au fost ca Franta, Anglia si SUA
sa intrerupa relatiile cu RS si sa intervina in afacerile interne ale Rusiei.
In 1922 acestea s-au incheiat dar R se gasea intr-o situatie economica dezastruoasa. La propunerea lui Lenin
este adoptat noul program economic HEP, autorul este economistul Nikolai Buharin.
HEP- imbinarea celor doua tipuri de productie: colectiva si de tip cooperatist. Erau incurajati taranii instariti,
comerciantii, mici capitalisti, sistemul economic privat si viata functionala pe baza cererii si ofertei. Toate aceste
categorii care acum erau incurajate erau considerate dusmanii poporului. ( kulak- omul rau)
Investitiile in cadrul sistemului de stat erau orientate spre modernizarea tehnologiei industriale prin contracte cu
strainatatea, importuri de masini si electrificarea.
Rezultatele s-au vazut in 1924 cand productia agricola a atins parametrii anului 1913.
In 1922 RS constransa de situatia economica actuala a inceput sa faca cumpromisuri in legatura cu
marilemputeri occidentale : a fost de acord sa participe la conferinta economica de la Genova. Aici marile puteri
occidentale au fost de acord sa incheie contracte economice cu RS in schimbul rercunoasterii datoriilor pe care le
avea R.
In timp ce reprezentantii Rusiei discutau cu Ang, Fr si It incheierea comtractului, intr-o localitate invecinata
Rapallo, aprilie 1922 reprezentantii URSS aveau discutii secrete cu reprezentantii Germaniei.
Este primul contract intre R si Germ dupa 1918 in conditiile in care ambele erau intr-o situatie economica grava.
Tratatul de la Rapallo presupunea:
- renuntarea reciproca la ramburssarea datoriilor de razboi
- reluarea imediata a relatiilor diplomatice si consulare
- ajutoare economice pentru atenuarea dificultatilor in mod rerciproc
Se incheie si o conventie militara secrreta:
- livrarea de echipament german pentru 180 de regimente
- instruirea personalului flotei militare ruse si al statului major al armatei rosii
- livrarea a 500 avioane in Rusia

- sa pune in functiune 3 uzine gemane de avioane, gaz asfixiant si tunuri
- sas mentina ls frontiera sa occidentala cel putin 18 divizii de infanterie si 8 de cavalerie

Acest tratat avea sa fie rerinnoit din 3 in 3 ani pana in 1939.
Asta permite URSS-ului ca in 1924 sa declare in mod oficial ca dusmanul sau este imperialismul si ca obiectivul
sau este distrugerea imperialismului si instaurarea comunismului in lume.
In 1920 in Germania in urma castigarii alegerilor parlamentare de catre socialisti si socialisti democrati a
fost proclamata Republica de la Weimar.
Reactia la prevederile tratatului de la Paris Versaille ale germanilor au fost extrem de controversate, o parte a pop
Germ a acceptat aceste prevederi deci s-a supus forurilor internationale. Armata a considerat ca aceasta pace
reprez punalul infipt in spatele Germaniei si constransa totusi sa accepte prevederile pacii a cautat pe cai
ascunse sau adiacente sa incalce aceste prevederi cu buna stiinta. Tratatul de la Rapallo reprez o modalitate
extrem de eficienta prin care Germ cauta sa iasa din litera tratatului de la Paris-ver. RS la randul ei ca nou stat al
oamenilor muncii care inlaturase o data pt totdeauna exploatarea omului de catre om afisa ca este un stat al
democratiei, dar nu o dem burgheza ci una facuta de catre masa.
Paridul bolsevic odata ce a preluat puterea incepe sa-si creeze o birocratie de partid cu nivele
intermediare intre conducatori si baza partidului.
In 1924 Lenin moare si lasa puterea in mainile comisarilor poporului care urmau sa desemneze liderul acestui
consiliu. Inca din 1922 cand Lenin are probleme de sanatate incep luptele politice in vederea acapararii puterii.
Lenin lasa o scrisoare catre comitetul central al partiduluiin care face recomandari despre acesti lideri din cadrul
consiliul comisarului poporului. In mod evident din aceste caracterizari urmasul la putere ar fi trebuit sa fie
desemnat Trosky insa Stallin, comisarul cu problemele nationalitatilor a reusit prin manevre politice abile sa
obtina desemnarea sa ca lider. Ca functie politica Stallin era secretar al partidului bolsevic in problema cadrelor.
Aceasta functie este f imp intr-un partid pt ca tu lucrezi cu dosarele membrelor de partid in care se gasesc
biografii, activitati politice desf de-a lungul timpului si altr date interesante legate de activitatea ta. Stallin aparea in
fata celorlslti membrii ai biroului politic drept un
om fara prestigiu, fara cultura ca el sa poate fii manipulat de catre cei care doreaua sa ajunga la putere.
Stallin care reuseste sa preia puterea in URSS propune in opozitie cu Trosky consolidarea comunismului in
URSS si mai tarziu exporturi de revolutii. In biroul politic el avea o serie de opozanti puternici, fostii tovarasi ai lui
Lenin. In 1924 sub autoritatea lui Stallin este ekaborata si aprobata noua cinstitutie URSS care prevedea
mentinerea dictaturii proletariatului si rolul primordial al partidului comunist rus. In acest mod regimul politic
devenea monolitic. Preocuparea esentiala a lui Stallin odata ce a preluat puterea eliminarea oricarei forme d
opozitie politica lucru care va fi mostenit si de catre urmasii lui Stallin. Bazandu-se pe decretele din 1918 ale lui
Lenin, Stallin a aaccentuat interzicerea oricarei forme de indelennta din interiorul partidului. El spunea ca discutiile
trb sa aiba loc numai in sanul partidului si pornind de la organizatiile de baza ale partidului.
Stallin a adoptat un cod de etica al partidului lucru care i-a permis sa duca o masiva campanie de epurare a
elemntelor considerate nesigure sau reactionare. Campaniile de epurari s-au dus permanent in cadrul partidului.
Primul adversar politic al lui Stallin a fost Trosky. Pt a-l putea infrunta pe Trosky ce avea o mare reputatie in
randurile partidului, Stallin s-a folosit de vechea strategie politica ,, Divide et impera" . Intre 1924-1927 in mod
oficial cinducerea politica s-a exercitat colectiv de mebrii biroului politic. Facea parte:Trosky, Tomski, Ricov,
Kamenev, Zinovie, Buhai. Baza puterii sovietice a constituit-o nomenclatura ( reprez lista cu posturile de
conducere din aparatul de partid si de stat sovietic, in term politici inseamna clasa conducatoare a regimului
comunist). Nomenclatura a asigurat de-a lungul timpuluui functionarea aparatului de partid si de stat ca o
masinarie. Indepand cu 1925 Stallin incepe actiunea de izolare a lui Trsoky cu ajutorul lui Camenee si Zinovie.
Mai intai Trosky a fost destutuit din functia de comisar de razboi. Pretextul a fost deviationismul de stanga, adica
pregatea armata rosie impreuna cu partdilele socialiste din tarile
capitaliste sa produca revolutia mondiala.
Dupa ce Zinovie si Camenev au sustinut aceasta acuza a vnt randul lor sa fie acuzati de complicitate si au fost si
ei exclusi din partid: marginalizare.
Ultimul obstacol in calea lui Stallin era gruparea reprezentata de Buhai, pe Tomski ( presedintrle sindicatelor) si
pe Rcov ( presedintele comitetului central). Aceasta gruparea avea sa fie acuzata de devionationism de dreapta.
In 1927 si ultimul grup a fost exclus din partid si din toate functiild de conducere. Un aspect important care a
contribuit la eliminarea grupului Buhai a fost legat si de opozitia proiectelor de industrializare masiva si
colectivizarea agriculturii pe care acesta urma sa le inceapa in 1928. Stallin devenea in 1928 sg conducator al
partidului detinand functia. Secretar general si stapanul absolut al RS. Incepand cu 1928 se trece la etapa
construirii socialismului in URSS avandu-se im vedere restaurarea intregii societati ruse. Stallin dorrea sa
controleze si sa centralizeze economia prin construirea socialismului intr-o singura tara". El spera sa rezolve
problemele sociale si economice ale URSS din ce in ce mai grave. Prin
urmare Stallin a demarat legitimandu-se de la Lenin industrializzarea, electrificarea tarii si colectivizarea
agriculturii. Toate aceste actiuni politice au fost facute prin teroare.
Colectivizarea agriculturii a inceput in 1928 si a constat in faptul ca taranimea trebuia sa se inscrie in mod
voluntar in tovarasiile agricole apoi aceste intovarasiri sa se transforme in cooperative agricole de productie.
Stallin avea o mare problema in aceasta privinta, nu era de acord cu proprietatea privata sub nicio forma si mai
mult dde atat era total impotriva taranilor care se imbogateau prin munca. Actiunea sa a fost extrem de dura si a
vizazt pe acei tarani care se imbogatisera in timpul ci anume kulak. Kulaki au fost declarati dusmani de clasa si a
inceput axtiunea represiva impottriva lor. Intovarasiile care treb sa se faca in mod voluntar sub actiunea aparatului
de stat si politic, au devenit fortate, taranii refuzaznd de cele mai multe ori sa.si predea pamantul statului. Acesti
tarani au fost acuzati k nu predau surplusul dd grane atata necesar clasei proletariatului.
Intre 1928-1933 Stalin a declarat cincinarul, adica perioada aceasta de 5 ani insemna ca conducerea de partid si
de stat fixa pt fiecare ramura a economiei ceea ce trrebuie sa faca, cat trebuie sa produca. Planul cincinar
insemna centralirea excesiva a economiei indiferent de ramura. Ca apasare asupra colectivelor de tarani sa fie
mai puternica, Stalin a hotarat sa se introduca ideea de intrecerea socialista intre colectivele de oameni ale
muncii, de aici rezulta intrecerea socialista pe ramuri si prin urmare depasirea cifrelor planului cincinar. Ca sa se
dea un imouls intrecerii socialiste s-a inventat eroul de plan cincinar care era dedcorat cu tot felul de ordine care
erau rrecompensate cu sume modice de bani. Ca totul sa prinda contur s-a pus in scena o poveste: minerul
Andrei Stahanov a depasit norma de lucru pe zi de trei ori, el a ddevenit un reper pt toti muncitorii, un idol noul
curent s-a numit stahanovism, acesta a fost rasplatit dvenind
minictrul muncii. Stahanovismul k si ideologie trebuie sa demonstreze entuziasmul muncii din URSS pt patria lor
si dasemenea trebuia sa arate superioritatea muncii din URSS fata de sistemul capitalist. Colectivizarea s-a
desfasurat in conditii dramatice ot taranimea rusa si anume opozantii colectivizarii au fost trimisi in largare de
munca fortata, altii executati incat in 1933 agricultura URSSului scazuse enorm. Colect insemna ptntaranime
instituirea exploatarii socialiste in agricultura. Urmatorulmplan cincinar a insemnT constituirea acelor forme
institutionale de exploatare socialista: Colhozurile (cooperativa agricola) si Sovhozurile ( gospodaria aricola de
stat). In 10 ani de colectivizzarea 90% din pamanturi fusesera colectivizate, desemenea 95% din taranime se
gasea in aceasta situatie. Kulaki au disparut si agricultura URSS putea sa produca dupa noile metode de
organizare. In 1932-1933 asupra URSS s-a abatut o puternica seceta si regiuni intregi
cum ar fi Ucraina au fost lovite de aceasta seceta. Pt a-i pedeepsi p tarani ca nu intelegeau f bine avantajel
agriculturii socialiste Stalin i-a lasat p acestia sa moara de foame. Cazul Ucrainei a ddevenit celebru in presa
intnationala ot k au murit de foame in aceasta perioada in Ucraina aproximativ 5 milioane de oameni. Desi Crucea
Rosie internationala a semnalat aceasta cumplita seceta si a sensibilizat lumea intern sa ofere ajutoare
alimentare, Stalin a respins acest ajutor, mai mult a inceput sa exporte grau aratand defapt ca problema cu
seceta este o inventie a presei capitaliste pt destabilizarea URSSului. Intr-o cuvantare tinuta in 1933 el afirma ca
nu exista asemenea problema deoarece agricultura socialista este nesuperioara agriculturii capitaliste.
Electrificarea tarii s-a facut cu ajutorul specialistilor germani si cu munca gratuita a detinutilor din lagarele
de concentarae. Desemenwa indsutrializarea a pus accentuarea pe ind grea, miniera si ind constructiilor de
masini. Pe langa toate aceste aspecte Stalin incepe si o dura lupta politica cu vechi membri de partid care puteau
sa-l eclipseze ca om politic. Pt a putea incepe marea represiune Stalin da ordin k primarul Leningradului sa fie
assasinat, sa fie arestati toti cei care au contribuit la asasinarea lui. Gasind un nr apreciat d membrii de partid au
inceput procesele politice in care acestia se demascau. Acest asasinat al lui Kirov dezlantuie marea represiune
care va dura pana in 1939 sub sloganul "Lupta de clasa se ascute."
Stalin dorea sa elimine si ultimul bastion al rezistentei fata de masurile luate de el si anume era vorba de
conducatorii armetei rosii. Acesti conducatori fusesera ,,facuti" , isi aratasarea capacitatile in timpul razboiului civil
alaturi de Trosky, ori ura fata de Trosky era imensa. Stalin imaginea un scenariu diabolic: are o intelegere cu
serviciul de spionaj militar al Germaniei, Abwer in 1938 care trebuia sa piarda intamplator o lista cu generali ai
armtei rosii care colaborau de ani de zile si vindeau secretele Germaniei. Aceasta lista o sa fie pierduta in Cehia
in 1938 si serviciile secrete cehe prredau aceasta lista lui Stalin. Stalin a deschis procesul ofiterilor armatei rosii
care s-a incheiat cu condamnarea acestora la moarte sau condamnare, decapitand in felul acesta armata
sovietica, stiindu-se f bine ca Hitler i tentioneaza sa declare mai devreme sau mai tarziu razboi puterilor
occiddntale. Marile epurari desfasurate in aceasta
perioada s-au soldat in 2ani cu 700.000 de victime din randul nomenclaturii. In 1940 Stalin scapa si de Trsoky
trimitand asasini platiti in Mexico City unde v-a fi omorat.
Stalin a creat in intreaga sa ,,domnie" un sistem concentrational rar intalnit in lume si unic, numit administratia
lagarelor : G.U.L.A.G.
O alta metoda folosita de Stalin pt a stapani poporul, de a-l infricosa a fost metoda ingineriei sociale, aceasta
presupune mutarea unor popoare dintr-un loc in altul, din locutile in care au trait sute sau mii de ani in regiuni
efectiv f sarace cu scopul f clar de a-i extermina prin infometare. Aceasta a fost practicata si pana i. Al doilea
razboi mondial dar mai ales dupa, in Asia, peste Ural.
Comunismul in URSS a insemnat in acelasi timp o puternica deznationalizare a natiunilor si un strict control
asupra lor. In orice oras rusii au implantat adevarate colonii de mii, zeci de mii de rusi si au impus in intregul
sistem de la cultura pana la administratie limba rusa.
Ruperea poporului de religie, bisericile au fost transformate in magazii de cerreale sau dupa caz in muzee ale
ateismului. Copii erau obligati sa se duca saptamanl in biserica sa-l huleasca pe Dumnezeu si sa se minuneze de
tehnica care tinea locul lui Dumnezeu. Populatia de alta nationalitate nu avea voie sa plece din orasul sau din tara
sa. Daca doreai sa calatoresti trebuia sa obtii permis special de la politie. Pt ca regimul comunist sa apara unul al
oamenilor muncii in slujba cetateanului, pt a se masca proportiile tragediei prin URSS s-a introdus realismul
socialist. Incepand cu 1930 viata culturala isi pierde si minima libertate pe care o avea. Literatura , arta,
cinematografia sunt puse sub slujba constructiei sociale si trrebuia sa preamareasca victoria oamenilor muncii pt
o viata mai buna. Realismul socialist devine dogma oficiala in viata sociala. In cadrul realismului socialist avem un
capitol consistent legat de cultul personalitatii. Toate
operele d arta, toate constructiile trebuiau sa poarte chipul lui Stalin. Statui cu el se gaseau in fiecare oras din
URSS. Pictura trebuia sa infatiseze pe Stalin in diferite ipostaze.

FASCISMUL

Situatia conjuncturala a Italiei a deteminat ca o buna parte a pop din orasele taliene sa considerre ca regimul
politic d pana atunci, burghezo-liberal a esuat si ca trebuie gasita o noua formula de guvernare. Daca aceasta
clasa politica nu este capabila de reformare atunci revolutia trebuie sa porneasca de jos, de la mase si sa duca la
o schimbare radicala a situatiei din tara si anume Italia trebuie sa functioneze atat economic cat si politic.
Pornirea motoarelor trebuia sa se faca mai intai economic si anume sindicatele care erau destul ded puternice in
Italia sa preia controlul uzinelor si fabricilor dupa modelul sovietelor si sa asigurer in felul acesta productia. Astfel
ca in 1919 s-a trecut la aceasta actiune organizata de sindicate in toate marile orase italiene din nord. Marea
burghezie italiana dar si proprietarii mici si mijlocii au intrat in panica in conditiile acestei bulversari de situatie si s-
au temut in mod real de venirea bolsevismului
in Italia. Exista in Italia o traditie revolutionara mai veche: traditia revolutionara G.Garibaldi si a doua traditie
martiniana. Speriati de ceea ce se intampla au apelat la acele forte paramilitare constituite sub numele de Fasci
di Combatimenti, fuse
Sera constiuite din soldati si ofiteri trecuti in rezerva sub conducerea lui Italo Balbo. Musolinii care era o mare
personalitate a vremii sale, intelege ca a venit momentul saa puna mana pe aceasta miscare si sa le dea un tel-
puterea politica. Italia risca sa devina dintr-o tara organizata o anarhie pt ca impotriva lor ar fi actionat fortele de
ordine ale guvernului. Fiind un bun orator si cunoscator al istoriei si manipuland o abilitate simboluri politice
puternice el intelege ca a venit vremea sa preia conducerrea acelei miscari. Primul mit politic folosit de Musolini a
fost acela de duce, pastrarea unitatii Italiei indiferent de ce s-ar fi intamplat. El face apel la Cesare Borgia primul
principe care a dorit si a incercat sa realizeze unitatea Italiei in sec 16. Al 2lea simbol politic este vb de
mostenirea antichitatii romane, statul roman este un stat al dreptatii si al bunei administratii. Aceste lucruri au
adus statului roman glorie si putere.
Din acest motiv natiunea Italiei trebuie sa fie in jurul principelui precum simbolul lictorului. Fascia reprezinta
unitatea nationala in jurul conducatorulii. In acest demers Musolini abandoneaza ideea transformarii Italiei intr-o
republica si deasemenea problema legata de desfiintarea proprietatii. In 1921 Mus reusise impreuna cu Italo
Balbo sa unifice aceste grupuri paramilitare intr-o forta puternica de care trebuia sa tina seama. L-a ajutat in acest
ddemerrs sprijunul acordat de fortele conservatoare ale Italiei dar si de instabilitatea politica tot mai accentuata in
Italia. Mus isi va stabili sediul acestor militii fasciste la Milano, iar de aici va incepe sa trateze cu fortele politice al e
Italiei venirea la putere. Victor Emanuele III incepuse sa fie din ce in ce mai deranjat ded instabilitatea politica
care ameninta efectiv sa duca Italia intr-o criza fara precedent. In 1922 Mus a cerut regelui sa fie chemat la
guvernare pt a pune capat acestei
crize si a incepe reconstructia Italiei. Regele a incercat sa tergiverseze aceasta problema si sa-i propuna sa intre
in guvern. Mus a avut abilitatea de a rrefuza aceasta capcana si i-a transmis regelul ca el vrea sa faca istorie. Pt
a-l determina p rege sa cedeze el a anuntat in 18oct 1922 ca fortele fasciste vor organizza marsuri catre Roma .
Strategia lui Mus era sa impresioneze poporul roman so sa apara ca un nou Cezar care bine sa puna capat
razboaielor civila incalcand regula de a nu intra cu armata in Italia. La 28 oct era hotarata plecarea catre Roma,
guvernul a incercat sa declare stare de urgenta si sa scoata fortele de ordine in strada inca regele i-a cerut primul
ministru demisia si ridicarea starii de urgenta. La 29 oct regele semneaza decretul de numiri al lui Mus ca prim
ministru al Italiri urmand sa-si formzeze guvermul. Parlamentul italian ii va conferi lui Mus puteri depline de
guvernare. In 1922 se formeaza in Italia partidul national
fascist care are misiunea de a incadra si supraveghea populatia, de a asigura mobilizarea sa permanenta in
serviciul regiunii. Dupa 2 ani de guvernare in Mus organizea alegeri in ruma carora partidul national fascist iese
victorios si aceasta inseamna sfarsitul democratiei liberale in Italia. In timpul lui Mus Italia a trecut printr-o
perioada de dezvoltare extraordinara dpdv economic si regimul sau politic a fost numit corpolatist. La baza
regimului politic stateau corporatiile ceea ce prresupunea ca nu mai existau conflicte sociale sau economice si ca
intreaga tara isi indreapata energiile spre condoslidarea statului, economic, politic si culrural dar in acelasi timp si
spre formarea unei noi constiinte, care sa fie puse in slujba statului. In 1928 in acordul de la Laterano Mus incheie
concordatul cu papa prin care reucnostea drepturile papalitatii dpdv spiritual asupra Italiei iar papa renunta sa mai
dedclare statul italian dusman.


NAZISMUL

Nazismul este o expresie care a capatat celebritate datorita lui Hitler, intemeietorul partidului socialist al
muncitorilor din Germania NSDAP.
In progra ul partidului national socialist al muj germ se defineste Germania Mare. G.M reprez spatiul geografic si
istoric unde locuiesc germani, le fusese luata Renania, Alsacia- Lorena, Austria, partea de Sud a Cehiei, coridorul
Gdansk.
Hitler s-a nascut in orasul Lintz in 1889 si la 16 ani cand moare mama sa se muta la Viena si aici intra intr-un
mediu muncitoresc. Este f pasionat de politica in studii medii si superficiale. Este respins de facultatea de Arte din
Viena.
In 1964 istoricul Franz Fischer scrie o lucrare f importanta despre planurile Germ de putere mondiala in care, p
baza documentelor existenta in arhiva incearca sa rezolve problema vinovatiei declansarii PRM. El trage
concluzia ca Germ se face vinovata de acest lucru din mai multe considerari: primul este cel legat de misiunea
civilizatoare a Germ catre est, de a pune mana pe rezervele si bogatiile Rusiei, a doua cauza este incercarea
imparatului Wilhem II de a gasi o solutie care sa uneasca poporul german in jurul tronului si mai ales clasa
muncitoare care era f puternica in conditiile celei de a doua revolutie industriala. Wilhem II nu a mai continuat
politica cancelarului Bismark fata de proletariat prin satisfacerera doleantelor acestuia si nici politica aceea de a
tine poporul german in jurul monarhiei ca urmare a sindromului cetatii asediate. In mom in care Rusia s-a aliat cu
Franta liderii politici de la Berlin au intrat in panica intelegand ca
iesia din aceasta situatie este doar lichidarea Rusiei si asrfel au facut toate eforturile pt a rezolva problema
ruseasca insa in 1917 Kaiser (imp) a acceptat sa declanseze razboiul submarin si impotriva neutrelor asumandu-
si marele risc de a intra America in razboi, ceea ce s-a si intamplat. In acel moment armata i-a inlaturat pe civili de
la putere si a dus propriul ei razboi, razboi care s-a incheist cu o catastrofa, umilirea Germ. Consecinta catastrofei
a fost anularea kaiserilor de la putere si inceput rev bolsevice in Germ. Infrangerea rev bolsevice din Bavaria
determina formarea unui givern socialist si de centru dreapta care v-a semna tratatul de la S- Germ. apoi in urma
alegerilor libere a proclamat republica de la Weimar.
Ideologia nazista se bazeaza pe o serie de elememte deja existente in cultura germana:
1. Mitul aroului civilizator, isi pune amprenta pe unele spatii geografice si le transforma in spatii de cultura
2. Mitul supravieturii, a ideei imperiale. Opera lui Carol cel Mare este tocmai aceasta incercare de reastaurare a
imperiului sub forma unei respublice.
Aceste sisteme totalitare care afirma adevarul sunt utopii. Ele ajusteaza realitatea umana si sociala la teorie.

Germania dupa unificare dezvolta cele doua concepte fundamentale care vor marca viata sociala, politica. Primul
concept este acela de cultura.
Cultura este legata in primul rand de creatia spirituala a Germaniei si apartine prin excelenta nobilimii. In cea mai
mare parte a ei nobilimea se faseste in est, de unde si acel impuls legat de reluarea drumului in vederea civilizarii
estului. Al doilea concept este acela de civilizzatiei ( creatie materiala) si se leaga mai ales de revolutia
industriala. Burghezia promoveaza civilizatia si prin urmare civilizatia este importata din vest.
Bismark dupa unificare din 1871 a cautat sa rezolve problema clasei muncitoare din ce in ce mai numeros si sa-l
tina strans unit in jurul kaizerului insufland ideea cetatii asediate, pe care a stiut s-o administreze in mod genial.
Proletariatul a primit din partea lui Bismark o serie de drepturi sociale transformand Germania intr-un stat
paternalist pt a se evita lupta de clase si revolutia.
Aceste doua idei nu au mai putut sa fie atat ded bn administrate de Wilhem II si atunci s-a cautat k printr-un
razboi sa se iasa din aceasta stare psihologica.
Semnarea tratatului de pace de la Paris-V a creat pt poporul german o stare de frustrare generala.
Armata care dusese razboiul la ultimele sale consecinte nu si-a asumat vina, ci a lasat sa se creada ca a fost
tradata de politicieni. Cei care preiau puterea dupa capitulare sunt socialistii. Ei reprez partidul legat de clasa
muncitoare si civilizatie.
S-a ajuns la ideea ca partidele so au fost impuse de invingatori iar semnarea pacii cu conditiile ei foarte grele a
insemnat intr-adevar momentul cel ami grav, tradarea nationala.
In aceasta perioada incepand cu 1920 incep in Germania o serie de fenomene sociale economice si politice care
sunt f greu de anticipat. In primul rand este votba de dedclansarea unei crize economice de proportii pt ca
Germania trebuia sa revina la economia de pace. Aceasta reconversie s-a facut in conditiile platirii datoriilor de
razboi fata de Fr, Ang si fara niciun ajutor economic din partea invingatorilor. Mai mult trupele franco-belgiene
ocupa regiunea Ruhrului Pt ca Germania nu-si respactase termnele de plata a datoriilor. Aceasta ocupare a
rregiunii provoaca o puternica greva economica de sase luni. Este nevoie de interventia americana pt ca
tensiunea dintre Fr si Germ sa inceteze si ambele parti sa accepte semnarea unui plan de plata a datoriilor :
Daves. In moentul acestei crize partidul muncitorilor din Germania, in frunte cu A Kapp hotarasc sa dea o lovitura
de stat si sa puna mana p putere dar asa numitul Putsch de la Munchen este infrant.
Mai multi conducatori ai partidului sunt condamnati la inchisoare pemdiferite termene.
In inchisoare, Hitler redacteaza in lucrarea Mein Kampf in care prezinta conceptia sa despre lume, punctul central
reprezinta faptul ca rasa germana este superioara tuturor celorlate rase de pe pamant. Hitler argumenta ca
intreaga istorie a omenirii este defapt o lupta intre rase. Ajuns la putere el a actionat in vederea realizarii unitatii
poporului german, atat dpdv social cat si cultural. Esential pt Hiyler era cucerirea spatiului vital necesar pt k
poporul de seniori sa poata institui o noua ordine mondiala. Rasele infeoprioare : slavii, negrii, asiaticii si latinii,
acestea trb sa fie puse sa munceasca pt arieni. Evreii si tiganii erau considerati rase impure si urmau sa fie
izolate si apoi exterminate. Pt protejarea si intarirea rasei ariene se incuraja natalitatea si masuri pt elimanrea din
mijlocul Germaniei a impurilor.
Aceste actiuni de exterminare se raspandeau si asupra bolnavilor cronici care erau fie sterilizati, fie trimisi in
lagare de exterminare. Desi cartea a aparut relativ repe dupa iesirea sa din inchisoarer ea nu a atras atentia
oamenilor politici, fiind considderata o inertie. O a doua lucrare aparuta in aceeasi epoca este a lui Rauschnig -
Hitler mi-a spus, era o carte de interviuri luate lui Hitler, unde acesta prreciza in mod f clar intentiile sale politico-
militare. In Germ, instabilitatea politica a determ natiunea sa-si piarda incredderrea in parlament dar si in clasa
politica.
Criza economica deckansata in SUA a atins cu o mare forta Germania astfel incat in 1931 Germ nu mai poate sa
plateasca niciun fel de salariu si nici datoriile dde razboi. Sunt in jur de 6 mill de someri iar partidele politice nu pot
sa gaseasca solutii la criza si duc o lupta fara sfarsit pt putere. Intervine dpdv extern un al doilea plan, al lui R.
Young , despre datorii.. In 1929. In 1931 presedintele Hindenburg cere un oratoriu. Singurul partid care are un
plan national si public in privinta iesirii din criza este partidul nazist, si anume este vorba de nationalizrea
intreprinderilor si interventia statului in economic, in dezv sviciul public: cai ferate, autostrazi.
Unul din punctele esentiala era reluarea cursei inarmarilor si denuntarea trataului de la Versaille. Acest program
al lui Hitler, presedintele partidului nazist face ca f multi muncitori sa se inscrie in el. Are peste 6 mil. Membrii in
1932.
In 1932 au loc alegeti pt parlament. Cel mai bn cotati erau social democratii, apoi centru dreapta catolicii si in
final socialistii. Noile alegeri din decembrie aveau sa schimbe in mod radical scena politica germana. Stalin in
URSS temandu-se k vor iesii social democrati la putere, da ordin partidului comunist sa.i voteze pe national
socialistii lui Hitler. Astfel ca in urma alegerilor, nazistii ajung sa obtina majoritatea simpla si sa vina la putere.
Stalin se ganddea ca aducandu-l pe Hitler lanputere, el va fi instrumentul pe care el il va putea manipuls in
vederea distrugerii occidentului pt k mai apoi sa se poata declansa revolutia comunista mondiala. In ianuarie
1933, presedintele il desemneaza p Hitler cancelar al republicii.
In constitutia germana exista un articol care spunea ca presedintele republicii poate sa conduca tara prin
decrete lege in caz de incapacitate a guvernului si parlamentului.
Prima masura pe care o va lua Hitle in feb 1933 este aceea de a pune la cale o lovitura de stat prin
incendierea Reichstag, incendiu care a fost pus pe seama comunistilor fiind arestati mai multi comunisti din
strainatate.
Scopul acestei lovituri de stat era aceea de a-l determina pe presedintele Hidenburg sa semneze un decret de
urgenta prin care sa suspende drepturile civile. Tot pe baza acestui decrert s-a trecut apoi la arestarea deputatilor
socialisti din Reichtag.
In lunile mai iunie 1933, se da ordin dde desfiintare a partidelor politice si sindicatelor, muncitorii vor fi integrati
intr-o unica organizatie numit frontul muncii. Ca urmare a interzicerii partd pol, partidul nazist este proclamat
partid unic. In aceasta perioada se creaza instrumentele viitoare terorii: politia secreta a statului Gestapo, si politia
politica a partidului SA si SS. Ca urmare a inceputului terorii asupra populatiei, regimul lui Hitler intrra in conflict
deschis cu biserica dar Hitler continua persecutiile impotriva preotilor catolici si protestanti.
Hitler avea acum nevoie de mana libera sa actioneze in Germania pt instaurarea si consolidarea noului regim, din
acest motiv in noiembrie 1933 este organizat un plebiscit prin care germanii erau chemati sa-si exprime
adeziunea la noul regim.
Rezultatul este extraordinar, 98% confirma adziunea la noul stat. In paralel cu aceste masuri de natura politica
incep sa fie luate masuri impotriva evreilor si prima masura este aceea de falimentarea magazinelor prin
boicotare.
Foarte multi evrei au fost nevoiti ori sa-si vanda magazinele ori patronii sa le vanda statului german.
In iunie 1934 Hitler este hotarat sa-si elemine adversarii din partid pentru ca manifestau vederi conservatoare
astfel trupele SS conduse de Heinrich Himmler masacreaza la Munchen statul major al trupelor SA si pe seful
acestora Ernst Rohm. La Berlin, aceasta actiune este condusa de celalalt lider al partidului nazist Herman Goring.
Aceasta actiune s-a numit ,,noaptea cutitelor lungi".
Colaboratorii lui Hitler, pe linie ideologica sunt Hrinrich Himler si Herman Goring. Cu timpul se vor adauga si alti
lideri nazisti.
In august 1934 Hitler ii cere lui Hidenburg sa rernunte la functia. Presedinte si la cea de comandant suprem al
armatei. Pt k totul sa fie legal, aceste actiuni mai intai vor fi adoptate de parlament, pt k pe 19 august 1934
germanii s-au pronuntat din nou prin plebiscit asupra legalitatii. Hidenburg reprezenta ultumul ibstacol in calea lui
Hitler si a partidului nazist de de nazificare a Germaniei. Nazificarea statului si a. Societatiii germane,
introducerea noiii ordini au fost obiectivele esentiale pe care simle-a propus partidul nazist. In numai putin de 3
ani scest lucru a inceput sa se produca. Mai intai au fost nazificate institutiile care pot fi accum controlate de catre
Hitler. Guvernul era format din liderii partidului nazist care aveau dreept obiectiv sa traduca in fapte ideologia
nazista. Parlamentul a fost lasat sa functioneze insa avea numai rolul de a garanta deciziile politice luate. Dpdv
administrativ organizatiile locale naziste dublau
aparatul de stat. O atentie cu totul deeosebita a fost acordata in plan doctrinal unde s-a desfasurat o ampla
campanie de formare a omului nou. Rolul principal in aceasta campanie l-a jucat propaganda csre a fost extrem
de laborioasa si cuprinzatoare. Cel care a pus la punct aceasta propaganda a fost Joseph Goebbels. S-a instituit
o drastica cenzura a presei asupra radioului, cinematografiei si publicatiei. Bibliotecile au fost epurate si cartile de
istorie au fost rescrise. O atentie cu totul deosebita a fost acordata tineretului.
Tinerii au fost integrati in organizatii de partid pt tineret Hitler jugend. Un lucru f important este cultul
conducatorului sau al personalitatii. Acest cult era exacerbat in manifestari organizate dupa o disciplina militara
riguroasa si trb sa administreze unicitatea conducatorului, puterea sa irezistibila, carisma si umanismul.
Conducatorul se identifica cu ideologia, cu partidul, cu adevarul.
Un al doilea tip de propaganda s-a desfasurat legat de suprermatia poporului german, pe puritatea rasei si pe
infailibilitatea Fuhrer ( conducator).
S-a generalizat teroarea, era adrresata numai celor care contestau toate aceste valori. Teroarea insmn: torturi,
deportari, internari in lagarele de concentrare si exterminare.
Incercarera lui Hitler de a-i obliga pe evrei sa plece din Germania nu a reusit, in 1935 au fost date legile de ls
Nurnberb, aceste legi care interziceau casatoriile dintre germani si evrei, retragerea dreptului de vot evreilor,
obligativitatea de a purta steaua galbena.
Nici cu aceste legi nu s-a reusit ca evreii sa plece si atunci in noaptea 9-10 noiembrie 1938 a urmat actiunea
numita ,,noaptea de cristal" , pogromul al adrersa evreilor. Dupa acestea evreii au primit intr-odata interdictie de a
mai practica comertul sau alte activitati. Inceoutul rasb mondial la 1sept 1939 avea sa schimbe viziunea in privinta
evreilor si anume in 1940 se oeganizeaza in Polonia ghetouri pt a-i separa pe acestia de restul populatiei, acum
evreii erau considerati periculosi pt k se gaseau in spatele frontului. Ghetoul a reprezentat prima parte a solutiei
finale pt k in 1941 prin noi decrete ,, niciodata nu au fost scrise" sa se decida soarta evreilor: exterminarea.


Secolul al omului alb, produs al istoriei si agent al prezentului, acesta isi asuma misiunea civilizarii de unde
expresia ,,misiunea civilizatoare a omului alb". Ea a fost sustinuta de o serie de Oameni politici d mare anvergura
din Nag si din Fr, cum ar fi Jules Ferry si Benjamin Disraelli.
Filozofia istoriei materialeste si dialectice nu prez decat varianta marxista a acestei constiinte. Marxismul induce
ideea k proletariatul industrial, cel care va face rev mondiala este si cel care va acorda sprijin popoarrelor asuprite
in a se elibera si civiliza.
De aici apare ideea de colonizari. Marxismul ajuns la putere prin rev bolsevica acesta intareste ideea k p plan
mondial exista doua tabere numite lagare ( parte componenta a rotii de la masina).
Primul lafar este cel socialist al echitatii, dreptatii, progresului si care are in frunte URSSul grupand in jurul sau
proletariatul, natiunile si popoarele exploatate de capitalismul imperialist.
Al doilea lagar cel al imperialismului (negativ) - exploatarea, minciuna si cosmopolitismul este condus de SUA.
Filozofia Luminilor a servit drept acoperire in actiunea de civilizare, colonizare a lumii.
Blue jeans white shirt walked into the room you know you made my eye burn you were like James Dean for sure
you so fesh to death and sick as c-cancer.you were sort of punk roxk i gre on hip hop but you fit me better than
my favourite sweater and i know that love is mean and love hurts but i still remember that day we met in
december

Marxismul serveste de acoperire discutiilor, practicilor nationaliste ale statului comunist atat in interior cat si in
exterior. Cele doua doctrine progresiste albe ale sec xix procedeaza in conformitate cu aceeasi logica pe care o
intalnim de la Sf Augustin la Hegel.
1. Mesianismul bisericii ,al culturii, al statului
2. Mesianismul proletariatului
3. Mesianismul statului comunist


COLONIANISMUL

Se naste ca urmare a imperialismului. Impr modern se deosebeste de cel clasic prin mondializarea societatii
burgheze care s-a produs alaturi de dominatia politica a statelor. Exista 3 tipuri de colonizari:
1.
2. Comerciala facuta de olandezi si englezi
3. Administrativa prin pacte si tratate, reciproc avantajoasa practicata si de USA si de URSS
Marile valuri ale colonizarii din sec xix au fost inaugurate de Marea Britanie, dealungul drumului catre indii au fost
infiintate colonii si o flota comerciala acoperea cea mai mare parte a stilurilor continentale.
La baza acestei politici se afla un ansamblu de idei, mai intai un nationalism sigur p sine dar fara resentiment si
agresivitate. A doua idee: certitudinea de a avea dreptate conferita de filozofia istoriei, de gandirea misionara a
anglicanilor, dorinta de a imbunatatii cunoasterea lumii care anima societatile culte precum si dorinta de a pune in
aplicare o politica pozitiva de evolutionism spencerian. Datorita lui Herbert Spencer ( individul contra statului) imp
primeste suportul ideologic al darvianismului politic. Regulile care regizeaza org vii se aplica in aceeasi masura si
societatilor. Principiul evolutiei, cresterea nr celor bine dotati, atrofierea org inutile. Prin urmare era normal ca
omul civilizat sa cucereasca lumea. Forta morala si grandoarea religioasa a rasei engleza stau la baza
superioritatii si misiunii sale imperiale. Per total imperiul este considerat un produs al providentei, al rasei, al
spiritului uman si actioneaza in favoarea
timpurilor noi, care sunt timpurile industriei.
J. Locke defineste conceptia despre stat ca un pact, ca un contract intre proprietari care transfera unei autoritati
suverane dreptul de a pedepsi si de a avea grija de afacerile comunitatii. Statul este un contract intre proprietari.
Proprietar este acela care a ocupat un teren si a stiut sa.l fructifice, in consecinta nomazii sunt exclusi de la acest
pact civil, la fel neproductivii trb sa accepte tutela producatorilor civilizati pt a devenii ei insisi civilizati. Dinamismul
imperialist care nu duce la impunerera unei culturi politice unice in toate coloniile este triumfator. Dintr-odata el trb
sa justifice mai explicit sistemele coloniale. Franta avea doua alternative: revansa fata dde Germania si aventura
coloniala incurajata d Germania.
Biserica catolica din Franta se felicita ca va putea sa evanghelizeze la concurenta cu anglicanismul si
protestantismul. Colonizatorii fr sunt multumiti de justificarile puse la dispozitie de biserica. Geografii la randul lor,
isi vad recunoscuta utilitatea si patriotismul. In 1885 Jules Ferry explica ratiunile colonianismului. Ratiunile:
economice, umanitare, politice.
In ultima parte a lui 1885 se desf la Berlin congresul intercolonial din cspadrul caruia sunt eliminate ca puteri
coloniale Belgia, Olanda..
Dandu-si seama de lipsa de coeziune a statului major sovietic a hotarat sa demonteze uzinele si sa le transfere
dincolo de Ural. Stalin a vrut sa dea impresia ca statul sovietic se afla la capatul rezistentei sale militare si
economice si ca ii treb ajutor militar dar mai ales economic din partea puterilor occidentale, vizate erau in acest
sens SUA. Ang face demersuri pe langa SUA sa incheiei un tratat dde ajutor economic si militar cu URSS pt ca
altfel Germ, o data incheiata camoania in URSS ar fi revenit asupra Ang.


La 1 sept 1939 armata germana pretestand un conflict de frontiera intre Germania si Polonia declara razboi
Poloniei si imediat incepe ofensiva trupelor germane in Polonia. In aceste conditii Anglia si Franta sunt nevoite la
3 sept 1939 sa declare si ele razboi Germ in semn ca rrespecta tratatul incheiat cu Polinia de garantare a granitei.
Ofensiva Germ a continuat pana pe 15 sept cand armata germ a ajuns la linia de separatie pt ca de partea
cealalta URSS a mobilizat armata si a intrat si el in Polonia ducand la incetarea oricarei rezistente poloneze. Arm
germ a ocupat 188mii km . Statul polonez disparea efectiv de pe harta iar guvernul polonez a treb sa plece in exil
la Londra, Romaniei revenindu-i meritul de a fi inlasnit trecerea guv polonez, arm poloneze care a vrut sa se
retraga si tezaurului.
Katyn- au fost omorati 22000 de soldati polonezi.
In timp ce Polonia era desfiintata ca stat, in vest armata franceza si germ se gaseau masate pe liniile fortificate
Maginot si Siegfried. Aceasta inactivitate a arm germ sau fran ,, razboiul comic". De partea cealalta URSS
conform tratatului din 23 august era f activa declansand razb impotriva Finlandei pt a recupera vechile teritorii
care zicea ca.i apartinusera din S Finlandei. Razb cu Fin a fost o proba de rezistenta a arm si poporului fin care s-
a opus invadatorilor pricinuindu-le enorme pierderi si URSS reusind cu f multa greutate in anul urmator sa obtina
victoria si anexand regiunea din sud.
Cel care a condus rezistenta fin a fost generalul K Manerhainn.
Deasemenea URSS isi va continua camoania triumfala recucerind republicile baltice: Letonia, Lituania si Estonia.
Armatele germane in luna aprilie 1940 au inceput invazia Danemar si Norvegiei reusind in f scurt timp sa inlature
orice rezistenta anglo-franceza din aceste zone. Aceste 2 tari erau necesare Germ pt k aici se gaseau importante
resurse mineraliere si baze navale si aeriene ce puteau f bn sa serveasca pt razb impotriva Angl.
Trebuia scoasa din razb Franta, din acest motiv Germ a dezlantuit ofensiva impotr Fr de-a lungul intregii frontiere
cu Benelux. Statul major fran isi inchipuia ca principala ofensiva impo Fr va fi prin nord vest nu prin zona
Beneluxului. Aceste trei state s-au declarat neutre ori Germ nu a tinut cont de neutralitatea lor si a luat prin
surprindere arm fran. In 2 sapt cele trei tari au fost ocupate si a inceput inaintarea in Fr. Campania din Fr 25 mai -
22 iunie producand arm fraco-eng un mare esec. Arm eng a fost obligata sa se retraga pe plajele de la
Dunkerque pt a putea fi imbarcate de vasele eng si transportate in Ang. La 22 iunie 1940 Fr care intre timp fusese
atcata si de It a capitulat si ca sa se respecte tratamentul acordat Germ d catre Fr in 1918 actul capitularii a fost
semnat in acelasi loc. In urma capitularii Fr aceasta pierdea Alsacia Lorena si in partea de nord a tarii se instaura
regimul de ocupatie militara germ, in partea de sud marele
erou de la Verdune Ph.Petain 1916, a devenit seful noului guvern francez cu sediul la Vichy si a semnat o pace
cu Germ.
Arm fran nu a fost denacord cu aceasta pace si generalul Ch. De Gaulle a lansat de la Londra la 18 iunie mesajul
catre natiunea fran de a nu recunoaste capitularea si de a org lupta de rezistenra imp inamicului. Astfel in Fr ia
nastere celebra miscare de rezistenta care insuma toate fortele politice frn.
Miscarea de rezistenta fran avea sa se extinda si in Belgia, Olanda si Luxemburg iar ea sta la baza ideii de
cooperare europeana adica a viitoarei Uniuni Europene. Dupa capirularea Fr p, Germ a pregatit invazia in Ang.
Invazia treb sa se realizaze in aug 1940 si se baza pe doua elemente: invazia pe mare, invazia din aer. Aceasta
actiune s-a numit See dowe. Hitler punea mare accent pe aviatie, arma ideologica. Actiunea See dowe avea sa
esueze si in oct 1940 Ang era salvata de invazia germana. Germ a pregatit dupa declansarea acestei act
invadarea URSS. In acest sens Germ avea nevoie de liniste in sud estul Europei, lucru greu de realizat deoarece
se manifestau f puternic conflicte nationale intre tari. Invadarea URSS presupunea ca in spatele frontului sa nu
existe niciun fel de astfel de conflicte.
La 26 iunie 1940 URSS da un ultimatum Rom ca in 48 de orre sa evacueze Basarabia, vechi ter rus. Pe 28 iunie
arm sovietica incepe sa patrunda in Basar, anexeaza Basarabia si n Bucovinei inclusiv tinutul Herta. Profitand de
criza politica din Rom, Ung cere si ea satisfactii teritoarile Rom si dupa mai mu,te discutii la 30 aug se semneaza
la Viena acordul prin care Rom ceda U g n-v Transilvaniei.
Deasemenea Bulgaria emite pretentii teritoriale asupra regiunii din s Dobrogei numite Cadrilaterului., Caliacra si
Durostor ( aceste judete fusesera anexate de Rom in urma pacii din 1913 de la Bucuresti, incheierea celui de-al
doilea razb balcanic)
Cel care a fost facut raspunzator de criza pol din Rom a fost Carol II care a fost obligat de aceste imprejurari sa
cheme la guvernare pe generalul Ion Antonescu 4 sept. Aceasta nu a fost de ajuns pt ca miscarea regionara
cerea regelui sa paraseasca Rom si trece la atentate impotr insitutiilor de stat. La 7 sept regele abdica in favoarea
fiului sau Mihai I, 1940-1947. Genralul Sntonescu dandu-si seama de situatia in care se gasea Rom si de o
Iminenta ocupare de catre URSS cere Germ sa tr in Rom o misiune militara, ceea ce se realizeaza in noeim
1940. Cu aceasta ocazie Germ garanteaza granitele Rom.
La randul sau Mussolini dorind sa calce pe urmele lui Hitler ataca in oct Grecia
, dar arm greaca rezista, arm it fiind la un pas de infragee ceea ce il determ pe Hitler sa intervina in favoarea It in
aprilie 1941 si sa ocupe Grecia. In acelasi timp o coalitie formata din it, germ si maghiari au atacat Iugoslavia, arm
iug s-a aparat eroic insa interventia din partea Germ a Bulgariei a determ infrangerea arm iug fara ca armata sa
depuna armele. Croatia a devenit un satelit al Germ considerandu-se ca stat ,,independent". Ramasitele arm iug
s-au regrupat sub conducerea lui Iosip Broz Tito si a inceput lupta de rezistenta impo ocupantului, lupta de
succes in 1945, eliberandu-se singura. Odata realizata pacificarea sud estului Europei, Germ a declansat razb
impotr URSS la 22 iunie 1941. Alaturi de Germ lupta arm romana si unitati din arm maghiara , italiana sau
spaniola. Spania si Portu au ramas neutre refuzand cerea lui Hitker de a se alatura. La inceput arm germ a avut
succes, inaintand in 1941 pana la 30km de Moscova, punand in
pericol capitala. Stallin a fost luat prin suprindere de atacul german cu toate ca fusese informat de catre spionii sai
cu mult timp inainte de pregatirea actiunii Barbarossa.
,, Lend and Lease" , tratatul incheiat intre Ang si SUA, de imprumut si inchiriere a armamentului. Acest tratatat
a insemnat pt Ang supravieturirea dpdv militar.
Urm intalnire dintre Ang si SUA s-a desfasurat in aug 1941 in mijlocul Atlanticului pe o nava, primul min al Ang
W.Churchill si presedintele american Roosevelt.( pt a nu da ocazia spionajului). Si Si-au declarat teluri politice
comune si astfel au pus bazele Cartei Atlanticului. Aceasta Carta avea sa stea la temelia viitoarei cualitii prin
declaratia SUA , 1ianuarie 1942., semnata la Washington d 26 state. Aceasta declaratie este un act fundamental
in ducerea razb pt k toate aceste state isi luau angajamentul de a colabora si a nu incheia niciodata pace
separata cu agresorul.
CC, care era un f bun analist politic a inteles necesitatea incheierii unui acord anglo sovietic pt ca Uniunea Sov
trebuia tinutata in picioare dpdv militar pt ca Germ sa nu declanseze omalta mare ofensiva impotriva Ang. In
1943 pe parcusul desfasurarii razb , Stalin, Cc si Rose s-au int la Teheran 28 noiem si 1 decembrie. Acestia au
elaborat noi masuri in priv ducerii razb si au hotarat: fixarea unei date pt debarcarea in Franta si ajutorul care trb
acordat rezistentei Iugoslave.

Aceasta oprire a arm germ pt omperioada lunga de timp a facut ca razb fulger ,,blitzkrieg" sa devina un razb de
pozitie. Unul dintre marile impedimente suf de arm germ a fost venirea unei ierni precipitate, incat temp pt
noiembrie erau cu 15 grade mai mici decat cele obisnuite. Impactul asupra arm germ a fost nimicitor, afectand
atat materialul de razb cat si oamenii.
Marele stat major german a luat hotararea sa faca o manevra spre sud pt a ocupa regiunile cerealiere si
petroliere si de a taia artera fluviala Volga pt a impiedica aprovizionarea arm ruse.
Arm germ avea sa inainteze pana la Stalingrad , desfasurandu-se intre 4 sept 1942-feb 1943, marea batalie de la
Stalingrad.
Istoricii sovietici considera ca oprierea arm germ la Stal si caderea in prizonierat a sute de mii de soldati germani
a reprez momentul de cotitura in desf razb. Ist militari americani si eng sunt de altanparere: marea cotitura in desf
razb a reprez marea batalie de tancuri , iulie 1943 Kursk-Orel si care desi s-a incheiat nedecis, sovieticii au
preluat initiativa strategica pe frontul de rasarit. A obtonut apoi mai multe victorii . La Belgorod si Harkov. Pe
frontul aliat de v in 1940 iunie, italienii au atacat Libia si de aici s-au indreptat catre Egipt. Au fost infranti de
englezi, insa le-a vnt in ajutor arm germ prin generalul Erwn Rommel care a reusit sa mentina Africa de N in
posesia germ, unul dintre marile succese impotr eng fiind batalia de la El Alameir. In aceste conditii eng au preg
trimiterea unui puternic detasament militar in Egipt, sub conducerea generalului Montgomery, a debarcat in oct -
noiem 1942 si a inceput incercuira fortelor
germano italiene, astfel in mai 1943 era lichidata orice incercare a germ si ita de a iesi din incercuire.
Avand n africii liber, americanii au prrg debarcarea in Sicilia care are loc in iulie 1943. Celalalt front era cel din
Asia, Japonia dedclasase razb impotriva Americii prin atacul din 7 decem 1941, facuse o serie de cuceriri f imp:
intrase in posesia Indochinei, Thailandei, Malaya, Singapore, Indonezia, Filipina, Birmania, Hong-Kong si au
patruns in China de S. Aceasta mare ofensiva jap a fost oprita in primul rand datorita capacitatii statelor unite de a
produse armament si pt ca ea cunostea toate miscarile adv, descifrand codul japonez, prima mare batalie data de
am cu jap a fost in mai 1942 in Marea Corarilor si din apropierea ins Midway. In acets context din aug -sept 1943
initiativa strategica revine anglo-americano-sovietice. Debarcarea in Sicilia a america, a determ arestarea lui
Mussolini si formarea unui nou guvern condus de un general care si-a inceput actv in zona eliberata, in sud.
Prabusirea ffrontului din It, i-a obligat pe germ dupa o
rezistenta la Monte Casino, sa se retraga din It spre partea de nord, unde trypele germ au rezistat pana in 12 mai
1945.
La inceputul primaverii 1944, trupele sov au inceput urmarirea trup germ, eliberandu-se Crimeea, Ucraina,
regiunea Marii Baltice si cea mai mare parte a Poloniei pana la Varsovia.
Romania iese din razb impotr URSS, 23 aug 1844, se alatura coalitiei SUA si frontul din sud est se prabuseste,
arm germ fiind obligata sa luote dincolo de granitele Rom si astfel ca lipte grele se dau pt Ungaria, Cehia,
Slovacia, Austria. Sunt eliberate fara lupta Albania, Bulgaria, Grecia si Finlanda. In Iugoslavia rezistenta condusa
de Iosip rreuseste sa elibereze intregul spatiu. Pe frontul de v la 6iunie 1944 are loc debarcarea anglo-ameri in
Normandia, pt k in 2 luni Franta sa fie eliberata, apoi Belgia, Olanda si Luxemburg.
In 1944 anglo-ameri obtin imp victorii impotr trupelor jap iar conform intelegerii URSS declara razb Jap oblingand
Jap sa capituleze neconditonat dupa cele 2 bombardamente atomice de la Kiro.
In timpul desf razb, aliatii s-au reint intre 4-11 feb la Yalta.
La Yalta, 11feb este semnat acordul comun care prevedea : asigurarea pacii interne si externe in Europa
eliberata, defascizarea, denazificarea si democratizarea societatilor europene unde se reinstaurasera asemenea
regimuri politice sau fusesera ocupate de catre nazisti, crearea unor comisii internationale : comisia interaliata de
control formate din reprezentantii celor 3 mari puteri avand drept scop ajutorarea tarilor eliberata de sub
dominatia nazista sau fascista, costituirera de guverne provizorii cu larga reeprez a fortelor democratice,
asigurarea in viitor a alegerilor liberre democratice care sa exprime vointa natiunii.
Aceasta declaratie este extrem de interesanta si benefica pt aceste natiuni numai cu co ditia sa nu fi existat o alta
declaratie inainte data in mai 1944 la Moscova de catre Stalin care afirma ca armata sovietica eliberatoare, in
marsele ei catre Berlin va schimba ordinea politica si constitutionala in tarile pe care le strabate.
Legat de aceasta declaratie a lui Stalin cu privire la viitorul popoarelor eliberate, CC scris i 1945 lui Stalin despre
aceasta tentativa a regimului sovietic de a pune mana pe aceste tari eliberate si il avertiza despre o deteriorare a
raportului dintre aliati.
In oct 1944, in plin razboi, CC facuse o vizita la Moscova unde se intalnise cu Stalin. Acolo CC intelesese f bn
care sunt intentiile lui Stalin.

In 1946-1947 se prregateste de catre puterile invingatoare conferinta de pace de la Paris care urma sa
restabileasca ordinea mondiala. In cadrul acestei conferinte au fost prezentate rapoarte ale expertilor in
economie, demografie, geografie, istorie care analizate au dus la stabilirea conditiilor de pace pt fiecare tara
invinsa.
Tarile satelite ale axei : jap, germ si italia. Satelite: Romania, Ungaria, Finlanda, Austria. Acesti sateliti au treb sa
plateasca o despadubire de razb, fixata la fiecare in parte. Nu s-a mai facut greseala k in 1920 ca datoriile sa fie
enorme. Era refacuta, dpdc teritorial Polonia, Ungaria, Romania, Austria, Cehoslovacia.
Finlanda era reintragita dar nu avea voie sa aiba alt sistem politic, decat unul apropiat de socialism si sa fie tara
neutra.
Iugoslavia: 7 state. Grecia: stat independent. Ramaneau in granitele URSS ca fiind recuperate de nedreptate
facuta la Paris, Basarabia si n Bucovinei, statele baltice. Se ia hotararea infiintarii si punerii in aplicare a
tribunalului de judecare a crimelor de razboi de la Nurnberg.
Una dintre hotararile conrintei era aceea ca dupa ce in statele satelite se trecuse la democratizarea vietii politice,
urma ca sa se desfiinteze in timpul cel mai scurt comisiile aliate de control, iar pana in 1948 urma ca arm de
ocupatie ( sovietica) sa fie retrase. Germania de e era ocupata de URSS. Obligatia puterile invingatoare era sa se
asigurre alegeri libere si inceputul functionarii societatii democratice in mod normal. Vazand ceea ce se intampla
dupa, putem trage concluzia ca prevederile congresului de pace de la Paris au foat incalcate rand pe rand de
catre semnatari. Deparatamentul de stat al SUA primise in 1946-1947, tot felul de rapoarte alarmante despre
abuzurile administratilor din tarile aflate sub ocupatie sovietica si sustinute de catre acestia. In primul rand in toate
aceste state la putere ajunsesera partidele comuniste care incepusera sas-i haituiasca pe vechiinlideri politici si
sa-i arunce in inchisori chiar daca nu avusesera
nimic de-a face cu regimul anterior. In aceste tari era interzisa circulatia libera a oamenilor si deasemenea
deplasarea lor in afara tarii. Un alt element important este legat de falsificarea alegerilor asa zis libere. In aprilie
1947, presedintele american H. Truman, prezinta im fata congresului dotrina truman. In 1946 unu. Dintre
diplomatii americani, la Moscova, i-a scris presedintelui american despre toate aceste incalcari ale sovieticilor
asupra drepturilor omului. El i-a spus ca SUA nu treb sa se lase inselate de dublul limbaj al sov si ca treb sa
actioneze acum, cat mai este timp, si el este autorul celebrei doctrine indiguirii, autorul G. Kenann. Doctr indig
inseamna sa acorde democratilor ajutorul necesar, economic, politic, militar pt a indiguii raspandorea
comunismului si ca statele unite treb sa rasp punctual la toate atacurile venite dinspre URSS.
Baza acestei scrisori de 5000 de cuv a stat la formarea dotrinei politice: truman. Este initiat de secretarul de stat
hjal SUA, G. Marshal, planul marshall.
Acest plan prevedea ajutorul material dat tarilor europene pt refacere si reconstructie, pt a se evita in viitor
nasterea unor miscari extremiste de tip fascist sau nazist care sa induca poporului ideea ca numai prin ajutorul lor
pot sa iasa din acest marasm ( criza) economic, politic. Ajutorul era acordat tutror popoarelor, inclusiv URSSului.
Urss a vazut in planul marshall o imicstiune in treburile interne ale acestei tari aflate in ocupatia lor si a cerut
acestor tari sa refuze acet plan. Un episod extrem de interesenat se petrece cu Cehoslovacia care mai intai
accepta planul, insa la interventia sovietica este schimbat guvernul care va respinge acest plan. Una dintre
conditiile furnizazrii ajutorului din plan era aceea ca expertii americani sa vada la fata locului cum erau distribuite
prin instituiile statului aceste ajutoare, pt ca americanii se temeau ca nu cumva aceste ajutoare sa fie folosite de
partidele comuniste, in mod demagogic pt a-si
consolida puterea in tarile ca se gaseau dincolo de ocupatia sovietica.
Initierea planului marshall a dus la ruptura dintre aliati, ruptura ce fusese prevazuta de CC cand in 1946 fiind
invitat in SUA a tinut un discurs la Fulton precizand ca o ,,cortina de fier" intre Europa de rasarit si cea de vest.

a fost mutat la Bucuresti. Conform doctrinei truman americanii si-au propus sa conserve democratia prin indiguire.
Planul Marshall se dorea a fi o arma economica impotriva extinderii comunismului si la indeput i s-au alocat
13mld dolari. Era deasemenea un remediu asupra productiei a SUA. In acelasi timp planul era un ajutor economic
temporar care va avea ca efect constituire comunitatii eco a carbunelui si otelului CEKA. Toate statele din Europa
v care au avut acces la acest plan au devenit membre ale pactului N Atlantic, o alta forma de indiguire a
comunismului.
In 1947 se constituie cominformul intr-o sedinta a partidelor comuniste din Europa e care are loc la Varsovia. Aici,
celebrul ideolog Andrei Jdansv defineste cele doua tabere in term f clari si reconcibiabili ca fiind doua laguri:
imperialist si democratiei populare si antiimperialiste. El spune : comunismul incarneaza rezistenta popoarelor
libere in fata imperialismului si exploatarii ai carei lideri sunt SUA si Anglia. Pt aceasta trb refuzat planul Marshall.
El ar insemna incurajarea consolidarii ideologiilor fasciste, pt ca fascistii sunt incurajati de burghezie. Un alt
element f imp. A fost refuzul partidelor comuniste de a colabora cu celelalte partide indiferent daca ele sunt
socialiste sau social democrate pt ca toate aceste partide au colaborat in perioada interbelica la ascensiunea
fascimului. Un alt element definitoriu il reprez modelul sovietic, model obligatoriu: istoria partidelor comuniste din
tarile lagarului democratiei treb sa se muleze
pe ist partidului comuniste al uniunii sovietice,
Orice partid care ar indraznii ca se abata de la linia trasata de Moscova prin Jdanov treb sa fie excomunicat.
Prima excomunicare care se si intampla in 1947 este a partidului comunist al Iugoslaviei in frunte cu secretarul
general Tito. Imediat dupa ruptura din 1947 s-au manifestat doua importante crize in Europa intre cele doua
blocuri/ lagare: lovitura de stat de la Praga din 1948. Inca din 1947 Cehoslovacia este condusa de un guvern de
coalitie. Acets lucru nu mai corespunde acum ideologiei cominf. Disesiunile intre cele doua pornesc de la
acceptarea planului Marshall de catre Cehoslovacia. In semn de protest fata de planul Marshall, ministrii
comunistit din guvern isi dau demisia pt ca asa le ceruse Moscova. Partidul comunist din Cehosl sprijinit de arm
sovietica prezenta aici fac presiuni asupra presedintelui Eduard Benes pt formarea unui guvern numai din
comunisti desemnandu-l ca premier pe comunistul C. Gottwald. In fata unei noiamenintari
presedintele il va desemna prim ministru, comunistii preluan puterea vor refuza planul marshall si astfel in Cehosl
se intareste si se consolideaza inghetul politic ordonat de Stallin. Acexte tari treb sa formeze un bloc comunist in
jurul URSSului. O a doua cri care se manif in acekasi an este cea a Berlinul iunie 1948-1949 mai. Berlinul este
ocupat de catre cei patru invingatori URSS, SUA , Anglia si Franta. Treb remarcat ca aceasta zona a celor patru
este chiar in mijlocul Berlinului. Accesul catre zona Berlinulii de v se face printru-un culoar, prin Berlinul controlat
de URSS. In bpBerlin, invingatoriimpractica politici divergente. Sovieticii incep sa socializeze progresiv
economia, i n schimb occidentalii vor sa unifice cele trei zone de ocupatie. Prima etapa in aceasta unificare este
aceea ca in iunie 1948 ei vor anunta crearea monezii nationale marca.
Reactia lui Stalin este de a bloca Berlinul de v , adica a nu mai ohtea sa se patrunda pe acel culoar. Scopul era
producerea unor puternice nemultumiri in randul populatiei ca in final acestia sa ceara sa fie anexati la Berlin. Pt a
evita aceasta situatie dde-a dreptul dramatica pt viitorul Berlinului de v, anglo americanii au realizat un pod aerian
pt alimentarea Berlinului. Pus in fata acestui esec, in mai 1949 a renuntat la blocarea Berlinului de v , dar nu pt
mult timp. Consecintele acestor crize au fost: crearea celor doua germanii, in mai 1949 in urma acordurilor intre
Ang, franta si SUA, zonele de ocupatie sunt unificate si ia nastere noul stat, Republica Federala Germania cu
capitala la Bonn. Moneda nationala este marca. Primul presedinte al Germ ales in mod liber este Konrad
Adenauer. Acesta fusese pana in 1939 primarul orasului Koln. Replica URSS este aceea de a crea Republica
Democrata Germana in oct 1949. Cele doua parti ale Germ au avut
evolutii politice diferite dar mai ales economice. In reb federala Germania stabilitatea politica si economica fiind
initiatoarea comunitatii europene alaturi de Franta. Prin crearea in 1950 a CEKA care s-a bazat pe prietenie
profunda dintre Del Alte si De Gaulle. Rep dem germ a cunoscut dpdv economic p slabire tot mai accentuata pt
ca treb sa plateasca datoriile de razb fata de URSS si neavand niciun sprijin economic refacerea economica a
intarziat peste un deceniu. In randul pop germane s-au manifestat f multe nemultumiri, cea mai usoara cale de a
scapa lagarul socialist era sa treaca Berlinul de v.







Decolonizarea presupune la origini o criza a imperiilor coloniale sau a colonianismului in general. Este generata
atat de factori interni cat si de factori externi. In primul rand, marile imperii coloniale au avut surpriza in perioada
interbelica de a constata inceputul unei explozii demograficd ca urmare a imbunatatirii conditiilor sanitare dar
aceasta nu este insotita de o rev agrara sau industriala care sa ofere populatiei hrana suficienta sau un anumit
nivel de trai datorita productiei industriale. Aceste colonii raman in continuare la stadiul de sub dezvoltare lucru
care va agrava tensiunile din cadrul societatii respective. O alta problema a acestor colonii a fost patrunderea
civilizatiei occintale care a dus la destabilizarea societatilor traditionale. Tot mai multi locuitori din aceste colonii,
parasesc satul traditional si duc la cresterea spectaculoasa si anarhica a orasului, adica la o urbanizare fortata.
Prin urmare culturile traditionale
incep sa fie abandonate si apare criza agrara la tara. In aceste colonii, ia nastere ideea nationala, aceea de a
forma o natiune. Numai ca aceasta idee nationala este suprapusa peste modelul occidental de stat natiune.
Liderii politici incarneaza nationalismul indigen creand in jurul lui partide politice cu mesaje umaniste. Primul, dar
mai ales al doilea razboi mondial auus intr-o lumina f nefavorabila metropolele pt ca in timpul razboiului s-a facut
apel la colonisti care au fost trimisi pe front alaturi de soldatii britanici, francezi si asta a dat de gandit acestor liri
politici in sensul ca lumea coloniala a contribuit intr-o buna parte la victorie, asta inseamna ca toate aceste
popoare sunt legitimate acum in demersul lor pt obtinerea independentei. Un context intern fav determina acest
demers anticolonial in primul rand ideologia marx este anticolonianista pt k Lenin spusese ca imoerialismul este
ultm stadiu al vechii societati. Apoi SUA sustine
anticolonia, si da un exemplu evident in 1946 acordand inpendeta Filipinelor. Marile organisme intern ONU etc
are unul dintre principiile de baza, dreptul popoarelor de a dispune de ele insasi. Aceasta reprez un cadru intern f
adecvat favorabil miscarilor de decolonizzare. La tribuna natiunilor unite, dea lungul timpului se vor confrunta cele
doua tabere: pro decolonizare si cei de mentinere a imperiilor coloniale. In aceasta perioada, decol dupa al doilea
razb mondial a cuprins mai intai Asia: Vietnam, Indonezia, India, Sri Lanka si Birmania.



Conferinta de la Bandung aprilie 1955

Al doilea punct este respectul suveranitatii si national , orice stat este suveran si indedpendent in granitele sale si
recunoscut pe plan international.
Al treilea punct: egalitatea raselor si natiunilor, este vb ddespre mai vechea abordare europeana ded dinainte de
al doilea razb mondial in care rasele erau ierarhizate in superioare si inferioare, unele avand dreptul legitim la a
civili pe cea inferioara.
Conf spune k dpdv rasial toti oamenii sunt egali, la fel cum nu exista nici natiune superioara sau inferioara.
Un alt punct este neamestecul in treburile interne: cele doua sisteme politice existente care sub un pretext sau
altul intervin in afacerile interne ale respectivelor tari pe motiv ca destabilizeaza pacea sau ca isi apara
intereesele si proprii cetateni.
Un akt punct: coexistenta pacifica, rezolvarea diferentelor dintre state prin tratative, reluand astfel mai vechea
idee din pactul Briand-Kellogg.
Necesitatea dezvoltarii economice si culturale, care spune defapt ca noile state independente au nevoie urgenta
de ajutor economic pt a se putea dezvolta armonios si as pune in valoare propria cultura.
Odata cu obtinerea independentei de catre fostele colonii, fie pe cale violenta, prin razboi sau pe calea
tratativelor, aceste noi state cunosc o serie de probleme extrem de importante care se reflecta toate in punctele
conferintei de la Bandung ( indonezia).
Una dintre marile probleme o reprezinta unitatea nationala si frontierele. Problema unitatii la aceste state este
cruciala, pt ca in aceste state exista mai multe uniuni de triburi. Ca si colonii nu s-a pus niciodata problema unitatii
nationale fiindca metropola nu a creat aceste colonii in functie de omogenitatea etnica, co,oniile sunt create in
niste frontiere artificial desemnate. Prin urmare exista mai multe triburi aflate pe diferite trepte de dezvoltare si
demarim diferite demografii.
Exista tendinta acelor triburi care au condus lupta nationala de eliberare sa devina dominant suounandu-le pe
celelalte dominatiei lor. In felul acesta apar frictiuni si conflicte uneori mergand pana la lupte armate intre aceste
triburi pentru apararea traditiilor proprii, culturii, indedpendentei. Aceste triburi incep sa practice ingineria sociala:
mutarea unor triburi din zonele lor de rezidenta in zone sarace pt a le face sa-si piarda cultura etc.
O a doua mare problema este frontiera: uneori aceste frontire trasate in mod arbitrar despart triburile intre ele,
sau acelasi triburi in doua. Colonizatorul poate sa mentina aceste frontiere pt ca dispune de forte de ordine.
Incep incidente dde frontiera care se pot tranforma in adevarate razboiae intre state. In aceste probleme sensibile
de cele mai multe ori sunt pzenti sovieticii care vin si iau locul marilor puteri colonizatoare sub pretextul ajutorului
pt noile state indedpendte.
Frontierele puteaua inainte sa desparta un trib inndoua sau sa fie o linie dde demarcatie intre doua triburi.
Problema noilor ffrontiere este : nu numai ca ele sunt mostenite dar acestea nu mau pot fi sigure dintr-un simplu
motiv ca nu li se mai asigura o paza suficienta si necesara apoi intervin problemele inter tribale: triburile care au
stat separate mai mukta vreme vor sa se reuneasca ceea ce va duce la o mare problema de delimitare a
frontierei: in aceste cond apar deseori conflicte intre state, conflicte care au un caracter ,,de crima impotriva
umanitatii". Aceste noi state incep razboaie unul imp altuia si fac apel pe piata intern de armamentde arme cat
mai sofisticate, solutionand prob delimitarii granitelor prin exterm tribului respectiv. D cele mai multe ori in aceste
conflicte ei beneficiaza de sprijin strategic din partea expertilor militari, mai ales sovietici. URSS este interesat sa
acorde sprijin logistic si tehnic in primul rand pt a se
putea infiltra cat mai bn in structurile statului resp, a cunoaste poisiblitatile sale materiale si financiare si a
declansa aici pe cat posibil o rev socialista astfel incat sa-si mareasca zona de dominatie si dd rreprezentativitate
in adunarea genrala ONU, factor d decizie in toate actele elaborate de aceasta adunare. O alta prob a acestor
state o reprez lipsa personalului calificat pt industrie si administratie. Apueul catre vechile metropole sste de multe
ori respins si atunci ele vor trimite oameni pt calificare in statele care accepta cu costuri mici. Cei mai multi se duc
in URSS dar ajung si in celelalte tari ale lagarului socialist, specializandu-se in agricultura, economie, finante,
geologie dar mai ales in medicina.
Dpdv al relatiilor comerciale aceste state incheie tratate comerciale cu tarile in curs. Dezvoltare sau cu cele din
lagarul socialist. Aceste tratate prevad ca in statele respective sa die contruit de catre partenerii lor obiective
economice sau indutriale iar plata se face prin folosirea de catre statul respectiv a respectivelor uzine pt 5ani.
Statele acestea nou formste au dezvoltat putetnice relatii economice si comerciale mai ales cu statele in curs de
ddezvoltare prin sistemul avantajos reciproc.


Sionismul

Evreii dupa rascoala impotriva autoritatilor romane din timpul imparatilor Titus ( dinastia flavilor) si Domitian, evreii
au fost imprastiati in intregul imperiu roman pt a se alatura acelui focar continuu dde revolte. Aceasta imprastiere
a lor poarta numele de diaspora. Comunitatile evreiesti au continuat sa-si duca viata traditionala si sa-si prsctice
cultul si religie, desemenea si-au mentinut si limba. Prin aceste elemente ei au reusit sa supravietuiasca fata de
alte populatii care au disparut datorita asimilarilor de catre statul roman. In mom in care crestinismul a devenit
triumfator situatia evreilor a inceput sa fie extrem dde dificila dedoarce erau vazuti ca adversari ai crestinilor si
considerati vinovati dde o mare crima: rastignirea lui Iisus Hristos. Desi erau tolerati in comunitatile crestine ei au
fost supusi ded cele mai multe ori vesatiunilor politice, economice sau culturale. Meseriile care erau interzise
crestinilor si eerau considrate
ilicite au fost imbratisate de evrei. Dintre aceste meserii erau: dde camatar, zaraf, chirurgul, farmacistul (spiter).
In anul 1096 o data cu incepetul cruciadelor primul lucru pe csrer il fac crestinii cand vor pleca in cruciada a fost
acela dde a-i sacrifica de evrei, fiind considedrati primul pogrom impotriva lor. In mom in care in comunitatile
crestine se petreceau lucruri neferesti: cazuri de vrajitorie sau diferite boli cu mare raspandire sau se comiteau
crime cei vizati in primul rand erau evreii pt ca erau consirati ca aducatori ai raului. Aceasta mentalitate evoca
ideea de rasa in sensul ca strainii de rasa si religie sunt cei vinovati pt tot ce se int in comunitatile crestine. La jum
sec XIX, Marx, creatorul socialismului, avea sa defineadca evreul ca fiind burghez. Intreaga nenorocire a taranimii
transf in clasa muncitoare s-a datorat acestui brughez care dornic dde a afacer si de a pune mana pe car mai
multe pamanturi
I-a alungat pe tarani de pe propriile lor pamanturi si i-a instrainat trimitandu-i la oras. Lipta de clasa este prin
extensie nu numai o lupta impotriva clasei burghexe ci impotriva evereilor. Evreii sunt considerati a fi la originea
tuturor nenorocilor caree s-au abatut asupra lumii in sec XIX-XX. Ii gasim in comunitati compacte, fie in marile
orase ale Europei cenntrale si vestice sau in nr f mare in Eurpa de est. Aici, nefiind o societate atat de dezv ec,
multi considera ca evreii au dus instrumente moderne de lucru, dpdc financisr, economic si au contribuit in mod
decisiv la implantarea relatiilor burgheze si capitaliste. Odata cu a estea incep si crizele societatii, crize care au
ofentat in special mediul rural. Guvernantii pt a putea iesii din criza, au permis d foarte multe ori ca aceste
comunitati sa fie atacate si jefuite pt a da satisfactie celor care o duceau f greu. Numai in Rusia tarsita, sec XIX,
sunt o multimr de pogromori pt evrei.
Aceasta situatie care devenea din ce in ce mai critica pt evrei avea sa fie luata in discutie de catre lideri, rabinii
sefi. Un asemenea lider este Theodore Herzl. Acesta va publica reflectiilr sale politice la Viena intr-o lucrare:
Statul evreisc. Suntem in sec nationalitatilor si nationalismelor, ori evreii ersu acuzati de internationalism. Cele
mai multe partide socialiste din Europa aveau lidedri evrei.
La jum sec XIX aparuse in Franta o lucrare intitulata Protocoalele batranilor intelepti ai Sionului care reprez o lista
de proceduri de treb aplicate pt a obtine dominatia mondiala. Cartea fusese scrisa de Maurice Joly care era
avocat si era defapt o satira politica la adresa lui Napoleon III, cunoscut mai ales pt tratatele sale secrete care
aveau sa duca la formarea unitatii Italiei si Germ. Cartea avea sa vunoasca o cariera impresionanta, tracusa in lb
rusa si republicata de Serghei Nilus in 1897. Data aparitiei cartii corespundea cu aparitia lucrarii lui Theodor si cu
desf congresului Mondial Evreis din 1897 la Basel ( Elvetia). Obiectivele publicarii acestei carti era sa reduca
presiunea exercitata de opinia publica asupra Tarului Nicole II identificandu-i pe revolutinarii rusi drept pioni ai
unei conspiratii intern evreiesti indreptate impotriva Rusiei. Acest document sustinea ca o grupare form din evrei
si masoni urmau sa-si uneasca fortele pt
crearea unui guvern mondial unic folosind in acest scop metodele liberalismului si socialismului ceea ce este
interesant pt acest document nu reprez obiectivul final ci modul in care este descrisa metodologia prin care un
grup redus de pers poate instaura o tiranie care sa domine lumea intreaga. Cartea contine 24 de protocoale .





La randul ei, aceasta declaratie avea sa intre in vederile presedintelui american Willson in mom in care pregatea
docum ce urma ss contina cele 14puncte in vederea incheierii pacii. Acest docum avea sa fie adoptat si de conf
pacii de la Paris din 1919 dar si de liga natiunilor pt ca era responsasbila de toate acele colonii ale imp otoman,
care treb administrate si in felul acesta treb repartizate cuiva sub mandat. Anglia primeste din partea societatii
natiunilor mandat asupra Palestinei, in timp ce Franta prim mandat asupra Siriei si Marocului. La randul ei Londra
este f interesata de a avea sprijinul organizatiei sioniste mondiale pt a controla Suedia si transportul de petrol. In
mandatul incredintat de liga natiunilor Marii Britanii 1922 se prevedea cabautoritatile treb sa plaseze tara in cond
politice administr si economice in stare de a garanta stabilitatea unui camin national evreiesc. Se mai prercizaz ca
nu va face nmc din ce ar putea aduce
atingere drepturilor comunitatilor evreiesti ce exista in Palestina si nici drept si statutului politic al evreilor din
oricare alta tara. Emigratia evreilor in Palestina la inc sec XX este 1:40. Dupa 1922 este 1:2.
Sosirea emigrantilor duce la organizarea acestora in cooperative de exploatare numite kibluzuri, dar aceasta
emigratie este insotita si de aparitia unor structuri institutionale. Org sionista devenita agentia evreiasca in 1922
este adev guvern al evreilor in palestina. Este ales conducator al acedtor agentii evreieste David Ben Gurion
1876-1933. Venirea lui la conducerea ag determ accelerarea organizarii institurionalea evreilor. Apar noile
institutii, federatia generala a muncitorilor din Eretx Israel care avea mai multe obiective. : educative, scoli de
invatare a lb evraice, obiective sociale, case de asifurari de santate si org sportive, politice, partide politice,
publicatii, militare, form unei arm nationale in scopul aparsrii care poarta num de Irgun. Impotriva implamtarii
coloniilor evreiesti in Palestina, pt ca textul declaratiei Balfuu neprecizand dpdv teritorial daca intreaga Palest
revenea evreilor sau nu, numai o parte revenea acestora.
Comunitatile arabe s-au rasculat de mai multe ori: 1920, 1921,1929 pt ca intre 1936-1939 sa se desf un adev
razb intre evrei si palestinieni. Cauzele care au genrat acest confl sunt multiple dar ele pleaxca de la modul i.
Care britanii au inteles sa org colonizarea evreilor in palestina. In primul rand in 1921 autpritatile britanice au facut
greseala sa autorizeze existenta unui consiliu suprem musulman care se dirijize chesyiunile religioase. Acest
consiliu l.a numit ca sef pe Muftiul Mohammed Amin Al-Husseini. Acest muftiu era prop celui mai mare clan din
Palestina si fetinea enorme proprietati. Sarcina lui era aceea de a judeca chestiunile relig. Acest muftiu nu numsi
ca a invrajbit comunitatile intre ele dar in 1934 va face un aocrd de cooperare cu Hitler prin care cancelarul
german se angaja sa-l aprovizioneze cu tehnica de lupta, arme si munitie ca sa lupte eficient imp evreilor. Muftiul
avea o ura viscerala pt evrei si a facut tot posibilul ca
respectibele comun sa nu se poata intelege intre ele. I.a atatat pe arabii saraci la ura impo evreilor dar si imp
palestinilor moderati. Pt ca acesti palest moderati doreaua o impacare sau o intelegre cu evreii acestia fie au fost
alungati din palestina si pamanturile lor luate dde catre muftiu drept pedeapsa fie i.a ucis organizand la randul sau
o rretea terorista conduca dde catre Emil Ghori. Acesta a organizat batalioane de asalt de asasini cu care ani de-
a randu a terorizat populatia evreiasca care venea sa se instaleze in palestina. In avest co text evreii au inceput la
randul lor sa raspunda acestor provocari ducand astfel la escaladrea conflictului dintre cele doua comunitati.
Evreii erau nemult de ce se int cu ei pt ca Marea Britanie isi luase angajamentul organizarii Palestinei si nu facea
altceva decat sa incerce sa mentina o ordine care deja nu mai era de nimeni respectata. Numeroase rapoarte ale
comunitatilor evreiesti au ajuns la Londra
aratand cat se poate de clar lipsa. Eficienta a celor trimis in palestina sa mentina ordinea si ca defapt marea
muftiu impreuna cu Emil aplica in palestina ceea ce se int in germania: solutia finala. Dupa incheierea celui de.al
doilea raxb mondial cand au fost facute publice atrocitatile facute d gerem imp evreilor, SUA a luat hotararea ca
sa sprijine constituirea unui stat evreriesc in palestina. Este sg data cand si URSS va conlucra in acest sens .
Nemultumirea evreilor fata de britanici nu scazuse si la 27 iulie, irbunul arunca in aer la Ierusalim titoriul controlat
dd arabi: hotelul regele David. Acest hotel a fost aruncat in aer pt ca aici se gasea sediul org britanice ce treb sa
ocupe org teritoriulii pa,estiniN.
Evreii au trecut sa. Rasp atacurilor arabilor si astfel vor constituii si ei organizatia terorista Hagannah, este mult
mai eficienta decat cea a arabilor, dispdunea de o serie de inf vitale. Rasp arabilor este gruparea tuturor
teroristilor arabi intr-o organizatie. Terorismul a determ Anglia sa renunte la mandatul asupra Palestinei. In acest
moment va intra in scena SUA care hotaraste sa contribuie la constituirea statului Israel,
In 1948 conform intelgerii intre SUA si URSS la 14 mai se provlama statul Israel. Dupa aveasta data relatiile
dintre SUS si URSS care oricum erau destyl de tensionate se vor rupe din cauza constituirii statului evreies . Urss
a hotarat sa sustina psrtea adversa pe palestinieni atat dpdv logistic cat si moral si politic determiand statele
arabe sa faca front comun in jurul palest impotrr statului evreu.
David gama ca odata creat statul Israel sio ismul are sa dispara. Insa odata creat nu a mai disparut ci din contra
s-a extins. Org mondiala sionista are o existeta autonoma fata de statul evreu avand ramificatii i. Intreaga lume,
strangand finduri uriase pe care le tr in israel. Deasemnea sionismul este un grup de presiune ded mare influenta
in sua care intervine ori de cate ori statul evreiesc trece prin mom dificile. Ocuparea terito palest incdpand cu
1967, excesele facute de partd de dreapta i. 1977 duce la existenta unor mari tensiuni intre diaspora si org
sionista mondiala in jurul statului evreu. Revolta numita intifada sau rev pietelor ce se manif in ter arabe ocupate
de israel 1987 si represiunea condusa impotr acestora determ puternici critici. Din sua s-a primit semnalul ca
politica de colonizare dusa de statul evreu treb sa inceteze si in timpul cel mai scurt aceste colonii sa fie
desfiintate.
Un capitol aparte in istoria recenta a evreilor o resprez razboaiele dintre statul evreu si lumea araba. Incepand cu
1948 palest care se gasesc in nr de 3mil in afara granitelor au inceput lupta pt recun drepturilor lor nationale
reprezentantul acestor refugiati a fost org pt eliberareabpalestinei, org care actioneaza in cadrul tuturor tarilor
arabe. Dupa razb de 6 zile, solda cu ocuparea ter populate de sute de mii de palest si implantarea de colonii
evreiesti determ popu palestiniana la gasirea a noi forme de lupta si de rezistenta : terorism. Celr mai imp act
teroriste s-au desf dupa 1987: aruncarea in aer a dif obiective evreiesti atat in statul evreu cat si in afara,
deturnari de avione cu pasageri evrei sau luarea de ostatici. In aceasta perioada org pt elib palest este condusa
de Yasser Arafat. Acesta practica pe de o parte terorismul si p de alta parte negocierea politica la cel mai inalt
nivel. In 1974 va reusi sa obtina cu ajutorul urssului
recunoasterea intern a statului palestinian, recun facuta de catre org natiunilor unite. Ca urmare la 13 noiem 1974
el se va adresa adunarii generale Onu de la Geneva. Dupa 1974 soarta oep ului se schimba , cl mai imp stat arab
sprijinitor al lui Arafat va semna in 1979, egiptul, un acord de pace si recunoastere reciproca cu statul israel. Dupa
razb din orient in 1991 delegatii palest si ale statului evreu se vor int in secret pt a gasi o solutie diplomatica la
blocajul creat de acea revolta a tinerilor palest numita intifada. In timpul acestor discutii se pune probleme
miscarilor extremiste arabe sustine de iran si arabia saudita. Oep v-a renunta in 1993 datorita acordului de la
Washington incheiat la 13 sept. Va renunta la terorism in mod oficial iar israelul recun necesitatea stabilirii
autoritatii palest in terit ocupate. In urma acestor acorduri vor venii in Cisiordania 120000 de palest si in Gaza
4000. Deasemenea se delim si se precizeaza statul
ierusalimului de est si se ia in discutie deasemenea constituirea in palestins unui stat national palestinian.


Sent from my iPad