Sunteți pe pagina 1din 2

Ce sunt fractalii?

Teoria fractalilor face parte din asa-numita teorie a complexitatii, de care apartin si
teoria haosului, teoria structurilor disipative, teoria catastrofelor etc.

Dar ce este un fractal? Este un corp cu o forma neregulata, ce poate fi fragmentat,


fragmentele sale asemanandu-se cu intregul. Denumirea de fractal apartine
matematicianului de origine franceza Benoit Mandelbrot (nascut in 1924), inventatorul
celebrului „mar matematic”, care-i poarta numele, construit cu ajutorul computerului.

In matematica, fractalul este un obiect a carui geometrie (dimensiuni) este data de


fractii.

Triunghiul lui Sierpinski – se obtine pornind de la un triunghi si


decupand recursiv triunghiul (central) format de mijloacele fiecarei laturi.
Fulgul de zapada al lui Koch – se obtine pornind de la un triunghi echilateral si se
inlocuieste treimea din mijloc de pe fiecare latura cu doua segmente astfel incat sa se
formeze un nou triunghi echilateral exterior. Apoi se executa aceiasi pasi pe fiecare
segment de linie a formei rezultate, la infinit. La fiecare iteratie, perimetrul aceste figuri
creste cu patru treimi. Fulgul Koch este rezultatul unui numar infinit de executii ale
acestor pasi, si are lungime infinita, in timp ce aria sa ramane finita. De aceea Fulgul
Koch si constructiile similare sunt numite uneori “curbe monstru“.

In natura, sunt considerati fractali muntii presarati cu stanci colturoase, corola unui
arbore sau radacinile acestuia raspandite in sol in toate directiile, norii al caror contur se
modifica permanent, reteaua hidrografica, valurile marii, reteaua de vase sanguine, un
fulg de zapada; chiar si Universul sau parti ale sale, avand o structura neregulata, pot fi
considerate fractali. Caracteristicile fractalilor vin in contrast cu ordinea din geometria
euclidiana si cu perfectiunea cristalelor din lumea fizica.

Arborii si ferigile sunt fractali naturali care pot fi modelati usor pe calculator folosind un


algoritm recursiv. Natura recursiva este evidenta în aceste exemple — o ramura a unui
arbore sau o frunza a unei ferigi este o copie în miniatura a întregului: nu identice, dar
similare. O alta planta la care se poate observa usor auto-similitudinea
este conopida (sau broccoli).

S-ar putea să vă placă și