Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
DIMENSIUNEA
MULTUMILOR FRACTALE
2011
2
1 .Introducere :
1.1. Definitie Fractali – Proprietati – Scurt istoric ;
1. INTRODUCERE ;
Fractal - este figura geometrica neuniforma, fragmentata sau franta care poate fi
divizata in parti, astfel incat fiecare dintre acestea sa fie (cel putin aproximativ) o copie
miniaturala a intregului.
In 1975 Benoit Mandelbrot introduce numele de fractal si este derivat din latinescul
fractus, insemnand "spart" sau "fracturat".
Fractalul, ca obiect geometric, are in general urmatoarele caracteristici:
Are o structura fina la scari arbitrar de mici ;
Este prea neregulat pentru a fi descris in limbaj geometric euclidian traditional ;
Este autosimilar (macar aproximativ sau stochastic).
Are dimensiunea Hausdorff mai mare decat dimensiunea topologica(desi aceasta
cerinta nu este indeplinita de curbele Hilbert).
Are o definitie simpla si recursiva(care poate fi repetata in numar nelimitat)
In 1904, Helge von Koch, nesatisfacut de definitia abstracta si analitica a lui
Weierstrass, a dat o definitie geometrica a unei functii similare, care se numeste astazi
fulgul lui Koch.
In 1915, Waclaw Sierpinski a construit triunghiul si, un an mai tarziu, covorul lui
Sierpinski. La origine, acesti fractali geometrici au fost descrisi drept curbe in loc de forme
bidimensionale, asa cum sunt cunoscute astazi.
Functiile iterate in planul complex au fost investigate la sfarsitul secolului 19 si
inceputul secolului 20 de Henri Poincaré, Felix Klein, Pierre Fatou si Gaston Julia. Totusi, fara
ajutorul graficii pe calculator moderne, ei nu puteau vizualiza frumusetea numeroaselor
obiecte pe care le descoperisera.
In anii 1960, Benoit Mandelbrot a inceput sa cerceteze autosimilaritatea in lucrari
precum "Cat de lungaeste coasta Marii Britanii? Autosimilaritate statisticasi dimensiune
fractionala".
In matematica exista mai multe tipuri de fractali in functie de modul in care sunt
construiti.
Formele fractale nu sunt o inventie a secolului 20, ei existau inca de la inceput in jurul
nostru dar nu am avut "puterea" sa ii reproducem. Abia cu aparitia calculatoarelor a fost
posibila desenarea lor. De exemplu, pentru cea mai "aratoasa" clasa de fractali sunt
necesari ani de zile pentru a "afisa" o portiune relativ mica si saraca in detalii.
Esteticul in cazul fractalilor vine de la faptul ca acestia, datorita generarii lor
ingenioase si a faptului ca umplerea sectiunilor cu culori nu depinde decat de culorile
definite initial, iar suprapunerile si combinarile din timpul generarii dau un aspect cu
adevarat uimitor.
Multi matematicieni inaintea lui Mandelbrot s-au aplecat asupra unor
ecuatii/formule care produceau forme ciudate, puternic fragmentate, care nu se supuneau
regulilor "clasice". Aceste formule au fost insa ignorate, "izgonite", tratate ca si niste
"monstri" matematici.
4
Initiatorul acestei curbe este un segment de dreapta oarecare, de exemplu intervalul 0,1
Impartim segmentul in trei parti egale si inlocuim partea centrala cu cele doua laturi ale
unui triunghi echilateral ce are ca baza chiar partea centrala. Aceasta a fost o regula
(generatorul) ce poarta numele Van Kock.. Repetand de un numar nesfarsit de ori
aceeasi regula se obtine, la limita, un obiect abstract numit “curba Van Koch”
Aceasta curba este socotita si “curba monstru” cu distanta infinita intre oricare doua
puncte si cu aria “0”
Se poate observa destul de usor (in imaginea marita) similaritatea dintre intreg si
subdiviziunile acestuia
7
Fractalul JULIA (PHOENIX)
In functie de diferitele formule matematice calculate pe baza numerelor complexe, forma
z=a+bi), fractalii primesc diferite forme.
Fractali naturali:
Pai, oricat ar parea de uimitor, se banuieste ca toata natura e facuta dupa modelul fractalil
or, ba chiar mai mult incepe sa se speculeze faptul ca adevarata geometrie este cea fractala.
Dar vorbeam de natura. Se pare ca totul, incepand de la crestarea tarmurilor, la formarea
muntilor, norii, fulgii de zapada, cristalele, fulgerul, retelele hidrografice, broccoli-ul,
precum si sistemele sangvine si pulmonare. Ba mai mult, acum ceva timp am citit faptul ca
s-a descoperit un gol de vid in spatiul cosmic de o imensitate care i-a pus pe ganduri pe
oamenii de stiinta. Asta pentru ca, dupa calculele lor, s-ar parea ca si acel gol s-a format
dupa un model fractalic, astfel ca teoriile legate de geneza si dimensiunile spatiului cosmic
ar putea fi date peste cap. Structurile fractale sunt prezente atat in alcatuirea organismului
uman, cat şi in tot ceea ce se afla in jurul nostru de la fulgi de zapada, forme de relief,
creierul uman, pana la componente ale lumii vegetale (feriga, aloe). Un ochi „antrenat”,
spunea Barnsley, poate observa o structura fractala in aproape orice element al lumii
inconjuratoare. Principiul partii asemanatoare cu intregul (principiul autoasemanarii) este
cuprins şi realizat aproximativ in natura. Unii fractali sufera schimbari continue ca
formatiunile noroase sau focurile licarind, iar altii precum sistemul vascular uman sau
copacii retin structura pe care au dezvolat-o in evolutia lor. Pana şi moleculele de oxigen şi
ADN reprezinta fractali, iar şirul de exemple nu se termina aici.
In informatica, fractalii au revolutionat tehnica de comprimare a imaginilor. Prin
transformarea lor (a imaginilor) in fractali, Barnsley a descoperit o tehnica prin care se pot
comprima imagini foarte mari in coduri foarte mici, obtinandu-se un raport de
comprimare de peste zece mii la unu.
8
Ceea ce este şi mai impresionant insa este faptul ca atunci cand se maresc aceste imagini,
ele işi pastreaza gradul de detaliu la infinit, un lucru oarecum neobişnuit la imaginile
stocate clasic, la care la o marire nu foarte puternica se instaleaza deja neclaritatea,
devenind imagini pixelate.
Pentru a intelege mai bine rolul computerelor in generarea fractalilor şi in aplicatiile legate
de aceştia va voi expune modalitatea care se aplica in tehnica de compresie a imaginilor
prin gasirea unei functii fractale care sa poata fi folosita pentru micşorarea acestora inainte
de inventarea unei modalitati prin care computerele sa poata sa determine singure aceste
functii. Sute de ore de munca erau necesare pentru identificarea unei astfel de functii
fractale. Profesorul Barnsley, care in trecut a predat la Georgia Institute of Technology a
bebeficiat de fonduri guvernamentale de cateva milioane de dolari doar pentru a cerceta
aceste tehnici de compresie a imaginilor. O aplicatie militara importanta este transmiterea
in timp real, prin satelit, a unor imagini cu un grad de detaliu mare.
BROCCOLI ROMANESCO:
2. Dimensiunea Fractala :
2.1 Definitie - Dimensiune Fractala – Istoric ;
Nu s-a gasit inca o definitie exacta a dimensiunii fractale, cu atat mai putin o
formula generala pentru calcularea ei. In general , este estimat calculand raportul
logaritmic al unor proprietati la diferite scari.
Deci un obiect ce are dimensiunea D, compus din elemente asemenea cu el, poate fi
D
impartit in “ n “ elemente de “n” ori mai mici.
Deoarece conditia necesara pentru valabilitatea acstei formule este asemanarea dintre
obiect si piesele sale constitutive, aceasta aproximare a dimensiunii fractale se numeste
dimensiune de autosimilaritate.
De exemplu:
- pentru Tiunghiul Sierpinsky obtinem urmatoarele puncte pe graphic:
(Log(1) , Log(1) = (0 , 0)
N = N0 * R ^ (-DF), cu DF <= D
Rezultatul cautat :
[n, r] = boxcount(c)
loglog(r, n,'bo-', r, (r/r(end)).^(-2), 'r--')
xlabel('r')
ylabel('n(r)')
legend('actual box-count','space-filling box-count');
n =
Columns 1 through 7
44000 27466 11786 4265 1386 421 121
Columns 8 through 11
37 12 4 1
r =
Columns 1 through 7
1 2 4 8 16 32 64
Columns 8 through 11
128 256 512 1024
18
boxcount(c, 'slope')
19
c = imread('Apollonian_gasket.gif');
c = (c<198);
imagesc(~c)
colormap gray
axis square
figure
boxcount(c)
figure
boxcount(c,'slope')
20
Bibliografie:
http://iuliasaplacan.bravehost.com/tipfract.html
http://www.csc.matco.ro/brosura/BROSURF2.htm
http://ulechiusa.3x.ro/dimensiunea.htm
http://bogdan.sorlea.com/normalitate/fractalul-perfectiune-si-esenta.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fractal
http://www.stiintasitehnica.ro/index.php?menu=8&id=57
http://www.fast.u-psud.fr/~moisy/ml/boxcount/html/demo.html