Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• Triunghiul Sierpinski este format din 3 părți identice, coeficientul de similaritate este este ½.
• O proprietate importantă a triunghiului Sierpinski este similitudinea sa - la urma urmei, constă din trei
copii ale sale, reduse la jumătate (acestea sunt părți ale triunghiului Sierpinski, conținute în mici
triunghiuri adiacente colțurilor).
• Matematicianul suedez Helge Von Koch, fascinat de infinit ca toti colegii sai
în timpul marii crize din matematica, a construit "curba liniei de coasta". El a
pornit de la o dreapta pe care a desenat un triunghi exterior. Pe fiecare
segment de dreapta al aceleiasi forme a desenat câte un triunghi, s.a.m.d.
Asemanator, se poate crea Curba liniei de coasta Koch si pornind de la un
patrat, sau de la un triunghi echilateral pe laturile caruia desenam triunghiuri
echilaterale.
CURBA LUI KOCH DA NASTERE LA UN PARADOX INTERESANT. DE FIECARE DATA CÂND
UN NOU TRIUNGHI ESTE ADAUGAT FIGURII 12, LUNGIMEA LINIEI EVIDENT CRESTE. TOTUSI,
ARIA INTERIOARA A CURBEI LUI KOCH RAMÂNE MAI MICA DECÂT ARIA CERCULUI CARE
TRECE PRIN VÂRFURILE TRIUNGHIULUI INITIAL. O LINIE DE LUNGIME INFINITA CARE
ÎNCONJOARA O ARIE FINITA .
• În 1904, Helge von Koch, nesatisfăcut de definiţia abstractă şi analitică a lui Weierstrass, a dat o
definiţie geometrică a unei funcţii similare, care se numeşte astăzi fulgul lui Koch. În 1915, Waclaw
Sierpinski a construit triunghiul şi, un an mai târziu, covorul lui Sierpinski. La origine, aceşti fractali
geometrici au fost descrişi drept curbe în loc de forme bidimensionale, aşa cum sunt cunoscute astăzi.
Ideea de curbe autosimilare a fost preluată de Paul Pierre Lévy, care, în lucrarea sa Curbe şi suprafeţe
în plan sau spaţiu formate din parţi similare întregului din 1938, a descris o nouă curbă fractal, curba
C a lui Lévy.
MULŢIMEA LUI MANDELBROT
• Benoit Mandelbrot – “parintele fractalilor” – a cercetat relatia dintre fractali si natura. El a aratat ca in
natura exista multi fractali si ca acestia pot modela cu precizie unele fenomene. Mandelbrot impreuna
cu colaboratorii sai au introdus tipuri noi de fractali pentru a modela lucruri mai complexe, cum ar fi
arborii si muntii.
Conceptul de similitudine poate fi extins intr-o anumita masura prin introducerea unor mici schimbari
in seria de transformari similare – asa-numitele perturbari. Daca introducem anumite perturbari intr-un
arbore fractal uniform, rezultatul poate semana cu un copac real, un coral sau cu un burete.
Fractali aproximativi pot fi observati usor in natura; aceste obiecte afiseaza o structura auto-similara la
o scara mare, dar finita. Exemple de fractali din natura: norii, fulgii de zapada, cristalele, lanturile
montane, fulgerele, retelele de rauri, liniile de coasta.
• Arborii si ferigele sunt fractali naturali care pot fi modelati usor pe calculator folosind un algoritm recursiv. Natura
recursiva este evidenta în aceste exemple — o ramura a unui arbore sau o frunza a unei ferigi este o copie în
miniatura a întregului: nu identice, dar similare. O alta planta la care se poate observa usor auto-similitudinea este
conopida (sau broccoli).
In corpul uman, pot fi modelate cu ajutorul fractalilor: ramificatiile venelor si arterelor, structura rinichiului si a
scheletului, inima si sistemul nervos.
Datorita frumusetii lor, fractalii sunt prelucrati de unii oameni in arta, colorati
in manifestarile lor diferite si grupati in galerii de imagini fractale, pentru a
ului si pentru a provoca imaginatia. De asemenea, fractalii mai pot fi utilizati
pentru a modela cu precizie muzica produsa de diferiti compozitori. Fractalii se
regasesc si in unele picturi, precum si in arta si arhitectura africana.
• Tipare de fractali au fost descoperite în picturile artistului american Jackson
Pollock. Deşi picturile lui Pollock's par a fi doar stropi haotici, analiza
computerizată a descoperit tipare de fractali în opera sa. Fractalii sunt de
asemenea predominanţi în arta şi arhitectura africană. Casele circulare apar
în cercuri de cercuri, casele dreptunghiulare în dreptunghiuri de
dreptunghiuri şi aşa mai departe. Astfel de tipare se găsesc şi în textile şi
sculpturile africane, precum şi în părul împletit în codiţe.
FRACTAL GENERAT
• În cel mai strict sens, muzica fractală este termenul folosit pentru muzica derivată din algoritmii fractali. În loc de
aplicarea iteraţiilor şi ecuaţiilor pentru a colora un pixel, se aplică parametrilor audio ceea ce s-a dovedit a fi o
infinitate la fel ca în imagini.
• Termenul în sine nu descrie neapărat un anumit gen de muzică ci mai mult o metodă de realizare.
• – muzica fractală pură: aceasta nu există decât teoretic având în vedere faptul că fractalii sunt infiniţi în timp ce
muzica este limitată.
– muzică fractală editabilă: generată doar pe baza formulelor matematice, fiind necesară o ajustare a transformărilor
pentru a se încadra într-o anumită gamă.
– muzică generativă: matematică fractală împreună cu metode algoritmice
– muzică fractală hibridă: muzică generată cu metodele de mai sus la care se adaugă muzică din alte surse
[instrumente convenţionale].
FRACTALII IN MEDICINA
• Analizele fractale øi multifractale au fost utilizate în studiul øi caracterizarea unei largi game de
semnale în biologie øi în medicinæ øi au la bazæ compararea unor caracteristici ale unui grup de studiu
cu cele ale unui grup de control. Aplicaflii ale acestei metode includ interpretarea de semnale din: –
electrocardiogramæ (ECG) øi electroencefalogramæ (EEG), – imagistica cerebralæ, – mamografie, –
imagistica osoasæ, - caracterizarea si cuantificarea ræspunsului la tratament în oncologie.
• Caracterizarea a mai fost utilizatæ øi pentru descrierea datelor spectrale folosite în studiul fluxului
sanguin pulmonar, în cazuri în care heterogenitatea fluxului sanguin nu este suficient de bine descrisæ
de forflele gravitaflionale. Krenz et al. au utilizat analiza fractalæ pentru a corela date morfometrice ale
arterelor intrapulmonare cu mæsurætori funcflionale ale fluxului sanguin, pentru a putea reprezenta
consecinflele pe care le are structura arborelui arterial pulmonar asupra hemodinamicii
FRACTAL INGINERIE ARHITECTURALA
• Abordarea sa inginerească multidisciplinară diferențiază ingineria arhitecturală de
arhitectură (domeniul arhitectului): care este un domeniu de studiu integrat, separat și unic,
în comparație cu alte discipline inginerești. Prin instruirea și aprecierea arhitecturii,
domeniul urmărește integrarea sistemelor de construcții în proiectarea generală a clădirii.
Ingineria arhitecturală include proiectarea sistemelor de construcții, inclusiv încălzire,
ventilație și aer condiționat (HVAC) , instalații sanitare, protecție împotriva incendiilor ,
electrice , de iluminat , acustică arhitecturală și sisteme structurale. În unele programe
universitare, studenților li se cere să se concentreze asupra unuia dintre sisteme; în altele, ei
pot primi un grad generalist în arhitectură sau inginerie a clădirilor. Inginerie Arhitecturala -
FRACTALI
• In cele din urma putem deduce urmatorul lucru. Fractalii au ajuns sa fie o
componenta decisiva in viata noastra. Fiind prezenta in toate domeniile
cercetate si executate de catre om, aceasta reda frumusetea matematicii
incepand cu banala geometrie si respective finisand cu formele variate ale
naturii. Oricine poate crea peisaje deosebite si imagini atragatoare cu ajutorul
fractalilor. Astfel, oricine poate genera fractali, neavand nevoie sa cunoasca
notiuni matematice complexe – tot ce trebuie sa faca este sa modifice functia
care genereaza fractalul si alti parametri, si sa selecteze niste culori.
EXECUTOR: ANDONI NICON
PROFESOR: RUSU NELEA