Scoala Pitagoreeca

▶ Pitagora din Samos(grec.ant. Πυθαγόρας ὁ Σάμιος, lat. Pythagoras; 570—490 ani. i.e.n.) —

filosof, matematician și mistic din Grecia Antica, creator al școlii religioase și filozofice a
pitagoreenilor. Lui Pitagora i se atribuie studiul proprietăților numerelor întregi și
proporțiilor, demonstrând teorema teoremei lui Pitagora etc.
 Scoala Pitagoreeca

▶Școala a fost fondată de Pitagora în Croton (Italia de Sud) și a existat până la

începutul secolului al IV-lea. î.Hr., deși persecuția acestuia a început aproape
imediat după moartea lui Pitagora în anul 500. De fapt, a fost prima școală
filozofică, o frăție aristocratică religioasă și filozofică; ea a avut o mare
influență asupra politicilor grecești din sudul Italiei și din Sicilia.
▶Admiterea în școală avea loc în mai multe etape.
 Prima etapa

▶ Pitagora îl trimitea de obicei pe candidat înapoi, sfătuindu-l să aștepte și să se

întoarcă peste trei ani. Această recepție în exterior foarte severă a fost plină de
sens profund - la urma urmei, orice impuls, chiar și cel mai frumos și pur,
trebuie să treacă testul timpului.
 Etapa a doua

▶ În această perioadă, o persoană nu era încă considerată un student al școlii și

era numită acustician („ascultător”). A ascultat, absorbit, și-a dat seama - și
toate acestea s-au întâmplat în tăcere.
▶   Pitagora „a prescris acusticienilor o tăcere de cinci ani, testându-le
capacitatea de a se abține, deoarece tăcerea este cel mai dificil tip de abtinere”.
 ETAPA A TREIA

▶ Abia după mulți ani de astfel de muncă, acusticianul a devenit un adevărat

student pitagoreian.
▶ Acum purta titlul de matematician - „cel ce insuseste”.
▶ În cursurile conduse de însuși Pitagora sau de cei mai apropiați studenți ai săi,
matematicienilor li s-a oferit o imagine completă a lumii, a fost dezvăluită
structura Naturii și a omului.
▶ Pregătirea matematicienilor s-a desfășurat pe o perioadă lungă de timp, dar a
fost și doar o pregătire.
 ETAPA A PATRA

▶ A te dedica slujirii oamenilor, societății, tuturor celor care au nevoie de ajutor

și protecție este un pas firesc pentru un filosof matur.
▶ Și când studenții la matematică au fost pregătiți pentru acest lucru, a existat o
alegere a acelor direcții și forme în care va fi efectuat acest serviciu și apoi
pregătirea finală a „specialității” alese.
▶ Unii au studiat economia, alții au studiat medicina și așa mai departe.
 Etapa a cincea

▶ Cel mai înalt nivel din școala pitagoreică era considerată pregătirea
politicienilor - oameni capabili să conducă societatea.
▶ Sarcina este de a conduce oamenii pe baza binelui comun, nefiind condus nici
de interesele proprii, nici ale altora. Mai târziu, Platon a revizuit și a extins
teoria pitagoreică a statului – „Modelul ideal de stat al lui Platon”
▶ Mulți dintre discipolii lui Pitagora au devenit faimoși ca legiuitori și păzitori
corecti ai legilor.
▶ Anii în care pitagoreicii au participat la treburile statului au fost prosperi.
▶ Școala pitagoreică a pus bazele științelor matematice. Numerele au fost
înțelese ca esența a tot ceea ce există, li s-a dat un sens mistic.
▶ Baza matematicii pitagoreice este doctrina deceniului: 1+2+3+4=10.
Aceste patru numere descriu toate procesele care au loc în lume.
▶ În special, un deceniu reflectă legile armoniei muzicale: principalele
intervale muzicale sunt exprimate prin intermediul acestuia - o octavă (2:
1), o cincime (3: 2), un quart (4: 3).
▶ Metoda matematică în știința modernă în acest sens este o consecință a
popularizării și demistificării doctrinei pitagoreice.
 ▶ Pitagoreicii dețin doctrina a sferei muzicale și a scării muzicale de sunete,
reflectând armonia sistemului solar, unde fiecărei planete îi corespunde o
anumită notă și împreună creează intervale ale scarei muzicale. De asemenea,
au pus bazele psihologiei muzicale: muzica a fost folosită ca mijloc de
educație și vindecare a sufletului și a trupului.
▶ Astronomia și medicina au început să se dezvolte în școala pitagoreică. Ea a
creat multe comentarii alegorice despre Homer, precum și o gramatică a limbii
grecești.
▶ Astfel, pitagoreicii pot fi considerați fondatorii științelor umaniste, naturale,
exacte și sistematice.